...se aratã care sunt condiþiile concrete de la Roºia Montanã, care sunt condiþiile mineritului din Apuseni ºi o prezentare pe scurt a controversatului proiect.
Pentru a-mi continua expunerea, sunt nevoit sã mã prezint, în primul rând, pe mine. Sunt nãscut ºi locuiesc la 15 km de Roºia Montanã, rudele, prietenii, vecinii, lucreazã ºi trãiesc din minerit. Am avut ocazia sã cunosc mineritul din Apuseni prin activitatea desfãºuratã în perioada 1985-1989 la Banca Naþionalã, Filiala Câmpeni. Am colaborat ºi colaborez cu colegi angajaþi la unitãþile miniere din Apuseni.
În calitate de deputat, dupã decembrie 2000, am avut întâlniri cu oamenii din zona Apusenilor, cu reprezentanþi ai administraþiei locale, cu cei ce se ocupã de minerit. Am participat la dezbateri organizate pe tema mineritului, atât la nivel local, cât ºi la nivelul Ministerul Industriei ºi Resurselor. Am vãzut ºi cunosc perspectiva acestuia. Toatã aceastã activitate îmi permite sã am o viziune realã ºi corectã faþã de acest sector, pe care îl susþin prin munca mea.
Analizând proiectul ”Roºia MontanãÒ, ca economist, sunt nevoit sã reamintesc tuturor cinci principii de care trebuie sã þinem cont: necesitatea economicã, protecþia mediului, protecþie socialã, conservarea patrimoniului cultural ºi arheologic, perspectivele administraþiei locale.
O analizã economicã a proiectului trebuie sã rãspundã urmãtoarelor condiþii: posibilitãþi de subvenþionare a acestui sector, mãsuri ce se impun pentru a avea o activitate viabilã în acest domeniu, mãsuri pentru atenuarea impac-
tului social, propuneri de atragere de investiþii în sectorul minier.
Din raportul întocmit de consultantul de afaceri Andersen privind mineritul metalelor feroase ºi neferoase din România, respectiv cele trei companii Ð ”MinvestÒ Deva, ”ReminÒ Baia Mare, ”MoldominÒ Moldova Nouã Ð concluzia ºi propunerea consultantului este, citez: ”35 din 37 de mine nu sunt capabile sã-ºi acopere costurile de exploatare din veniturile de exploatare ºi de aceea sunt propuse spre închidere (pagina 55, scenariul 1 din raport). Concluzia acestui raport referitor la mineritul actual este atragerea de investiþii în sectorul minier.
Cunoaºtem cu toþii posibilitãþile de investiþii ale actualului proprietar, statul, ºi cu toþii am fost de acord cu necesitatea investiþiilor strãine. Exploatarea Roºia Montanã are ocazia acestor investiþii, are ocazia sã pãrãseascã locul 1-35 din propunerile de închidere, are ocazia sã beneficieze de investiþii de 437 de milioane de dolari.
Ce dorim, sã spunem nu investiþiei sau sã spunem da investiþiei? Dacã spunem nu, ne asumãm rãspunderea pentru disponibilizarea a 700 de persoane de la aceastã unitate, ne asumãm rãspunderea creãrii unor probleme sociale deja acutizate, ne asumãm rãspunderea de a accentua poluarea zonei datorate situaþiei existente, ne asumãm rãspunderea de a anula administraþiei locale veniturile anticipate a se realiza.
Analiza protecþiei mediului privind acest proiect este un capitol important. Problemele de mediu sunt, nu au fost create de actualul Guvern, de guvernele postdecembriste, ci sunt rezultatul mineritului de sute de ani. Ce trebuie sã facem? Asta este întrebarea. Cum trebuie acþionat ºi care sunt variantele de acþiune?
Proiectul propus de Compania ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ ne oferã o variantã de rezolvare. Are în vedere ecologizarea a 2.000 de hectare afectate, la ora actualã, a fost dispusã sã contribuie la ecologizarea suprafeþelor afectate actual ºi care nu intrã în noul perimetru, respectiv uzina actualã de preparare, haldele de steril de la Sãliºtea ºi Gura Roºiei, precum ºi alte halde mai mici din zona actualei exploatãri miniere, cheltuieli care se ridicã la peste 6 milioane de dolari.
Pentru activitatea viitoare, proiectul de investiþii prevede mãsuri de protecþie a mediului ºi de ecologizare a zonei. Sarcina celor implicaþi în urmãrirea protecþiei mediului este de a urmãri ºi impune realizarea mãsurilor cuprinse în proiect, care sã fie corelate cu legislaþia existentã pe plan european ºi naþional.
Protecþia socialã este o problemã care, la Roºia Montanã, trebuie tratatã cu deosebitã atenþie. Ea are o componentã suplimentarã. Subsolul acestei localitãþi este strãbãtut pe 12 Ð 16 nivele de sute de kilometri de galerii. Aceste galerii, care au fost armate cu lemn, pot crea neplãceri. Vreau sã reamintesc nefericitul an 1987, când o treime dintr-un bloc s-a dãrâmat. Protecþia socialã presupune, în condiþiile de la Roºia Montanã, oferirea unei alte variante de dezvoltare, în condiþiile în care stopãm mineritul. Ce facem cu forþa de muncã? Celor ce au lucrat în minerit ce le oferim? Sã culeagã fructe de pãdure? Vorba unui demnitar din perioada 1996 Ð 2000:
”Consider cã nu asta doriþi. Atunci de ce nu faceþi o analizã mai corectã a realitãþii?!Ò
Conservarea patrimoniului cultural ºi arheologic este o componentã importantã, este nevoie sã fie analizatã de specialiºti, este nevoie sã fie finanþatã cercetarea în acest perimetru, care ne oferã istoria noastrã, a moþilor, ne aratã istoria noastrã de veacuri. Acest perimetru de istorie ºi culturã, pânã în anul 2000, nu a beneficiat de importanþa cuvenitã, nu a deranjat pe nimeni existenþa acestei localitãþi.
În anul 2000 a început Programul naþional de cercetare ”Alburnus MaiorÒ. Acest program este finanþat de S.C. ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ ºi implicã specialiºti din þarã ºi strãinãtate. Amãnunte suplimentare gãsiþi în documentarul pe care vi l-am înmânat dumneavoastrã.
Perspectivele administraþiei locale de la Roºia Montanã sunt legate de mineritul din zonã. Dezvoltarea mineritului poate asigura resursele financiare, poate asigura dezvoltarea zonei. Dacã se dezvoltã mineritul, se dezvoltã ºi alte activitãþi legate de minerit, prestãri de servicii, precum ºi activitãþi specifice. Dacã se desfãºoarã activitatea economicã, existã posibilitatea aducerii unor venituri care oferã administraþiei locale sã realizeze o infrastructurã modernã, sã susþinã sectoarele de care rãspunde: drumuri locale, învãþãmânt, sãnãtate.
Dacã închidem mineritul de la Roºia Montanã, ºansa unor resurse scade. O sã avem încã o administraþie localã care stã cu mâna întinsã la venituri bugetare, care va depinde de redistribuirea de fonduri, care nu pot asigura o certitudine.
Ce înseamnã proiectul, care este oferta lui pentru statul român, pentru cei din zona Apusenilor: redevenþã minierã pentru rezerva preconizatã, 54 de milioane de dolari, impozit pe profit pentru cota statului român, 190 de milioane de dolari, taxe ºi impozite aferente salariilor, 73 de milioane de dolari, dividende cuvenite statului român, 130, alte taxe locale, 5 milioane de dolari. Toate aceste aspecte oferite de proiect înseamnã promovarea mineritului, înseamnã a da o ºansã pentru oamenii de acolo. Ce trebuie sã facem este sã ascultãm ºi vocea oamenilor de la Roºia Montanã, unde peste 70% din locuitori sunt pentru dezvoltarea proiectului.
Analizaþi aceastã anchetã care este cuprinsã în materialul prezentat. Motivaþia propusã de colegii noºtri nu are o justificare realã, nu este rezultatul unei documentãri corecte ºi despre care nu pot sã afirm cã este partinicã sau cu rea-credinþã.
Ca sã susþin ce am afirmat, vã prezint cine este partenerul extern: se numeºte Gabriel Resource, cu sediul în Canada, are un capital social de aproximativ 1 miliard de dolari canadieni, format din 120 de milioane acþiuni subscrise ºi 80 de milioane de acþiuni nesubscrise, cu o cotaþie de 5 dolari canadieni pe acþiune. Acþionariatul societãþii este format din bãnci ºi fonduri de investiþii din Australia, Canada, S.U.A., Europa, în proporþie de 78,4 ºi persoane fizice în proporþie de 21,6%.
Care este structura actualã de la ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ? Gabriel Resource Ð 80%, statul român, prin Invest Deva Ð 19,3, alþi acþionari Ð 0,7%. De ce aceastã structurã? Pentru cã întreaga investiþie este
suportatã de Gabriel Resource, inclusiv cota de 60 de milioane de dolari aferentã statului român, cotã care, în condiþiile unor investiþii suplimentare, se conservã. Nu se poate diminua sub procentul actual de 19,3%.
Justificarea prezentatã în moþiune, cu asocierea unor nume personale, este irealã ºi are mai mult un caracter tendenþios. Probabil cã, în susþinerea unei cote suplimentare pentru statul român, se invocã încã principiul ”fiecãruia dupã muncã, fiecãruia dupã necesitãþiÒ, care ar produce un echilibru, dar, având în vedere legislaþia actualã, trebuie sã uitãm acest principiu, precum ºi unele elemente ale programelor electorale din 2000.
Argumentele aduse contra proiectului nu sunt reale, sunt rodul documentãrii din surse neconcludente ºi, în acelaºi timp, demonstreazã o necunoaºtere a zonei ºi a proiectului. În acest sens, vreau sã vã precizez cã numãrul bisericilor afectate este de douã, nu de opt, din care o bisericã nu are enoriaºi. Zona Punta nu are ºcoalã ºi grãdiniþã, este un grup de 18 case izolate. Localitatea Bucium este la câþiva kilometri de unde este colegul dumneavoastrã, Criºan, faþã de Roºia Montanã. Poiana Narciselor, situatã la Negrileasa, ºi coloana bazalticã a masivului Detunata este la 15 kilometri de perimetrul Roºia Montanã ºi nu sunt afectate de proiect. Perimetrul exploatãrii de la Roºia Montanã cuprins este în proporþie de 60% cel actual, unde se lucreazã la suprafaþã dinainte de 1978.
Dezvoltarea proiectului presupune strãmutare, relocare de gospodãrii. Acest aspect a fost analizat ºi dezbãtut la o întâlnire cu populaþia afectatã. S-au discutat posibilitãþile existente, s-au discutat cererile celor afectaþi. Dezvoltarea activitãþii la exploatarea la suprafaþã se poate face cu strãmutarea a mai puþin de 100 de familii, dar, în aceastã situaþie, zona de protecþie este de numai 50 de metri. La solicitarea oamenilor, a administraþiei locale ºi chiar a mea personal, zona de protecþie s-a extins la 500 de metri faþã de perimetrul exploatãrii. Pentru cei afectaþi se face o ofertã constând din: relocarea pe alt amplasament situat în Roºia Montanã, Abrud sau Alba Iulia sau posibilitatea de a opta pentru despãgubiri bãneºti.
Oferte de relocare ºi amplasamente au fost prezentate comunitãþii, iar oferta de casã se gãseºte în materialul transmis dumneavoastrã. Pentru cei care opteazã pentru vânzarea proprietãþii, preþurile stabilite sunt în funcþie de construcþiile existente, de calitatea terenurilor ºi posibilitatea acestor terenuri de a oferi recolte agricole calculate la media realizatã la nivel naþional. La preþurile astfel stabilite s-a aplicat o corecþie de majorare care sã vinã în sprijinul oamenilor.
Pentru cele 138 de apartamente, oferta este construirea de case individuale pe noul amplasament de la Roºia Montanã sau despãgubiri bãneºti. Pentru administraþia localã, prin protocol semnat de ambele pãrþi, s-au stabilit condiþiile de relocare a bunurilor publice, respectiv construirea unui nou centru civic, care sã cuprindã primãrie, ºcoalã ºi grãdiniþã, dispensar, casã de culturã, precum ºi infrastructura de drumuri ºi alimentãri cu apã aferentã.
Pentru patrimoniul arheologic cultural se va finanþa crearea unui muzeu ºi vor fi conservate vestigiile istorice,
aºa cum este stabilit în Programul naþional de cercetare ”Alburnus MaiorÒ.
Am fãcut pânã acum o prezentare a ceea ce se întâmplã la Roºia Montanã, v-am pus la dispoziþie un mic documentar. Nu doresc ca Roºia Montanã sã fie acoperitã cu halde de steril, aºa cum este în pagina 6 a moþiunii, ºi doresc o dezvoltare civilizatã a zonei, o protecþie a mediului, conservarea istoriei, astfel încât urmaºii noºtri sã nu ne condamne. De aceea, în încheiere, propun respingerea moþiunii ca neavenitã, nedocumentatã ºi contra intereselor mineritului din România ºi, în acelaºi timp, propun constituirea unei comisii parlamentare de documentare asupra proiectului, de a urmãri realizãrile acestuia aºa cum sunt proiectate ºi pentru a putea informa pe colegii noºtri prezenþi ºi viitori. Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.