Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·8 octombrie 2019
government confidence · adoptat
Petru Bogdan Cojocaru
Analiza discursului
- Populism
- 0 · fără
- Anti-pluralism
- 0 · fără
- DQI
- nivel 2 · justificare calificată binele comun · propunere alternativă
- Voce
- —
Discurs
„Securitatea cibernetică a României, o problemă de siguranță națională”
În ultimii 50 de ani activitățile teroriste ale grupurilor fundamentaliste s-au diversificat foarte mult, trecând de la terorismul clasic, ajungând la terorismul hibrid și, evident, sfârșind, în zilele noastre, cu terorismul cibernetic.
A scăzut incidența cazurilor de atacuri realizate prin intermediul unor mecanisme artizanale explozive, în contrapartidă cu creșterea atacurilor cibernetice care au ca obiect sustragerea unor informații restricționate, a unor date sensibile care pot constitui secrete de stat, secrete economice și oricăror date care ar putea fi încadrate la capitolul informații clasificate. Acțiunile ostile ale rețelelor de criminalitate informațională vizează, în special, perturbarea, distrugerea sau controlarea, în mod malițios, a sistemelor sau infrastructurilor informaționale, prin diferite forme de malware-viruși, troieni, adware și spyware.
Într-un context politic mondial, în care traficul de armament presupune și numeroase costuri ridicate și eșecuri cauzate de strategiile de securitate ale țărilor care luptă împotriva acestui flagel, războiul tradițional se mută în sfera atacului cibernetic, prin care cei cu interese teroriste urmăresc preluarea controlului unor rețele informatice ale unor instituții militare, comerciale sau financiare. Consecințele câmpului de luptă digital pot fi dintre cele mai grave și pot fi rezumate prin paralizarea sistemului bancar, paralizarea curselor aeriene sau importul nelegal de date personale.
Ca istoric al atacurilor cibernetice, putem menționa destructurarea în 2009 a unei rețele criminale care controla peste două milioane de calculatoare. În anul 2007 peste un milion de calculatoare din peste 75 de țări au fost infectate ca urmare a „atacului-pilot” asupra Estoniei, unde s-a reușit blocarea activității sistemului bancar, a activității agențiilor guvernamentale și chiar a mass-mediei.
Nu în ultimul rând, în 2010 viermele cibernetic Stuxnet, considerat de experți prima super-armă cibernetică, a infectat sistemele de control ale unei centrale nucleare din Iran.
Revenind la țara noastră, în luna iulie a anului 2019 CERT.RO certifica efectuarea unor atacuri cibernetice asupra unităților sanitare din România, prin intermediul unor aplicații malițioase de tip ransomware.