Titus Corlățean

și datorită faptului că, așa cum a menționat reprezentantul Guvernului, inițiativa conține elemente clare, flagrante, de încălcare a Constituției României, dar și datorită simbolisticii pe care o propune; și nu este pentru prima oară.

Promovarea unei astfel de inițiative legislative nu trebuie să deranjeze și să ne enerveze, poate erau alte vremuri. Avem suficientă maturitate democratică în România după atâția ani să înțelegem că pot exista și astfel de inițiative legislative, promovate însă într-un cadru democratic, în Parlament, dezbatere, și, la final, să avem un vot. Însă trebuie spuse foarte clar, răspicat, o serie de elemente.

Pe fond, știm foarte bine, nu e o surpriză. Raportul comisiei competente spune foarte clar: forma de organizare administrativ-teritorială, unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile, competențele, șefii instituțiilor, astfel cum sunt propuse/propuși în inițiativă, contravin flagrant Constituției României.

În al doilea rând, auzim adesea referirea la standarde europene. Nu trebuie să obosim să spunem care sunt, cu adevărat, standardele europene în materie. Și aici, ca de obicei, se suprapun intenționat două lucruri care totuși trebuie tratate, până la urmă, cu specificul lor.

Tema protecției minorităților naționale, iar standardul european foarte clar este cel oferit de Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, acolo unde este consacrată dimensiunea individuală, protecția persoanelor aparținând minorităților naționale, și nu dimensiunea etnică, colectivă.

Pe de altă parte, dacă vorbim de administrație locală, avem standardul, de asemenea al Consiliului Europei, care se numește Carta europeană a autonomiei locale. Cei care se joacă cu subiectul ăsta invocă adesea terminologia engleză a cartei europene, care face referire la _European Charter of Self-Government_ , invocând o autoguvernare. Dar cei care sunt juriști care se respectă și oameni care

se respectă, nu neapărat cu pregătire juridică, și știu să citească nu doar versiunea franceză, care este _La Charte européenne de l’autonomie locale_ , trebuie să se uite pe textul cartei europene, și mai ales pe expunerea de motive, care spune foarte clar că avem de a face cu un standard care privește autonomia administrativă, și nu de altă natură. Și acolo sunt toate competențele, formele care sunt permise, în limitele legii și constituției statelor europene care fac parte din Consiliul Europei și sunt părți la convenția-cadru.

Deci, în sine, n-ar trebui să ne deranjeze această chestiune, chiar și când contravine Constituției, pentru că avem o opinie majoritară, poziția statului român este consecventă, este cunoscută.

Alte lucruri sunt însă cele care deranjează – și o spun, realmente, încercând să ies din zona subiectivă, pasională: suntem într-un moment important pentru România, centenarul înseamnă 100 de ani pe care majoritatea cetățenilor României, din păcate, nu toți, îi marchează cu respect. 100 de ani în istoria statului român modern, cu unirea cu Basarabia, care, din păcate, s-a pierdut din rațiuni istorice pe parcurs, și unirea cu Transilvania. După 100 de ani, să auzim în continuare această simbolistică, care, pe scurt, înseamnă separare – nu dorim să trăim împreună, nu dorim, într-un spirit de integrare în societate, într-un spirit european, să stăm împreună –, ne deranjează. Asta este simbolistica pe care mulți dintre noi o percepem. Ne place sau nu, e o chestiune pe care eu o consider ca lipsită de respect față de statul român și față de majoritatea cetățenilor României.