Ioan Cindrea

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Am stat și am ascultat cu atenție tot ce s-a întâmplat astăzi aici și la dezbaterea pe regulament, și la dezbaterile pe procedură la Legea sistemului public de pensii. O să mă adresez, bineînțeles, mai mult celor de la putere, adică colegilor parlamentari care se află în arcul puterii, încercând cu disperare, pentru ultima dată, să îi conștientizez de riscurile aprobării acestei așa-zise legi a sistemului public de pensii. Și o să vin cu câteva argumente și în final cu o concluzie.

În primul rând, am asistat tot anul acesta la o încercare disperată a Ministerului Muncii și a parlamentarilor puterii de a aproba o nouă lege care se spune că reformează sistemul public de pensii. Inițial am pornit de la discuția „nu, pensiilor nesimțite”, ca să ajungem să afectăm tot ce înseamnă pensii în România, de la pensiile mici și foarte mici, până la pensiile mari. Am spus întotdeauna noi, cei din Grupul PSD, că o soluție pentru eliminarea pensiilor exagerate, care au folosit portițe ale legii, ar fi fost sistemul diferențiat de impozitare, chiar progresiv accelerat, atunci când vorbim de pensii de peste 100 de milioane de lei.

De fapt, această lege care este supusă astăzi dezbaterii noastre este pentru a treia oară în plenul Parlamentului. Cei care sunt de vină că ne referim la această lege pentru a treia oară sunt cei de la putere. Vreau să vă amintesc că prima dată a fost retrasă la cererea ministrului muncii și a Grupului PD, fiindcă, în forță, în comisie, s-a impus o variantă de lege, deci prin forța votului majorității, bineînțeles, s-a impus o variantă la care s-a ajuns la concluzia – o variantă a legii – că apar contradicții grave între anumite articole ale legii și că nu poate fi aplicată.

A doua oară s-a întors la cererea președintelui, când noi, aici, am spus că femeile nu se pot pensiona la aceeași vârstă cu bărbații dacă suntem oameni raționali, dacă gândim rațional și dacă ne uităm la realitățile economice și sociale ale femeii din România, în care a trăit femeia din România în ultimii 20-30 de ani, și se pare că am avut dreptate. Iat-o înapoi această lege pe așa-zisul motiv de reexaminare a vârstei pensionării.

Dar ce s-a întâmplat în comisie a treia oară când a venit legea este de neimaginat. S-a schimbat regulamentul, s-au trezit cei de la putere, cu încă 10 parlamentari, care au sfidat rațiunea. Și s-a impus o variantă care este supusă dezbaterii dumneavoastră. De ce spun acest lucru? Fiindcă noi am spus, conform Constituției, că președintele are dreptul să trimită o lege spre reexaminare, nu un articol. Și avem dreptate. Colegul meu Solomon a spus că art. 77 alin. (2) din Constituție precizează că președintele are dreptul să trimită o singură dată o lege spre reexaminare. Ne-a fost refuzat acest lucru. Deși și dacă discuți numai vârsta pensionării la femei sunt implicații majore în lege – și o să revin la acest lucru – , cu efecte distrugătoare.