Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·26 mai 2010
procedural · respins
Toni Greblă
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Discurs
## Și ne mirăm unde sunt banii țării.
Dacă pentru 290 de redistribuiri în această țară avem nevoie de o ordonanță de urgență, care apoi să fie transformată în lege de către cele două Camere ale Parlamentului, atunci înseamnă că am ajuns cu reglementarea prea departe în această țară.
Dacă în momentul în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 ar fi fost supusă aprobării Senatului aș fi făcut afirmația că este inaplicabilă, aș fi fost catalogat drept dușman al Guvernului.
Iată că, acum, reprezentanții puterii apreciază că o ordonanță, dată acum câteva luni de zile, a devenit inaplicabilă și, drept urmare, trebuie să o modificăm. Ce urmărim prin această modificare? Să o flexibilizăm. Ce să obținem după flexibilizare? Rezolvăm situații punctuale. Am încercat să reproduc cât mai exact cu putință. Asta încercăm să rezolvăm: situații punctuale.
Guvernul trebuia să vină, la câteva luni măcar de la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009, cu o schemă de personal strict necesară pentru fiecare minister, autoritate publică din subordinea Guvernului sau a ministerelor. Iată că a trecut un an și ceva de când ministerele și Guvernul nu știu de câte posturi au nevoie, care scheme sunt umflate, la care ar mai trebui să adăugăm ceva. Și, atunci, ce facem? Centralizăm undeva, în fiecare lună, un anumit număr de personal, după care, în funcție de rezolvarea unor situații punctuale, hotărâm deblocarea. Nu!
Guvernul a avut până acum suficient timp să-și organizeze, de la prim-ministru până la ultima autoritate publică din subordinea Guvernului sau a ministerelor finanțate integral de la bugetul de stat, să-și formeze scheme optime de personal și acolo să dea drumul. Dacă ministerul trebuie să aibă 314 posturi, acestea să poată fi ocupate și părăsite după interesul salariaților și după libertatea de pe piața muncii, și nu pe constrângeri absolut inutile.
Drept urmare, domnule președinte, stimați colegi, grupul parlamentar din care fac parte nu are cum să voteze o astfel de ordonanță de urgență care nu face decât să prelungească situația incertă în care se găsesc salariații diverselor instituții la nivel central. Nu a existat nicio preocupare să extindă după model similar și la autoritățile locale, că poate și ele au nevoie să schimbe între ele rândul 1 cu rândul 3 și rândul 2 cu rândul 4.
Asta facem prin această ordonanță de urgență.
Domnul secretar de stat Gherghina, microfonul 8.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.