Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bună dimineața!

Vă cer scuze pentru mica întârziere!

Biroul permanent al Senatului a avut loc, după cum știți, în această dimineață.

Declar deschisă ședința Senatului României de astăzi, 26 mai 2010.

Voi fi asistat în conducerea ședinței noastre de astăzi de colegii noștri, doamna senator Doina Silistru și domnul senator Orest Onofrei, secretari ai Senatului.

Și-au înregistrat prezența până în acest moment 73 de senatori.

Aș dori, la începutul ședinței noastre, ca de fiecare dată când avem o ocazie de acest gen, să-i spunem la mulți ani domnului senator Ilie Sârbu, care împlinește astăzi 41 de ani, din câte știu eu.

La mulți ani și sănătate multă, Ilie!

În evidențele mele figurează cu 41 de ani, dar probabil că sunt interpretări diferite cu privire la aceste subiecte mai delicate.

Îi rog pe colegi să-și ocupe locurile în sala de plen, pentru că voi supune atenției și votului dumneavoastră ordinea de zi de astăzi.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în cadrul „Operațiunii Black Sea Harmony”, semnat la Istanbul la 31 martie 2009.

Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

„Operațiunea Black Sea Harmony” reprezintă o operațiune națională, lansată de Turcia în martie 2004, care vizează descurajarea terorismului și amenințărilor de natură asimetrică în Marea Neagră. Dată fiind sporirea complexității riscurilor și a amenințărilor, Turcia a decis extinderea operațiunii în plan multinațional, prin lansarea de invitații de participare statelor riverane Mării Negre.

În luna decembrie 2006, Rusia se alătură oficial operațiunii, urmată, în luna ianuarie 2007, de Ucraina. România, fiind și ea interesată de securitatea la Marea Neagră și având în vedere și interesul sporit al NATO și al Uniunii Europene pentru Marea Neagră, a semnat memorandumul din data de 31 martie 2009, care creează cadrul legal pentru cooperare.

Având în vedere cele prezentate și faptul că prezentul proiect de lege, precum și textul Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia sunt în deplină concordanță cu principiile dreptului internațional și corespund legislației interne, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră prezentului proiect de lege.

Mulțumesc.

De asemenea, au fost introduse reglementări în vederea înscrierii în cartea funciară a garanțiilor pentru construcția de locuințe în regim individual sau asociativ.

Un alt aspect este că se va oferi o garanție efectivă pentru riscul de credit la care este expus statul și se elimină orice fel de barieră în privința procedurii de executare silită.

Un alt aspect este reglementarea posibilității de a prelua creditele de către persoane care îndeplinesc criterii de eligibilitate în cazuri temeinic justificate.

Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Moga, pentru a prezenta raportul comisiei.

Comisia a luat în discuție acest memorandum și a dat un aviz favorabil.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Sunt intervenții pe fond?

Nu cred că sunt dificultăți la acest proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării Programului „Prima casă”.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul.

Microfonul 8.

## **Domnul Alexandru Nazare** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc.

Este vorba despre noul Program „Prima casă”. Acest program a fost, în cursul anului trecut, un succes. Dovadă este faptul că s-au acordat credite pentru 20.300 de persoane, credite în valoare de 844 de milioane de euro, dintr-un plafon de un miliard de euro.

Pentru noul program ne propunem un plafon de 700 de milioane de euro, iar din experiența anului trecut dorim să facem anumite ajustări pe care le considerăm benefice pentru viitorul noului program.

Acestea sunt următoarele: în primul rând, a fost clarificată definiția beneficiarilor. Toți cei care până la data solicitării creditelor nu au deținut în proprietate exclusivă o locuință pot beneficia de acest credit.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îi ofer cuvântul domnului senator Marian Valer, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege în ședințele din 4 și 11 mai 2010 și a hotărât, cu 5 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Amendamentele admise sunt cuprinse în anexa la prezentul raport și sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele admise, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Vă rog, domnule senator Staicu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări pentru domnul secretar de stat.

Prima întrebare se referă la finanțarea pe etape, despre care se vorbea în acest program revizuit.

A doua întrebare se referă la o explicație din partea Domniei Sale. De ce băncile nu finanțează astăzi o achiziție de apartament într-un bloc care se construiește acum? Nu sunt gata normele de aplicare pentru acest program sau încă nu este pus la punct mecanismul privind finanțarea în etape a unui apartament care face parte dintr-o locuință în construcție?

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt alte intervenții sau întrebări pentru Executiv? Nu sunt.

Domnule secretar de stat Nazare, aveți cuvântul.

Microfonul 8.

Domnule secretar de stat, întrebarea a fost legată...

Am înțeles. O secundă!

Normele sunt gata, sunt în analiza băncilor acum și vor fi funcționale în cel mai scurt timp. Acesta este răspunsul la a doua întrebare.

Nu am înțeles, în schimb, la prima întrebare, la ce vă referiți. În privința finanțării pe etape, la construcțiile de locuințe „la roșu” sau la ce anume vă referiți, domnule senator?

## **Domnul Dumitru Florian Staicu:**

Imaginați-vă, domnule secretar de stat, că eu doresc să achiziționez un apartament într-un bloc care acum este cu parterul ridicat și urmează să se construiască încă șapte etaje peste.

Care este procedura prin care eu, viitor beneficiar, pot să achiziționez prin Programul „Prima casă” un apartament într-un asemenea bloc construit de un dezvoltator?

Este aceeași procedură, și când este gata se va pune ipotecă pe construcții, ca și în cazul celorlalte.

Aveți cuvântul, domnule senator Staicu. Microfonul 2.

De o lună de zile aștept un răspuns. Am făcut inclusiv interpelare către ministrul finanțelor publice și am cerut răspuns la o asemenea întrebare. Astăzi, dacă dorește cineva să achiziționeze apartamente în blocuri care se construiesc acum, prin acest program este aproape imposibil să o facă, pentru că acel dezvoltator nu primește banii decât în momentul în care apartamentul este gata și intabulat. Legislația din România nu permite astăzi să intabulezi un apartament, în cazul în care el este „la roșu”, de exemplu, și nu este gata finisat.

Prin urmare, clientul nu poate beneficia de finanțare de la bancă atât timp cât nu poate gira cu ceva la banca respectivă, iar dumneavoastră, de la Ministerul Finanțelor Publice, nu-i dați acces la Programul „Prima casă”, pentru că el nu are niciun fel de garanție. Acel dezvoltator imobiliar este obligat să-i dea ceva să pună garanție și nu are ce să-i dea, pentru că blocul lui este în construcție.

Ideea de a revizui Programul „Prima casă” era legată tocmai de aceste aspecte, de posibilitatea finanțării pe etape de execuție. În momentul în care se termină o parte a construcției, banca finanțatoare să acopere acele cheltuieli. În momentul în care se termină a doua etapă de construcție, să vină a doua etapă de finanțare și, în felul acesta, vine și în sprijinul, prin intermediul Programului „Prima casă”, celor care construiesc locuințe ce urmează a fi achiziționate de beneficiarii Programului „Prima casă”.

V-am întrebat acest lucru, pentru că știu că nu funcționează și era în ideea de a impune în normele de aplicare...

Sunt convins că în momentul în care apar normele se clarifică situația și voi verifica stadiul interpelării, să vă parvină cât mai repede.

La interpelare am primit un răspuns similar cu cel pe care mi l-ați dat dumneavoastră, adică nerelevant.

Rugămintea mea ar fi, dacă tot doriți să finanțați pe etape construcția de locuințe, să prevedeți aceste aspecte în măsurile de implementare ale Programului „Prima casă”.

Am reținut observația. Vă mulțumesc.

Domnule senator Ovidiu Marian, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că trebuie precizat aici că Programul „Prima casă” se referă la cei care cumpără case, și nu la dezvoltatorul imobiliar. Adică avantajele se acordă celui care cumpără, nu celui care construiește.

Asta, așa, pentru precizarea și subiectul legii. Mulțumesc.

Mai sunt alte comentarii? Domnule senator Marcu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Am o întrebare pentru reprezentantul Guvernului.

Acum circa două luni de zile, în plenul Senatului s-a votat Legea responsabilității fiscal-bugetare. În această lege sunt prevăzute articole în care nu vor fi emise din partea Guvernului acte normative, dacă nu vor avea sursă de finanțare. Întrebare firească, la care doresc un răspuns foarte explicit: ce surse de finanțare aveți pentru anul acesta și pentru anul în curs pentru Programul „Prima casă”? Mulțumesc mult.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Garanțiile nu afectează bugetul, ca să clarificăm.

Nu aceasta este întrebarea, domnule secretar de stat. Întrebarea este de ce plafon de resurse din garanții de stat...

Da, și am spus la începutul prezentării mele. Dacă anul trecut am avut un plafon de un miliard de euro, anul acesta avem un plafon de 700 de milioane de euro.

700 de milioane de euro?

Da. Mulțumesc.

Domnule senator Țuțuianu, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sper să avem răspunsuri ceva mai articulate la ceea ce vreau să întreb eu.

S-a făcut afirmația că acest program este un succes și că a produs efecte benefice în economia națională.

Prima întrebare: din 20.300 de persoane beneficiare, câte persoane au achiziționat locuințe noi, câte persoane au achiziționat locuințe vechi, pentru că, dacă s-au achiziționat locuințe vechi, în economia națională nu prea s-a văzut nimic.

A doua întrebare: câți dintre beneficiarii care au accesat programul în perioada anterioară se află astăzi în executare silită și care este cuantumul sumelor pentru care statul român trebuie să plătească în baza contractului de garanție? Vă mulțumesc mult.

Domnul secretar de stat.

În privința statisticii, pentru cei 20.300 de beneficiari, vă voi răspunde în scris. Nu am răspunsul la această întrebare.

În privința celor care sunt în executare silită, știu răspunsul. Există o singură persoană în executare silită. Mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu.

## Domnule președinte,

Nu aș fi vrut să fac comentariul pe care îl voi face, dar mi se pare de neacceptat ca un reprezentant al Guvernului să vină în fața noastră, să ne spună pe lucruri esențiale că nu are răspunsul și că o să ni-l trimită în scris.

L-am văzut cu același mod de comportare și cu același tip de răspuns și pentru colegul senator de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal. Poate că dânsul acceptă acest lucru. Eu nu accept și cred că este datoria Guvernului să ne trimită oameni care știu despre ce vorbim, pentru că dânsul s-a consultat cu colega, i-a mai dat câte o jumătate de răspuns, așa, monosilabic de multe ori.

Nu se poate să fie tratată această instituție, Senatul, în modul acesta.

De aceea, rugămintea este la colegii din majoritate, să ne trimită oameni care știu să ne răspundă. Dacă nu, mai bine nu mai vine nimeni și legiferăm pe ceea ce ne spun colegii din comisiile permanente.

Dau cuvântul domnului senator Igaș.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu vreau să iau apărarea reprezentanților Guvernului, dar cred că noi avem în programul nostru de activitate o sesiune pentru întrebări și interpelări.

Dacă avem solicitări pentru a avea anumite explicații pe anumite proiecte de lege, pe anumite viziuni ale Guvernului, să folosim timpul și să o facem în timpul pe care îl avem alocat. Cu siguranță că niciun secretar de stat nu ne va putea

da răspunsuri la întrebările pe care noi le punem aici de fiecare dată, răspunsuri competente sau răspunsuri bine pregătite, pentru că întrebările se duc de la stânga la dreapta și cred că pentru acest lucru ar trebui să folosim ziua de luni, când avem sesiune specială pentru întrebări și interpelări.

Haideți să ne concentrăm pe proiectul de lege și aici să ne pronunțăm dacă suntem de acord cu acest proiect de lege, dacă nu suntem de acord cu acest proiect de lege și să dăm un vot pe acest proiect de lege! Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Greblă.

## **Domnul Toni Greblă:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Și eu consider că nu este vorba despre rea-voință din partea unora dintre reprezentanții Guvernului. Acesta este stadiul în care se află pentru implementarea unui anume program.

Suntem la un an de la demararea Programului „Prima casă”, normele metodologice după prima modificare nici nu au apărut și deja venim cu o modificare a legii, ceea ce înseamnă că bâjbâim, ca să folosesc un termen foarte blând. Sunt surprins însă să văd că nu există nicio viziune, nu există niciun calcul, nu există niciun studiu de impact cu privire la Programul „Prima casă”.

Reprezentantul Guvernului nu ne-a răspuns dacă cei 700 de milioane de lei sunt de la bugetul de stat, dacă sunt pe hârtie sau există în realitate și l-aș ruga, în același timp, să mai verifice, pentru că orice garanție de stat afectează bugetul, ducându-se în deficitul bugetar, și să nu facă afirmații absolut incorecte și gratuite în fața Senatului.

De asemenea, mi-aș permite să-i spun colegului nostru că, dincolo de avantajele pe care trebuie să le aibă beneficiarul acestei prime case

, programul se adresează în egală măsură și dezvoltatorilor imobiliari, pentru că intenția, la demararea programului, a fost, pe de o parte, să dea posibilitatea tinerilor să aibă o locuință în niște condiții financiare mai bune, iar pe de altă parte, să dea drumul dezvoltării imobiliare în România, ca motor principal – că nu mai avem alte motoare – al economiei românești, astfel încât nu trebuie să protejăm numai beneficiarul persoană fizică, ci trebuie să avem grijă ca, prin acest program, să poată fi ajutați să-și dezvolte activitatea și cei care se ocupă de construirea de imobile în sistem colectiv sau individual.

Mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i răspund domnului senator Igaș.

Eu nu am pus întrebări de dragul de a mă afla în treabă, ci am pus întrebări cu privire la proiectul de act normativ aflat în dezbatere și poate că diferența dintre unii din noi și ceilalți este că unii obișnuim să mai gândim cu propria noastră minte și să luăm o decizie în cunoștință de cauză.

Întrebările pe care le-am pus sunt întrebări lămuritoare pentru a ști dacă votăm pentru sau împotriva acestui act normativ. Nu am întrebat despre altceva. Ca atare, dacă la Grupul parlamentar al PDL se practică să votezi fără să gândești cu privire la consecințele actului normativ, este o chestiune care îl privește pe domnul senator Igaș. Eu vreau să știu, să fiu informat, să votez în cunoștință de cauză.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Günthner Tiberiu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că acest program nu este un program nou, cum spunea și domnul senator Greblă, este un program lansat acum un an de primul Guvern Boc, Guvernul PDL – PSD. A fost programul de cel mai mare succes al acestei guvernări sau cel puțin a fost considerat programul de bază, care a relansat economia în acea perioadă. Așa se considera. _(Discuții și râsete.)._

La ora actuală, acest program primește, pur și simplu, niște lărgiri, în sensul de a putea cuprinde locuințe noi, locuințe care acum încep să fie construite, pentru că au avut prioritate locuințele existente, majoritatea care au fost construite. În plus, cred că ideea principală este să se cuprindă locuințele ANL, să se dea posibilitatea chiriașilor să-și achiziționeze prin acest program aceste locuințe.

Eu cred că nu există nimic în plus, nimic deosebit care să ne împiedice să adoptăm această inițiativă legislativă. Nu are absolut nimic dăunător, nimic rău, ci, pur și simplu, este o extindere în anumite domenii. De aceea, eu cred că nu există piedici ca să adoptăm această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Rădulescu. Urmează domnul secretar de stat și vom încheia discuțiile pe fondul acestui text. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca să încep cu ce termina domnul senator Günthner, nu numai că nu are nimic rău și nimic dăunător acest program, ci această dezbatere, care se desfășoară cu mult interes în jurul actului normativ, ne arată că Guvernul este în direcția cea bună, și criticile – sub aparența unor nelămuriri și dorințe de informare – care îi sunt aduse direct sau indirect acestui act normativ nouă ne arată că Guvernul a procedat bine și, continuând în faza a doua această acțiune, face un lucru bun. Sigur, ca la orice acțiune de genul acesta, sunt lucruri care pot fi eficientizate în decursul timpului. Și asta face Guvernul în momentul de față.

Iată că, presimțind critica pe care a exprimat-o opoziția prin domnul senator Țuțuianu și prin domnul Greblă, Guvernul nu se mai referă și la locuințe vechi, pentru a nu transforma această lege într-un ajutor dat, în primul rând, imobiliarilor, vorbesc despre agențiile imobiliare, ci dorește, în primul rând, să creeze locuri de muncă prin stimularea construcțiilor.

Suma de garantare, plafonul la care s-a referit domnul secretar de stat, este îndeajuns de generoasă pentru a fi pornite, pe baza acestui act normativ, numeroase construcții noi de acum înainte.

Sunt două componente pe care urmărește să le satisfacă un atare act normativ. Prima este lipsa cronică de locuințe care există în țară, și îmi aduc aminte că, atunci când făceam, pe la sfârșitul anului 2004, socoteala, bilanțul referitor la realizările sau nerealizările guvernării PSD de atunci, cifra într-un studiu internațional al Băncii Mondiale, referitoare la necesitatea imediată de locuințe era de aproape de un milion de locuințe necesare, iar necesitatea amânată, deci nu chiar imediată, dar oameni care, totuși, în 4-5-6 ani vor fi avut nevoie de locuințe, era de încă două milioane de locuințe. Ceea ce arată un deficit cronic extrem de grav în țara noastră.

Nu putem zice că în momentul de față situația este mult diferită, fiindcă am mai accesat întâmplător niște cifre care arată că necesitatea imediată, în momentul de față, este de aproximativ 850–900 de mii de locuințe. În continuare, aceasta este o problemă gravă.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, un comentariu final.

## Mulțumesc mult.

Eu cred că atât elementul de noutate pe care îl aduce noul program „Prima casă”, în speță construcția de locuințe noi în regim individual sau asociativ, cât și clarificările aduse în privința normelor fostului program, adică clarificări în privința definiției beneficiarilor și a eliminării barierelor în ceea ce privește executarea silită, vor reprezenta niște puncte tari ale noului program și vom ajunge să utilizăm cât mai mulți bani din plafonul pe care ni l-am propus.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Suntem în fața unei legi ordinare. Suntem prima Cameră sesizată.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/1997, republicată, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”. Domnul secretar de stat Nazare, microfonul 8.

În această inițiativă legislativă se propune ca diferențele de tarif la impozitele și taxele locale să fie suportate de la bugetul de stat, prin ministerul coordonator.

Această propunere de acoperire a diferenței de 50% de la bugetul de stat, ca urmare a reducerii impozitelor și taxelor locale pentru persoanele care lucrează în Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, determină influențe suplimentare la buget.

Ca atare, Ministerul Finanțelor Publice, în numele Guvernului, nu susține această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Ovidiu Marian, punctul de vedere al comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă reglementează acoperirea de la bugetul de stat a diferenței de 50% din valoarea impozitelor și taxelor locale pentru persoanele care domiciliază sau lucrează în unele dintre localitățile din Munții Apuseni și din Rezervația Biosferei „Delta Dunării”.

Comisiile au hotărât să adopte raport de respingere, având în vedere implicațiile asupra bugetului de stat, fără să fie precizate mijloacele necesare pentru acoperirea sporului de cheltuieli.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Vă rog. Domnul senator Bara, de la microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

La ora actuală, prin ordonanța menționată, este stabilit ca impozitele și taxele locale să fie reduse cu 50%.

Mie mi se pare că ceea ce s-a stabilit atunci ca facilitate pentru cele două zone defavorizate sau zone cu probleme, cu dificultăți financiare pentru administrațiile locale, nu s-a dus până la capăt.

De fiecare dată invocăm, când luăm o măsură legislativă care are semnificație financiară, că trebuie să se respecte fie prevederea constituțională, fie prevederea Legii finanțelor publice, conform cărora, atunci când se propun minusuri la venituri și plusuri la cheltuieli, trebuie identificată și sursa de finanțare. Eu cred că această reglementare vizează nu numai bugetul de stat, ci și bugetele locale. Deci, din acest punct de vedere, atunci când s-a stabilit să se reducă taxele locale și impozitele cu 50%, s-a produs o pagubă – da? –, un minus la veniturile comunităților locale. Toate localitățile din

Delta Dunării se confruntă, nu numai din Deltă, ci și din Munții Apuseni, cu această problemă. Deci acoperirea care trebuia făcută atunci nu s-a făcut.

Acesta este sensul acestei propuneri legislative și ar veni, de fapt, să mai rezolve o problemă cu care se confruntă comunitățile locale. Eu cunosc problema din localitățile Deltei Dunării, și anume că acolo costurile produselor sunt, în general, mai mari, iar, din acest punct de vedere, administrațiile locale au probleme serioase.

Este suficient să vă pun în temă, stimați colegi, că, iată, numai problemele ce țin de cheltuielile de școlarizare sunt mai mari în localitățile din Delta Dunării decât în alte localități, pentru că acolo transportul se face pe apă, în timp ce, să zic, într-o comună, elevii din satele dintr-o comună pot fi aduși la școală prin mijloace de transport cu costuri reduse, pe drumuri rutiere. Acolo, în Deltă, este imposibil. Și, atunci, adaug la acest exemplu de dificultăți faptul că sumele de echilibrare din cotele din impozitul pe venit care sunt distribuite, repartizate pe criterii stabilite printr-o formulă...

Domnule secretar de stat, v-aș aminti că și această repartizare dezavantajează, nu spun că în scop deliberat, dar dezavantajează bugetele comunităților locale din Delta Dunării.

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Günthner Tiberiu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că în România avem acest talent de a complica foarte mult sistemul de impozite și taxe. Într-adevăr, avem un sistem așa de complicat de acordare a facilităților, iar noi ar trebui să simplificăm foarte mult acest principiu.

Cum ar plăti Guvernul aceste diferențe? Când își plătește omul impozitul vine și Guvernul cu o sumă sau cum? Cred că este foarte dificil de realizat și cred că, în practică, această compensare întotdeauna s-a realizat, pentru că a funcționat, până la urmă, doisprezece ani de zile.

În anii ’90 a fost adoptată această facilitate și abia acum se vine cu această problemă, într-o perioadă de criză, când am convingerea că toate autoritățile locale duc lipsă de bani, de fonduri.

Deci nu numai în Deltă, peste tot s-au redus aceste fonduri și cred că motivul principal este lipsa generală a banilor.

Am convingerea că atât la întocmirea bugetului național, cât și la bugetele județelor respective întotdeauna s-a avut în vedere compensarea acestor sume. Sigur, nu într-un mod atât de evident. Cred că de aceea și comisia a propus respingerea acestei inițiative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Belacurencu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să-l întreb pe reprezentantul Guvernului, care a menționat aici că nu au fost precizate sursele pentru a se acoperi diferența de venituri neîncasate de către comunitățile locale, următoarele: în primul rând, dacă știe câți locuitori trăiesc în Delta Dunării și câți în Munții Apuseni care beneficiază de reducerea taxelor și impozitelor locale.

A doua întrebare: dacă Guvernul sau, mă rog, ministerul de resort a făcut o evaluare a efortului pe care-l face bugetul central pentru a compensa aceste diferențe.

Eu subscriu la ceea ce colegul meu de județ a prezentat aici. Sunt zone, sunt comunități în Delta Dunării și sunt convins că și în Munții Apuseni, acolo cunosc detaliile mai puțin, care, efectiv, au nevoie de sumele despre care se vorbește în inițiativa legislativă prezentată nouă astăzi.

Eu și cred că și ai mei colegi din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC vor susține această inițiativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc mult.

Domnul secretar de stat Alexandru Nazare.

Vă mulțumesc mult.

Ce pot să vă spun mai mult decât că înțelegem și înțeleg foarte bine punctele dumneavoastră de vedere, înțeleg că aceste două zone sunt importante și că trebuie protejate. În același timp, v-aș ruga și pe dumneavoastră să înțelegeți că sunt niște constrângeri bugetare deosebite în această perioadă și că acești locuitori din acele zone pot fi cumva compensați, dacă există această problemă, prin accesul la fonduri structurale sau la alte tipuri de fonduri.

Deci aceasta este soluția pe care pot să v-o dau acum, cel puțin în perspectivă, și v-aș ruga foarte mult să înțelegeți situația în care suntem.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Da.

Dacă nu mai sunt alte comentarii...

Este o lege ordinară.

Suntem prima Cameră sesizată.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2010 privind unele măsuri de ocupare a posturilor din sectorul bugetar.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gherghina, de la microfonul 8.

Domnule ministru, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Gherghina** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2010, Guvernul a venit și a amendat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 pentru a încerca s-o flexibilizăm puțin. Dumneavoastră știți că în Ordonanța nr. 34/2009 s-a stabilit că nu pot fi ocupate decât 15% din posturile care se vacantează.

Prin această Ordonanță nr. 32/2010, Guvernul, pentru ministere și alte instituții subordonate Guvernului sau ministerelor, a creat următoarea flexibilizare, în sensul că acel 15% se calculează per total ministere și poate fi alocat mai mult de 15% la unele ministere care au probleme, mai ales în atragerea fondurilor comunitare, și mai puțin de 15% la ministerele care se pot descurca cu personalul care rămâne după plecările efective pe cale naturală.

Deci aceasta este noutatea pe care o aduce această ordonanță, și noi vă rugăm să o aprobăm prin lege, pentru a crea posibilitatea alocării, ocupării unor posturi suplimentare, mai ales la unitățile de implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc mult. Domnul președinte Filip.

## Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu majoritate de voturi, emiterea unui raport de admitere, primindu-se un aviz negativ din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Am hotărât adoptarea unui raport de admitere, plecând, într-adevăr, de la două realități: esența Ordonanței nr. 34/2009 – în conținutul ei era realizarea reducerii cu 15% a personalului încadrat în structurile publice –, dar, pe de altă parte, se referea această reducere, ca element de decizie, sectorial, la fiecare structură în parte, ceea ce, la un moment dat, o făcea inaplicabilă din cauza situațiilor diferite de la o instituție la alta.

Ca urmare, într-adevăr, ceea ce domnul secretar de stat Gherghina prezenta ca justificare, această propunere legislativă flexibilizează, de fapt, aplicarea acestei reduceri de 15%, în așa fel încât, într-adevăr, situațiile punctuale de la o instituție la alta să poată fi rezolvate la nivel general, dar, în același timp, la nivel punctual, încadrându-se, într-adevăr, per total, în această diminuare de 15%.

Legea este o lege ordinară, și Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții, dezbateri pe fond? Domnul senator Bălan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin scrisoarea de intenție, semnată de autoritățile române în luna februarie anul curent și aprobată prin decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional, România se angajează să continue politica de înlocuire doar a unui angajat din șapte care părăsesc sistemul public.

Sigur, ordonanța are două aspecte. Pe de o parte, dă dreptul ministerelor și altor instituții sau autorități publice ca în limita a 15% să facă angajări, iar pe de altă parte, autorizează Guvernul de a lua hotărâri de transfer între ordonatorii de credit, atât al posturilor vacante, cât și al sumelor aferente acestor posturi, în principal, așa cum a spus domnul secretar de stat, înspre structuri care au ca obiect de activitate gestionarea asistenței financiare comunitară acordată României.

Având în vedere că ordonanța de urgență a apărut în luna aprilie, doresc să-l întreb pe domnul secretar de stat care este numărul total, la nivelul tuturor ministerelor și instituțiilor publice, al posturilor vacante în limita de 15%, dacă s-au făcut redistribuiri între ministere, și care sunt ministerele care au beneficiat de cel mai mare număr de posturi. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Greblă, microfonul 4.

Domnule președinte,

Cred că ar fi mai bine să răspundă domnul secretar de stat la întrebarea pusă și apoi să urmeze intervenția mea, ca să nu repet și eu o parte din ceea ce a spus colegul meu.

Da.

Mai sunt alte intervenții sau solicitări adresate domnului secretar de stat?

Doamna senator Minerva Boitan, iar după aceea, domnul senator Rădulescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, această ordonanță se poate numi „Centralizarea deblocării posturilor cu scopuri care nu sunt corect justificate”, pentru că și până acum, pe Ordonanța nr. 34/2009, cu un memorandum la Guvern, așa cum se spune la art. 2, se puteau înființa posturi sau se puteau ocupa posturi blocate. Or, ca acum, după o ordonanță de un an, ca urmare a căreia în țară sunt instituții care nu mai pot funcționa, să se vină cu această Ordonanță nr. 32/2010 de deblocare a 15% este foarte bine, dar în niciun caz să nu se facă o centralizare, în sensul că de la o instituție se iau 15% din posturile blocate, se duc la Guvern și s-ar putea să le revină 5% sau deloc.

Mie mi se pare o măsură mascată de a se crea niște posturi în detrimentul întregii țării, luându-se de la toate instituțiile care funcționează de la bugetul de stat.

Nu putem susține așa ceva, deci nu putem corecta un rău cu un rău și mai mare. Noi vorbim despre restricții economice, despre perioade deosebit de grave și ne permitem ca, sub semnătura Guvernului, să mascăm angajări pe anumite domenii.

Există o problemă cu absorbția fondurilor europene. OK! Să facă bine acest Guvern să-și redistribuie posturile între ministere – știe toată lumea că este un surplus de personal, să i se dea de lucru –, dar în niciun caz să nu fie defavorizată din nou provincia prin luarea efectiv, prin lege, a 15% din posturi.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Rădulescu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această ordonanță urmează două trenduri mari: unul dintre ele este cel referitor la absorbția fondurilor comunitare și trebuie să recunoaștem că este o direcție în care, până

acum, s-a făcut puțin și s-ar putea face mult mai mult. Pentru aceasta este nevoie de oameni, pentru absorbția și gestiunea corectă a fondurilor comunitare, iar, aici, este o problemă mare, cronică și persistentă a României. Foarte puțini sunt aceia care, realmente, știu să se ocupe, într-un mod eficient și profesional, de această problemă. În condițiile în care, în momentul de față, traversăm o perioadă de austeritate, ni se cere, pe de altă parte, și acesta este al doilea trend mare, să reducem efortul cu personalul.

Anul trecut, în 2009, majoritatea licențierilor, concedierilor, reducerilor de personal au fost făcute în sectorul privat, și reprezentanții acestuia, pe bună dreptate, reproșează reprezentanților statului că numai unii trebuie să susțină acest efort și că în sectorul bugetar nu s-a făcut niciun efort.

Exista ordonanța cealaltă care prevedea că la 7 persoane care plecau din sectorul bugetar mai putea să vină doar una. Sigur că se poate întâmpla ca într-un minister să rămână posibilitatea de a angaja două persoane, și ei să aibă nevoie de 10 persoane pentru gestiunea corectă a fondurilor comunitare, iar în alte ministere să fie altfel. Evidența necesităților și posibilităților la acest nivel nu o poate avea decât conducerea Guvernului și este foarte normal ca transferul de la un minister la altul să îl facă Emil Boc.

Această ordonanță a avut o istorie mediatică foarte interesantă. Timp de vreo 48 de ore s-a spus despre ea că este ordonanța care sparge acel embargo referitor la angajările din sistemul bugetar, sporește clientelismul și, mai ales, dă posibilitatea pixului lui Emil Boc să angajeze pe cine vrea el în ministere. Sigur că s-au făcut precizările necesare. Din partea Guvernului s-a spus că nu este așa, dar când este vorba despre Guvern se pare că nu mai funcționează ca pentru un cetățean obișnuit prezumția de nevinovăție, ci, în cazul Guvernului Boc, funcționează prezumția de nemernicie, că însuși Emil Boc, prin pixul lui, putea să aprobe diverse angajări pe baza acestui subterfugiu. Este foarte simplu și s-a lămurit. După 48 de ore însă nu a mai vorbit nimeni despre această chestiune și această ordonanță atât de mult discutată atunci. Vine acum ca o ordonanță oarecare, un act normativ obișnuit, la votul nostru.

Mulțumesc mult. Domnul secretar de stat Gherghina.

Așa cum observați, la alin. (2) din ordonanță, ministerele, până pe 15 ale lunii următoare, pentru luna anterioară, trebuie să comunice Ministerului Finanțelor Publice, pentru a face centralizarea exactă a posturilor care s-au vacantat pe cale naturală numai la ministere, subliniez că nu se aplică la autorități locale ci la ministere și la instituțiile subordonate Guvernului și ministerelor. Deci numai atât. Aceste ministere urmează să ne comunice, adică ne-au comunicat. Acum se face centralizarea pentru luna anterioară și, deocamdată, nu s-a repartizat niciun post. Urmează să fie făcută centralizarea și, pe baza ei, se trimite la Guvern numărul total de posturi care a fost vacantat pe cale naturală și care ar putea fi ocupat în limita a 15%. Acum, din aprilie 2009, de când s-a aplicat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009, și până în aprilie 2010, au fost vacantate pe cale naturală 3.300 de posturi la aceste ministere. Vorbesc numai despre ministerele și instituțiile subordonate ministerelor și Guvernului. Au fost vacantate 3.300 de posturi, puteau fi ocupate 475, dar au fost ocupate de ministere 185 și mai pot fi redistribuite 290. Acestea sunt cifrele din aprilie 2009 și până în aprilie 2010.

Din aprilie 2010, în fiecare lună ministerele transmit Ministerului Finanțelor Publice, centralizăm cifra și o transmitem Guvernului, pentru a vedea exact dacă se fac redistribuiri și cui se fac redistribuiri în acest sens.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Greblă.

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții?

Doamna senator Ecaterina Andronescu, microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu aș vrea să adresez domnului secretar de stat o întrebare, care se referă la învățământul superior.

Vă este cunoscut, domnule secretar de stat, că în învățământul superior nu se finanțează posturi? Este finanțarea _per capita_ , deci se finanțează numărul de studenți. Ca urmare, nu înțelegem de ce universitățile intră în acest blocaj, fiindcă, oricum, nefinanțându-se posturi, ele trebuie să se încadreze în resursele financiare pe care le au la dispoziție prin repartizarea _per capita._

Vă mulțumesc.

## Și ne mirăm unde sunt banii țării.

Dacă pentru 290 de redistribuiri în această țară avem nevoie de o ordonanță de urgență, care apoi să fie transformată în lege de către cele două Camere ale Parlamentului, atunci înseamnă că am ajuns cu reglementarea prea departe în această țară.

Dacă în momentul în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 ar fi fost supusă aprobării Senatului aș fi făcut afirmația că este inaplicabilă, aș fi fost catalogat drept dușman al Guvernului.

Iată că, acum, reprezentanții puterii apreciază că o ordonanță, dată acum câteva luni de zile, a devenit inaplicabilă și, drept urmare, trebuie să o modificăm. Ce urmărim prin această modificare? Să o flexibilizăm. Ce să obținem după flexibilizare? Rezolvăm situații punctuale. Am încercat să reproduc cât mai exact cu putință. Asta încercăm să rezolvăm: situații punctuale.

Guvernul trebuia să vină, la câteva luni măcar de la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009, cu o schemă de personal strict necesară pentru fiecare minister, autoritate publică din subordinea Guvernului sau a ministerelor. Iată că a trecut un an și ceva de când ministerele și Guvernul nu știu de câte posturi au nevoie, care scheme sunt umflate, la care ar mai trebui să adăugăm ceva. Și, atunci, ce facem? Centralizăm undeva, în fiecare lună, un anumit număr de personal, după care, în funcție de rezolvarea unor situații punctuale, hotărâm deblocarea. Nu!

Guvernul a avut până acum suficient timp să-și organizeze, de la prim-ministru până la ultima autoritate publică din subordinea Guvernului sau a ministerelor finanțate integral de la bugetul de stat, să-și formeze scheme optime de personal și acolo să dea drumul. Dacă ministerul trebuie să aibă 314 posturi, acestea să poată fi ocupate și părăsite după interesul salariaților și după libertatea de pe piața muncii, și nu pe constrângeri absolut inutile.

Drept urmare, domnule președinte, stimați colegi, grupul parlamentar din care fac parte nu are cum să voteze o astfel de ordonanță de urgență care nu face decât să prelungească situația incertă în care se găsesc salariații diverselor instituții la nivel central. Nu a existat nicio preocupare să extindă după model similar și la autoritățile locale, că poate și ele au nevoie să schimbe între ele rândul 1 cu rândul 3 și rândul 2 cu rândul 4.

## Doamnă senator,

Vreau să vă reamintiți că atunci când am făcut Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 am creat excepție pentru învățământ. Excepția pentru învățământ și pentru încadrarea per total învățământ a rămas în continuare nemodificată, neafectată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2010. Funcționează în continuare acea excepție, deci nu avem niciun fel de problemă de acest gen.

Vă mulțumesc.

Doamna Andronescu are un impuls de a reacționa. Microfonul 4.

Vă mulțumesc foarte mult că îmi permiteți să mai intervin o dată.

Din păcate, de la 1 octombrie toate posturile în învățământul superior sunt blocate pe aceeași ordonanță. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterea cu privire la acest text.

Vă reamintesc faptul că este vorba despre o lege ordinară.

Suntem prima Cameră sesizată.

## **Din sală:**

Nu.

## 34?

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Rog să verificăm.

Vă rog să afișați încă o dată votul.

Este o diferență flagrantă între numărul de senatori prezenți în sală și numărul celor care și-au exprimat votul. Dacă au fost colegi care au avut alte activități în timpul votului, îi rog să profite de această a doua șansă pentru a-și exprima votul.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea art. 35 din Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare.

Din partea Guvernului, doamna președinte a CNCAN. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În prezent, acțiunile necesar a fi întreprinse de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare pe plan extern, în contextul relațiilor internaționale la care are obligația de a se conforma, sunt mult mai numeroase și mai complexe decât este prevăzut în atribuțiile din Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată.

Din aceste considerente este necesară includerea acelor atribuții care facilitează atingerea unor obiective prin crearea unui cadru juridic adecvat, care să permită cooperarea cu partenerii străini, astfel încât o parte dintre aceste acte internaționale să fie guvernate de dreptul internațional.

Din interpretarea prevederilor art. 2 alin. (1) al Legii nr. 590/2003 privind tratatele rezultă faptul că tratatele la nivel departamental pot fi încheiate de ministere sau de alte autorități ale administrației publice centrale numai în situația în care în actele de organizare și funcționare ale acestora este prevăzută în mod expres competența instituțiilor respective de a încheia tratate.

Din acest motiv și ținând cont de importanța cooperării internaționale, se consideră necesară completarea Legii nr. 111/1996, republicată, prin introducerea unor prevederi suplimentare în cadrul art. 35, care să permită încheierea de tratate la nivel departamental de către Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.

Vă mulțumesc pentru atenție și pentru susținere.

Mulțumesc, doamnă președinte. Domnul președinte Borza.

## **Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru sănătate publică, iar membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții pe fond? Nu sunt.

În aceste condiții,

Punctul 7, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2006 privind siguranța feroviară.

Îl invit pe domnul secretar de stat Marin Anton să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului de la microfonul 10.

## **Domnul Marin Anton** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege transpune două directive europene în legislația românească și reglementează, în principal, următoarele probleme: definește deținătorul și entitățile responsabile cu întreținerea vehiculelor feroviare, cu instituirea obligației de înscriere a acestor informații în Registrul Național al Vehiculelor și obligă să se facă certificarea entităților responsabile cu întreținerea și, de asemenea, a sistemelor de întreținere a vehiculelor în domeniul feroviar.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Borza.

## **Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere, pe care îl

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Nu sunt.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind interoperabilitatea sistemelor informatice.

Domnule secretar de stat Iosif Moldovan, vă rog să ne prezentați punctul de vedere al Guvernului de la microfonul 9.

## **Domnul Iosif Moldovan** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea drepturilor și obligațiilor operatorilor sistemelor informatice prin care se oferă servicii publice electronice în vederea accelerării tranziției către societatea informațională și economia bazată pe cunoaștere.

Conform expunerii de motive, în acest moment există multe servicii care nu pot fi furnizate din cauza capacității limitate de comunicare dintre sistemele care asigură serviciile suport și a lipsei de interoperabilitate. De fapt, înseamnă că produsul respectiv nu a fost conceput în așa fel încât, ținându-se cont de standardizare, să poată colabora cu alte sisteme, deci să fie interoperabil cu alte sisteme.

Sigur, în acest moment avem niște observații.

În legătură cu implementarea serviciilor și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice, apreciem că soluțiile propuse de inițiator ar trebui să țină cont, alături de elemente tehnice, și de următorii factori:

– analiza sistemelor informatice existente în cadrul autorităților publice, al companiilor;

- analiza informațională și stabilirea funcțiilor care vor fi

- expuse folosind serviciile web;

– analiza costurilor de dezvoltare și implementare a modulelor;

– proiectarea, dezvoltarea și testarea modulelor care vor asigura interoperabilitatea aplicațiilor, stabilirea unor politici pentru securizarea accesului la serviciile web.

La momentul implementării soluțiilor de interoperabilitate a sistemelor informatice trebuie luată în considerare necesitatea de a asigura securitatea informației și protecția datelor personale, după cum este prevăzut în standardele internaționale aplicabile și în legislația internă, iar pentru autentificarea în siguranță a utilizatorilor sistemelor informatice se utilizează certificate calificate, eliberate de furnizori de servicii de certificare, care funcționează în baza Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, acreditați de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, ANCOM, autoritatea de reglementare în domeniu, precum și servicii de marcare temporală, furnizate conform Legii nr. 451/2004 privind marca temporală.

Domnule secretar de stat,

Înțeleg că este o temă importantă, complexă și foarte tehnică, în același timp.

Da.

Înțeleg, din prezentarea dumneavoastră, că aveți rezerve față de anumite elemente din această propunere sau aveți o altă propunere prin care Guvernul, ministerul dumneavoastră în speță, încearcă să reglementeze această chestiune?

Aceasta este o problemă pe care întreaga Europă și întreaga planetă încearcă să o rezolve într-un fel.

Pentru a putea să avem un punct de vedere mai explicit din partea dumneavoastră și a Guvernului, vă rog să ne precizați care sunt elementele de obiecțiuni pe care, eventual, le aveți la acest text, pentru a putea, după aceea, împreună cu comisia, să avem un punct de vedere cât mai clar pentru membrii Senatului României.

## Am înțeles.

În acest moment, pe scurt, avem nevoie de un sistem care să fie funcțional și să fie capabil să interopereze. Deci fiecare sistem informatic din această țară trebuie să fie capabil de interoperabilitate, dar, în același timp, avem în acest moment mai multe sisteme care funcționează paralel. Sigur, ele sunt capabile până la un anumit punct să fie funcționale și să conlucreze, să fie interoperabile între ele, dar în același timp trebuie să fie reglementate într-o formă clară.

De aceea, noi propunem, în acest moment, să renunțăm la această propunere legislativă și să elaborăm mai clar un alt proiect de lege, prin care să se reglementeze foarte clar sistemul și cum va fi acela operabil.

Deci avizul din partea Guvernului este negativ.

Da.

Domnul senator Borza, punctul de vedere al comisiei.

## **Domnul Dorel Constantin Vasile Borza:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

La discuțiile din comisie a fost prezent inclusiv domnul secretar de stat Iosif Moldovan, care nu s-a opus atunci la această inițiativă. Mă mir că o face acum, în plen.

Față de tot ce am spus, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl

Mulțumesc foarte mult. Intervenții pe fond?

Domnul președinte Rădulescu, de la microfonul 2.

Spunea reprezentantul Guvernului, referitor la această chestiune supertehnică, că avem mai multe sisteme care funcționează în paralel.

Și în plan legislativ este la fel. Avem două inițiative legislative: aceasta, cu nr. L190/7.04.2010, pe care discutăm, și urmează una identică, cu nr. L191/7.04.2010. Una reunește un grup de inițiatori de pe o parte a eșichierului politic, cealaltă inițiativă de pe cealaltă parte. Marile spirite... Știți dumneavoastră continuarea...

În același timp, și Guvernul are o inițiativă exact cu aceeași temă, care este supusă dezbaterii publice, este pe site-ul Guvernului și în asta constă rezerva Guvernului. Din moment ce forma este identică, și ea este și pe site-ul Guvernului, nu poate fi decât bună, că este a Guvernului. Și, atunci, în felul acesta, înțelegem de ce comisia a dat raport de admitere la amândouă.

Din punct de vedere al principiului procedurii legislative, eu cred că nu este un argument să spunem: „Mai există în momentul de față în procedură, la Guvern, aceeași inițiativă. Haideți s-o stopăm pe cea a unor colegi parlamentari!” Haideți să le dăm drumul și propunerii legislative cu nr. L190, și celei cu nr. L191, din moment ce au conținut identic. Se ajunge la Cameră. Între timp vine din urmă cu procedura și Guvernul.

Dacă consideră că este o chestiune de urgență, poate promova o ordonanță de urgență. Dacă merge pe o procedură obișnuită, vom vedea care ajunge la final mai repede, dar este bine dacă toată lumea este de acord cu necesitatea și cu forma acestei propuneri, ca ea să meargă până la capăt, indiferent cine este inițiatorul.

Mulțumesc. Dacă nu mai sunt... Da, domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul 2.

Întâmplător sau nu, de o viață mă ocup de domeniul acesta și nu credeam că îmi va fi dat ca în Parlamentul României să se înainteze astfel de materiale care sunt departe de realitate.

Nu sunt identice, fiindcă propunerea legislativă cu nr. L190/2010 privește interoperabilitatea sistemelor informatice, iar propunerea legislativă cu nr. L191/2010 privește măsurile de securitate ale sistemelor, citez, „securitate ale sistemelor”.

Trec peste o astfel de formă de exprimare, dar sunt departe de standardele internaționale. Există o știință a sistemelor informatice, există o știință a protecției și securității sistemelor informatice, iar informația reprezintă una dintre infrastructurile-cheie ce țin de strategie națională și nu se află la îndemâna oricărui interesat să mai aibă o inițiativă legislativă.

Să mă ierte colegii mei, problemele sunt prea serioase și propunerea făcută de Guvern, iar cadrul de cercetare, mediul cercetării științifice, cadrul academic, specialiștii din IT și comunicații ar trebui să facă un efort pentru a ieși două lucruri așezate, și nicidecum probe ale unor străduințe, să mai avem și aici o lege.

Legile României privind comerțul electronic, privind afacerile electronice, privind semnătura digitală sunt legi cu care mie nu îmi este rușine să mă duc în lume. Cu așa ceva mi-ar fi rușine.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bun.

Acum eu aș dori să luăm câte o inițiativă legislativă, separat. Vom vedea dacă cea care urmează este identică sau nu cu cea precedentă. Atunci Senatul se va putea apleca distinct asupra următorului text.

Dacă domnul senator Oprea spune că și ceea ce este pe site-ul Guvernului, care este identic cu această propunere legislativă...

Va trebui să întrebăm, probabil, și comisia ce punct de vedere are.

Domnul senator Daea dorește să intervină înainte și vă propun să avansăm în dezbaterea noastră.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

N-o să mă refer direct la actul normativ, dar aici s-a generat o discuție pe procedură și i-am ascultat pe colegii care au intervenit, au mai fost intervenții pe această temă, și am îndrăznit să parcurg acest drum să vin la microfon.

Punând mâna pe Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, citind foarte clar art. 16, care trebuie să ne fie de folos și să-l avem în seamă în momentul în care parcurgem procesul legislativ, aș vrea să fac o propunere în acest sens.

Art. 16 spune foarte clar la capitolul „Evitarea paralelismelor”: „În procesul de legiferare” – și noi suntem în proces de legiferare – „este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative.”

Dacă – și aici comisia poate să ne spună, cunoscând, procesând cele două acte normative – cele două acte normative se referă la același domeniu, cred că, în mod corect, respectând prevederea din art. 15 din Legea nr. 24/2000, aceste două acte normative pot să fie retrimise la comisie – m-am uitat la termenul de adoptare tacită – și să fie prezentate în plen așa cum se cuvine, pentru a evita, încă o dată spun, paralelismul, pentru că am văzut aici două concepte care, din punctul meu de vedere, trebuie clarificate: conceptul că noi putem legifera până apare în Monitorul Oficial și, atunci, vezi, chipurile, noi spunem să ne raportăm la ceea ce a apărut în Monitorul Oficial, și conceptul pe care l-a instituit legiuitorul când, pe parcursul legiferării, pentru a face, pe de o parte, economie de timp, pentru a crea un spațiu unitar de dezbatere, să nu lăsăm acte normative care au aceleași reglementări și să dăm aviz favorabil și apoi raport favorabil, se impune foarte clar ca din comisie să avem o decizie care înseamnă un raport favorabil pentru actul normativ, în condițiile în care celălalt act este identic cu cel care este pus în discuție și face obiectul dezbaterii din plenul nostru.

Într-un cuvânt, cred că retrimiterea la comisie și un raport, în sensul de a evita paralelismul, sunt necesare în această speță.

## Vă mulțumesc.

Eu am senzația – și am să-l invit pe domnul senator Borza să ne spună, poate și să ne răspundă la abordările ușor diferite care au fost prezentate aici – că munca în comisie a fost foarte serioasă și sunt convins că în acest moment ne putem pronunța cu privire la aceste texte, fără dificultăți suplimentare, dar, pentru că au fost făcute referiri la un text al Guvernului, la faptul că există trei inițiative așa-zis identice, poate că ar fi bine ca, din punct de vedere al comisiei, să oferiți lămuriri suplimentare, domnule senator, pentru ca, după aceea, să luăm o decizie în conformitate cu realitățile pe care le-ați sesizat dumneavoastră.

Microfonul 7, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, sunt două inițiative legislative care vizează un anumit sistem, dar care sunt complet diferite.

Așadar, din acest punct de vedere, nu există niciun paralelism între cele două inițiative, în primul rând.

În al doilea rând, inițiatorii sunt toți membri ai Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților. Toți, indiferent de culoarea lor politică, au încercat să facă aceste două inițiative, astfel încât să facă un pic de ordine în domeniu.

De aceea, mi se pare deplasată o remarcă de felul aceleia că este vorba doar de a adăuga încă o inițiativă la palmaresul unora dintre parlamentari. De asemenea, mi se pare puțin deplasată ideea că nu există competență în cadrul grupului care a făcut această inițiativă. Repet, este vorba despre Comisia IT de la Camera Deputaților.

De asemenea, în Comisia economică, industrii și servicii au fost discutate foarte atent aceste două inițiative și, în urma acestor discuții, s-au întocmit aceste două rapoarte de admitere.

Deci susțin în continuare raportul de admitere al comisiei. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Oprea, pentru că s-a făcut o referire indirectă la dumneavoastră, vă invit la microfonul 2.

Am tot respectul pentru domnul senator Borza din Comisia economică, industrii și servicii a Senatului. Rezultă de aici că noi suntem un pic mai conservatori, că s-ar fi cuvenit ca partea asta de tehnologia informației și a comunicației să fie undeva adăugată sau creată ca o comisie distinctă, pentru că suntem în societatea cunoașterii, dar, domnule senator Borza, cât timp președintele comisiei de la Camera Deputaților este un coleg pe care-l știu, din Iași, și care nu are nimic comun cu zona asta decât că vinde calculatoare, nu mă puteți convinge niciodată că a fi într-o comisie înseamnă și să fii academician în domeniul respectiv.

Iertați-mă, nu jignesc colegii!

Eu aș vrea ca legile astea să vină din domenii fără interes. Ei trăiesc din servicii de acest gen și din distribuții de sisteme de acest gen. Dacă aceștia sunt membrii comisiilor, dați-mi voie să vă spun din start că tocmai din această cauză nu sunt de acord cu ei.

Uitați-vă un pic la domeniile lor de activitate și veți înțelege mai bine de ce atâta înțelegere interpartinică.

Eu țin cu un sistem de educație, și se urmărește confiscarea unui domeniu academic în scop comercial, domnule Borza!

Cu așa ceva nu am să fiu de acord niciodată.

Deci, de aceea, am vrut să-i protejez un pic pe colegii mei, dar poate că mai multe detalii pot veni și din altă zonă, nu neapărat din partea aceasta a sălii.

Vă mulțumesc. Vă rog, doamnă senator Andronescu.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Și eu vreau să susțin ceea ce a spus domnul senator Oprea. Suntem extrem de îngrijorați de ceea ce se va întâmpla cu rețeaua academică RoEduNet în care învățământul, de-a lungul multor ani, nu numai că a investit enorm, dar în același timp și-a creat o mulțime de parteneriate internaționale care ne creează acces, dar ne condiționează de absența relațiilor comerciale din interiorul acestei rețele.

De aceea, mi se pare că propunerea pe care a făcut-o domnul senator Petre Daea, și anume de a se retrimite la comisie și de a lua în considerare toate aceste aspecte care s-au ridicat aici în dezbateri, mi se pare că este o propunere înțeleaptă, pe care am putea să o acceptăm și o susținem. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, suntem în fața unei propuneri... Iertați-mă, vă rog!

Dacă doriți să interveniți, domnule senator Mang, microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să intervin, pentru că este vorba despre două legi din sistemul informatic, și dacă domnul senator Oprea susține că dânsul se ocupă de acest lucru, eu cu atât mai mult. Întâmplător, am teza de doctorat în domeniul securității sistemelor informatice.

Este vorba despre două legi care nu se suprapun una peste cealaltă. Prima stabilește un cadru legislativ și, prin aceasta, o comisie de lucru care să stabilească care sunt măsurile pentru a se crea interoperabilitatea între sisteme, iar cea de-a doua lege face niște clasificări ale sistemelor informatice, pentru a se impune apoi măsurile necesare pentru fiecare tip de sistem informatic, înainte ca acesta să fie implementat.

Din această cauză, nu cred că cele două inițiative legislative aduc atingeri sistemului academic.

De asemenea, în ceea ce privește spusele doamnei senator Andronescu, într-adevăr, RoEduNet ar trebui să reintre în preocupările Guvernului, pentru a finanța așa cum trebuie acest sistem și, sigur, să intre, după aceea, această rețea educațională și academică în cadrul sistemelor informatice guvernamentale și de administrație.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Avem o propunere de retrimitere la comisie a acestui text și, conform Regulamentului Senatului,

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind măsurile de securitate ale sistemelor informatice.

Pentru că s-a făcut un început de dezbatere și pe acest text, există o propunere similară pentru a trata omogen această temă de retrimitere la comisie?

Înțeleg că este făcută această propunere.

Aș dori să

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 21 din 21 august 1992 privind protecția consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial, nr. 212 din 28 august 1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea Guvernului participă domnul Samuel Calotă, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor se referă la completarea art. 9[3] cu lit. h[1] ), în sensul interzicerii clauzelor contractuale care dau dreptul furnizorului de servicii financiare să denunțe unilateral contractul pe motiv de risc reputațional sau încălcare a confidențialității, fără ca acestea să fie dovedite și constatate printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.

Și partea a doua a propunerii – completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 cu un nou articol, art. 9[12] , în sensul interzicerii ca totalul penalităților de întârziere percepute consumatorului să depășească dublul sumei asupra căreia sunt calculate, cu excepția furnizorilor de servicii financiare.

Referitor la cele două propuneri, aș vrea să facem precizarea că Ordonanța Guvernului nr. 21/1992, precum și Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți si consumatori acoperă, din punct de vedere juridic, paleta clauzelor abuzive care pot face obiectul contractelor între consumatori și furnizorii de servicii.

O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.

Legat de riscul reputațional, aș vrea să spun că la momentul acesta legislația nu definește printr-un act normativ această expresie.

Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 prevede ca drepturi ale consumatorilor, la încheierea contractelor, „libertatea de a lua decizii la achiziționarea de produse și servicii, fără a li se impune în contracte clauze abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici comerciale incorecte în vânzare, de natură a influența opțiunea acestora”.

Legat de reducerea sau interzicerea depășirii cuantumului penalităților mai mult decât dublul datoriei, apreciem că fundamentul existenței și al cuantumului penalităților în contractele dintre consumatori, pe de o parte, și furnizori, pe de altă parte, îl reprezintă existența clauzei penale negociată de părți și acceptată de comun acord în contract.

Mulțumesc.

Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă?

Cred că acest lucru va putea fi reflectat și în punctul de vedere al comisiei.

Domnule senator Borza, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Față de aceste lucruri, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere, cu amendamentul cuprins în anexă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Domnule senator Urban, vă rog.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Sigur că este puțin ciudat să auzi Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor vorbind împotriva unei propuneri legislative care vizează protecția consumatorului, dar asta este, reprezintă Guvernul. Așa că o să pledez eu pentru cauza consumatorului, întrucât lucrurile nu sunt chiar atât de ușor de așezat pe un palier expeditiv care se poate cuprinde într-un punct de vedere oficial și oficios al Guvernului.

Ce înseamnă această clauză de risc reputațional? I-am auzit pe reprezentanții ANPC susținând faptul că, în momentul de față, așa cum există reglementarea înscrisă în ordonanța de Guvern în baza căreia își desfășoară activitatea, ar fi acoperite toate cauzele și cazurile în care companiile care acordă servicii financiare – și mă refer aici la bănci, la instituții financiare nebancare care acordă tot felul de credite de consum, credite ipotecare și așa mai departe – ar fi suficiente pentru protecția consumatorului. Ei bine, nu sunt suficiente.

Vreau să știți, de exemplu, că o țară la care ne uităm cu jind uneori, Polonia, a ales să meargă pe o altă cale. Au luat absolut toate tipurile de clauze abuzive, cele constatate în practică de către inspectorii organelor lor de protecție a consumatorilor sau din deciziile judecătorești, și au făcut, pur și simplu, un registru al clauzelor abuzive. În felul acesta consumatorul este cu adevărat apărat de abuzuri.

Pentru că această clauză de risc reputațional, într-adevăr, nu este definită în lege, însă a început să apară în contractele pe care le încheie băncile cu clienții lor și se traduce prin faptul că, atunci când un client este nemulțumit de un abuz care este comis de către bancă împotriva lui pe calea unei asemenea clauze, acel client încearcă să rezolve problema cu banca, nu reușește, și el, în mod firesc, merge mai departe, reclamă situația la ANPC sau se duce și se adresează mass-media, unui ziar.

Băncile au constatat că dăunează rău imaginii, în primul rând faptul că foarte mulți români care sunt supuși unor asemenea abuzuri se duc și reclamă în mass-media, și atunci au inventat această clauză de risc reputațional, prin care își arogă posibilitatea și, practic, îți interzic să apelezi la toate căile pe care le ai în calitate de consumator de a-ți apăra poziția atunci când ești abuzat, pentru că nu toți românii, ba chiar majoritatea lor covârșitoare, nu-și permit, în momentul de față, să ducă pe picioare, din punct de vedere financiar, un proces împotriva unei bănci.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Günthner, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Trebuie să vă spun că și eu am rămas uimit de poziția reprezentantului Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. Și mie mi se pare o măsură absolut bine-venită.

Populația este astăzi cu adevărat expusă unor abuzuri din partea celor care prestează aceste servicii, tot felul de servicii, inclusiv utilități, care, prin tot felul de modificări ale modalităților de facturare, de măsurare, de plăți în avans, încearcă să-și mărească profitul pe seama consumatorilor, pe seama populației, care de multe ori este neputincioasă, este obligată să semneze, vrând-nevrând, niște contracte care i se pun în față, nu are nicio posibilitate de a negocia. Sunt tot felul de prevederi, clauze...

Numai noi putem, ca reprezentanți ai populației din teritoriu, prin lege, să le prevedem să poată să intre în aceste contracte. Cred că suntem singurii care putem să-i protejăm, pentru că ei singuri nu au cum. Sunt contracte standardizate care, în mod evident, au scopul de a mări în permanență profitul acestor prestatori de servicii.

Cred că această inițiativă legislativă este absolut bine-venită, trebuie s-o susținem, ba, mai mult, cred că ar trebui revăzute de către ANPC multe dintre contractele care se modifică în permanență din partea prestatorilor de servicii și ar trebui, poate, extinse aceste măsuri.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții și comentarii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor ce oferă spre consum produse obținute exclusiv prin mijloace proprii.

Inițiatorii sunt colegi deputați.

Este prezent domnul deputat Călian.

Domnule deputat Călian, distanțați-vă de banca guvernamentală și vă rog să luați loc lângă domnul senator Borza.

Domnul deputat Petru Călian, unul dintre inițiatori, ne va prezenta această propunere legislativă.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Petru Călian** – _deputat_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi senatori,

Este o inițiativă legislativă potrivită, dacă doriți, în aceste vremuri de criză, pentru că ea vizează, pe de o parte, stimularea consumului de produse agroalimentare românești, iar pe de altă parte, stimulează atât agroturismul, dar și microîntreprinderile care au în domeniul de activitate servicii agroalimentare. Mă refer aici, spre exemplu, la restaurante.

Dacă tot vorbeam despre exemple, vreau să dau exemplul Austriei. Acolo funcționează foarte bine acest sistem. Veți vedea pe lângă Viena foarte multe localități limitrofe unde sunt sute de restaurante care au în domeniul de activitate servicii agroturistice, iar în domeniul agroalimentar folosesc doar produse proprii, obținute în producția proprie. Toate aceste activități sunt scutite de plata impozitului pe profit, sunt scutite de plata taxei pe valoarea adăugată.

Cred că ar fi bine să susțineți această inițiativă legislativă, astfel încât să implementăm acest sistem și în România.

Din punct de vedere bugetar, chiar dacă avizul este negativ, spun că nu este unul justificat, deoarece nu există un impact negativ asupra bugetului...

Dacă este de admitere, înseamnă că s-a schimbat de la comisie de când am fost invitat.

Este foarte bine, pentru că nu este un impact negativ, deoarece asemenea activități nu există. În consecință, nu există nici prevederi bugetare astfel încât ele să fie diminuate.

Țin să mulțumesc în mod deosebit comisiei sesizate pe fond, domnului președinte Vosganian, care ne-au ajutat foarte mult, și, din câte înțeleg, este un raport de admitere. Vă mulțumesc mult.

Îi ofer cuvântul doamnei secretar de stat, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Doamna Irinel Cristu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc.

Sunt Irinel Cristu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Propunerea legislativă inițiată de domnul deputat își propune să susțină înființarea și dezvoltarea microîntreprinderilor ce oferă spre consum produse obținute exclusiv prin mijloace proprii, dar, în acest sens, instituie facilități de natură fiscală, astfel:

– scutirea de la plata impozitului a veniturilor obținute din prestarea de servicii turistice și/sau din prestarea de servicii de alimentație publică pe baza produselor agroalimentare și băuturilor obținute prin mijloace proprii sau obținute în baza unui borderou de achiziție de la alte persoane fizice (vezi art. 4);

– scutirea de la plata TVA pentru microîntreprinderile care oferă spre consum exclusiv produse agroalimentare și băuturi obținute prin mijloace proprii (vezi art. 5).

Referitor la scutirea de la plata impozitului, precizăm că sunt nedeductibile cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, luând în considerare principiul general de deducere a cheltuielilor la calculul profitului impozabil.

În ceea ce privește scutirea de la plata TVA, considerăm că acordarea scutirii în condițiile reglementate de propunerea legislativă nu este posibilă.

Legislația națională în domeniul taxei pe valoarea adăugată este armonizată în totalitate cu acquis-ul comunitar corespunzător în domeniu, respectiv Directiva 112/2006/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.

Din analiza acestei directive comunitare se poate observa că scutirea de TVA propusă nu se regăsește printre scutirile obligatorii de aplicat de către statele membre prevăzute de directivă și nici printre cele pentru a căror aplicare statele membre pot opta.

Este important de menționat că România nu poate introduce în legislația națională în domeniul TVA prevederi neconforme cu acquis-ul comunitar, în caz contrar existând o serie de măsuri care pot fi luate împotriva țării noastre.

Mulțumesc. Domnule senator Borza, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unei propuneri legislative care face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

În comisie s-a muncit mult pe această propunere legislativă. Există un număr mare de amendamente care au fost preluate din observațiile Guvernului și ale Consiliului Legislativ. S-a realizat o restructurare a textului și, în aceste condiții, membrii comisiei au hotărât adoptarea unui raport de admitere, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Vă consult dacă sunt intervenții. Dau cuvântul domnului senator Vosganian.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Trebuie să vă mărturisesc că am privit cu foarte mult interes această propunere legislativă, pentru că ea ne pune în față un tip de viziune pe care noi nu l-am avut până acum.

Îmi amintesc de dezbaterile pe care le-am dus, pe vremea când conduceam Ministerul Finanțelor, privind reducerea de TVA la locuințe și când spuneam că este impropriu să utilizezi o astfel de măsură câtă vreme piața crește cu 40% pe an.

Astăzi, suntem puși în fața unei situații cu totul noi, și ea presupune, din partea legiuitorului și, firește, din partea celui care aplică, din partea Guvernului, următoarea asumare: câtă vreme o activitate nu există și deci nu produce niciun impozit, orice șansă ca o astfel de activitate, în baza unor stimulente de natură fiscală, să poată fi demarată aduce un plus la buget, indiferent cât de generoase sunt aceste stimulente.

Așadar, ideea că acordarea de stimulente la impozitarea profitului, la contribuțiile de asigurări sociale sau la TVA afectează veniturile bugetare este iluzorie, pentru că fără aceste stimulente și fără a legifera ca atare această activitate ea nu există.

Astăzi, în România, acest tip de autoconsum și acest tip de încurajare a unor tradiții locale nu există. Noi am ratat un moment important când am negociat capitolele de aderare, când nu am reușit să impunem în Uniunea Europeană anumite produse cu specific local și care să se bucure de o anumită protecție.

Cred că și dumneavoastră, ca și mine, cunoașteți situația pălincii. Am avut o situație similară în ceea ce privește berea micilor producători, care au dat faliment, pentru că noi nu am știut să-i protejăm la un moment dat.

De aceea, eu le spun colegilor de la Guvern că nu cred că anularea TVA este neconformă cu directivele europene, pentru că în privința TVA Uniunea Europeană este mult mai deschisă. Am putea găsi însă o formulă în care să punem TVA 1%, astfel încât, practic, spiritul acestei propuneri să rămână același.

De aceea, eu susțin ceea ce a spus colegul meu, domnul senator Borza, și anume să-i dăm drumul acestui act normativ în formula în care a fost avizat de comisie și să oferim colegilor de la Camera Deputaților posibilitatea să discute cu Guvernul într-o formulă revizuită de punct de vedere al Guvernului, în baza deciziei pe care am luat-o noi aici.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Daea. Urmează domnul senator Mazăre.

nu, plenul Senatului poate accepta și propunerea domnului senator Vosganian, aceea de a prelucra în Camera decizională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Mazăre.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

O inițiativă legislativă, tradusă în termenii apropiați spiritului în care construim acest mecanism juridic și voinței noastre locale de a ne împrospăta peisajul economic și comercial, s-ar traduce cam așa: dorința de a fi și imposibilitatea de a realiza. Asta deoarece constat în conținutul actului normativ cel puțin trei contradicții:

1. Contradicția politicii economice a Guvernului, care spune nu la impozite, la taxe.

2. Dorința Grupului unit și unitar al Partidului Democrat Liberal care spune: „Da, construim undeva, dar fără impozite și taxe”.

## Mulțumesc mult.

Dau cuvântul domnului senator Günthner.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și eu cred că este o inițiativă legislativă bună, iar în Occident, în general, chiar și la noi, cred că acest gen de activități, de localuri cu specific, pensiuni cu produse naturiste, localuri care produc mâncăruri specifice sunt deosebit de căutate și bine plătite. Peste tot în Occident aceste pensiuni agroturistice care desfac produse proprii sunt cele mai căutate.

În principiu, ele ar fi profitabile chiar și fără facilități dacă desfășoară o activitate corectă, și nu una de compromis, adică mai desfac și o țuică contrafăcută sau mai știu ce produse.

Acest gen de activitate este obligatoriu profitabil, după părerea mea, chiar și în condițiile de astăzi, mai ales că produsele din magazine sunt cum sunt, multă lume având mari rezerve față de aceste produse.

Totuși, din această inițiativă legislativă nu văd cum vor fi controlate aceste lucruri: dacă desfac cu adevărat produse proprii, dacă desfac produse de calitate sau dacă nu cumva le oferim facilități cu ocazia asta și unor tot felul de localuri dubioase care, eventual, pot să beneficieze de aceste facilități, iar, pe de altă parte, fiind vorba despre alimentație publică, de pensiuni, cred că genul de impozit care se pretează cel mai bine la acest gen de activități este tocmai impozitul forfetar, care era în discuție să se aplice acestui tip de activități. Din păcate, această inițiativă încă nu s-a născut. Mulțumesc.

Inițiatorul, domnul deputat Călian.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Amendamentele care sunt incluse în acest raport au avut drept scop armonizarea inițiativei legislative cu punctul de vedere al Guvernului. Nu știu dacă doamna secretar de stat a văzut aceste amendamente înainte de a-și expune punctul de vedere. Din amendamente rezultă chiar și ideea unui TVA redus, de 5%, astfel încât să fim în concordanță cu prevederile Uniunii Europene.

Deci nici din acest punct de vedere nu este nicio problemă, ba, chiar mai mult, în situația în care se păstrează un TVA redus creăm și un mecanism redus de control asupra acestei activități, iar prin aceasta am dorit să-i răspund și colegului care a luat cuvântul și care este îngrijorat de modul în care vor fi controlate aceste activități. Avem legislație suficientă, activitățile, într-o mică măsură, există și astăzi în zona rurală, dar sub o altă formă și cred că nu vom avea probleme nici în baza acestei inițiative legislative care sper că devină lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Cred că toate argumentele au fost prezentate. Dacă doamna secretar de stat dorește să completeze? Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Asta voiam să spun eu, și anume că am văzut amendamentele, că Guvernul o apreciază ca pe o inițiativă bună, dar, pentru a nu încălca normele comunitare, am propus 5%, ceea ce s-a și acceptat în comisie.

Vă mulțumesc.

introducerea unor reprezentanți ai Parlamentului României în Consiliul Statistic Național, rolul acestora fiind acela de a asigura transparența decizională a consiliului și de a verifica corectitudinea datelor care se prelucrează în cadrul sistemului statistic național.

Evident, Parlamentul României nu intervine prin reprezentanții propuși de Camera Deputaților și de Senat în deciziile puterii, Executivului, privind organizarea institutelor de cercetare și statistică, ci își asumă un rol de garant al accesului la informațiile publice și la obiectivitatea datelor statistice oficiale.

De asemenea, pentru că suntem într-o perioadă în care toată lumea își propune să facă economii, o a doua teză a fost aceea de a diminua de la 25% la 15% indemnizațiile de participare la ședințe ale membrilor Consiliului Statistic Național pentru perioada următoare. Deci este vorba despre 15% din salariul mediu pe economie.

În timpul dezbaterilor la comisii, din partea Guvernului și din partea Institutului Național de Statistică au apărut amendamente importante, care vin să armonizeze, într-un fel, situația din acest moment a cadrului legislativ în care se desfășoară activitatea de statistică în România cu Regulamentul CE/223/2009 privind statisticile europene. Deci directivele europene sunt transpuse, practic, în acest moment, la zi, în acest act normativ.

De aceea, vă rog să încercăm să vedem dacă putem să adoptăm acest act, care ar fi un pas înainte în ceea ce privește armonizarea statisticii românești cu cea europeană. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Secretarul general al Institutului Național de Statistică, domnul Gabriel Jifcu, de la microfonul 10.

## **Domnul Petrică Gabriel Jifcu** – _secretar general al Institutului Național de Statistică_ **:**

## Bun.

Înseamnă că punctele de divergență au fost, practic, eliminate.

În aceste condiții, supun atenției și votului raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Îi rog pe toți colegii să revină la locuri și să voteze.

Cu 60 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Mulțumim domnului deputat.

Punctul 12, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 226/2009 pentru organizarea și funcționarea statisticii oficiale în România.

Dacă inițiatorii sunt...

Domnul senator Emilian Frâncu.

Îl invit la microfonul 6, pentru a prezenta punctul de vedere al grupului de inițiatori.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Principalele instituții ale administrației publice centrale românești se află, după cum bine știm, sub monitorizare și atentă verificare din partea Parlamentului României. Legislativul își exercită aceste atribuții prin reprezentanții numiți în respectivele instituții publice.

Propunerea noastră legislativă vine să modifice Legea nr. 226/2009 pentru organizarea și funcționarea statisticii oficiale în România prin introducerea a două teze, și anume:

Apreciem pozitiv această inițiativă legislativă. Ea aduce, într-adevăr, un plus de transparență actului decizional în statistică, pentru că rolul de bază al acestui Consiliu Statistic Național este de reprezentare a tuturor categoriilor de utilizatori de date, iar acum va participa, alături de societatea civilă, reprezentanții Guvernului, ai mediului academic, și un alt utilizator de bază, și anume reprezentantul Parlamentului.

Credem că prin acest lucru documentele care se discută și se aprobă în acest consiliu, respectiv strategia de dezvoltare a sistemului statistic, programele multianuale și anuale de cercetări statistice, vor avea mai multă greutate.

De asemenea, mulțumim grupului de inițiativă, pentru că ne-a dat posibilitatea, prin amendamente, să aducem la zi actul nostru normativ de funcționare și, mai ales, un rol important, ne-a creat posibilitatea de a atrage fonduri europene prin transcrierea în acele amendamente a posibilităților de a lua acele grant-uri.

Așa cum ați și observat, există un punct de vedere pozitiv și din partea Guvernului referitor la actul normativ. Credem că este un act normativ foarte bun pentru noi. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Borza, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Raportul întocmit de comisie este un raport de admitere, cu amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Intervenții pe fond? Nu sunt.

În aceste condiții,

Pe procedură?

Domnul senator Igaș. Microfonul 2, vă rog.

Pe procedură, domnule președinte.

Am depus o adresă și la Biroul permanent al Senatului, dar vreau să fac, conform regulamentului, acest anunț și în plenul Senatului, și anume doamna senator Popa Mihaela o va înlocui pe doamna senator Anca Boagiu în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc mult.

Domnul senator Arcaș, viceliderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să anunț și eu câteva modificări în comisii.

Domnul senator Ion Rotaru va fi înlocuit de domnul senator Cătălin Voicu în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, iar domnul senator Voicu Cătălin va fi înlocuit de domnul senator Gavril Mîrza în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

De asemenea, în urma acestor modificări, îl propunem pe domnul senator Sorin Constantin Lazăr pentru funcția de secretar al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, iar pe domnul senator Ion Rotaru îl propunem pentru funcția de președinte al Comisiei pentru sănătate publică.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Doamna senator Boitan.

## Domnule președinte,

Întrucât suntem la limită cu timpul acordat plenului astăzi, la punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă o propunere legislativă inițiată de mine, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Vin cu rugămintea de a supune plenului retrimiterea ei la comisie, întrucât este de acord și doamna președinte al Agenției Naționale pentru Persoanele cu Handicap.

Noi am discutat în comisie să facem anumite modificări la această inițiativă. Nu s-au făcut la timp, și eu rog să supuneți la vot retrimiterea ei la comisie, ca să nu mai pierdem încă o săptămână, ea având termen de aprobare tacită în 26 iunie anul curent.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Am luat notă despre acest subiect. Stimați colegi,

Conform regulamentului, va trebui ca cele două anunțuri și propuneri făcute de cele două grupuri parlamentare să întrunească votul dumneavoastră și, de aceea,

De asemenea, aș dori să onorăm solicitarea doamnei senator Boitan, deși vom întrerupe acum activitatea de legiferare, și anume ca punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, să fie retrimis la comisie.

Înțeleg că este o propunere cu asentimentul colegilor din comisie și al reprezentantului Guvernului.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la retrimiterea la comisie.

Cu aceasta, încheiem ședința noastră de plen de astăzi. Celelalte texte sunt legi organice și am rugămintea de a mobiliza colegii pentru votul nostru de luni, la punctul dedicat legilor organice.

Vă mulțumesc.

Vă urez o săptămână plăcută!

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|518940]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 87/4.VI.2010 conține 20 de pagini.**

Prețul: 4,00 lei