Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·22 februarie 2000
procedural · retras
Paul Pãcuraru
Aprobarea programului de lucru
Discurs
Sigur cã voi invoca ºi eu elemente de procedurã, dar prefer sã epuizãm întrebarea ºi discuþia. Eu reuºesc sã spun cã regret cã nu înþeleg cum Ministerul Agriculturii nu poate sã aibã o viziune ºtiinþificã ºi economicã asupra lucrurilor ºi cum acest lucru aparþine doar Comisiei pentru privatizare ºi spun cã nu reuºesc sã înþeleg pentru cã nu voi înþelege Ñ poate am limite personale Ñ de ce sediile, spaþiile de producþie, anexele gospodãreºti, castele de apã, mori de furaje, instalaþii tehnologice ºi orice alte construcþiiÉ De ce acestea nu fac parte din capitalul social ºi de ce privatizarea se va face în afara regimului concesionãrii? ªi rog încã o datã insistent Ministerul Agriculturii, pe domnii secretari de stat, sã precizeze care este punctul lor de vedere, pentru cã problema este cardinalã. Este o problemã importantã ºi ºtiu cã ºi în comisie s-a dezbãtut, ºi punctele de vedere care au fost în comisie totuºi au fost diferite. Nu au fost aºa cum rezultã în raport. ªi dacã noi vrem sã închidem privatizarea prin a nu o face ºi a o expedia în niºte mijloace circulante ºi materiale uzate, epuizate ºi aºa mai departe, sigur cã putem sã facem ºi asta, dar, repet, ieºim din cadrul definiþiilor ºi rigorilor legislative. ªtiinþa economicã are, totuºi, altã definiþie a capitalului social. El sigur cã poate fi redefinit în funcþie de ocazie ºi de oportunitate. Dacã vom considera cã o instalaþie de irigat are þeava pe sub pãmânt, înseamnã cã acea instalaþie nu va mai intra niciodatã în discuþie, pentru cã ea este în domeniul public sau privat ºi ea nu va putea face niciodatã obiectul nici unei acþiuni de privatizare ºi aºa mai departe. Deci vom putea invoca astfel de argumente. Dar într-o lege în care definim cadrul de funcþionare ºi cadrul de evaluare Ñ al doilea lucru pe care trebuie sã spun cã nu-l înþeleg Ñ privatizarea trebuie sã fie privitã ca un proces în care activele ºi obiectivele privatizãrii fac obiectul unor resurse, inclusiv pentru venitul de stat. În condiþiile actuale suntem în mãsurã de a face o privatizare limitatã, pentru cã, scoþând atât de mult din activele privatizabile, probabil cã rãmân în capitalul social lucruri absolut derizorii. Probabil cã privatizarea în atare condiþii se va face pe nimic. Pentru cã vreau sã mi se explice cum, eliminând din capitalul social ºi ducând în regimul de concesionare aproape totul, privatizarea va avea un suport, deci vom avea valori reale, care sã fie rezultate ale procesului de privatizare. Dacã totul: instalaþii tehnologice, mijloace, clãdiri, nu fac parte din capitalul social, nu fac obiectul vânzãrii ºi cumpãrãrii, este inevitabil faptul cã se scade substanþial nivelul veniturilor realizate din privatizare. Adicã, practic, privatizarea va deveni cu adevãrat un proces care este la mâna oricui, fãrã un suport valoric corespunzãtor.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). .