Doru Ioan Tãrãcilã

Sigur o primiþi la Casa Naþionalã. Sunt convins cã domnul senator gãseºte înþelegere. Aveþi, de altfel, ºi un beneficiu regulamentar, în sensul cã dacã aveþi nevoie sã faceþi o serie de verificãri, aveþi dreptul sã nu rãspundeþi azi. Vã rugãm sã le faceþi ºi sã prezentaþi rãspunsul fie în scris, fie oral, în cadrul ºedinþei viitoare.

Îl invit pe domnul ªtefan Ioniþã, consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte. **Domnul ªtefan Ioniþã** Ñ _consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte_ _**:**_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

O sã rãspund la interpelarea domnului senator Ioan Moisin, referitoare la situaþia lãcaºurilor de cult grecocatolice.

Interpelarea este foarte complexã, din cel puþin douã puncte de vedere.

În primul rând, pentru cã ridicã foarte multe probleme ºi, în al doilea rând, pentru cã în România cultele religioase sunt autonome ºi statul nu poate interveni în treburile lor interne sau în relaþiile dintre ele.

Din aceastã cauzã, foarte succint, pe puncte, o sã încerc sã creionez un rãspuns la interpelarea amintitã.

1. Baza legalã privind reglementarea situaþiei lãcaºurilor de cult greco-catolice o constituie pânã în prezent Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele mãsuri referitoare la Biserica Românã Unitã cu Roma, greco-catolicã. ªtiu cã se aflã de mai multã vreme în dezbaterea Parlamentului, în prezent, parcã, la Camera Deputaþilor, un proiect de lege care sã modifice sau sã completeze aceastã reglementare, dar care nu a fost încã finalizat.

2. Pe baza reglementãrii de care aminteam, sau pe baza unor înþelegeri locale, au fost preluate de cultul greco-catolic 142 de lãcaºuri de cult de la Biserica Ortodoxã Românã, 20 au fost preluate de la alte culte ºi s-au construit sau se aflã în construcþie 127 de biserici. În total, în prezent, în folosinþa acestui cult sunt 289 de lãcaºuri de cult.

Menþionãm cã aceste date sunt fundamentate pe informaþiile obþinute de Secretariatul de Stat pentru Culte pe diverse cãi, întrucât cultele implicate nu ne-au comunicat operativ situaþia realã de pe teren, iar instituþia noastrã nu dispune de structuri teritoriale care sã poatã þine evidenþa exactã, la zi, a lãcaºurilor de cult.

În ceea ce priveºte citatul invocat de dumneavoastrã, din interviul acordat ziarului **Dreptatea** , numãrul de circa 300 a avut în vedere toate lãcaºurile de cult care se aflã în folosinþa Bisericii Greco-Catolice, ºi nu cã toate ar fi fost retrocedate, cum, din eroare, a fost publicat în ziar.

În ceea ce priveºte lista bunurilor trecute abuziv de regimul comunist din proprietatea Bisericii Greco-Catolice în folosinþa Bisericii Ortodoxe, în anul 1948, menþionãm cã Secretariatul de Stat pentru Culte nu se aflã în posesia unei asemenea liste ºi nu cunoaºtem dacã acum 50 de ani aceste date au fost comunicate ºi instituþiei noastre. Evident, nu putem rãspunde la multitudinea de solicitãri care ni s-a fãcut prin interpelare.