Constantin Chirilă

## „Siguranța alimentară în pericol”

În urmă cu circa trei luni, Președintele României Traian Băsescu anunța intrarea țării și în criza alimentară, declarând că deja în România peste 1,5 milioane de oameni suferă de foame. Domnul președinte a fost blând, din informațiile mele numărul celor care suferă de foame în grade diferite este de 3 ori mai mare.

Eu nu înțeleg cum Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale poate trata cu atâta lipsă de răspundere o problemă atât de gravă cum este asigurarea securității alimentare a populației și a hranei șeptelului de animale al țării. Cum pot fi nepăsători, când știu că peste 70% din hrana populației României este asigurată din import și plătită din credite externe.

Cum își permit unele instituții publice să risipească banii publici pe nerușinate „chiolhane”, în disprețul public, plata de importuri neesențiale de consum, și nu de producție. România are o datorie externă de peste 70 miliarde euro, la care dacă se adaugă cele 20 miliarde angajate de Guvern cu FMI și Uniunea Europeană și dobânzile aferente, face ca datoria externă a țării să treacă cu mult peste 100 miliarde euro. Încălzirea globală și alți factori naturali ostili speței umane fac ca producția agricolă pe glob să fie deficitară, peste două miliarde de oameni suferă de foame și, din cauza neacoperirii în proporții periculoase a cererii de alimente, prețurile pe piață pe unitatea de produs la produsele agricole vor crește în cote alarmante.

Trebuie să se știe că cea mai importantă activitate umană este agricultura, pentru că, în principal, materia primă din care se creează hrana sunt pământul, apa, aerul și soarele, primite gratis de la natură/Dumnezeu, dar pentru care oamenii trebuie să se organizeze, în momentele cele mai optime, pentru a combina factorii naturali sus-menționați, neintervenția fiind o pierdere ireversibilă.

Orice țară, înainte de a se industrializa, a avut o agricultură eficientă, industria ca și celelalte activități economice s-au dezvoltat pe seama și cu sprijinul agricol.

Dacă reprezentanții Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu manifestă interes și preocupare pentru asigurarea securității alimentare a populației, vor răspunde pentru nepăsare.

Reforma agriculturii românești continuă să fie înțeleasă și aplicată numai în forma ei distructivă. Reprezentanții Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale trebuie să citească în dicționar explicațiile la noțiunea de reformă.

Le repet: reforma înseamnă progres, dezvoltare și nu distrugere.