Titi Holban

„Șomajul în România – încotro?”

Conform ultimelor evaluări internaționale, în ciuda ieșirii din recesiune și a revenirii treptate a economiei, șomajul va continua să crească până la sfârșitul anului 2010. Potrivit raportului anual al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în ceea ce privește șomajul, abia de acum înainte urmează să ne confruntăm cu partea cea mai gravă a crizei.

În România, rata de șomaj prevăzută în bugetul asigurărilor de stat pe anul 2009, de 5,3%, a fost realizată încă din luna februarie, iar pentru începutul anului 2010 se preconizează o creștere de până la 10% a numărului de șomeri.

Cifrele sunt mai mult decât îngrijorătoare pentru că vorbim de sute de mii de români care pierzându-și locul de muncă se vor afla brusc în imposibilitatea de a-și mai plăti ratele și de a mai duce un trai decent.

Tocmai de aceea, efortul autorităților trebuie orientat către resorbirea șomajului, în principal prin crearea de locuri de muncă. O prioritate în acest context trebuie să fie lupta împotriva șomajului de lungă durată și evitarea pe cât posibil a șomajului tinerilor, care riscă astfel să iasă din sistem, aducând perspectiva unei grave crize sociale, cu consecințe imprevizibile.

Din păcate, România nu pare să se înscrie pe un trend pozitiv. Guvernul condus de premierul Boc a stat paralizat zece luni și România a pierdut un an întreg practic în lupta aceasta cu criza economică, așteptând, după cum spune domnul Băsescu, „să se relanseze economiile în țările occidentale și România să fie apoi trasă așa, să spunem, la aspirație, de ceilalți”.

O astfel de politică nu are cum să ajute economia și nici nu poate reduce efectele crizei la nivelul agenților economici și al cetățenilor, puternic loviți de recesiunea economică.

Cred că reducerea taxelor, în pofida reducerii încasărilor la buget, este o măsură absolut necesară de relaxare atât pentru agenții economici, cât și pentru cetățeni, pentru consumatori. Este măsura care s-a aplicat în toate țările din Europa, pentru a stimula consumul, pentru a reda încrederea consumatorilor, în așa fel încât să se dea un impuls activității economice și să se producă relansarea.

Aceste măsuri în Europa au dus la rezultate pozitive, fără îndoială, și același lucru se va întâmpla și în economia românească, pentru că politica contrară, de a pune taxe mai mari pe o economie care se contractă s-a văzut că nu duce la nimic, și anume a dus la micșorarea și mai puternică a veniturilor la buget, cu toate dificultățile care decurg din aceasta.