SzŽkely Ervin-Zolt‡n

Sper cã de data aceasta nu am greºit, este vorba despre art. III din ordonanþã, în care se spune cã exerciþiul acþiunilor sau, dupã caz, efectuarea procedurilor prevãzute de Legea nr. 64 din 1995 se suspendã la cererea instituþiei publice implicate faþã de societãþile comerciale la care statul sau autoritatea administraþiei publice locale deþine cel puþin 50% sau majoritatea din capitalul social.

Camera Deputaþilor a modificat acest text în sensul cã exerciþiul acestor acþiuni se poate suspenda de cãtre judecãtorul sindic ºi nu este obligatorie aceastã mãsurã la cererea instituþiei publice. Credem cã Camera Deputaþilor a respectat întocmai principiul separaþiei puterilor în stat, o autoritate administrativã nu poate ca sã ia decizii obligatorii pentru o instanþã judecãtoreascã. Din moment ce un proces judiciar a fost pornit nu mai poate sã fie oprit decât de cãtre o instanþã superioarã sau de cãtre instanþa de judecatã însãºi. Cu atât mai stranie este situaþia când, practic, datornicul primeºte aceastã competenþã ca sã opreascã o procedurã judiciarã care are ca scop recuperarea datoriei pe care o au creditorii faþã de el. De aceea, consider cã soluþia gãsitã în Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor este corectã ºi vã rog sã votaþi varianta Camerei Deputaþilor.