Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·23 martie 2022
Declarații politice · adoptat tacit
Ion-Marian Lazăr
Analiza discursului
- Populism
- 1 · moderat
- Anti-pluralism
- 0 · fără
- DQI
- nivel 2 · justificare calificată binele comun · propunere alternativă
- Voce
- voce proprie
Discurs
„Sprijinirea dezvoltării infrastructurii bancare din mediul rural nu reprezintă un moft politicianist”
Acum ceva timp, de la tribuna Camerei Deputaților, îmi exprimam speranța că actualul premier al României nu va lăsa cetățenii din mediul rural în urmă și va sprijini identificarea unor măsuri necesare accesului facil al acestor cetățeni la servicii bancare de bază, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea retragerii de numerar din comuna în care aceștia domiciliază.
În continuarea acelei declarații politice, am considerat oportun să solicit o serie de informații de la Banca Națională a României privind situația existentă la nivel național în ceea ce privește infrastructura bancară, gradul de bancarizare și de intermediere bancară.
Trecând peste faptul că informațiile primite de la BNR sunt departe de a fi complete, întrucât nu au putut fi furnizate situația repartizării ATM-urilor pe județe și, respectiv, alocarea acestora între zona urbană și cea rurală, răspunsurile transmise reflectă o situație extrem de îngrijorătoare. În acest sens, mi-au atras atenția următoarele date statistice:
– La finalul anului 2021 existau în România 10.132 de bancomate, în scădere vizibilă față de anii anteriori.
– La 1 ianuarie 2022, instituțiile de credit erau prezente la nivel național în doar 203 orașe din cele 319 orașe și, respectiv, în doar 466 de comune din cele 2.861 comune.
– Numărul de unități bancare, respectiv numărul de angajați la un milion de locuitori existent în România, respectiv 236 de unități și un număr de 2.724 de angajați, sunt mai reduse față de alte state din regiune, respectiv Polonia, Bulgaria, dar și față de nivelul mediu din Uniunea Europeană, de 320 de unități și 5.041 angajați.
Însă de departe cea mai alarmantă situație o reprezintă gradul de intermediere bancară din România, calculat ca raport între activele bancare și produsul intern brut, care ne situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu un procent de doar 57% în 2020.
Astfel, comparativ cu statele din regiune, gradul de intermediere bancară este aproape de două ori mai mic față de Bulgaria (108%), Polonia (103%) și Ungaria (108%). De asemenea, acest grad de intermediere bancară este de 2,5 ori mai mic comparativ cu cel din Cehia, al cărui nivel este de 142%, și, respectiv, de cinci ori sub media Uniunii Europene, de 293%.
Concluzionând, un calcul simplu ne indică faptul că prezența instituțiilor de credit în localitățile din mediul rural este de aproximativ 16,3%, iar numărul de localități rurale fără bancomate amplasate este extrem de scăzut.