Spuneam c„ Rom‚nia va adera la 1 ianuarie 2007 la Uniunea European„. Acesta este un merit pe care Rom‚nia ∫i l-a c‚∫tigat prin for˛e proprii, ∫i nu prin bun„voin˛a partenerilor europeni. Ne-am onorat angajamentele asumate, am fost one∫ti cu partenerii europeni, am urm„rit interesul societ„˛ii, ∫i nu jocurile de interes. Am Ónceput s„ func˛ion„m dup„ principiile ∫i regulile europene.
Din acest motiv, afirm cu t„rie c„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ este o prob„ de maturitate a Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti. Dac„ vom aplica aceste reguli ∫i Ón via˛a de zi cu zi, Ón activitatea noastr„ cotidian„, atunci vom sus˛ine cu adev„rat modernizarea Rom‚niei.
Œn al doilea r‚nd, toate problemele legate de clauzele de salvgardare care puteau s„ aduc„ am‚narea cu un an a ader„rii la Uniunea European„ au fost rezolvate. Am pus Ón func˛iune institu˛ii care s„ lupte Ómpotriva corup˛iei pe care P.S.D.-ul o ridicase la rang de lege. Am demarat reforma justi˛iei, pun‚nd bazele unui sistem judiciar independent ∫i profesionist. Ne-am onorat angajamentele pentru securizarea frontierei. Am impus libera concuren˛„, elimin‚nd grupurile clientelare care parazitau mediul de afaceri.
Œn al treilea r‚nd, doresc s„ men˛ionez c„ Ón acest moment exist„ 4 teme care mai creeaz„ preocup„ri la nivelul Comisiei Europene. Sunt chestiuni care ˛in de domeniul sanitar-veterinar, de agricultur„ ∫i de domeniul
finan˛elor. Nu sunt probleme profunde de sistem sau care s„ rezulte dintr-o lips„ de voin˛„ politic„. Sunt chestiuni tehnice, Ón curs de a fi dep„∫ite.
Zilele trecute, discut‚nd cu unul dintre membrii marcan˛i ai P.S.D.-ului, el Ónsu∫i Ómi spunea c„ este amuzat de m„rimea listei pe care o avem cu Comisia European„, acel _to do list_ , care con˛ine 4 r‚nduri pe o simpl„ pagin„ de h‚rtie ∫i scris„ l„b„r˛at, ca s„ ocupe 3 sferturi din ea. ™i-mi spunea: îP„i, pe vremea noastr„, _to do list_ -ul era at‚t!.
Aceasta este diferen˛a Óntre ceea ce am reu∫it s„ realiz„m noi Ón 18 luni ∫i mo∫tenirea pe care am primit-o. Din coda∫a Europei, cum a l„sat-o P.S.D., Rom‚nia a devenit acum un model pentru preg„tirea pentru aderare ∫i v„ pot spune c„ acest lucru poate s„-l fac„ pe orice rom‚n s„ se simt„ m‚ndru.
Comisia European„ a analizat Ón ultimele 18 luni obiectiv ∫i exigent, extrem de exigent a∫ spune, a∫a cum Ói ∫tim, evolu˛ia Rom‚niei Ón procesul de preg„tire pentru aderare. Dar rapoartele de monitorizare date publicit„˛ii au fost cele mai bune pe care le-a avut vreodat„ ˛ara noastr„ ∫i au subliniat, evident, progresele majore realizate.
Franco Frattini, vicepre∫edintele Comisiei Europene, spunea Ón decembrie 2005: îRom‚nia este pe drumul cel bun datorit„ reformelor f„cute de Guvern Ón acest an“. Jonathan Scheele, ∫eful delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti, afirma s„pt„m‚na trecut„ c„ Guvernul a f„cut eforturi supraomene∫ti pentru a face posibil„ aderarea Ón 2007.
Mul˛umesc din nou Guvernului pe care Ól conduc pentru eficacitatea cu care a muncit pentru integrare ∫i, a∫a cum am mai spus-o, ca prim-ministru ∫i ca cet„˛ean rom‚n, sunt m‚ndru de realiz„rile Rom‚niei ∫i merg Óntotdeauna cu fruntea sus la Bruxelles. Œn aceste condi˛ii, amintindu-mi de mistific„rile mo˛iunii, nu pot s„ nu Óntreb: cine ne d„ nou„ lec˛ii?
Doamnelor ∫i domnilor,
V-am promis c„ voi Ómp„rt„∫i nu numai rezultatele ob˛inute, ci ∫i lucrurile care m„ preocup„ ca prim-ministru.
Nu m„ fr„m‚nt„ ce spune P.S.D. despre ce a f„cut Guvernul pentru integrare. ™i acum putem s„ ∫i Ón˛elegem de ce critic„ P.S.D.-ul faptul c„ ducem Rom‚nia Ón Uniunea European„. Aderarea impune domnia legii Ón Rom‚nia ∫i elimin„ domnia bunului-plac, tipic„ P.S.D.-ului, iar aceasta, evident, stric„ jocurile grupurilor mafiote, cultivate cu at‚ta grij„ de P.S.D.
Sunt Óns„ preocupat cu adev„rat de modul Ón care va adera Rom‚nia la Uniunea European„. A∫a cum am mai ar„tat, vrem ca Rom‚nia s„ Óntre Ón Uniunea European„ cu toate lec˛iile f„cute. Uniunea European„ nu este un club de vacan˛„ Ón care s„ ne odihnim dup„ aderare. Uniunea European„ este un proiect ∫i un proces politic ∫i economic care aduce stabilitate ∫i prosperitate ˛„rilor membre. De aceea, Rom‚nia are nevoie s„ func˛ioneze la capacitate maxim„ Ón interiorul Uniunii.
Institu˛iile statului, Ón primul r‚nd Parlamentul ∫i Guvernul, au datoria s„ se mobilizeze pentru aderare. Doar a∫a rezolv„m stegule˛ele ro∫ii ∫i galbene r„mase Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006
raportul de monitorizare din luna mai. Revin la ideea c„, dec‚t s„ pierdem vremea cu mo˛iuni politicianiste, mai bine am fi votat proiectele de lege pentru integrare.
Pentru a deveni compatibili cu Uniunea European„, am creat Ón timp institu˛ii ∫i competen˛e noi ale administra˛iei. Din p„cate, acestea au venit mai degrab„ ca un altoi pe o birocra˛ie mo∫tenit„ de la sistemul comunist. V„ spun sincer c„ nu sunt mul˛umit. Avem nevoie de o administra˛ie eficient„ pentru a r„spunde nevoilor societ„˛ii ∫i pentru a func˛iona Ón Uniunea European„. Personalul din administra˛ie este prea numeros, structurile prea stufoase ∫i greoaie. Nu exist„ o cultur„ a responsabilit„˛ii, a compatibilit„˛ilor ∫i a eficien˛ei. Nu exist„ un sistem de identificare, recunoa∫tere ∫i promovare a profesioni∫tilor.
Dar noi nu ne-am oprit la a constata aceste probleme. Guvernul a demarat deja reforma administra˛iei publice. Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a lucrat aproape un an de zile la acest pachet de legi, tocmai pentru a-l face func˛ional. Principiile pe care mergem sunt: descentralizarea competen˛elor ∫i a finan˛elor; apropierea puterii de decizie de cet„˛ean; introducerea criteriilor de valoare ∫i a profesionalismului Ón administra˛ie.
Am declan∫at, cu alte cuvinte, un vast proces de reform„. La aceasta se mai adaug„ ∫i un proces de reg‚ndire a aparatului birocratic ∫i a salariz„rii personalului bugetar, care este Ón curs de desf„∫urare. Sunt decizii care necesit„ timp de preg„tire, de analiz„ ∫i de implementare. Am pornit Óns„ deja pe acest drum ∫i am Óncredere Ón aceast„ reform„. Dar sunt onest. Rezultatele nu se vor vedea peste noapte, chiar dac„ mi-a∫ dori acest lucru la fel de mult ca oricare alt rom‚n.
Ar fi o gre∫eal„ Óns„ s„ asimil„m reforma administra˛iei publice cu restructurarea Guvernului. Executivul reprezint„ doar v‚rful aisbergului. Dac„ reduci num„rul de ministere, doar mu˛i ni∫te structuri administrative dintr-o parte Ón alta, f„r„ s„ rezolvi Óns„ nimic. Cel mai mult, sigur, po˛i s„ faci imagini. Aparatul va fi Óns„ la fel de stufos ∫i de ineficient.
Vreau s„ restructur„m Guvernul ∫i restructurarea va avea loc dup„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i va completa reforma administra˛iei publice. P‚n„ atunci Óns„ to˛i mini∫trii au treab„ s„-∫i Óndeplineasc„ angajamentele pentru aderare. C‚nd vom face restructurarea, va trebui Óns„ s„ ∫tim clar r„spunsul la Óntreb„ri precum: restructurare Ón rela˛ie cu ce? ™i ce vrem s„ ob˛inem?
Problema birocra˛iei ∫i a administra˛iei din Rom‚nia ˛ine de nivelul ei de performan˛„. Administra˛ia nu este suficient de eficient„ Ón slujba cet„˛eanului. ™i ∫ti˛i foarte bine c„, dup„ unele statistici, un func˛ionar de la Bruxelles este considerat a avea o eficien˛„ echivalent„ cu 16 func˛ionari din Rom‚nia. ™i aceasta spune destul de mult.
Pe de alt„ parte, respectul pentru lege ∫i reguli, cultura responsabilit„˛ii ∫i a eficien˛ei, recompensarea meritelor ∫i promovarea competen˛ei sunt, de fapt, valorile care pot face administra˛ia public„ s„ func˛ioneze. Avem nevoie ca aceste valori s„ fie asimilate peste tot Ón
societate: Ón clasa politic„, Ón justi˛ie, Ón Parlament, Ón poli˛ie, Ón educa˛ie, Ón s„n„tate, Ón societatea civil„.
Œn fond, a∫a cum am mai spus de la aceast„ tribun„, avem nevoie de noi elite Ón toate domeniile. Aceste elite trebuie s„ se formeze pornind de la astfel de valori, autentice ∫i profund europene.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Rom‚nia va func˛iona Ón cadrul Uniunii Europene cu at‚t mai bine cu c‚t va recupera mai rapid decalajele de dezvoltare fa˛„ de celelalte state membre.
Œn acest scop, Guvernul a ac˛ionat pe mai multe niveluri. Am asigurat o dezvoltare economic„ s„n„toas„, care s„ creeze locuri de munc„ bine pl„tite ∫i un sistem eficient de asisten˛„ social„. Am demarat reforme ∫i programe Ón domenii strategice de dezvoltare a societ„˛ii: infrastructur„, educa˛ie, s„n„tate, agricultur„. Preg„tim un sistem eficient de absorb˛ie a fondurilor europene.
Asupra acestor lucruri v„ propun s„ ne concentr„m aten˛ia ∫i efortul.
## Stima˛i colegi,
Am promis Ón discursul de Ónvestitur„ s„ reconstruim bun„starea. Am ac˛ionat pentru a atinge acest obiectiv. Toate politicile noastre Ón domeniul economic ∫i social au pornit de la un principiu clar: bun„starea se construie∫te prin munc„, prin ini˛iativ„ ∫i prin respectarea legii. Pomenile de la stat sau nerespectarea legii nu sunt solu˛ii Ón folosul cet„˛enilor, ci doar Ón cel al unui partid corupt ca P.S.D. ∫i al clientelei sale.
Am sus˛inut prin reforme crearea unui mediu de afaceri transparent ∫i atractiv. Am introdus cota unic„ de 16%; am redus contribu˛ia social„ a angajatorilor cu dou„ puncte procentuale ∫i contribu˛ia la fondul de ∫omaj. Am creat condi˛ii egale pentru toate companiile, elimin‚nd Ónlesnirile ∫i scutirile de la plata taxelor la buget. A fost sanc˛ionat„ evaziunea fiscal„. Au fost luate m„suri ferme pentru combaterea corup˛iei ∫i pentru consolidarea statului de drept.
Efectele au ap„rut foarte repede. Œn 2005, Rom‚nia a atras cel mai mare volum de investi˛ii str„ine din ultimii 16 ani: peste 5,2 miliarde de euro. Œn 2005 ∫i Ón trimestrul I din anul curent, fluxul net de investi˛ii str„ine a fost de aproape 7 miliarde de euro. Œn schimb, Ón primii 3 ani ai guvern„rii P.S.D., investi˛iile au fost de doar 4, 5 miliarde de euro.
Dincolo de statistici, este vorba de un lucru mult mai important, ∫i anume: locuri de munc„ noi ∫i mai bine pl„tite, proiecte de afaceri care s-au pus pe picioare ∫i, mai ales, votul de Óncredere dat Rom‚niei de c„tre investitori. Œn 2005, s-a Ónregistrat cea mai mare cre∫tere a num„rului de salaria˛i de dup„ anul 2000; ∫omajul a sc„zut de la 6,3% Ón 2004, la 5,9% Ón 2005.
Pentru prima oar„ dup„ 1990 s-a inversat tendin˛a istoric„ a cre∫terii muncii la negru. Peste 230.000 de locuri de munc„ salarial„ au fost oficializate. Aceasta Ónseamn„ c„ am aplicat tratamentul corect pentru metehnele de care suferea economia rom‚neasc„ la sf‚r∫itul guvern„rii P.S.D. Rom‚nii preferau munca la negru sau semioficial„, ca s„ scape de constr‚ngerile fiscale, chiar dac„ nu beneficiau de protec˛ie social„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006
Rom‚nia era una dintre ˛„rile europene cu cea mai mare pondere a economiei subterane.
Veniturile popula˛iei au crescut substan˛ial Ón aceast„ perioad„ comparativ cu fosta guvernare, introducerea cotei unice reprezent‚nd unul dintre factorii determinan˛i. Salariul mediu pe economie a crescut Ón 2005 cu 23,3% Ón termeni nominali ∫i cu peste 12% Ón termeni reali.
Œn plus, Guvernul a acordat o serie de cre∫teri salariale pentru personalul din educa˛ie, din s„n„tate ∫i pentru alte categorii de personal bugetar. Am pl„tit inclusiv banii promi∫i de P.S.D. salaria˛ilor din educa˛ie ∫i s„n„tate, dar care, dup„ cum bine ∫ti˛i, nu erau prin∫i Ón bugetul pentru anul 2005, conform practicii curente: promisiuni f„r„ acoperire.
Obiectivul prioritar pentru Guvernul pe care-l conduc este ca dezvoltarea economic„ s„ fie una s„n„toas„. Este singura cale pentru a asigura bun„starea rom‚nilor pe termen lung.
Cre∫terea economic„ cu care se laud„ P.S.D. a fost ca un castel de nisip. La sf‚r∫itul anului 2004 economia era supraÓnc„lzit„, se baza Ón special pe consum, ∫i nu pe productivitate, iar exportul era constituit mai ales din bunuri cu valoare ad„ugat„ sc„zut„, cum ar fi bu∫tenii sau lohnul.
Œn 2005 s-a produs o inversare Óntre motoarele cre∫terii economice, care este Ón beneficiul cet„˛eanului. Ritmul de cre∫tere al investi˛iilor a dep„∫it rata de cre∫tere a consumului privat.
A∫adar, domnilor semnatari ai mo˛iunii, cine ne d„ nou„ lec˛ii despre nivelul de trai? Un partid care a pus economia ˛„rii la picioarele clientelei de partid, un partid care a condamnat majoritatea cet„˛enilor la s„r„cie de dragul unei caste clientelare, un partid care a preferat s„ cumpere bun„voin˛a electoratului cu pomeni date Ónainte de alegeri.
Doamnelor ∫i domnilor,
P.S.D. se laud„ mereu cu social-democra˛ia sa. Cu toate acestea, P.S.D. nu a construit un sistem eficient ∫i echitabil de protec˛ie social„.
P.S.D.-ul ar putea s„ ia lec˛ii de la un Guvern condus de un liberal. P.S.D. a refuzat cu obstina˛ie, de-a lungul celor 4 ani de guvernare, s„ fac„ recalcularea pensiilor. I-a umilit pe pensionari din c‚nd Ón c‚nd cu c‚te o poman„.
Guvernul pe care Ól conduc a demarat recalcularea pensiilor imediat ce a Ónceput mandatul ∫i am finalizat-o Óntr-un singur an. Peste 1,6 milioane de pensionari au beneficiat de pensii mai mari Ón urma recalcul„rii. Dar cel mai important lucru este c„ am reintrodus echitatea Ón sistemul de pensii.
Œn perioada ianuarie 2005—mai 2006 am majorat valoarea punctului de pensie, astfel Ónc‚t s„ acopere complet rata infla˛iei prognozate: 3% din ianuarie 2005, 9,3% din ianuarie 2006, iar din septembrie 2006 vom acorda o majorare suplimentar„ de 3%. Am majorat ∫i pensiile agricultorilor, la 1,6 milioane persoane, cu 10% din septembrie 2005.
Œn urma acestor major„ri, pensiile din sistemul public au crescut nominal cu 27% Ón mai 2006 fa˛„ de decembrie 2005, ceea ce reprezint„ o cre∫tere de
aproximativ 15% Ón termeni reali. Aceasta Ónseamn„ c„ Ón 18 luni de mandat am reu∫it s„ atingem jum„tate din ˛inta la care ne-am angajat prin Programul de guvernare: cre∫terea pensiilor cu 30%, Ón termeni reali, p‚n„ Ón 2008.
Am demarat Ón anul 2005 ∫i reforma sistemului de pensii; am reglementat pensiile facultative ∫i fondurile de pensii administrate privat. P.S.D. a refuzat s„ fac„ aceast„ reform„, Ón ciuda problemelor din sistem.
Bugetul Ón execu˛ie administrat de Ministerul Muncii pe anii 2005 ∫i 2006 este unul dintre cele mai mari din ultimii 5 ani, dep„∫ind 8% din produsul intern brut. Aceasta ne-a permis s„ extindem ∫i s„ reform„m programele de asisten˛„ social„.
Am extins aloca˛ia pentru to˛i copiii Ón v‚rst„ de p‚n„ la 18 ani, chiar dac„ ace∫tia nu urmeaz„ o form„ de Ónv„˛„m‚nt, ∫i am indexat-o cu 7% Ón 2005 ∫i cu Ónc„ 5% Ón 2006. Am majorat aloca˛ia complementar„, aloca˛ia de sus˛inere pentru familia monoparental„, aloca˛ia pentru nou-n„scu˛i, aloca˛ia lunar„ de plasament, ajutoarele pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, aloca˛iile sociale pentru persoanele cu handicap. Am reformat modul de acordare ∫i am majorat indemniza˛ia pentru cre∫terea ∫i Óngrijirea copilului. Am introdus stimulentul lunar pentru p„rin˛ii care se Óntorc la munc„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Dezvoltarea societ„˛ii rom‚ne∫ti nu depinde doar de progresul economic ∫i de cre∫terea nivelului de trai. Educa˛ia ∫i cercetarea sunt factori cheie care ne formeaz„ viitorul.
Dac„ ast„zi ne-am fi ocupat fiecare de treburile lui, Guvernul ar fi aprobat deja o nou„ suplimentare bugetar„, Ón valoare de 13.000 miliarde lei, pentru educa˛ie. Dar, pentru c„ acum suntem la aceast„ mo˛iune de cenzur„, ca s„ nu spun c„ pierdem timpul cu o mo˛iune de cenzur„, vom lua aceast„ decizie Ón aceast„ dup„-amiaz„, dup„ terminarea dezbaterilor la mo˛iune.
Aceast„ suplimentare ne va permite s„ investim Ón educa˛ie Ón anul 2006 c‚t s-a investit Ón acest domeniu din 1990 p‚n„ Ón anul 2005, iar Ón perioada urm„toare finan˛area va continua conform angajamentelor asumate.
Pentru prima oar„ dup„ 1990, Guvernul deruleaz„ proiecte de dezvoltare Ón educa˛ie ∫i investe∫te serios Ón cercetare. Œn 2006 am alocat p‚n„ acum 4,4% din produsul intern brut pentru educa˛ie ∫i am dublat bugetul pentru cercetare. La Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii se afl„ Ón faz„ de preg„tire ∫i de derulare proiecte pentru utilizarea acestor bani.
Da˛i-mi voie s„ v„ enum„r c‚teva dintre cele mai importante: construirea de campusuri ∫colare, ∫coli de arte ∫i meserii pentru o palet„ extins„ de specializ„ri; cre∫terea capacit„˛ii institu˛ionale pentru elaborarea ∫i gestionarea proiectelor; dezvoltarea transportului ∫colar; managementul integrat al ∫colii Óntr-un mediu descentralizat; revizuirea sistemului na˛ional de evaluare ∫i examinare a elevilor din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar; reforma educa˛iei timpurii; dotarea ∫colilor cu echipamente ∫i materiale didactice; platforme de formare ∫i cercetare
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006
interdisciplinar„ destinate studiilor de master ∫i doctorat; dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului rural ∫i a infrastructurii ∫colare.
Œn aceste 18 luni de mandat au fost realizate 183 de unit„˛i ∫colare ∫i 3 c„mine studen˛e∫ti. Œn acest moment sunt Ón execu˛ie 200 de unit„˛i ∫colare ∫i 7 c„mine studen˛e∫ti.
Desigur, nu Óncerc s„ vin sau s„ v„ spun c„ am rezolvat toate problemele din educa˛ie. Ar fi nerealist ∫i nu este Ón stilul meu. ™i de aceea situa˛ia din educa˛ie m„ preocup„ Ón mod real.
Avem nevoie s„ conect„m ∫coala rom‚neasc„ la realit„˛ile europene, s-o scoatem din trecut ∫i s„ o orient„m spre viitor. Vreau ca toate proiectele ∫i politicile din educa˛ie s„ urm„reasc„ formarea de tineri capabili s„ se adapteze la o societate european„ cu valorile, oportunit„˛ile ∫i constr‚ngerile acesteia.
Materia, modul de predare, rela˛ia dintre profesor ∫i elev sau student, bazele materiale, specializ„rile, nivelul de calitate al studiilor, ∫colarizarea, salarizarea trebuie s„ r„spund„ acestor realit„˛i. Este vorba de o reform„ profund„, care s„ fac„ ∫coala rom‚neasc„ s„ produc„ oameni de valoare, care s„ se Ómplineasc„ Ón societate, ∫i s„ nu devin„ ∫omeri de lux.
Am Óncredere c„ reformele demarate de Guvern, inclusiv prin introducerea standardelor de calitate, proiectele de dezvoltare ∫i finan˛area masiv„ vor face din educa˛ia rom‚neasc„ un adev„rat motor al progresului Rom‚niei. Dar acest lucru nu se va face nici peste noapte, nici cu ultimatumuri, ∫i nici cu mo˛iuni populiste. Se face numai ∫i numai prin munc„ asidu„.
## Stima˛i colegi,
Al„turi de educa˛ie, sistemul de s„n„tate public„ m„soar„ nivelul de dezvoltare al societ„˛ii ∫i contribuie la acesta.
Œn Rom‚nia, s„n„tatea arat„ foarte elocvent primul lucru pe care ar trebui s„-l facem dup„ pr„duirea pesedist„: cur„˛enie general„! Altfel nu aveam cum s„ construim un sistem eficient de servicii publice.
P.S.D. s-a jucat cu bugetul de asigur„ri de s„n„tate de parc„ era pu∫culi˛a proprie. A g‚ndit o structur„ Ón care nu exista nici un control asupra resurselor financiare care intr„ ∫i ies din sistem. De ce ani de zile bugetul s„n„t„˛ii a fost Ón cre∫tere, dar calitatea serviciilor nu s-a Ómbun„t„˛it? Pentru c„ banii Ón loc s„ ajung„ la bolnavi alimentau diverse filiere ∫i P.S.D. a transformat practic sistemul de s„n„tate Óntr-una din cele mai grase vaci de muls din Rom‚nia.
Œn 2004, veniturile totale alocate s„n„t„˛ii au fost de dou„ miliarde de euro, pu˛in peste dou„ miliarde de euro. Œn 2006, valoarea acestora a crescut la aproximativ 4 miliarde de euro. Am respins practicile caracteristice din perioada guvern„rii P.S.D. ∫i nu vrem ca fondurile s„ alimenteze clientela P.S.D. A∫a c„ am demarat reforma s„n„t„˛ii.
Este o reform„ prin care punem serviciile medicale Ón slujba cet„˛eanului, eficientiz„m asisten˛a medical„, dorim s„ Ómbun„t„˛im starea de s„n„tate a popula˛iei prin mutarea accentului pe prevenirea Ómboln„virii, control„m ce bani d„m Ón sistem ∫i unde se duc, ∫i, Ón acest fel, putem s„ elimin„m domnia bunului-plac.
Tot Ón cadrul cur„˛eniei generale, Guvernul a avut o ini˛iativ„ Ón premier„ Ón 2005. Œn anul 2005, am alocat o sum„ uria∫„, peste 10.000 miliarde de lei, pentru a pl„ti Ón anii urm„tori datoriile acumulate Ón sistemul de medicamente ∫i Ón sistemul de s„n„tate. Astfel am evitat intrarea Ón colapsul pe care P.S.D. Ól preg„tise practic pentru Óntregul sistem de s„n„tate. ™i am Ónceput anul 2006 f„r„ datorii pentru medicamente.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Nu am s„ pretind Ón fa˛a dumneavoastr„ sau Ón fa˛a cet„˛enilor rom‚ni c„ reforma pe care am demarat-o a ∫ters problemele din s„n„tate ca o baghet„ magic„. Sunt ∫i eu la fel de nemul˛umit ca orice alt cet„˛ean de situa˛ia din s„n„tate. Œns„ de c‚nd am asumat r„spunderea Guvernului pentru reforma s„n„t„˛ii am spus c„ reforma nu va rezolva totul peste noapte ∫i c„ pe parcurs vom Ómbun„t„˛i ceea ce nu merge. Œmi men˛in acest punct de vedere.
Ministrul s„n„t„˛ii trebuie s„ continue aplicarea m„surilor de reform„ Ón mod ferm ∫i s„ fie deschis la semnalele care-i vin din sistem ∫i din societate. Lucrurile care nu merg vor fi corectate. Este u∫or s„ consta˛i, s„ reclami o defec˛iune de sistem. Sigur c„ noi avem Óns„ responsabilitatea s„ facem sistemul s„ func˛ioneze, iar asta nu se Ónt‚mpl„ la fel de u∫or precum ai face o simpl„ declara˛ie de pres„.
Stima˛i colegi,
V-am prezentat m„suri concrete pe care le-am luat pentru a rezolva problemele din educa˛ie ∫i din s„n„tate. S„ continu„m cu un alt domeniu strategic pentru Rom‚nia: infrastructura.
Se ∫tie c„ infrastructura unei ˛„ri se dezvolt„ atunci c‚nd exist„ o viziune strategic„ pe termen lung, regulile de licita˛ie se respect„, iar managementul este eficient.
Aceste condi˛ii sunt incompatibile cu practicile anterioare: finan˛area clientelei de partid ∫i drenatul fondurilor publice c„tre companii, mai ales Ónainte de campaniile electorale. De aceea, este de Ón˛eles de ce P.S.D. nu vede utilitatea a ceea ce am f„cut noi Ón cele 18 luni de guvernare. Am stabilit o strategie multianual„ de dezvoltare a infrastructurii de transport, cu priorit„˛i conforme integr„rii europene.
Coridorul IV paneuropean, pe care P.S.D. l-a neglijat, este principala prioritate Ón domeniul infrastructurii rutiere. Am identificat sursele de finan˛are, am demarat preg„tirea proiectelor ∫i, acolo unde a fost posibil, au Ónceput ∫i lucr„rile.
A fost renegociat contractul pentru autostrada Bra∫ov—Cluj—Bor∫, pentru a-l face s„ fie Ón conformitate cu legea ∫i pentru a reduce costurile pentru statul rom‚n ∫i pentru contribuabilul rom‚n. Lucr„rile de la autostrad„, a∫a cum ∫ti˛i, s-au redemarat. Potrivit strategiei preg„tite de Ministerul Transporturilor, Ón acest an se vor afla Ón execu˛ie peste 200 de km de autostrad„, urm‚nd ca aceste proiecte s„ capete extindere Ón anii urm„tori.
Œn acela∫i timp, am ac˛ionat ∫i pentru dezvoltarea altor re˛ele de infrastructur„ ∫i voi ar„ta cu exemple concrete ce am f„cut.
Am Ónceput un adev„rat proces de modernizare a satului rom‚nesc. Œn 2005 ∫i Ón 2006 am alocat
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006
1,7 miliarde de lei pentru reabilitarea drumurilor comunale, mai mult dec‚t cei 1,5 miliarde de lei, c‚t au fost aloca˛i de P.S.D. Ón 4 ani, Ón perioada 2001—2004. Am dat drumul unui program multianual de construc˛ie de poduri, pode˛e, re˛ele de ap„ ∫i canalizare Ón mediul rural, Ón valoare de 10.000 de miliarde de lei vechi.
Din toamn„, pornim un program Ón valoare de 340 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu ap„ ∫i canalizare, precum ∫i a sta˛iilor de tratare a apei potabile ∫i a apei uzate Ón localit„˛ile cu o popula˛ie de p‚n„ la 50.000 de locuitori.
Am generalizat subven˛ia de 20% acordat„ de A.N.L. pentru construc˛ia de locuin˛e, astfel Ónc‚t s„ poat„ beneficia de ea ∫i tinerii care Ó∫i construiesc case prin alte firme. Aceast„ m„sur„ combate practicile clientelare cultivate de P.S.D. atunci c‚nd A.N.L. avea monopolul.
Am suplimentat fondurile pentru construc˛ia de locuin˛e sociale, ajung‚nd la peste 100 de miliarde de lei Ón acest an. Am creat facilit„˛i pentru persoanele de p‚n„ la 35 de ani care au dreptul la acest program.
Am eficientizat finan˛area lucr„rilor de reabilitare termic„ a cl„dirilor. Aceasta a impulsionat asocia˛iile de proprietari s„ participe la acest program. V„ pot anun˛a c„ Ón acest moment sunt Ónscrise 391 de cl„diri, fa˛„ de 23, c‚te au fost anul trecut.
Stima˛i colegi,
De∫i am demarat foarte multe programe, m„ preocup„ faptul c„ dup„ 16 ani Rom‚nia nu are Ónc„ o re˛ea de autostr„zi, iar infrastructura Ón celelalte domenii este subdezvoltat„. De aceea, am stabilit ca dezvoltarea infrastructurii s„ fie o prioritate strategic„ pentru Guvern. Ne-am asumat datoria de a recupera Ónt‚rzierile. Suntem deschi∫i la sugestii ∫i la propuneri. De exemplu, programele pentru dezvoltarea infrastructurii la nivel rural ∫i municipal au fost demarate la sugestia administra˛iilor locale.
Dar un singur lucru v„ spun foarte sincer c„ nu accept„m, ∫i acesta este s„ primim lec˛ii de la P.S.D., un partid care doar a tocat banii publici la manivel„... sau de c„tre îManivel„“, nu ∫tiu cum e corect s„ spun, pentru c„ v„d c„ domnul lipse∫te de aici, din sal„, momentan.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Trec‚nd de la aceste lucruri la al patrulea domeniu strategic pentru Guvern, subliniez c„ agricultura rom‚neasc„ are resurse uria∫e de dezvoltare. Este o realitate care poate fi pus„ Ón valoare prin reforme eficiente ∫i prin finan˛are sus˛inut„.
Am introdus renta viager„ pentru a comasa exploata˛iile agricole ∫i pentru a cre∫te productivitatea. 60% din produc˛ia agricol„ a Rom‚niei trebuie s„ ∫ti˛i c„ se realizeaz„ pe doar o treime din suprafe˛e. Suprafa˛a medie a exploata˛iei agricole este de dou„ hectare ∫i aceast„ situa˛ie este evident c„ nu mai poate continua, pentru c„ ea nu poate s„ constituie baza unei economii agricole performante.
Am creat instrumente reale de capitalizare a agriculturii. Am reu∫it ca Ón ultimul an s„ gener„m un influx de capitaluri f„r„ precedent Ón acest domeniu. Am
sus˛inut investi˛iile prin credite pe termen lung cu dob‚nzi mici ∫i garan˛ii de stat.
Programul îFermierul“ sprijin„ pentru prima oar„ gospod„riile ˛„r„ne∫ti s„ devin„ microferme. Popularitatea programului este uria∫„. Fermierii au depus proiecte de finan˛are pentru toate cele 4.500 de miliarde de lei oferite de Ministerul Agriculturii.
O alt„ premier„: programul a f„cut b„ncile comerciale s„ finan˛eze agricultura ∫i industria alimentar„. Au fost depuse cereri de finan˛are pentru 1,4 miliarde de euro pe programul SAPARD. Aceasta reprezint„ aproape Óntreaga sum„ alocat„ Rom‚niei pe perioada 2000—2006. Cu alte cuvinte, Óntr-un an ∫i jum„tate s-a realizat mai mult dec‚t Ón 3 ani de guvernare P.S.D.
Œn aceste condi˛ii, P.S.D. tot mai duce dorul subven˛iilor.
™i Óntreb din nou: cine ne d„ nou„ lec˛ii despre cum se face agricultur„ modern„? Un partid care a hr„nit cu subven˛ii date discre˛ionar latifundiarii de partid ∫i a l„sat agricultura Ón subdezvoltare?
Concomitent, am dat substan˛„ reformelor necesare integr„rii europene, pe care P.S.D. le-a l„sat Ón coad„ de pe∫te.
Am dezvoltat Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii Ón Agricultur„, am construit sistemul de eviden˛„ computerizat„ al parcelelor, care Ón anul 2004 nici m„car nu fusese inclus Ón buget. Cele 8 puncte de inspec˛ie veterinar„ la frontier„ sunt Óntr-un stadiu avansat de execu˛ie. Fabricile de lapte ∫i carne neconforme standardelor europene au fost obligate s„ se alinieze la aceste standarde ∫i sunt Ón proces de modernizare. Monitorizez personal rezolvarea problemelor marcate cu stegule˛e ro∫ii ∫i consolidarea Autorit„˛ii Sanitare Veterinare.
M„ preocup„ totu∫i faptul c„ avem foarte pu˛in timp la dispozi˛ie pentru a recupera Ónt‚rzieri acumulate timp de 16 ani de stagnare. Ar fi fost mai bine pentru Rom‚nia ca toate aceste reforme s„ Ónceap„ mai devreme. Am fi c‚∫tigat timp pentru a produce rezultate. Cet„˛enii din mediul rural ar fi putut s„ ajung„ la un nivel de trai decent mai devreme. Institu˛iile ar fi fost mai bine preg„tite Ón momentul ader„rii la Uniunea European„.
Stima˛i colegi,
Dezvoltarea infrastructurii, a agriculturii, a educa˛iei, a s„n„t„˛ii, precum ∫i recuperarea decalajelor fa˛„ de statele europene vor fi sus˛inute dup„ 2007 ∫i prin fondurile structurale ∫i de coeziune.
Utilizarea eficient„ a celor peste 30 de miliarde de euro pe care Rom‚nia Ói va primi de la Uniunea European„ Ón perioada 2007—2013 este un obiectiv prioritar pentru Guvern. Cea mai mare parte a acestor fonduri nu intr„ Ón bugetul Rom‚niei. Trebuie s„ avem de aceea capacitatea s„-i absorbim ∫i s„ preg„tim proiecte conform regulilor europene.
Exist„ deja cadrul institu˛ional ∫i mecanismele necesare la nivelul structurilor administra˛iei centrale ∫i locale. Stimul„m profesioni∫tii s„ vin„ Ón sistem, pentru a lucra pe proiecte cu fonduri europene, prin sporuri salariale.
Am cerut ministerelor s„ demareze deja proiecte cu bani de la bugetul public care s„ poat„ s„ fie finan˛ate
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006
Óncep‚nd din 2007 cu fonduri comunitare. S„pt„m‚na trecut„ am aprobat o list„ cu 96 de astfel de proiecte. Vom prevedea de la buget 820 de miliarde de lei pentru preg„tirea tehnic„ a acestor proiecte, astfel Ónc‚t s„ intre Ón licita˛ii imediat ce se deschid liniile de finan˛are european„, Óncep‚nd de la 1 ianuarie 2007.
Am demarat o consultare la nivelul Óntregii societ„˛i, la care am invitat ∫i opozi˛ia, pentru a conveni asupra direc˛iilor strategice de utilizare a fondurilor comunitare. Dorim s„ finaliz„m p‚n„ la sf‚r∫itul lui iulie un plan de ac˛iune pentru eficientizarea utiliz„rii acestor fonduri.
Totu∫i, v„ spun c„ nu sunt mul˛umit, pentru c„ putem s„ facem mai mult ∫i va trebui s„ facem mai mult. Vreau s„ Ónv„˛„m re˛etele de succes folosite de alte state europene ∫i s„ evit„m gre∫elile lor. Am convenit deja cu premierul Spaniei, José Luis Zapatero, s„ cre„m un grup de lucru mixt pentru a prelua experien˛a spaniol„ Ón acest domeniu.
Avem nevoie de o descentralizare a utiliz„rii fondurilor europene. Trebuie s„ consolid„m at‚t agen˛iile de dezvoltare regional„, c‚t ∫i capacitatea administrativ„ la nivel local. Pentru mine, eficientizarea folosirii fondurilor comunitare reprezint„ o prioritate Ón perioada imediat urm„toare ∫i, de aceea, vreau s„ v„ declar foarte limpede c„ urm„torul semestru este decisiv pentru modul Ón care vom valorifica aceast„ oportunitate, Ón ceea ce Ónseamn„ preg„tirea administra˛iei rom‚ne∫ti pentru a-i spori capacitatea de absorb˛ie a fondurilor europene.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Œn ultimele 18 luni am f„cut fa˛„ unor situa˛ii de risc la adresa vie˛ii ∫i bun„st„rii oamenilor. Inunda˛iile ∫i gripa aviar„ au fost cele mai mari probleme cu care ne-am confruntat. Dac„ a˛i asculta cu aten˛ie ce spun rom‚nii, a˛i vedea c„ sunt mai preocupa˛i de riscul unor dezastre dec‚t de aruncatul vorbelor goale pe ecranul televizoarelor.
Cu c‚t nu vom reu∫i s„ Ón˛elegem aceste preocup„ri, cu at‚t mai mult vom fi mai departe de realit„˛ile ˛„rii. C‚t a fost P.S.D. la guvernare nu numai c„ nu a luat m„suri preventive pentru a proteja popula˛ia Ón eventualitatea unui dezastru, dar a sporit riscurile la care au fost expu∫i oamenii.
P.S.D.-ul a tolerat ∫i Óncurajat o adev„rat„ debilitate institu˛ional„ la nivelul Autorit„˛ii Sanitare Veterinare. Aceasta a f„cut ca normele de biosecuritate Ón vigoare s„ nu fie puse Ón practic„ Ón ferme ∫i Ón companiile de profil, iar la nivelul gospod„riilor popula˛iei s„ nu fie luat„ nici o m„sur„ profilactic„, Ón condi˛iile Ón care virusul H5N1 exista Ón natur„ Ón lume de ani de zile.
Am constatat aceste deficien˛e nu o dat„. Spre deosebire de dumneavoastr„, am luat m„suri pentru a le remedia, concomitent cu deciziile de controlare a epidemiei ∫i de protejare a vie˛ii oamenilor. Am dat sarcin„ noii conduceri a Autorit„˛ii Sanitare Veterinare s„ reformeze institu˛ia. Aceasta Ónseamn„ c„ practicile vechi vor fi Óndep„rtate ∫i de aici.
Ne-am confruntat cu nu mai pu˛in de 3 valuri de grip„ aviar„, dar am reu∫it s„ le stop„m. Nu am avut nici un caz de Ómboln„vire la om Ón Rom‚nia, deci interven˛ia a fost corect„. Am dublat subven˛iile pentru industria
avicol„, pentru a sprijini companiile care respect„ regulile de biosecuritate pentru a face fa˛„ c„derii pie˛ei.
Am luat m„suri drastice Ómpotriva celor care puneau s„n„tatea oamenilor Ón pericol. Am mers p‚n„ la Ónchiderea fermelor care nu respect„ reglement„rile Ón vigoare. Am atras, de asemenea, aten˛ia A.N.S.V., Autorit„˛ii Sanitare Veterinare, ∫i celorlalte autorit„˛i responsabile s„-∫i Óndeplineasc„ atribu˛iile, s„ controleze ∫i s„ sanc˛ioneze ilegalit„˛ile.
Al treilea val de grip„ aviar„ a ap„rut doar pentru c„ procedurile legale nu au fost respectate, ∫i acest lucru nu trebuie s„ se mai Ónt‚mple. A∫a cum s-a v„zut Ón cazul Codlea, cei responsabili pl„tesc neÓndeplinirea sarcinilor de serviciu cu func˛ia sau chiar cu dosare penale.
Inunda˛iile din 2005 ∫i 2006 au g„sit Rom‚nia Óntr-o stare complet nepreg„tit„. Cu toate acestea, nici pe acest subiect nu am s„ iau lec˛ii de la P.S.D.
™i am s„ v„ spun ∫i de ce. Guvernul P.S.D. a Ónc„lcat Legea privind amenajarea teritoriului na˛ional care prevedea elaborarea h„r˛ilor de risc la inunda˛ii, pentru fiecare localitate, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2004. Œn 2005, nici o hart„ nu era disponibil„. Nu fuseser„ nici m„car aloca˛i bani pentru finan˛area studiilor necesare elabor„rii h„r˛ilor de risc la inunda˛ii, a lucr„rilor de prevenire a riscurilor naturale.
A trebuit s„ ajungem noi la guvernare pentru a demara programul de finan˛are a h„r˛ilor de risc la inunda˛ii ∫i pot s„ v„ anun˛ c„ termenul de finalizare a acestor h„r˛i este decembrie anul acesta. Tot noi am prezentat ∫i prima strategie na˛ional„ de management al riscului la inunda˛ii, Ón decembrie 2005, ∫i am reactualizat planurile jude˛ene ∫i locale de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor.
Am alocat fonduri importante pentru investi˛ii Ón infrastructura de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor. Astfel, Ón anul 2006, alocarea bugetar„ este de 6.300 de miliarde de lei, comparativ cu 2.200 de miliarde de lei aloca˛i Ón anul 2005 de Guvernul din acea perioad„... Din anul 2004, m„ scuza˛i! Pentru refacerea infrastructurii de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor, am alocat suplimentar 1.330 de miliarde de lei dup„ calamit„˛ile din 2005.
Am finan˛at, de asemenea, reconstruc˛ia de locuin˛e Ón zonele afectate de inunda˛ii, cu o sum„ de 1.800 de miliarde de lei pentru anii 2005 ∫i 2006. Am finan˛at de asemenea refacerea drumurilor, a c„ilor ferate ∫i a podurilor distruse de inunda˛ii.
Speciali∫tii ne-au avertizat c„ schimb„rile climatice vor duce la precipita˛ii mai mari. Œn aceste condi˛ii, prioritatea mea ∫i a Guvernului este ca at‚t autorit„˛ile, c‚t ∫i popula˛ia s„ fie preg„tite pentru situa˛iile de dezastru care pot ap„rea.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Datele pe care le-am prezentat dovedesc c„, Ón ciuda situa˛iilor excep˛ionale create de inunda˛ii ∫i de gripa aviar„ ∫i Ón ciuda vorbelor multe care s-au spus, inclusiv de c„tre cei 4 parteneri de guvernare, de 18 luni Guvernul pe care-l conduc Ó∫i onoreaz„ angajamentele asumate Ón toate domeniile.
Ne mai despart doar 6 luni de aderarea la Uniunea European„. Am demarat profunde reforme Ón domenii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/7.VII.2006
vitale ale societ„˛ii, precum justi˛ia, s„n„tatea, sistemul de pensii. Am demarat proiecte de dezvoltare Ón educa˛ie, agricultur„ ∫i infrastructur„.
Guvernul pe care-l conduc este preocupat s„ construiasc„, ∫i nu s„ vorbeasc„. Acesta este cel mai important mesaj pe care-l transmit ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„. Guvernul P.S.D. a fardat realit„˛ile. Alte guverne au Ón„bu∫it reformele. Rom‚nia are acum nevoie de un guvern care s„ construiasc„. Este singura solu˛ie pentru modernizarea societ„˛ii. Parlamentul nu are de ce s„ sus˛in„ aceast„ mo˛iune.
Nu vom deveni o ˛ar„ modern„ ∫i prosper„ doar vorbind despre lucrurile care merg r„u ∫i pe care oamenii ∫i le-ar dori altfel. Devenim o ˛ar„ modern„ dac„ punem cu to˛ii m‚na la treab„ ∫i ne asum„m un set de valori europene Ón via˛a de zi cu zi: respectul fa˛„ de reguli, respectul fa˛„ de drepturile omului, construirea succesului prin munc„, rigurozitate ∫i seriozitate.
Mo˛iunea P.S.D. din p„cate nu are nici o leg„tur„ cu aceste valori europene. Ea este expresia unui P.S.D. nereformat, f„r„ lider ∫i f„r„ direc˛ie. Ba vorbe∫te despre provocarea alegerilor anticipate, ba vorbe∫te despre aderarea la Uniunea European„ Ón 2007. Este evident c„ nici m„car dumneavoastr„ nu lua˛i Ón serios aceast„ mo˛iune.
Dac„ v„ preocup„ Óns„ integrarea european„, v„ asigur c„ Guvernul acesta va duce Rom‚nia Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007. A∫a cum am mai spus-o de la aceast„ tribun„, integrarea european„ este obiectivul strategic al Guvernului pe care-l conduc ∫i acesta este proiectul meu politic.
Iar dac„ vorbi˛i despre un scrutin Ónainte de termen, domnilor, v„ rog s„ v„ feri˛i de ziua Ón care o s„ devin eu partizan al alegerilor anticipate.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.