Alina Ștefania Gorghiu

## „Starea justiției în România”

Sunt de acord că există probleme în justiție și consider că situația reală nu trebuie cosmetizată. Suntem sub monitorizarea Comisiei Europene, dar acest lucru nu pare să corijeze unele dintre tarele instituționale pe care le știm de mult timp. Un exemplu ar fi lipsa dialogului instituțional și disensiunile în spațiul public. Mă refer acum la Consiliul Superior al Magistraturii și la Ministerul Justiției. Raportul privind starea justiției în 2010, realizat de CSM, a creat valuri în presa ultimelor zile. Nu este o analiză ușor de acceptat și criticile nu sunt lesne de însușit. De aici, și graba ministrului Cătălin Predoiu de a se dezice de concluziile raportului. Ceea ce nu înțeleg este lipsa de onestitate față de o situație de fapt: Domnia Sa cunoaște acest raport de mai bine de două săptămâni, după declarațiile președintelui CSM, dar afirmă că nu și-a formulat o părere. O va furniza după ce va studia documentul „voluminos”, după aprecierea Ministerului Justiției.

Nu pot să nu întreb: de ce nu și-a format o părere până acum și în calitate de membru CSM, conform cu statutul său? De ce pare din afara instituției care a făcut analiza aceasta și manifestă în spațiul public un soi de mirare vizavi de concluziile ei? În definitiv, este membru CSM.

Apreciez că acum Cătălin Predoiu înțelege necesitatea unor dezbateri ample și consultarea șefilor de instanțe și parchete și reproșează Consiliului sărirea acestor etape, dar în proiectul de lege privind desființarea unor instanțe și parchete nu a socotit necesar dialogul.

Eu, în schimb, pledez pentru dialog, pentru că situația din justiția românească trebuie înțeleasă, discutată, aprofundată. Ea trebuie să fie obiect de dezbatere și în Parlament, for pe care domnul ministru îl ocolește. Și revin la ideea de la care am plecat: nu văd soluție viabilă pentru justiție, atâta timp cât blocăm dialogul instituțional. Și dacă tot vorbim despre acest lucru, poate ar trebui să reamintesc colegilor de la putere că încă suntem datori cu un vot în plen, pentru ca structura CSM să fie completă și perfect funcțională. Este un gest de minim respect instituțional. Nu intru aici și acum în alte detalii ale acestui subiect.