Verginia Vedinaș

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi vorbi dintr-o perspectivă care sper să fie transpartinică, deoarece vreau să pun în discuție, să întăresc și să dezvolt niște argumente care s-au adus aici în legătură cu caracterul constituțional sau neconstituțional al acestei ordonanțe de urgență și, în principiu, al ordonanțelor de urgență prin care se modifică, se reglementează ceea ce noi numim în doctrină, și nu numai, „drepturi electorale”.

Art. 115 alin. (6) din Constituție prevede, într-un mod pe care eu l-am criticat la un moment dat, că ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în niște domenii – legile constituționale. După care urmează „nu pot afecta regimul” – și urmează enumerarea – „instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile și libertățile, îndatoririle prevăzute de Constituție”, după care vin „drepturile electorale” și continuă textul.

În mod firesc, te întrebi, nici nu trebuie să fii mare teoretician, de ce s-au mai enumerat și drepturile electorale, dacă, înainte de această sintagmă, se face referire la drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale? Riști să răspunzi la această întrebare retorică prin faptul că este o tautologie, pentru că între drepturile fundamentale și drepturile electorale este o relație de la întreg la parte. Drepturile electorale sunt o categorie de drepturi fundamentale.

Dar, trecând peste această tautologie și permițând legiuitorului constituantei o licență poetică sau o licență juridică, dacă îmi îngăduiți, ce a vrut să aibă în vedere? Ce s-a avut în vedere? S-a avut în vedere întărirea unui fapt, întărirea unui aspect al voinței legiuitorului constituant, anume ca în materia drepturilor electorale să nu se vină și să nu se reglementeze prin ordonanțe de urgență. Mi s-a răspuns sau s-a afirmat de mai multe ori, inclusiv în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări că, de fapt, nu afectează, că ar trebui să fie vorba de o reglementare care să afecteze dreptul, și aici nu discutăm despre drept, ci despre proceduri etc.

Dragi colegi, dreptul este o abstracțiune. El este un summum de dimensiuni prin care se consacră o anumită conduită unui subiect de drept. Dacă analizați această Lege electorală veți constata că, prin intermediul ei, această ordonanță pentru modificarea și completarea Legii electorale respective, prin conținutul ei, care este foarte bogat, nu se face altceva decât să se dezvolte ceea ce trebuie să însemne concretizarea modului de a alege și de a fi ales în Camera Deputaților și Senat. Și atunci, mă întreb, retoric firește: nu afectează o asemenea reglementare dreptul electoral? Noi zicem că afectează, pentru că și noi suntem și alegători, și, sperăm, și viitori aleși, și cădem și noi sub incidența acestei reglementări.

De aceea, eu sper din tot sufletul ca, într-o perspectivă pe care nu știu dacă o mai apuc sau nu în Senatul României, să se revină asupra acestei practici defectuoase, să se revină asupra modalităților grosolane în care, prin practica guvernamentală și de legiferare, se încalcă voința legiuitorului constituant și acele limite care sunt consacrate expres de către constituant în ceea ce privește