Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori, Vă invit în sală.

Stimate colege și stimați colegi,

Declar deschisă ședința Senatului din 7 octombrie 2008, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu și Ivan Cismaru, secretari ai Senatului.

Cvorumul de ședință este de 69 de parlamentari.

Absentează motivat de la lucrările Senatului un număr de 8 senatori, 3 sunt membri ai Guvernului, 4 colegi sunt plecați în delegație, un coleg se află în concediu medical.

Programul de lucru, așa cum a fost aprobat ieri: lucrări în plen până la ora 13.00, după aceea, activitate în comisiile permanente și ședința Biroului permanent al Senatului.

Vă propun să luăm în dezbatere proiectele de lege și vom trece la vot în momentul în care vom avea cvorum de vot.

La punctul 1 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2008 privind înființarea organizațiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare.

Invit un coleg din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

## Reprezentantul Guvernului este prezent.

Vă ofer cuvântul, domnule secretar de stat Tőke István, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, microfonul 10.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Justificarea caracterului de urgență a prezentei ordonanțe rezultă din necesitatea transpunerii prevederilor comunitare în scopul implementării politicii agricole comune și în special a prevederilor referitoare la constituirea și recunoașterea organizațiilor interprofesionale, care au un rol important privind furnizarea de servicii de consultanță și instruire pentru creșterea capacității de absorbție a fondurilor comunitare specifice, printre ai căror beneficiari sunt și organizațiile interprofesionale.

De asemenea, există necesitatea asigurării unui grad ridicat de absorbție a fondurilor comunitare din fonduri derulate prin PNDR și prin FEGA, iar desființarea consiliilor pe produs a redus capacitatea asociațiilor de producători de a influența standardele de calitate din domeniul lor de activitate și posibilitatea de a urmări modul de respectare a acestora.

În prezent sunt înființate zece organizații interprofesionale, alte trei sunt în curs de constituire și există și Federația Națională a Producătorilor Agricoli din România, care este afiliată la COPA-COGECA.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe colegul nostru, domnul senator Gheorghe David, să prezinte raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia noastră a dezbătut acest proiect de lege și membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport favorabil, cu un amendament admis. Acesta este cuprins în anexa la raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbaterile generale.

Nu sunt intervenții.

Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Urmează votul pe raport și votul final.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic.

Este o propunere legislativă a unui coleg deputat. Nu este prezent.

Vă rog, punctul de vedere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

## Da, domnule președinte.

Este un raport comun redactat de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare, cu o literă nouă, lit. e), care se referă la actualizarea tarifelor de gestionare pentru fondurile de vânătoare, în funcție de rata inflației.

Comisiile noastre au analizat această propunere legislativă și, în urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere, având în vedere că există legislație în domeniu.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat Tőke István să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Potrivit prevederilor art. 15 alin. (3) din Legea nr. 407/2006, contractele de gestionare a fondurilor de vânătoare se modifică anual, prin acte adiționale, până la data de 15 august, conform prevederilor alin. (1) și alin. (2) ale aceluiași articol, astfel existând legislație în domeniu.

În concluzie, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții.

Nu sunt intervenții.

Legea are caracter de lege ordinară.

Urmează votul pe raport și pe propunerea legislativă.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, raportoare.

Colegul deputat Ion Olteanu, inițiator, nu este prezent. Aveți cuvântul, domnule senator Gheorghe David.

Domnule președinte de ședință,

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 din Legea nr. 36/1991, propunându-se ca, prin excepție, societățile agricole să se poată constitui și prin „act scris atestat prin ștampilă de secretarul localității în aria căreia se află terenurile în cauză”.

Membrii comisiei noastre au dezbătut și analizat această propunere legislativă și au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de respingere, deoarece tipul de societăți înființate potrivit prevederilor propunerii legislative sunt cuprinse în prevederile Legii nr. 36/1991 și sunt asociații familiale. Societățile agricole cu personalitate juridică se constituie numai prin act scris, autentificat la notariat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Textul propus nu înlătură regula referitoare la constituirea societăților agricole prin act autentic. Menționăm că, deși înscrisurile autentice presupun îndeplinirea unor formalități, acestea oferă o mai mare siguranță în circuitul civil datorită prezumției de valabilitate de care se bucură și facilitează proba atunci când este nevoie.

În concluzie, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții din partea colegilor senatori.

Nu sunt intervenții.

Urmează votul pe raport și pe propunerea legislativă.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura.

Propunere legislativă, mai mulți colegi deputați, nu sunt prezenți.

Îl invit pe domnul senator Gheorghe David să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura.

Și această propunere legislativă a fost analizată de către membrii comisiei noastre și s-a hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de respingere, deoarece Legea nr. 192/2001 a fost abrogată prin art. 70 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 180, din 10 martie 2008.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat Tőke István să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc.

Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Vă mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Urmează votul pe raport și votul final.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului și a Legii camerelor de comerț din România, nr. 335/2007.

Inițiatori, numai colegi deputați.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

O invit pe doamna președinte Norica Nicolai să prezinte raportul.

Aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere această propunere legislativă și a formulat un raport de respingere.

Această propunere legislativă vizează modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului.

Atribuția Oficiului Național al Registrului Comerțului reprezintă un serviciu public de interes general, element consacrat de legislația în vigoare și confirmat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 212/2003. În anul 2002 Registrul Comerțului a fost atribuit Ministerului Justiției și acest lucru a reliefat o atribuție constantă de verificare a legalității și de respectare a celerității în realizarea actelor de comerț. Având în vedere că tarifele și taxele, care sunt stabilite anual, sunt respectate de către actuala autoritate și că în această propunere legislativă sunt o serie de modificări care sunt la limita prevederilor constituționale, am decis să respingem această propunere legislativă.

Legea are caracter de lege organică.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Din partea Guvernului, ofer cuvântul domnului secretar de stat pentru a prezenta punctul de vedere.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul are o serie de propuneri și observații la propunerea legislativă. Pentru o analiză a oportunității administrării Registrului Comerțului într-o altă formulă decât cea actuală este necesar a se avea în vedere că, în perioada ulterioară transferului său în subordinea Ministerului Justiției, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) a dobândit, prin lege, o serie de noi competențe de autoritate publică ce nu sunt strict legate de înregistrarea de date în Registrul Comerțului.

Amintim, sub acest aspect, rolul acestei instituții în procedura insolvenței.

De asemenea, alegerea unei astfel de soluții trebuie să aibă în vedere că Ministerul Justiției, care a avut calitatea de integrator la capitolul 5 de negocieri: „Dreptul societăților comerciale” păstrează, și după aderare, responsabilitatea de a monitoriza angajamentele asumate de România la acest capitol.

Propunerea legislativă mai cuprinde, de asemenea, prevederi ce aduc atingere, în opinia noastră, dispozițiilor constituționale prin atribuirea directă a unui serviciu public.

Cu privire la sediul Oficiului Național al Registrului Comerțului, vreau să vă spun că propunerea legislativă, în opinia noastră, stabilește o limitare a dreptului de proprietate a terților cu care ONRC a încheiat contracte de închiriere.

În sfârșit, o să vă mai rețin atenția cu faptul că propunerea legislativă cuprinde prevederi ce aduc atingere dreptului comunitar în materie întrucât se propune eliminarea art. 51 din Legea nr. 26/1990, care descrie procedura de înregistrare electronică, procedură pe care dumneavoastră tocmai ați votat-o ieri.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții la dezbaterile generale. Nu sunt intervenții.

Legea are caracter organic.

Urmează votul pe raport și votul final.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Dan Cârlan.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Cristina Pocora.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Scopul prezentului proiect de lege este de a corecta deficiențele din domeniul urbanismului, prin măsuri care vizează, în principal, limitarea derogărilor de la planul urbanistic general, limitarea utilizării abuzive a terenurilor, introducerea de clarificări privind relația cu dreptul de proprietate, precum și corelarea cu legislația în domeniile conexe.

Suntem de acord cu amendamentele adoptate la comisie, de aceea vă rugăm să adoptați atât raportul, cât și legea în ansamblul ei.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Dan Cârlan să prezinte raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dezbătut și adoptat un raport favorabil, un raport de admitere, cu un număr de cinci amendamente admise și cu un amendament respins.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Vă rog, domnul senator Ilie Stoica.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu am depus un amendament care mi-a fost respins și de aceea am intervenit la dezbateri generale.

Propun ca acest proiect de lege să fie retrimis la comisie și să fie abordat așa cum se cuvine. Deci respingerea amendamentului s-a făcut, cred, de către stafful comisiei, și nu de colegii din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, cu care am discutat chiar și ieri și nu știau.

Rugămintea mea este să fie retrimis la comisie spre o analiză corectă și, ulterior, să intre în plen. Mulțumesc.

## Sunt două chestiuni.

În primul rând, să ne pronunțăm pe fond, pe amendament. Deci, având un amendament, dumneavoastră îl susțineți în plen.

Eu susțin că amendamentul meu a fost respins de către stafful comisiei, nu de către colegi. Atunci, să meargă din nou la comisie, să rediscutăm acolo așa cum trebuie. Deci nu să discutăm în plen un amendament care a fost respins de către staff.

Vă rog, domnule președinte Dan Cârlan.

## Domnule președinte, mulțumesc.

Permiteți-mi să informez plenul, inclusiv de dragul stenogramei.

Acest amendament a fost dezbătut în cadrul comisiei. El a fost respins. Colegii nu și-au asumat răspunderea introducerii unei chestiuni care nu a fost suficient de profund studiată, prin corelație cu celelalte acte normative.

Am stabilit cu colegul de comisie, domnul senator Ilie Stoica, că ținem pe loc raportul vreme de o săptămână, timp în care ia legătura cu colegii săi din Executiv și, dacă găsește o formulă care să fie agreată de Guvern și care să ne asigure că este serios și corect așezată pentru a putea fi adoptat acest amendament, îl rediscutăm în comisie, dăm un vot favorabil pe acest amendament și, desigur, refacem raportul.

În caz contrar, îl lăsăm respins și domnul senator îl susține în plen.

Deci nu stafful de comisie este cel care tranșează amendamentele. Aici este o chestiune care excedează propunerii venite de la Guvern prin ordonanță: dorește reglementarea unei alte chestiuni, doar tangențială cu problema supusă dezbaterii prin ordonanță, și am apreciat că nu este oportun să intrăm cu amendamentul fără a avea o analiză foarte aprofundată.

Lucrurile nu cred că se modifică la nivelul comisiei dacă retrimitem acum textul spre analiză, pentru că înțeleg că nu există încă un acord între inițiatorul amendamentului și Guvern pe această chestiune.

## Mulțumesc.

Doriți să vă mai pronunțați fie pe problemele generale ale legii, fie asupra amendamentului?

Vă rog, domnule senator Stoica, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Repet dorința mea de a fi retrimis la comisie, pentru că ce spune domnul președinte Cârlan nu are nimic comun cu ceea ce am discutat acolo. Ieri, am discutat cu colegii mei din comisie – doi-trei sunt în sală – au rămas surprinși că s-a trimis raportul cu amendamentul respins și că nu a fost discutat în comisie. Ne întoarcem de unde am plecat.

Vă rog să supuneți la vot să fie retrimis...

Voi supune la vot, domnule senator, dar dumneavoastră știți că, în conformitate cu regulamentul, un proiect de lege este retrimis la comisie dacă acest lucru rezultă din dezbateri, nu doar dacă se cere în plen de către autorul

amendamentului. De aceea, rugămintea mea a fost să-l și susțineți, pentru că nu știm cum se va pronunța plenul.

Dați-mi voie să susțin în ce constă amendamentul meu.

Vă rog.

Noi, astăzi, prin această ordonanță, vrem să reglementăm niște lucruri cu privire la autorizația de construcție și la regimul juridic al terenurilor.

Conform legislației în vigoare, pentru un teren care a fost introdus, prin planul de urbanism general, în intravilan, ca să poți obține autorizația de construcție și să-l intabulezi ai nevoie de scoatere din circuitul agricol. Este o documentație suplimentară care costă și, de fapt, nu costă taxa – pentru că taxa pentru terenurile din intravilan a fost eliminată printr-o modificare a legii –, ci costă documentația pe care o faci. Este o procedură, un hățiș legislativ care nu-și mai are rostul. De ce? Odată un teren introdus în intravilan, din planul de urbanism general, are o destinație pentru construcție, în mare parte este intravilanul localității, orașului, comunei. Nu mai este cazul ca să mai fac o documentație suplimentară pentru a-l scoate din circuitul agricol. Aici avem probleme.

În momentul în care-mi scot o autorizație de construcție, dacă merg la Cartea funciară să-mi intabulez un teren pe care l-am scos din intravilan, cei de la Cartea funciară nu-mi notează construcția dacă nu am documentație de scoatere. Practic, este o suprapunere de documente, nu avem nevoie de așa ceva.

Pentru că o parte din colegii mei nu cunosc fenomenul, nu l-au înțeles, bineînțeles că s-au pronunțat împotriva lui. Cei de la Guvern nu au avut nimic împotrivă. În principiu, au fost de acord și au spus că am dreptate, că este corect, dar trebuie să avem cuvântul ministrului de resort. Îl caut de două-trei zile pe ministrul de resort și nu-l găsesc. Dacă nu-l găsesc, cu ce sunt eu vinovat?

Deci Guvernul, prin reprezentanții de la comisie, în mare parte, a fost de acord că trebuie rezolvată această problemă. Ori acum, ori în altă prevedere legislativă.

De ce să așteptăm altă prevedere legislativă? Vreți să vă citesc amendamentul?

Îl avem.

Bănuiesc că toți colegii au anexa cu amendamentele respinse.

Sunt alte intervenții?

Doriți să interveniți, domnule senator Puiu Hașotti? Vă rog, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Noi pornim de la următoarea situație regulamentară: acest amendament a fost discutat în comisie. Nu putem spune că nu a fost discutat. Mi se pare, chiar fără să vrea, domnul senator Stoica, autorul amendamentului, ne-a spus că a fost respins. Deci a fost discutat în comisie – este însuși președintele comisiei care ne spune acest lucru – și a fost respins.

De la această realitate trebuie să pornim și, sigur, plenul este suveran, votează sau nu un amendament respins de comisie și cu care Guvernul nu este de acord. Am vrut să aduc în discuție o chestiune strict procedurală.

Mulțumesc.

Domnule senator Dan Cârlan, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este posibil ca unii dintre noi să nu ne pricepem foarte bine la construcții, la urbanism. Chestiunea propusă prin amendamentul colegului nostru este următoarea: prin amendamentul adus acestei ordonanțe se consideră, în mod implicit, că orice teren aflat în intravilan este, automat, în categoria de folosință construibilă. Eliminarea obligației de scoatere din circuitul agricol pentru un teren, imediat ce a fost inclus prin planul urbanistic general în categoria intravilan, implică acest lucru. Or, este fundamental greșit. Într-adevăr, nu poți obține autorizație de construcție decât pentru terenuri situate în intravilan, dar aceasta nu înseamnă că orice teren situat în intravilan este automat construibil. Amintesc faptul că avem stațiuni de cercetare agricolă situate în intravilanul localităților. Dacă am accepta amendamentul propus de colegul nostru ar însemna că, ceea ce am protejat atunci când am făcut legea proprietății, încălcăm dreptul de proprietate al vechilor proprietari și nu restituim vechile amplasamente pentru stațiunile de cercetare agricolă acolo unde avem certitudinea că se face cu adevărat cercetare agricolă. Prin introducerea terenului în intravilan ar însemna să eliminăm această protecție acordată de categoria de folosință agricolă.

Acesta este motivul pentru care noi am considerat că în niciun caz nu putem accepta acest amendament. Să fie căutate soluții împreună cu ministerul de resort. Dacă se găsește o soluție agreabilă, noi suntem gata să o reanalizăm. Așa cum este formulat amendamentul, în momentul de față, aducem o bombă, o bombă care înseamnă că toate terenurile de cercetare agricolă situate în intravilanul localităților, prin simpla adoptare a acestui amendament, devin, automat, construibile, fără a mai fi atenți la niciuna din procedurile de protecție, respectiv procedura scoaterii din circuitul agricol, chiar dacă este în intravilan.

Mulțumesc.

Domnule senator Ilie Sârbu, vă rog.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Ceea ce spunea domnul președinte Cârlan este adevărat. Ieri, nu știu dacă la declarațiile politice, a fost prezentată o circulară a Academiei de Științe Agricole – domnul Cismaru o avea și l-am rugat să mi-o împrumute – prin care, oricum, sunt invitate toate stațiunile de cercetare din teritoriu, nominalizând aici și solicitările, să-și facă un program de

ieșire din intravilan, în afara localităților. Deci intenția aceasta mai veche, de a fi lichidate stațiunile de cercetare, nu cred că mai poate fi stăvilită la ora actuală. Deja această hârtie, acest material care m-a intrigat, este semnată de președintele Academiei de Științe Agricole, domnul Cristian Hera, care pe vremea când eu eram ministrul agriculturii ducea o luptă și o bătălie incredibile vizavi de suprafețele care aparțineau stațiunilor de cercetare.

Astăzi cred că dânsul a fost convins...

Acum s-a ajuns la cincizeci și ceva de mii de hectare de la o sută și ceva de mii de hectare. Cred că ar trebui să fim mult mai drastici în ceea ce înseamnă aplicarea legislației în domeniu și să nu fim așa de îngăduitori. Un plan urbanistic general sau un plan urbanistic zonal se face la nivel de județ, la nivel de municipiu și, imaginați-vă, toate vor fi eliminate și nu va mai exista niciun fel de frână dacă noi aprobăm, astăzi, acest amendament!

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, ofer cuvântul inițiatorului amendamentului pentru a răspunde.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Vă spun foarte sincer că în niciun caz nu doresc, prin amendamentul meu, să tulbur apele cu privire la plantații și mai știu eu ce ați discutat dumneavoastră ieri, dar vreau să vă expun o situație foarte simplă de la care am plecat cu acest amendament. În vatra satului, în Cartea funciară, pe un extras, scrie următorul lucru: „1700 de metri, din care 700 de metri construiți, 1000 de metri teren agricol”. Pentru acest teren agricol, când merg la primărie să scot autorizație de construcție, îmi dă autorizație fără să facă scoatere din circuitul agricol, pentru că este în vatra satului.

De unde pleacă toată filozofia aceasta? De la un articol din Legea nr. 18/1991, care spune că intravilanul României este cel de la 1 ianuarie 1990. Practic, după această dată, nu mai recunoaștem că ar mai exista intravilan. Tot ce s-a introdus în intravilan după 1990, conform reglementărilor legale, plan de urbanism și așa mai departe, nu recunoaștem. De ce? Când am introdus în intravilan am respectat toate procedurile legale, cu scoatere din circuit pe total suprafață, cu plata taxelor, cu avizele Ministerului Agriculturii și a „n” autorități.

De ce nu aplicăm același regim și pentru terenul care este introdus în intravilan după 1990? Exemplul meu cu cei 1700 de metri este concret și clar. Aici vreau eu să merg.

Nu am nimic cu plantațiile, cu fermele, să rămână în vigoare. Și parcurile sunt intravilan, stimați colegi. Ce, construim în parcuri? Deci să luăm lucrurile așa cum sunt în realitate.

Credeți-mă, un an de zile m-am zbătut pe la primării, pe la consilii locale în încercarea de a-i determina să nu mai ceară acest lucru oamenilor care au teren intravilan și mi s-a spus că legea nu prevede nimic expres, prevede că intravilanul este cel de la 1 ianuarie 1990.

Domnule senator Mihail Lupoi, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am vrut să mă bag – nu fac parte din comisie –, dar întâmplarea face că aceasta este meseria mea.

Însăși noțiunea de intravilan se referă la amenajările de tip urban. Mă refer la: canalizare, drumuri și alte chestiuni de acest gen.

Existența unei suprafețe agricole în cadrul orașului, în cadrul suprafețelor intravilane este cel puțin ridicolă. Nu există așa ceva nicăieri în lume. Chestiuni din acestea aruncate pe piață sunt de doi lei. Noțiunea de intravilan înseamnă „în cadrul unei organizări de tip urban”, care are apă curentă, care are canalizare. Acum, dacă terenul acela este în mijlocul orașului, ce facem, ocolim cu canalizarea, pentru că cresc acolo niște pomi ai nu știu cui?! Pomii aceia se mută în afara orașului, în orice țară civilizată și normală din lume. Numai la noi se ocolește nu știu ce stațiune, pentru că s-a nimerit să fie în mijlocul unui oraș pe care tot noi l-am declarat din comună oraș sau mai știu eu cum.

Este caraghios ce facem acum. Este intravilan sau nu. Dacă este intravilan, are structură urbană, clar, în tot ceea ce privește rețele edilitare și așa mai departe.

În rest, discuția este fără subiect. Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale. Stimați colegi,

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră cererea formulată de domnul senator Ilie Stoica de retrimitere la comisie.

Vă rog să votați.

S-au întrunit numai 29 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 9 abțineri.

Avem de dat vot pe raport și vot final, desigur, și pe amendament, în momentul în care

## **Domnul Marin Pătuleanu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 urmărește reglementarea unor aspecte de procedură electorală care nu sunt reglementate în acest moment și, în principal, se referă la modul de constituire a birourilor electorale ce funcționează pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare, modalitatea de vot a cetățenilor care se află în străinătate, dar care au calitatea de rezidenți, precum și modalitatea de exercitare a votului de către persoanele invalide sau aflate în imposibilitate de a se deplasa.

În acest sens, vă adresăm rugămintea să adoptați această ordonanță de urgență, cu amendamentul adoptat de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului președinte Dan Cârlan pentru a prezenta raportul întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului la proiectul de lege.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de admitere, cu un amendament admis și cinci amendamente respinse. Fac mențiunea că raportul a fost adoptat în majoritate, cu două voturi împotrivă din partea colegilor din Grupul parlamentar al PRM.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții la dezbaterile generale. Aveți cuvântul, domnule senator Gheorghe Funar.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Ne aflăm în fața unui proiect de lege inedit, primul și, sper, ultimul din istoria Parlamentului României, prin care Guvernul solicită, de această dată, Camerei Superioare a Parlamentului României să aprobe o ordonanță de urgență neconstituțională cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Noi am jurat să respectăm Constituția României atunci când am fost validați în aceste înalte funcții de reprezentanți ai poporului României în Parlament. Ce spune Constituția României la art. 115 alin. (6)? Se interzice Guvernului să emită ordonanțe de urgență care pot afecta drepturile electorale. Ce a făcut Guvernul României? A constatat, în faza de aplicare a Legii nr. 35/2008, că sunt milioane de alegători, de cetățeni cu drept de vot, care nu pot participa la alegeri.

Așa cum foarte bine a subliniat reprezentantul Guvernului în succinta expunere a proiectului acestui act normativ, „au constatat”, și în expunerea de motive, semnată de către premierul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, se precizează motivul emiterii acestui act normativ: negru pe alb scrie Guvernul că Legea nr. 35/2008 nu reglementează o serie de aspecte privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat. În afară de faptul că nu reglementează modalitatea de constituire și componența birourilor electorale organizate pe lângă misiunile diplomatice și consulare, se precizează că legea nu stabilește modalitatea de exercitare a dreptului de vot de către cetățenii români cu reședința în străinătate, de asemenea, de către persoanele invalide sau aflate în imposibilitatea de a se deplasa, precum și de către deținuții care încă nu au fost lipsiți de drepturile electorale. Legea nu reglementează organizarea și desfășurarea alegerilor parțiale. Guvernul spune că: „Legea nr. 35/2008 nu sancționează o serie de fapte care pot aduce atingere bunei desfășurări a operațiunilor electorale și care, practic, permite fraudarea alegerilor”. Și, nu în ultimul rând, Guvernul spune că: „Legea nr. 35/2008 reglementează de o manieră incompletă alianțele electorale, actele pe baza cărora se votează, birourile și oficiile electorale, modalitatea de delimitare a secțiilor de votare, cuprinsul proceselor-verbale, circuitul acestora și, mai ales, repartizarea și alocarea mandatelor”.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt alte intervenții. Domnul senator Carol Dina a ridicat primul mâna. Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În raport se menționează că au fost și voturi împotrivă. Unul dintre aceste voturi împotrivă îmi aparține. Deci eu am afirmat că această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 97/2008, emisă la 27 august anul curent, moment în care Senatul era în sesiune extraordinară, sesiune care am înțeles mai târziu de ce a fost organizată, ca să ofere posibilitatea Guvernului să emită o ordonanță de urgență astfel încât să nu se depășească termenul de 90 de zile, termen care este impus prin reglementări. Guvernul a scăpat din vedere că prin ordonanță de urgență, așa cum prevede Constituția, nu poate fi reglementat niciun drept electoral, cu alte cuvinte, niciun fel de procedură, niciun fel de reglementare.

Această ordonanță de urgență demonstrează că, de fapt, Legea nr. 35/2008, legea de bază, este nu incompletă, ci este grav marcată de erori atâta vreme cât prevederile din această ordonanță – care ni se solicită să o aprobăm – sunt mult mai ample decât legea însăși.

În al doilea rând, am considerat că procedurile parlamentare, printre care și cea de astăzi, potrivit experienței pe care o avem, nu vor permite ca ordonanța de urgență să devină lege, să fie aplicabilă în conformitate cu prevederile constituționale.

Este clar că această ordonanță este un surogat care nu poate reglementa, din viteză, o problemă de cea mai mare importanță pentru politica românească, pentru economia românească, pentru componenta socială din România. Toți am dorit, și dumneavoastră, și alte structuri ale statului, să se îmbunătățească cadrul legislativ prin care aleșii să fie cu adevărat reprezentativi. Această lege nu realizează nici pe departe ținta, dorința noastră, acest deziderat, ba, mai mult, se îndepărtează de la dorințele noastre.

De aceea, noi susținem că Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 97/2008 este neconstituțională și ar trebui tratată ca atare.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Constantin Gheorghe.

Vă consult dacă din celelalte grupuri parlamentare doresc să mai intervină colegi.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

De la bun început vreau să spun că scrutinul uninominal este o metodă de alegere a reprezentanților în Parlament dorită de toată lumea, și noi îl susținem.

Sigur că ne dorim ca alegerile să aibă loc la termenul stabilit, la data de 30 noiembrie 2008, nu încercăm să facem niciun demers împotriva acestui lucru, numai că ne dorim ca poate viitorul Parlament să încerce să elaboreze o altă Lege privind alegerea deputaților și senatorilor, pentru că, plecând de la ceea ce scrie în Constituție la art. 61, și anume: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem”, deci „reprezentativ”, această lege are niște lacune în ceea ce privește reprezentativitatea, în sensul atribuirii mandatelor în funcție de alte criterii decât reprezentativitatea.

De altfel, noi am depus în Parlament o inițiativă care presupunea sistemul de scrutin uninominal în două tururi, ca acela pentru alegerea primarilor, și cred că, în această situație, primii doi clasați care își disputau reprezentativitatea în Parlamentul României, într-un colegiu, ar fi dus cu ei un procent mai semnificativ în acest sens. Cetățenii puși în situația de a alege între doi, sigur că ar fi optat pentru cel pe care îl considerau cel mai bun. În acest fel reprezentativitatea era respectată.

De aceea, susțin că grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008, pentru că ne dorim ca votul uninominal, în sfârșit, să funcționeze, ca alegerile să aibă loc la termen, dar ne dorim totodată, repet, ca viitorul Parlament să încerce o altă formulă pentru că repartizarea mandatelor este un hățiș pe care nu știu dacă cei din birourile electorale îl vor pricepe, candidații cu atât mai puțin. Candidații, când se angajează în această luptă electorală, vor să știe care este riscul și care este modalitatea de a obține un mandat. Când studiezi explicațiile din această ordonanță dai peste un hățiș atât de puternic încât renunți și aștepți ca cineva, o entitate electorală, să îți repartizeze mandatul.

Grupul parlamentar al PD-L va vota acest proiect de lege. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Duca senior. Microfonul 2.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Aș vrea să vă aduc la cunoștință faptul că am avut două sau trei amendamente la acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008.

Ca unul care a trăit aproape 24 de ani în afara țării, știu ce înseamnă frustrarea românilor în ceea ce privește dreptul la vot și în ceea ce privește dreptul de a-și exprima voința, atunci când este vorba despre România. În contextul celor solicitate prin amendamentele pe care le-am avut, am militat în mod exclusiv pentru cetățenii români care au plecat din România și cărora, atunci când au plecat, li s-a luat în mod forțat, cu acest „forceps” al comunismului, dreptul de cetățeni români. Cu oarecare strângere de inimă vorbesc despre acest lucru, pentru că și membrilor familiei mele, în 1980, când au plecat din România, le-a fost luat dreptul de a fi cetățeni români.

Este frustrant pentru orice român care trăiește în afara țării să știe că este cetățeanul acestei țări și că nu își poate exprima dreptul de vot, atunci când are posibilitatea. De aceea, amendamentul pe care l-am cerut este ca, în contextul legii și în înțelepciunea Senatului, de această dată, să se dea dreptul de vot tuturor cetățenilor români cărora, în mod forțat, li s-a luat dreptul de a fi cetățeni români, să li se redea dreptul de a vota la aceste alegeri din 2008.

În acel amendament, care se regăsește la art. 8 alin. (2), am cerut dreptul de vot pentru cei care au înscris pe pașaport – pentru că, vă spun lucrul acesta ca unul în cauză, pe

pașaportul meu sau pe pașaportul fiecărui român căruia i s-a luat dreptul de a fi cetățean român exista acest înscris – în dreptul naționalității: naționalitate română.

Dacă această modalitate se practică în alte state, cum este Italia, cei care candidează sau cei care au dreptul să aleagă și să fie aleși în afară o pot face având naționalitatea italiană, de ce în țara noastră nu s-ar putea face același lucru? De aceea am cerut, în mod explicit și în mod expres, ca dreptul la vot să li se dea tuturor românilor, indiferent că au sau nu au cetățenia română, atâta timp cât ei sunt de naționalitate română.

De asemenea, am cerut ca Ministerul Afacerilor Externe să dea aprobarea ca acele secții de votare să nu fie amplasate numai în centrele diplomatice sau în ambasade, întrucât sunt foarte multe locuri – vorbesc despre America – unde ca să poți ajunge la un consulat sau să îți exprimi dreptul de vot într-o ambasadă trebuie să parcurgi sute de kilometri.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Puiu Hașotti. Urmează domnul senator Gavrilă Vasilescu.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Întâi de toate să observăm că distinsul coleg, domnul senator Duca, și-a prezentat un amendament și noi eram la dezbateri generale.

Evident că Grupul parlamentar al PNL va susține această ordonanță, pentru că este de acord cu maniera în care s-a hotărât să se desfășoare aceste alegeri care, bineînțeles, și noi suntem absolut de acord să aibă loc la data stabilită, 30 noiembrie anul curent. Eu nu vreau aici să evoc cele 17 sau 18 propuneri legislative, că una e mai bună, că una e mai proastă, că e un tur, că sunt două. Vreau să vă reamintesc, stimați colegi, că această lege după care va fi ales Senatul și va fi aleasă Camera Deputaților a fost agreată de o comisie parlamentară în care au avut reprezentanți toate partidele.

În legătură cu ceea ce spunea domnul senator Duca, eu sunt surprins că a fost acceptat și primul amendament, cel care se referă la votarea în secții de votare amenajate în centrele culturale și în lăcașurile de cult. Vă imaginați, stimați colegi, cum într-un centru cultural – cultura care nu are nicio legătură cu politica – se vor organiza secții de vot, ca să nu mai spun în biserici, în lăcașurile de cult.

Îmi pare rău, este amendament admis. Uitați-vă! La Comisia pentru politică externă, probabil. În legătură cu comisia care întocmește raportul, evident Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, nicidecum Comisia pentru politică externă. Nu are niciun fel de legătură Comisia pentru politică externă cu aceste alegeri.

În situația în care Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a respins și acest amendament, bineînțeles că nu pot decât să agreez această formulă de respingere, ca să nu mai spun că amendamentul respins chiar și de Comisia pentru politică externă, care se pricepe prea puțin la administrație publică...

Un sigur amendament a fost admis de către comisie.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Da. Și acesta a fost respins.

Vreau să-l contrazic pe domnul senator Duca Viorel, colegul nostru, care și-a susținut amendamentul – și vorbesc împotriva acestui amendament –, deoarece este imposibil să știm noi, acum, ce persoane și-au pierdut în mod abuziv sau în mod corect cetățenia.

Vă mulțumesc. Ofer cuvântul domnului senator Gavrilă Vasilescu. Grupul parlamentar al PC.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

E un regal faptul că Senatul poate să discute Legea electorală în plen. Chiar dacă nu este legea în întregime, ci este numai o ordonanță de urgență prin care se modifică această lege, este totuși un regal și trebuie să recunosc. Pentru că, dacă nu ar fi fost această ordonanță de urgență, noi, Senatul României, una dintre Camerele Parlamentului, am fi mers sau s-ar fi desfășurat, pe 30 noiembrie anul curent, alegerile fără ca dumneavoastră, membrii Senatului României, să aveți un cuvânt de spus.

Această lege a fost votată în Camera Deputaților fără să se discute în Senat și fără să avem posibilitatea să ne spunem punctul de vedere.

Reamintesc că Guvernul și-a asumat răspunderea pe o lege, Curtea Constituțională a criticat-o în câteva aspecte,

Comisiile juridice ale celor două Camere, și nu Comisiile de administrație, discutau decizia Curții Constituționale și, în momentul acela, ne-am trezit că avem adoptată o lege pentru alegerea Parlamentului țării.

Referitor la această ordonanță de urgență, ce demonstrează ea? Demonstrează superficialitatea cu care s-a lucrat Legea nr. 35/2008. Nu îndreaptă toate tarele și toate nemulțumirile pe care le aveți fiecare dintre dumneavoastră, cei care ați citit legea, nemulțumirile și nedumeririle pe care le au cei care sunt la Autoritatea Electorală Permanentă și în Birourile electorale județene și locale, deoarece este plină de imperfecțiuni.

S-a discutat aici că vom fi în situația în care cineva care a câștigat alegerile pe plan local, într-un colegiu, pentru că partidul nu a obținut procentul respectiv, ar putea fi dat la o parte și – atenție! – teoretic poate câștiga și cu 100%. Deci dacă toți electorii dintr-un colegiu se prezintă și votează o singură persoană și numai pe aceea, dacă partidul din care a făcut parte nu îndeplinește procentul necesar, este clar că persoana respectivă nu va intra în Parlamentul țării. Ceva foarte curios.

Numărul formațiunilor politice care se vor înscrie în alegeri va fi mare. Aceste formațiuni pot aduna voturi care să însemne mai mult decât voturile acelor formațiuni politice care au îndeplinit 5% și care vor accede în Parlament. Deci se vor repartiza – atenție, vorbim de vot uninominal – mandate de deputați și de senatori acelor formațiuni care – teoretic este posibil, prin lege – au îndeplinit 5%, deși, adunate, voturile pe care le-au realizat aceste formațiuni este posibil să fie sub jumătate din numărul voturilor exprimate în colegiile respective, deci în circumscripțiile din care fac parte colegiile.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Verginia Vedinaș, Grupul parlamentar al PRM.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi vorbi dintr-o perspectivă care sper să fie transpartinică, deoarece vreau să pun în discuție, să întăresc și să dezvolt niște argumente care s-au adus aici în legătură cu caracterul constituțional sau neconstituțional al acestei ordonanțe de urgență și, în principiu, al ordonanțelor de urgență prin care se modifică, se reglementează ceea ce noi numim în doctrină, și nu numai, „drepturi electorale”.

Art. 115 alin. (6) din Constituție prevede, într-un mod pe care eu l-am criticat la un moment dat, că ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în niște domenii – legile constituționale. După care urmează „nu pot afecta regimul” – și urmează enumerarea – „instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile și libertățile, îndatoririle prevăzute de Constituție”, după care vin „drepturile electorale” și continuă textul.

În mod firesc, te întrebi, nici nu trebuie să fii mare teoretician, de ce s-au mai enumerat și drepturile electorale, dacă, înainte de această sintagmă, se face referire la drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale? Riști să răspunzi la această întrebare retorică prin faptul că este o tautologie, pentru că între drepturile fundamentale și drepturile electorale este o relație de la întreg la parte. Drepturile electorale sunt o categorie de drepturi fundamentale.

Dar, trecând peste această tautologie și permițând legiuitorului constituantei o licență poetică sau o licență juridică, dacă îmi îngăduiți, ce a vrut să aibă în vedere? Ce s-a avut în vedere? S-a avut în vedere întărirea unui fapt, întărirea unui aspect al voinței legiuitorului constituant, anume ca în materia drepturilor electorale să nu se vină și să nu se reglementeze prin ordonanțe de urgență. Mi s-a răspuns sau s-a afirmat de mai multe ori, inclusiv în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări că, de fapt, nu afectează, că ar trebui să fie vorba de o reglementare care să afecteze dreptul, și aici nu discutăm despre drept, ci despre proceduri etc.

Dragi colegi, dreptul este o abstracțiune. El este un summum de dimensiuni prin care se consacră o anumită conduită unui subiect de drept. Dacă analizați această Lege electorală veți constata că, prin intermediul ei, această ordonanță pentru modificarea și completarea Legii electorale respective, prin conținutul ei, care este foarte bogat, nu se face altceva decât să se dezvolte ceea ce trebuie să însemne concretizarea modului de a alege și de a fi ales în Camera Deputaților și Senat. Și atunci, mă întreb, retoric firește: nu afectează o asemenea reglementare dreptul electoral? Noi zicem că afectează, pentru că și noi suntem și alegători, și, sperăm, și viitori aleși, și cădem și noi sub incidența acestei reglementări.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Stimați colegi, declar închise dezbaterile generale pe acest proiect de lege.

Stați puțin...

Să discutăm de amendamente și să ofer cuvântul reprezentantului Guvernului, dacă dorește să intervină, având în vedere luările de poziție.

Nu doriți?

Mulțumesc.

În numele comisiei doriți să interveniți după dezbaterile generale?

Nu.

Vă rog, stimate coleg, trecem la dezbaterea amendamentelor respinse.

Domnule secretar de stat, vă rog să faceți precizarea dacă sunteți de acord cu amendamentul admis.

Am făcut, domnule președinte. Suntem de acord cu amendamentul admis.

Mulțumesc.

Anexa 2 – amendamente respinse, amendamentul nr. 1, la titlu, domnule senator Gheorghe Funar.

La amendamente admise doriți să interveniți?

## Domnule președinte,

Onorat Senat,

Propun să fie respins amendamentul admis la comisie, pentru că prin amendamentul formulat de către colegul nostru și președintele comisiei, domnul senator Dan Cârlan, se afectează drepturile electorale stabilite prin Legea nr. 35/2008. Prin lege, s-au stabilit anumite drepturi, inclusiv prin derogare de la Legea nr. 188/1999. Funcționarii publici de conducere pot să candideze la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat. Guvernul susține acest lucru. Amendamentul vizează afectarea drepturilor electorale, deci ne dați un argument în plus să câștigăm la Curtea Constituțională. Noi vă mulțumim pentru acest lucru, dar nu putem accepta, în principiu, afectarea drepturilor electorale nici prin ordonanță, nici prin amendamentul admis la comisie. Mulțumesc.

Vă rog să susțineți și amendamentul nr. 1 din anexa nr. 2 – amendamente respinse..., dacă îl susțineți.

Bineînțeles, domnule președinte de ședință. Toți senatorii din Grupul parlamentar al PRM susținem amendamentul. Cred că este o noutate în istoria Senatului României, dar, în același timp, o dovadă de maximă responsabilitate din partea grupului nostru senatorial. Tot Grupul parlamentar al PRM din Senat a solicitat respingerea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008 ca fiind neconstituțională.

Argumentele au fost prezentate și, respectând legea economiei de timp, nu mai revin asupra lor.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Dan Cârlan.

Iau cuvântul ca inițiator al amendamentului.

Deci vorbim despre amendamentul admis, pus în discuție de către domnul senator Funar, căruia îi mulțumesc pentru că îmi dă prilejul să reiau această chestiune pe care plenul Senatului a tranșat-o acum două săptămâni, dar îl rog să nu facă nicio legătură între amendamentul meu și demersul dumnealui, pentru că chiar nu este. Ba, dimpotrivă.

În actualul statut al funcționarului public este interzisă candidatura pentru o demnitate publică, respectiv pentru Parlament, atâta timp cât funcționarul public de conducere se află în exercițiul funcției sale. Acest lucru este prevăzut, ca atare, în actualul Statut al funcționarului public, este constituțional, pentru că nimeni nu l-a contestat și nu a existat nicio suspiciune de neconstituționalitate, și, pe fond, chiar nu este afectat dreptul electoral al cetățeanului respectiv. Orice funcționar public de conducere, dacă dorește să părăsească cariera de funcționar public și să și-o asume pe cea politică, își depune mandatul, încetează raportul de serviciu ca funcționar public de conducere și merge pe drumul carierei politice, candidează, câștigă și așa mai departe.

Amintesc că plenul Senatului, acum două săptămâni, s-a pronunțat pe o inițiativă legislativă în acest sens și a respins-o. Am reiterat aici nevoia de depolitizare a funcției publice. Funcționarul public de conducere poate fi un director al serviciilor publice deconcentrate, un șef de direcție din consiliul județean sau orice altă persoană care exercită o autoritate a funcției publice, intrând în contact direct cu autoritățile publice locale, cu electoratul. Este evidentă incompatibilitatea dintre cariera politică și postul de funcționar public de conducere.

Prin articolul din ordonanță pe care eu l-am eliminat în amendament am revenit la forma actuală a Legii nr. 188/1999. M-am bazat inclusiv pe votul dat de Senat acum două săptămâni. Alegem cariera politică sau cariera de funcționar public de conducere. Nu afectăm în niciun fel drepturile electorale. Nu este corect să fiu funcționar public de conducere, să mă suspend patru săptămâni, pe durata campaniei electorale... Adică mi-am pus autoritatea pe care

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc. Stimați colegi, întrucât...

La amendament? La care dintre ele?

## **Doamna Verginia Vedinaș**

**:**

La cel admis.

La amendamentul admis.

Doamna senator Verginia Vedinaș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot regretul, trebuie să-i spun colegului meu că ne-a pus în încurcătură jonglând cu termenii de „funcționari de conducere” și „înalți funcționari publici”.

Dragii mei, nu sunt două categorii identice. Funcționarii publici de conducere sunt o categorie de funcționari, înalții funcționari publici sunt o altă categorie de funcționari.

Funcționarilor publici de conducere, ca și funcționarilor publici de execuție le permite legea:

1) să facă parte dintr-un partid politic;

2) să facă politică, să se înregimenteze, dar să nu dețină funcții de conducere în structurile partidului;

3) să participe la campaniile electorale, deci să candideze, să fie aleși, dar pe perioada cât candidează se suspendă din funcție.

Altceva este însă cu înalții funcționari publici. Înalților funcționari publici, sub sancțiunea destituirii din funcție, li se interzice să facă parte dintr-un partid politic. Amendamentul colegului meu vizează înalții funcționari publici care, neputând să facă parte dintr-un partid politic, nu pot să candideze decât dacă ar candida ca independenți, pentru că dacă ești înalt funcționar public ți se interzice să ai o apartenență politică, nu poți să te suspenzi și să faci campanie în numele unui partid, chiar pe sistemul acesta de vot uninominal, după care să te întorci la înalta funcție publică.

Deci trebuie să clarificăm foarte bine lucrurile. Iar poveștile astea cu separarea politicii și cu profesionalizarea sună atât de bine în teorie, dar știm cu câtă grosolănie sunt încălcate în practică. Deci susțin amendamentul colegului meu, dar numai în ceea ce privește înalții funcționari publici, pentru că așa spune și el: funcționarilor publici de conducere și de execuție li se aplică un alt regim juridic atunci când e vorba de dreptul de a candida.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Acest lucru se prevede expres în amendamentul domnului senator Dan Cârlan. Așa și începe textul: „Înalții funcționari publici...”

Mai dorește cineva să intervină?

Domnul senator Alexandru Athanasiu. Microfonul 3.

Nu mi se întâmplă prea des să susțin Guvernul. De această dată o fac pe un considerent care ține de conceptul de incompatibilitate și care a fost adus mai puțin în discuția noastră. Din punct de vedere strict factual, ce spune colegul nostru, domnul senator Cârlan, mi se pare întru totul justificat. Nu vreau să pară ceea ce spun extrem de talmudic, că dau dreptate la toți. Are dreptate, sigur, există o influență, într-o țară care trăiește din influențe, ca să nu zic altfel, și e bine să încercăm să creăm un mediu cât mai aseptic în campania electorală, adică să nu folosim funcțiile pentru a influența votul. Rațiunea este suficient de bine valorificată de amendament, însă noi greșim fundamental când analizăm conceptul de incompatibilitate. Incompatibilitatea – și nu mă adresez doar juriștilor, ci întregului Senat – presupune ca în mod contemporan, adică în simultaneitate de timp, să am două calități care se exclud reciproc, adică incompatibilitățile se verifică când, într-o unitate unică de timp, eu am două calități pe care legiuitorul, din considerente diverse, nu le acceptă, adică nu pot să fiu funcționar public și să am și un mandat politic, concomitent. Uitați-vă în toate legile care instituie incompatibilități. Adică ce? Incompatibilitatea este o limitare parțială a capacității de folosință a individului. Deci nu i se recunoaște ceea ce, îndeobște, se recunoaște unui grup mai larg de indivizi, din diferite motive. Deci eu nu pot să fiu și parlamentar, și înalt funcționar public concomitent. Concomitent. Vă rog să rețineți că, juridic, incompatibilitățile se verifică – făcând o glumă –, ca în tragedia greacă, în unitate de timp, de loc și de acțiune.

Așadar, privit din perspectiva conceptului de incompatibilitate funcțională, așa cum el este definit în orice tratat de drept public, privat sau recunoscut în orice practică administrativă sau politică consolidată, ne pare rău, dar amendamentul colegului nostru, domnul senator Dan Cârlan, nu poate fi reținut, pentru că ar însemna că și în alte împrejurări îi cerem, de pildă, unui parlamentar să opteze pentru funcția avută anterior sau să renunțe la funcția deținută anterior, iar amendamentul are în vedere tocmai acuratețea conceptului de incompatibilitate.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, să încheiem dezbaterile pe acest amendament.

Ofer cuvântul domnului senator Dan Cârlan, în calitate de inițiator.

Îi mulțumesc domnului senator Athanasiu pentru pledoarie.

Firește, poate nu este vorba de o incompatibilitate între două funcții publice, poate nu chiar despre această incompatibilitate este vorba.

Spuneți-mi, atunci, pentru ce a existat, până la această ordonanță, prevederea că prefectul în funcție, înalt funcționar public, nu poate candida decât dacă demisionează cu minimum trei luni înainte de data alegerilor? Nu cumva pentru faptul că, deși pe perioada alegerilor dânsul s-ar suspenda, n-ar mai fi prefect, își pregătește totuși alegerile utilizând toate pârghiile pe care le are ca prefect în județ pentru a-și obține un avantaj necuvenit? Aceasta a fost prevederea până în momentul de față. Amendamentul meu nu se referă la înaltul funcționar public, amendamentul meu înjumătățește un articol introdus prin ordonanța Guvernului, articol care schimbă două lucruri din Statutul funcționarului public de până acum: înaltul funcționar public poate candida cu o condiție mai blândă – nu demisionezi cu trei luni înainte, ci la data depunerii candidaturii să fii demisionat din funcție, să încetezi raportul de serviciu, exact pe considerentul pentru care am spus, pentru că, dacă eu știu că rămân prefect, în caz că nu sunt ales am o anumită autoritate în spate, iar pe perioada campaniei electorale utilizez această autoritate pentru că mai am 29, 25, 23, 11, 7, 3 zile până voi reveni în funcția de prefect. Este limpede că toți subordonații mei din sistem sunt atenți la ceea ce le cer eu. Pe același criteriu, în punctajul cu stegulețele, la vremea luptei pentru aderare la Comunitatea Europeană, am avut această chestiune, expres cerută, și noi am introdus-o și în Legea nr. 215/2001, și în Statutul funcționarului public – separația totală între cele două activități.

Nu e vorba de incompatibilitatea exercitării, simultan, a două funcții, ci de autoritatea pe care o are secretarul comunei, secretarul municipiului sau secretarul județului – funcționar public de conducere –, șeful Gărzii Financiare, șeful Gărzii Naționale de Mediu, șeful Oficiului pentru Protecția Consumatorului. Toți au o autoritate a funcției publice care le permite un avantaj electoral necuvenit. De aceea, nu e suficientă suspendarea, adică posibilitatea ca, dacă cumva nu este ales, să revină acolo unde a fost și să interacționeze cu cei cărora le cere votul de pe poziția funcției publice.

## Vă mulțumesc.

Vă rog să observați că amendamentul domnului senator Dan Cârlan vizează teza a doua din alineatul 16, deci vizează eliminarea părții finale.

De aceea discutăm pe cele două chestiuni.

Vă rog, domnule senator, să încercăm să tranșăm. Vreți să interveniți tot pe amendament? Vă rog, domnule senator Dan Sabău.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de poziția individului funcționar public, mă rog, cetățeanului funcționar public, care are o limitare din punct de vedere politic, nu poate ocupa funcții de conducere, vorbesc de varianta pe care a descris-o domnul senator Cârlan, și este vorba de poziția prefectului care este apolitic.

Amândoi devin politici și devin politici în poziții de frunte semnificative, așa că mi se pare că amendamentul își găsește locul.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

Stimați colegi, să încercăm să rezolvăm prin vot aceste chestiuni.

Până în acest moment au semnat de prezență 95 de colegi, dar suntem în sală 74, motiv pentru care voi supune votului dumneavoastră, în primul rând, programul de lucru și ordinea de zi.

Nu voi lua în dezbatere proiectele de lege pe care le-am discutat decât după finalizarea acestui proiect de lege, pentru că avem, să spun așa, proaspete argumentele prezentate la amendamente.

Vă rog, domnule senator Dina, o chestiune organizatorică sau de procedură?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aveam intenția să intervin în momentul în care discutam Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 pentru modificarea și completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 și să vă rog ca votul care urmează să fie dat acum sau mai târziu să fie exprimat în mod secret cu bile.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

Vom discuta în momentul în care vom supune votului respectivul proiect de lege.

Stimați colegi,

Dezbătând Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008 au existat... În legătură cu amendamentul admis au fost făcute observații de către doi colegi în sensul neacceptării de către plen, motiv pentru care sunt nevoit să

Domnul senator Gheorghe Funar a susținut primul amendament din cadrul anexei nr. 2, amendament referitor la titlul proiectului de lege, în sensul transformării proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței într-un proiect de lege pentru respingerea ordonanței.

Dacă ne pronunțăm pe această chestiune, sigur că putem să mergem după aceea mai departe pe celelalte amendamente.

Listă pentru grupurile parlamentare. Vă mulțumesc.

Amendamentul nr. 2 din anexa la raport – amendamente respinse – susținut de domnul senator Viorel Duca senior nu pot să-l

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să dau drept la replică – am acest drept – liderului meu de grup parlamentar, domnul senator Puiu Hașotti.

La o primă citire, se pare că acest amendament este în conflict cu Constituția României. Se pare că vorbim aceeași limbă, dar vorbim de pe pagini diferite.

Este un aspect să trăiești în România... și sunt surprins oarecum, pentru că liderul meu de grup parlamentar, domnul senator Hașotti, prin bursa Fulbright, a avut ocazia să cunoască cultura americană și să cunoască, de fapt, viața românilor din afara României.

Românii care sunt în afara României și cărora li s-a luat cetățenia sunt, în marea lor majoritate, cei care au plecat înainte de 1989 din România. Numai acea persoană poate să știe ce înseamnă frustrarea pe care poate să o simtă un cetățean român căruia i s-a luat pe nedrept un drept.

De aceea, dreptul de vot acordat românilor care și-au pierdut cetățenia română în mod abuziv nu este o binefacere, nu este un gest de filantropie acordat românilor din afară, ci este un drept pe care ei îl merită, pe care îl au și care doar trebuie recunoscut chiar și de legi.

Deși se spune că legile sunt făcute de oameni pentru oameni, cred că aceste legi sau această ordonanță nu este nimic altceva decât beneficiul multor români care au fost frustrați și sunt încă frustrați de acest impediment al luării dreptului de cetățenie.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur că fiecare dintre noi este de acord cu toate considerațiile prezentate de dumneavoastră în plenul Senatului. Noi însă nu avem altă posibilitate decât să legiferăm pentru cetățenii români. Nu avem cum altfel.

Vă rog, amendamentul nr. 3 din anexa la raport – amendamente respinse – a fost prezentat. Amendamentul se referă la art. 18 alin. (8) și este propus de către domnul senator Viorel Duca senior.

Îl

Este un amendament respins.

Fac precizarea că am convenit cu colegii din comisie să-l trecem în anexa de respinse, pentru că nu a existat o consultare la nivelul grupurilor și vă invit să mă urmăriți cu un pic de atenție pentru că este vorba de o chestiune care privește exact ceea ce ne interesează pe toți, și anume modul de repartizare a mandatelor în urma votului uninominal.

Fac un preambul și vă spun că sunt din județul Iași și am avut o situație la alegerile locale cu un primar care a decedat în ziua votului. Biroul Electoral Central a dat atunci, în baza dreptului la tăcere, o soluție în care spunea: „se validează mandatul celuilalt candidat”. Decedatul a câștigat, legea nu prevedea nimic.

A fost o soluție a Biroului Electoral Central, contestată în instanță, dar abia săptămâna trecută s-a tranșat această chestiune, pentru că, realmente, legea nu preciza ce se întâmplă într-o astfel de situație specială.

Se cuvine ca și noi, în textul legii votului uninominal, să reglementăm corect această chestiune. Guvernul a sesizat, poate chiar în urma acelui eveniment, că în legea pe care o discutăm acum, Legea votului uninominal, nu este reglementată această chestiune, și a reglementat-o în felul următor: dacă survine decesul unui candidat după data tipăririi buletinelor de vot, acesta rămâne înscris în buletinul de vot, colectează voturi pentru partidul său, așa cum foarte bine cunoaștem sistemul, și, în cazul în care este declarat câștigător, adică i se atribuie un mandat, acolo se organizează alegeri parțiale. Sistemul „pus în operă” de această lege este sistemul uninominal până la momentul votului, adică votăm persoane și apoi un sistem de compensare la nivelul partidului în circumscripția electorală, județeană, în care toate voturile aduse de candidații unui partid, fracțiuni de coeficient electoral, sunt împachetate în mandate întregi și atribuite...

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Dați-mi voie să vă întrerup, stimate coleg. Sunt convins că mai aveți argumente de prezentat în plenul Senatului.

Doresc, stimați colegi, să vă aduc la cunoștință că este prezentă în aula Senatului delegația de parlamentari din Bundestag, delegație condusă de doamna vicepreședinte Susanne Kastner, pe care o salutăm cu toată prietenia și dragostea.

Iată că și colegii noștri din Parlamentul German au posibilitatea să asiste la o dezbatere extrem de importantă, pentru că vizează drepturile electorale și mai ales că vizează introducerea votului uninominal în România.

Vă rog, domnule senator.

Mă refer strict la situația în care intervine decesul unui candidat după tipărirea buletinului de vot, atunci când nu mai poate fi scos din buletinul de vot, și înainte de repartizarea mandatelor. Deci avem certificatul de deces în momentul în care se pune în mișcare procedura de repartizare a mandatelor către fiecare partid, potrivit cu numărul de voturi colectate în întreg județul. Varianta propusă de Guvern este, în cazul în care candidatul răposat se află în situația de a primi mandat, deci este unul dintre cei trei, patru, cinci care primesc mandat în numele partidului său, să-i dăm mandatul, după care, să organizăm alegeri parțiale numai pe colegiul respectiv. Este fundamental greșit.

Din punct de vedere juridic, în primul rând, dacă la momentul în care trebuie să atribuim mandatul noi știm că este mort, atunci știm că nu mai există ca persoană fizică, știm că nu mai are capacitatea de exercițiu al drepturilor sale, inclusiv al dreptului electoral. Nu putem avea certificatul de deces într-o mână și cu cealaltă să-i dăm un mandat, atât timp cât nu mai avem cui.

Pe de o parte, voturile colectate din colegiul său se contorizează la partid, câte or fi ele, 30%, 40%, 51%, se adună în coșul comun al partidului, dar, pe de altă parte, știm bine că sistemul de compensare înseamnă că împachetăm fracțiuni de coeficient electoral, 30 plus 40 plus 51, și rezultă întregi. Un mandat atribuit consumă 100% din voturile necesare partidului pentru un mandat întreg.

Prin urmare, ce se întâmplă? Facem calculația potrivit algoritmului din lege, constatăm că unui partid i se cuvin patru mandate, să spunem, unul din candidații îndreptățiți la atribuirea de mandat a decedat, partidul primește trei mandate, iar al patrulea, pentru care a consumat 100% din voturile necesare, este pus din nou în joc, în alegeri parțiale, numai în colegiul respectiv. Este fundamental greșit.

Eu spun din punct de vedere juridic, pentru că deja știu când atribui mandatele că nu mai am cui, că acea persoană fizică nu mai există, că și-a pierdut drepturile, inclusiv pe cele electorale, și este fundamental greșit potrivit sistemului, filozofiei întregi a legii care înseamnă compensare, principiul solidarității.

Vă mulțumim, domnule senator.

Mulțumesc.

Este o chestiune de principiu. Rugămintea este să vă pronunțați și în numele grupurilor parlamentare.

Domnule senator Alexandru Athanasiu, din partea Grupului parlamentar al PSD, aveți cuvântul.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Am ocazia, rapid, să am un punct de vedere, de această dată, identic cu al domnului senator Dan Cârlan.

Este evident că rațiunea unei asemenea formule trebuie să prevaleze, pentru simplul motiv pentru care repartizarea mandatelor se face pe partid. Este ca și cum în cazul unui vot de listă, din pozițiile câștigătoare, unul dintre candidați ar fi decedat și ar fi venit următorul de pe lista aceluiași partid.

Dau acest exemplu pentru a fi foarte simplu de înțeles de ce argumentul contrar celui formulat de Guvern, dar susținut, de această dată, de domnul senator Dan Cârlan este rațional, este util, este firesc.

Eu cred că prelungirea unei discuții despre mandatul de după moarte care poate să reactiveze o procedură electorală, dincolo de dimensiunea sinistră a lucrului, are o doză de umor negru pe care nu cred că dezbaterea parlamentară este cea mai idonee să-l ia în discuție.

Susțin cu toată convingerea, pentru raționalitatea soluției, punctul de vedere exprimat de colegul nostru Dan Cârlan.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PD-L, domnul senator Gheorghe Constantin.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Amendamentul aparține colegului nostru Dan Cârlan și probabil că vă surprinde faptul că n-o să-l susțin, cel puțin tot din punct de vedere personal, pentru că...

Vă rog, în numele grupului parlamentar, poziția grupului.

Atunci, voi vorbi în numele grupului, domnule președinte. Amendamentul domnului senator Dan Cârlan se referă la o singură situație, nu îmbracă toate situațiile posibile.

Haideți să vă mai dau câteva exemple de situații!

Unul se referă la candidații independenți. Unde se duc acele voturi, stimați colegi? Mai există și candidații independenți. Legea permite să se candideze și independent pentru Parlament și, în această situație, unde ducem acele voturi? Nu este acoperită această situație prin principiul enunțat de acest amendament.

După aceea, putem lua și situația de excepție în care candidatul care a decedat înainte de atribuirea mandatelor a obținut peste 50% plus unu din voturile din acel colegiu, și, atunci, avem o singură soluție: să ne întoarcem la art. 48 alin. (16), care presupune organizarea de alegeri parțiale.

De aceea, eu spun că, atâta timp cât acest amendament nu acoperă toate situațiile, măcar în principiu, cred că nu este un amendament sustenabil.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL, nu doriți să interveniți? Grupul parlamentar al PC.

Vă rog, domnule senator Gavrilă Vasilescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu am sesizat faptul că amendamentul domnului senator Dan Cârlan nu acoperă toate situațiile și am să vă spun încă ceva în plus.

Gândiți-vă că nu toți cei care se prezintă la vot în colegiul respectiv cunosc situația reală, și anume că după tipărirea buletinelor de vot candidatul s-a retras sau s-a întâmplat și necazul cel mare și nu mai este în viață. Deci creăm o situație de derută a electoratului.

Corect, absolut corect ar fi ca, în acel colegiu, alegerile să fie amânate, iar rezultatul final al votului să se dea după amânarea respectivă. Asta dacă vrem o soluție corectă și, în felul acesta, acoperim toate situațiile care se pot ivi în ceea ce privește fie dispariția, fie renunțarea la vot, fie chiar situația candidaților independenți care pot renunța sau cărora li se poate întâmpla să nu mai existe.

Dacă vrem o soluție corectă, soluția corectă este amânarea alegerilor cu termenul minim cu care pot fi amânate, și rezultatul final al votului este acela.

Ceea ce propune domnul senator Dan Cârlan este o situație care ar rezolva ceva, adică este ceva mai mult decât situația pe care a avut-o Iașiul la alegerile locale, dar care nu rezolvă toate problemele care se pot ivi.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PRM dorește să intervină? Domnul senator Gheorghe Funar.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,

Mă bucur că delegația germană nu are căști ca să înțeleagă ce dezbatem noi acum, pentru că amendamentul propus de către domnul senator Dan Cârlan ar merita discutat în altă parte, nu în Senatul României. Ni se propune, de principiu...

Unde în altă parte?

Nu mă obligați să dau adresa din București a unui spital cu un anumit număr.

Vă rog să reveniți la discuții serioase.

Revenim la chestiunea serioasă, domnule președinte de ședință.

Ne propune domnul senator Dan Cârlan, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului

și protecția mediului, să decidem ce se întâmplă cu voturile date mortului.

Dar aici, așa cum au subliniat și colegii care au vorbit înaintea mea, apar mai multe întrebări în legătură cu mortul: când a murit candidatul, mortul este candidat independent sau este candidat pe listă de partid, dacă este candidat pe listă de partid, partidul respectiv, pe lista căruia candidează, obține 5% din voturile exprimate?

Dacă obține 5%, atunci voturile mortului să se dea partidului.

Dacă mortul obține 98% în acel „țarc electoral”, dar partidul lui nu a trecut pragul electoral, voturile nu se mai dau nimănui.

Mai departe, ascultându-l cu mult interes pe colegul Dan Cârlan, dânsul v-a propus să aveți în vedere un principiu, și anume votul uninominal cu respectarea principiului solidarității.

Păi, ce vot uninominal este dacă ni se solicită să acceptăm acest amendament, solidaritatea cu voturile date mortului?

Ducând mai departe ideea, ar trebui, dacă s-ar accepta acest amendament, ca mortul să dea o declarație autentificată la notariat, declarație privind partidul căruia dorește să-i dea voturile.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ce v-aș propune eu cu seriozitate? Să respingem acest amendament și să constatați, din nou, că avem de-a face cu „Legea harababurii”, o lege care este nedemnă să fie aplicată în România.

Grupul parlamentar al UDMR dorește să intervină? Dacă nu sunt intervenții... Interveniți?

Vă rog, aveți cuvântul.

Doar două cuvinte.

Grupul parlamentar al UDMR nu susține acest amendament, pentru că nu este complet. Sunt foarte multe situații care nu sunt reglementate de acest amendament, nici situația independenților, și nici situațiile despre care au discutat colegii.

Mulțumesc.

Domnul senator Șerban Nicolae.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu riscul de a părea antipatic colegilor, trebuie să le spun că, din punctul meu de vedere, toată discuția este perfect inutilă.

De fapt, Guvernul a încercat să soluționeze o chestiune pe care Biroul electoral de circumscripție, în situația de la Iași, a soluționat-o prost, încălcând legea.

Ideea că legea tace este greșită. Pentru cei care nu știu, și mă refer acum, în primul rând, la Guvern și la cei care au fost în acel birou electoral, legea are o procedură care prevede validarea alegerilor și atribuirea mandatelor. Decesul poate interveni înaintea alegerilor, dar după tipărirea buletinelor, în ziua alegerilor – cum a fost cazul de la Iași –, a doua zi, a treia zi, chiar după validarea alegerilor, cum este cazul consilierilor, și am întâlnit în Senat situația unui supleant care a urcat mai sus pe listă pentru că, între timp, un alt supleant decedase.

Deci toată această chestiune, iertați-mă, este stupidă, pentru că biroul electoral de circumscripție, atunci când a fost chemat să soluționeze chestiunea, a soluționat-o prost, neînțelegând legea.

Stimați colegi, procedura de validare a alegerilor și de atribuire a mandatelor soluționează toate aceste ipoteze.

În esență, amendamentul domnului senator Dan Cârlan este corect. Că el nu este acoperitor pentru ipotezele de independent, este valabilă aceeași teorie: avem reglementare.

De aceea, noi am spus că susținem amendamentul domnului senator Dan Cârlan, pentru că el, de fapt, precizează mai exact o chestiune cu privire la candidații care provin din postura unor candidați ai unor partide sau alianțe politice și nu se leagă de candidații independenți, dar asta nu înseamnă că amendamentul nu este bun. De aceea am spus că îl susținem. Dar, repet, ipotezele sunt foarte clare.

În fapt, la votul uninominal, în procedura adoptată de Parlament, există o formă de supleant, atâta doar că ea, spre deosebire de votul pe listă, nu mai este pe verticală, ci este pe orizontală, la nivelul circumscripției, și avem soluție pentru o asemenea ipoteză.

În cazul candidaților independenți, bineînțeles că se refac alegerile dacă ei câștigă mandatul și intervine decesul.

Mulțumesc.

Doriți să mai interveniți, domnule senator Corneliu Pascu? Nu.

## Stimați colegi...

Din partea Guvernului, doriți să argumentați suplimentar în legătură cu acest amendament?

Nu, domnule președinte.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

- Vom da vot pe raportul cu un amendament și vot final. Legea are caracter de lege organică.

- Vom vedea. Doar dacă avem un cvorum consistent,

- atunci îl voi supune votului.

Cvorum este, ați văzut și la votul precedent.

Cvorumul de ședință este de 69 de senatori, dar fiind legi organice, legi importante, eu, în calitate de conducător de ședință, le pot supune astăzi votului dumneavoastră sau am să propun plenului ca votul pe legile organice să-l dăm doar în ședințele de luni.

Până atunci, stimați colegi, să rezolvăm chestiunile care sunt de natură ordinară și care au fost dezbătute în plenul Senatului.

Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar. O chestiune de procedură.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum știți, ne aflăm în fața unui proiect de lege extrem de important, de care depinde dacă vom avea sau nu alegeri, ce fel de alegeri și așa mai departe.

Cvorum avem, domnule președinte. Vă rog să-l supuneți votului astăzi, pentru că în Regulamentul Senatului nu am găsit precizarea cu privire la numărul consistent.

Nu. Vă rog să-mi spuneți ce înseamnă „președintele conduce ședința”, cu tot respectul pe care vi-l port.

Domnule președinte...

Nu vă supărați, dacă eu conduc ședința, atunci eu îmi asum responsabilitatea de a supune sau a nu supune la vot o lege, la un moment dat.

Vă mulțumesc.

Deocamdată nu am ajuns la legea respectivă. Când o să ajungem și nu o să vă convină, vă dau cuvântul, dar, până atunci, aș vrea să discutăm legile organice. Sau începem să discutăm ordinea de zi?

Domnule senator Duca, vă rog.

Vă rog foarte mult să-mi scuzați îndrăzneala de a reveni asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008.

Dintr-o simplă eroare, probabil, art. 18 de la punctul 3 nu a fost luat în considerare. Acesta se referă, în mod exclusiv, la posibilitatea celor care sunt în străinătate să-și exprime votul atât în centrele culturale, cât și în locașurile de cult. Aș vrea să menționez faptul că atât locașurile de cult, indiferent de confesiunea religioasă pe care o îmbrățișează...

Stimate domnule senator, am încheiat dezbaterile. A fost respins amendamentul.

Nu știu să fi fost supus la vot. A fost doar numărul 2, domnule președinte. Cu tot respectul pentru ceea ce spuneți dumneavoastră, dar, din câte îmi reamintesc, doar numărul 2 a fost supus la vot.

Îmi cer scuzele de rigoare.

Domnule senator Gheorghe Constantin, vă rog.

Domnule președinte, o chestiune de procedură.

V-aș ruga să-i atrageți atenția domnului senator Funar asupra situațiilor în care Domnia Sa devine puțin mai altfel decât îi cere etica parlamentară și încearcă să-i jignească pe unii colegi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Sugestia este valabilă pentru toți colegii.

Nu acum, dar mai devreme ați făcut-o. În momentul în care discutam de acel amendament, ați făcut o trimitere directă, pentru cei care au susținut amendamentul, spre o altă zonă.

Revenim la punctul 1 din ordinea de zi.

Vă reamintesc că am dezbătut Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2008 privind înființarea organizațiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare.

Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală ne-a prezentat un raport cu amendamente.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic.

Cele două comisii sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, au prezentat un raport de respingere a propunerii legislative, raport pe care-l

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 10 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a întocmit un raport de respingere.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura.

Legea are caracter de lege organică.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a întocmit un raport de respingere.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului și a Legii camerelor de comerț din România nr. 335/2007.

Legea are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul este de respingere.

Revenim la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Legea are caracter de lege ordinară.

Este prioritate legislativă a Guvernului.

Avem de dat un vot pe cererea de retrimitere la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, solicitare formulată în plen de domnul senator Ilie Stoica.

Resupun votului dumneavoastră cererea de retrimitere la comisie.

Nu mai avem ce face. Nu vă supărați, dacă a votat plenul, a votat plenul. Bine, rău, asta este!

Rugămintea este să observați că la data de 28 octombrie 2008 se împlinește termenul de adoptare tacită, motiv pentru care, în maximum 10 zile, să vină acest raport suplimentar din partea comisiei.

Vă rog, domnule senator.

Nu vreau nimic altceva decât să înțeleg foarte clar care este mandatul pe care plenul Senatului îl dă comisiei.

Unul singur, și anume să se pronunțe asupra amendamentului susținut în plenul Senatului de către domnul senator Ilie Stoica. Bănuiesc, fără să-i cenzurez pe colegi, că au votat retrimiterea la comisie având un singur argument, în sensul că, în plenul ei, comisia nu s-a pronunțat pe amendament. Așa a fost susținerea.

Deci raport suplimentar doar pe acel amendament. Mulțumesc.

Am mai dezbătut punctul 7 din ordinea de zi, și anume Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 97/2008 pentru modificarea și completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Legea are caracter de lege organică. Vom vedea dacă o supunem la vot.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10.07.2001, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Trei colegi sunt inițiatori.

Ofer cuvântul domnului senator Gavrilă Vasilescu, Grupul parlamentar al PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Constatați și dumneavoastră, atunci când vă deplasați la Senat, când vă deplasați în teritoriu, când vă duceți acasă la dumneavoastră, că se construiește foarte mult în România.

Vreau să fiți puțin atenți și să vedeți că se construiește fără a se respecta niște reguli și că ar cam trebui să facem puțină ordine în acest domeniu.

Sunt întocmite trei planuri mari privind urbanismul: un plan urbanistic general, un plan urbanistic zonal și un plan urbanistic de detaliu.

Modificările pe care vi le propun, împreună cu doi colegi de-ai mei, urmăresc ca planul urbanistic general să nu mai poată fi modificat prin planurile urbanistice zonale sau prin planul urbanistic de detaliu, iar planul urbanistic zonal să fie prevăzut de planul urbanistic general, deci delimitarea planului urbanistic zonal să se facă în planul urbanistic general.

Dacă aceste lucruri s-ar întâmpla și dacă aceste lucruri s-ar și respecta – pentru că venim cu ideea unei modificări legislative și am dori să se și respecte ceea ce ajunge să devină lege –, atunci, în sistemul construcțiilor, orașele și localitățile noastre vor arăta ceva mai bine nu în privința cantității de beton care s-a turnat pentru rezistență, ci din punctul de vedere al modului în care s-a construit, din punctul de vedere al aliniamentului, din punctul de vedere al înălțimii și din alte puncte de vedere pe care planul urbanistic general, planul urbanistic zonal și planul urbanistic de detaliu le prevăd.

Atunci când se modifică aceste lucruri, și se modifică cu o ușurință extraordinară, ajungem să avem lângă monumente istorice clădiri care încep să miște din loc monumentul respectiv, să-l aplece într-o parte și să avem, așa, ca un fel de Turn din Pisa. Ajungem să nu le mai putem vedea, pur și simplu, și să ne uităm pe fotografii ca să ne aducem aminte cum arăta Biserica Armenească.

Când trec pe lângă Catedrala „Sfântul Iosif”, de fiecare dată mă uit să văd dacă s-a mai aplecat, dacă s-a mai mișcat din locul în care a fost pusă inițial.

Vă dau aceste două exemple pentru că ele au constituit la un moment dat și obiectul unei analize pe care Senatul a făcut-o, exprimându-și punctul de vedere printr-o comisie care a lucrat și care a constatat foarte, foarte multe nereguli, inclusiv în ceea ce-i privește pe edilii Capitalei, deoarece lucrurile se întâmplau în Capitală.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Dan Cârlan să prezinte raportul comisiei.

Nedumerirea domnului senator Gavrilă Vasilescu este ușor de rezolvat. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de respingere, întrucât, în aceeași ședință a comisiei, a fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 27/2008, care presupune aceeași reglementare și care rezolvă problemele semnalate de către inițiatorii propunerii legislative printr-un text unitar care soluționează mult mai multe chestiuni, inclusiv pe aceea de la art. 47 alin. (4).

Potrivit normelor de procedură legislativă, am adoptat un text în Ordonanța Guvernului nr. 27/2008 pe care am discutat-o anterior și, prin urmare, propunerile legislative care veneau punctual pe anumite articole din cele rezolvate prin ordonanță au primit rapoarte de respingere. Mă refer la propunerea legislativă în discuție și la cea care se află la punctul următor din ordinea de zi, ambele făcând parte dintr-un pachet rezolvat de Ordonanța Guvernului nr. 27/2008.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului. Doamna secretar de stat Cristina Pocora.

După cum a precizat și președintele comisiei, ținând cont că am adoptat puțin mai înainte Proiectul de lege pentru

aprobarea Ordonanța Guvernului nr. 27/2008, propunerea a rămas fără obiect.

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Domnul senator Constantin Gheorghe.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne confruntăm cu o inițiativă legislativă marca Marius Marinescu, dar nu inițiativa ca atare mi-a stârnit nedumerirea, ci expunerea de motive, care este absolut nedumeritoare.

Lămuriți-ne.

Aș vrea să îl întreb pe distinsul meu coleg Gavrilă Vasilescu, care este unul dintre inițiatori, dacă dumnealui a citit expunerea de motive.

În situația în care a citit-o, aș vrea să mă lămurească cum a fost distrusă prin PUZ clădirea mastodont de lângă Catedrala „Sfântul Iosif” și care este această clădire mastodont distrusă prin PUZ, în condițiile în care sunt prevăzute aceste lucruri în această expunere de motive.

## Alte intervenții?

Până când se lămuresc aceste chestiuni, doriți să mai interveniți, domnule senator Gavrilă Vasilescu?

Da. S-ar putea să îi răspund și domnului senator Constantin Gheorghe, dar ce remarc este următorul lucru, și anume, că până la urmă noi trebuie să scoatem o lege – și am mai discutat în Parlament – despre plagiat.

Guvernul, efectiv, plagiază. Tu vii cu o inițiativă legislativă, Guvernul trebuie să își spună un punct de vedere, ține inițiativa acolo, nu prea mult, este adevărat, dar, ulterior, vine el repede cu o inițiativă legislativă și îți acoperă ceea ce tu ai propus prin inițiativa ta.

Totodată, argumentele domnului președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului nu sunt chiar așa cum le-a prezentat, pentru că, citind cu mai multă atenție raportul, am constatat că se aduc și niște critici.

Deci inițiativa legislativă nu este respinsă pentru că a venit Guvernul cu nu știu ce modificări care cuprind, într-un mod mai larg, și reglementările din propunerea legislativă respectivă, ci altele sunt argumentele pe care raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului le aduce. Aici, unde spuneți dumneavoastră, s-ar putea să fie o greșeală de dactilografie pe care nici eu nu am sesizat-o când am semnat expunerea de motive.

Ideea este următoarea și o știți: clădirea aceea mastodont este clădirea care s-a construit lângă Catedrala „Sfântul Iosif”, pe de o parte, și tot o clădire mastodont este cea care acoperă Biserica Armenească, pe de altă parte. Nu mai vorbesc de faptul că sunt lăcașuri de cult, dar sunt două monumente ale Bucureștiului.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului este același ca și la propunerea legislativă dezbătută anterior.

Propunerea legislativă a rămas fără obiect. Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă consult dacă sunt intervenții.

Nu sunt intervenții.

Legea are caracter de lege ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul este de respingere.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Invit colegii senatori în sală.

Resupun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Invit colegii senatori în sală.

Nu putem supune la vot, atâta timp cât nu este cvorum de vot.

Discutăm în continuare punctul 9, Propunerea legislativă privind abrogarea art. 32 din Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările aduse de Legea nr. 289 din 7 iulie 2006, precum și modificarea legii prin adăugarea art. 32 indice (1).

Raportoare este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Colegul deputat inițiator nu este prezent.

Aveți cuvântul, domnule președinte al comisiei.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat și pentru această propunere legislativă un raport de respingere, ea rămânând fără obiect după adoptarea reglementărilor din Ordonanța Guvernului nr. 27/2008, cea despre care am discutat și la punctul anterior.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului.

Au mai venit 4 colegi senatori în sală.

Resupun votului dumneavoastră raportul de respingere de la propunerea legislativă de la punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 373 din 10.07.2001, cu modificările și completările ulterioare.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a, Rețeaua de localități.

Legea este organică.

Comisia raportoare este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Inițiatorii, dacă sunt prezenți, sunt invitați la microfon. Aveți cuvântul, domnule președinte.

Ținând cont și de avizul negativ primit de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, cu un singur vot împotrivă, a adoptat un raport de respingere.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât considerăm că actualele reglementări cuprind atât modalitățile, cât și condițiile prin care o localitate poate trece de la un rang la altul.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții.

Nu sunt intervenții.

Raportul este de respingere, legea însă are caracter de lege organică, iar Senatul este Cameră decizională.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Raportul este întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Vă rog, domnule președinte, aveți cuvântul.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, la acest proiect de lege, a adoptat un raport de respingere.

Punctul de vedere al Guvernului?

Guvernul nu susține adoptarea acestui proiect de lege, considerând că aleșii locali au destule reglementări care să îi protejeze și după pierderea mandatului.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Șerban Nicolae.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Inițiatorul, care este colegul nostru, deputatul Marian Săniuță, a semnalat faptul că din cauza diverselor disfuncționalități de comunicare sau de program nu a putut participa la dezbaterile în comisie. Acolo, s-au formulat o serie întreagă de amendamente.

Discuțiile, înțeleg, au fost destul de echilibrate în ceea ce privește soluțiile adoptate, de aceea, în numele Grupului parlamentar al PSD, vă rog respectuos să dispunem retrimiterea la comisie.

Suntem Cameră decizională, deci nu suntem presați de termenul de adoptare tacită a acestui proiect de lege. Astfel, dăm posibilitatea și inițiatorului să participe la dezbateri, să își susțină punctele de vedere, eventual, să găsească o cale de comunicare cu colegii din Comisia pentru administrație

publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, comunicare în sens pozitiv, pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin această inițiativă legislativă se dorește ajutarea persoanelor care se află la pensie anticipată, pentru a trece, pe bază de cerere, la cea de limită de vârstă.

Doresc să vă spun că, în acest moment, punctul de vedere al Guvernului este unul pozitiv, pentru că acceptă amendamentele stabilite în comisie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă rog să prezentați raportul comisiei.

Îl invit pe domnul senator Ioan Corodan să prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă aparține domnului deputat Kerekes Károly și are ca obiect de reglementare îndreptarea unor omisiuni strecurate în legislația privind sistemul public de pensii din cauza multiplelor intervenții legislative asupra textului inițial.

Comisia a analizat propunerea legislativă și a adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente cuprinse în anexă.

Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții.

Dacă nu sunt intervenții, vom da votul pe raport și votul final în ședința de luni.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Dacă inițiatorii sunt prezenți, îi invit la microfon.

Doamna secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, care are ca obiect amendarea Legii nr. 19/ 2000 prin completarea art. 47 cu prevederea conform căreia persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent să primească pensie integrală pentru munca depusă și limită de vârstă acordată la cerere, indiferent de vârstă.

Noi nu putem fi de acord cu această prevedere. Ar reprezenta o discriminare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Corodan, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Țin să vă informez că, în urma analizei, membrii comisiei au decis, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative, motivat de faptul că se încalcă Directiva CE 79/7CCE din 19 decembrie 1978.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă consult dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Legea este organică. Termen de adoptare tacită, 6 noiembrie. Raportul este de respingere.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă care vizează lărgirea sferei de cuprindere a locurilor de muncă în condiții speciale, precum și modificarea metodologiei de stabilire a punctajelor medii anuale, ceea ce ar conduce la influențe financiare suplimentare asupra bugetului general consolidat.

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar Corodan să prezinte raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă dorește să redefinească locurile de muncă în condiții deosebite și speciale.

Comisia a analizat propunerea legislativă și a adoptat, în unanimitate de voturi, raport de respingere.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți.

Nu sunt intervenții.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin această inițiativă legislativă se dorește utilizarea, la calcularea punctajului mediu anual al asiguratului care are calitatea de fost deținut politic, în locul salariului minim pe economie, a salariului mediu pe economie.

Guvernul nu susține această inițiativă, mai ales că ar reprezenta o discriminare față de alte categorii de pensionari.

Da. Raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat propunerea legislativă și a decis cu unanimitate de voturi să adopte un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Domnule senator Funar, aveți cuvântul.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, care are ca obiect scutirea de la plata impozitului pe veniturile din pensii pentru persoanele cu handicap. Doresc să precizez că, potrivit prevederilor Codului fiscal, pensiile nu sunt impozitate dacă sunt în marja de până în 1000 de lei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog să prezentați raportul comisiei, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul nostru parlamentar susține această propunere legislativă care este bine-venită. Este vorba de a-i ajuta puțin la pensie pe cei care au fost deținuți politici și să se ia în calcul un nivel de salariu care i-ar avantaja.

Ce trebuie reținut? Zilele trecute, presa confirma ceea ce vă relatam în urmă cu un an de zile în ceea ce privește salariile și pensiile directorilor de penitenciare. Un director de penitenciar are aproape 268 de milioane pensie... _(Rumoare, discuții.),_ iar pentru un deținut politic – probabil că nu era directorul care se pensionează acum cu 268 de milioane, ci altul, dar și aceia primesc niște pensii uriașe – se susține de către Guvern să nu beneficieze de o pensie un pic mai mare pentru că s-ar încălca un principiu al nediscriminării.

Mi se pare firesc să susținem această propunere legislativă fără a aduce și alte argumente. Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc. Mai sunt și alte intervenții? Nu mai sunt.

Legea este organică.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc. Doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin această inițiativă legislativă se propune includerea în categoria persoanelor care sunt considerate veterani de război a cetățenilor români, din orice teritoriu, care au participat la misiuni de menținere a păcii sub egida Națiunilor Unite și egalizarea rentelor de care beneficiază veteranii de război decorați în cadrul Legii nr. 44/1994.

Această lege îi are ca beneficiari pe cei care sunt veterani de război din Primul și Al Doilea Război Mondial, motiv pentru care nu putem accepta includerea în aceeași categorie și a acestor persoane.

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Corodan, secretarul comisiei, să prezinte raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe argumentația prezentată de distinsa noastră secretară de stat, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, în prezența reprezentanților Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Ministerului Apărării și Ministerului Economiei și Finanțelor, a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți.

Doamna senator Verginia Vedinaș, apoi domnul senator Mihail Popescu.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Mihail Popescu:**

Îmi pare rău că proiectul a fost propus de către deputați PSD. De asemenea, toată stima pentru antevorbitorul meu. Problema este următoarea: ca să fii veteran de război trebuie să participi la un război, or, noi nu suntem în război cu nimeni. Războiul îl declară Parlamentul. Asta este problema.

E vorba de militarii care participă, sub egida ONU, la diferite acțiuni acum. Or, am discutat acest lucru și cu veteranii de război – care sunt veterani de război! –, ei nu sunt de acord, conform definiției pe care o dă art. 1 din Legea nr. 44/1994, să se accepte ca veterani de război și cei care participă la diferite misiuni.

Este adevărat că intrând în NATO și având în vedere toate celelalte misiuni ale armatei noastre, toți militarii armatei române participă acum la asemenea misiuni, deci nu pot fi veterani de război.

Ministerul Apărării și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse cu doamna ministru care a venit atunci la discuții au fost de acord ca acestor oameni să li se dea niște drepturi, dar nu din cele ale veteranilor de război. Deci asta este problema, nu că li s-ar refuza unele drepturi. Dar nu sunt veterani de război pentru că nu sunt în război. Asta e.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Personal, nu sunt de acord nici cu punctul de vedere exprimat de minister, care se suprapune cu cel al comisiei. Dacă analizăm inițiativa legislativă, constatăm că ea propune introducerea, alăturarea în sintagma „veterani de război” a unor categorii asupra cărora, cred eu, ar trebui să ne aplecăm și să le recunoaștem niște drepturi, deși nu toate drepturile care sunt prevăzute aici.

Este vorba de cetățenii care au luptat în rândurile armatelor ONU și au fost decorați și de veteranii de război care, de asemenea, au fost decorați cu ordine și medalii și au participat la misiuni de menținere a păcii. Nu înțeleg de ce să le respingem și de ce prin această propunere legislativă să nu le conferim un statut de recunoaștere a unor merite. Nu înțeleg de ce să nu respectăm în acest fel eroii neamului, nu? Nu pot să fiu de acord cu această împroprietărire cu 5 ha de teren agricol din rezervă, pentru că nu știu de unde Dumnezeu o să mai scoatem atâtea hectare, ca și când pământul acesta ar fi un elastic de care tot tragem, tragem... Și dacă ar fi un elastic și tot s-ar rupe. Dar acordarea unei solde de grad, deci recompensarea, recunoașterea într-un fel sau altul a meritelor lor, cred că e o chestiune care nici nu ar aservi foarte mult bugetul național și nici pe departe nu ne-ar dezonora ca națiune sau ca Parlament.

Cred că ne-ar dezonora o respingere. Pentru aceste considerente, personal, dar sper că și colegii mei de grup, să susținem această propunere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Mihail Popescu.

## **Doamna Verginia Vedinaș**

**:**

Drept la replică.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Iertați-mă, nu a spus nimic domnul senator, ci doar a oferit o soluție.

Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții?

Domnul senator Constantin Gheorghe.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Această lege încearcă să acorde niște drepturi oarecum binemeritate, să spunem, unor soldați, însă nu cred că aceste reparații morale sau beneficii ulterioare își găsesc locul în modificarea Legii nr. 44/1994.

De aceea, sunt două soluții, din punctul meu de vedere, și le voi propune: ori se face o altă inițiativă de sine stătătoare, ori să o retrimitem la comisie și să fie amendată în acest sens.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Vă rog, dacă doriți dreptul la replică, dar asta înseamnă, doamna senator Verginia Vedinaș, că dumneavoastră trebuie să vă dați o replică, întrucât, în afară de mine, nimeni nu v-a pronunțat numele.

Atât vreau să spun, domnule președinte: m-am săturat să trăiesc într-o țară în care ne amintim de valori și de oameni care au făcut ceva pentru țară după ce mor. Ne-au murit mari artiști pe care i-am ignorat cât au trăit și nu ne-am amintit de ei.

Ne mor eroii, tinerii, pe câmpuri de bătălie. Spune domnul general – tot respectul – că nu se încadrează la accepțiunea de război, dar e vorba tot de niște războaie, de niște bătălii în care mor români, cei mai mulți, tineri.

Cred că ar trebui să ne aplecăm și asupra acestor categorii, nu să-i primim pe aeroport cu lacrimi șiroind, așa, de crocodil, că au murit și să ne amintim că, de fapt, ei s-au sacrificat abia după ce nu mai sunt.

Înclin spre propunerea pe care a făcut-o domnul general, să gândim o inițiativă legislativă în care să recunoaștem acestei categorii de oameni, care sunt implicați în diferite teatre de război, cum se spune aproape ilar – teatru înseamnă altceva, dar, mă rog, asta e o sintagmă care deja s-a încetățenit –, să le recunoaștem statutul și să le conferim niște drepturi și când trăiesc, nu numai după ce mor.

Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Partea finală este corectă, pentru că și domnul general a propus același lucru.

Nu a respins nevoia unor drepturi.

Vă rog, domnule senator.

Dacă rețineți, acum o săptămână, când s-a vorbit despre ce spune doamna Vedinaș – acum îi pomenesc numele –, eu am fost cel care m-am ridicat și am spus: „Domnule, aprinde numai o lumânare la capul morților”, când am discutat ordonanța aceea dată de Guvern pentru cei care sunt răniți în asemenea teatre. Teatrele în care sunt trimiși militarii noștri sunt teatre de operații, așa se numesc, nu de război. În sfârșit, sunt niște termeni pe care trebuie să-i știm toți sau numai cei care se ocupă. Nici eu nu știu toți termenii din legislație, deci nu e niciun fel de problemă. Este vorba de o...

Deci îi acordați scuze și doamnei Vedinaș că nu știe gradele? Sau cum?

Nu asta e problema. Deci este legea, o discutăm, poate, săptămâna viitoare, după ce o mai punem la punct cu ministrul apărării, așa cum s-a angajat aici, în fața noastră.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc. Este foarte bine.

Stimați colegi,

## **Doamna Verginia Vedinaș**

**:**

Retrimitere la comisie.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Nu! Ce rost are să trimitem la comisie? Trebuie făcută o nouă lege. Asta e chestiunea.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului. Raportul este de respingere. Insuficient.

În favoarea raportului s-au pronunțat 43 de colegi.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă inițiată de 10 domni deputați a fost adoptată de Camera Deputaților prin adoptare tacită și are ca obiect de reglementare modificarea substanțială a Legii nr. 132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților, mai ales în domeniul politicilor ocupaționale, structura de organizare și numărul de personal.

Guvernul nu susține această inițiativă. S-a primit aviz negativ de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, întrunită în data de 9.09.2008, a examinat proiectul de lege și a hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, pentru considerentele pe care domnul senator deja le-a menționat. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă consult dacă vreți să interveniți. Grupul parlamentar al PSD. Propunere legislativă, punctul 18 din ordinea de zi.

Nu vor, domnule președinte.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Să-i mai întrebăm o dată, pentru că, apoi, se supără pe mine iar.

Punctul 18.

Doriți să interveniți? Nu.

În această situație,

Asta e alta.

Le luăm pe amândouă odată, dar nu știu dacă putem să punem moașele la un loc cu Academia.

De moșit e mai greu, de data asta.

Să-l lăsăm pe domnul senator Ion Vasile să ne prezinte raportul Comisiei pentru sănătate publică.

Domnule președinte,

La această propunere legislativă, comisia noastră are un raport de respingere.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ne-a transmis aviz negativ, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială ne-a transmis aviz favorabil, Consiliul Legislativ, aviz favorabil, cu observații.

Caracterul legii este de lege organică.

Guvernul a transmis punct de vedere negativ. Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă doriți să interveniți? Nu sunt intervenții.

Raportul este negativ. Îl

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** – _secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății Publice_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, având în vedere că asistenții medicali și moașele desfășoară o activitate de îngrijire, care este o activitate medicală, și au și o pregătire în cadrul sistemului sanitar. Față de aceștia, optometriștii desfășoară o activitate tehnică, fără nicio legătură cu activitatea medicală. În consecință, nu credem că ei ar trebui să facă parte din Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România.

## Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Dumitrescu să prezinte raportul. Aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Mihai Dumitrescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 23 septembrie anul curent, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a luat în dezbatere legea și a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu un amendament, și să înainteze plenului, spre dezbatere,

Insuficient.

În favoarea raportului s-au pronunțat 40 de colegi.

Vă mulțumesc.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere cu un amendament și să înainteze plenului, spre dezbatere, modificarea și completarea Legii nr. 539/2001 pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei Române și Casei Oamenilor de Știință de a obține și folosi mijloace extrabugetare. Avem avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Consiliul Legislativ.

În raport cu obiectul de activitate, legea este ordinară, iar Camera decizională este Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Cine participă la dezbateri din partea Guvernului? Doamna secretar de stat Pocora. Aveți cuvântul. Microfonul 9.

Guvernul este de acord cu această inițiativă legislativă, sub rezerva însușirii observațiilor și amendamentelor formulate.

Stați puțin! Observații și amendamente la plen nu mai sunt.

La comisie a fost reprezentantul Ministerului Culturii și Cultelor.

Au fost însușite observațiile Guvernului? Că în plen nu mai avem ce să mai schimbăm.

Bun! Vă rog să verificați.

Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt trei argumente extrem de importante în susținerea acestei legi.

În primul rând, Editura Academiei Române este cea mai prestigioasă editură dintre publicațiile care există în România, la ora actuală, iar Biblioteca Academiei, prin patrimoniul de carte pe care îl posedă, se situează la un nivel național și european.

Cel de-al treilea argument este că nu se solicită bani de la buget, deci se apelează la fondurile extrabugetare.

Cred că este, așa cum a spus și domnul președinte, o inițiativă foarte bună, pe care Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a luat-o în dezbatere și a aprobat-o.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Vă rog, doamna senator Vedinaș.

Și grupul nostru parlamentar susține această inițiativă legislativă și, dacă este să avem satisfacția că în acest

mandat am realizat și lucruri bune, cred că trebuie să avem în vedere propunerile sau, după caz, proiectele de acte normative pe care le-am adoptat și care vizează statutul Academiei Române, al membrilor ei și al celor care o slujesc, inclusiv al Bibliotecii Academiei.

Deci susținem această inițiativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Inițiativa noastră încearcă să propună o soluție pentru depoul „Ilie Pintilie”, existent în acest moment. Toată lumea cunoaște situația parcurilor din București, faptul că nu avem suprafață verde la nivelul standardelor europene, iar propunerea noastră, în momentul în care știți foarte bine ce bătălie este pe acest teren, este de a face din acest depou o piață, pe care noi am numit-o „Piața Pensionarilor”, și un parc al pensionarilor.

Noi credem că este de actualitate. Îmi pare rău că nu am fost invitați la dezbaterile din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar o vom susține mai departe, având în vedere că Senatul este doar primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Constantin Gheorghe, vă rog să ne prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Domnule președinte,

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat propunerea legislativă, avizul Consiliului Legislativ și prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de necesitate publică și au hotărât adoptarea soluției de respingere, pentru următoarele considerente.

O să precizez doar două: întrucât nu se stabilește care este raportul dintre Guvern și Consiliul General al Municipiului București, ambele autorități publice, cu privire la această declarare a depoului, nu pot fi determinate nici cheltuielile pe care acesta ar urma să le suporte, iar termenul „transformat”, utilizat în inițiativa legislativă, nu este folosit în legislație, astfel că nu poate produce efectele juridice dorite, în realitate, fiind vorba de schimbarea categoriei de folosință cu privire la teren, iar în cazul clădirii depoului, de schimbare a destinației.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Pătuleanu.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, din motivele care au fost invocate și în raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și această inițiativă legislativă este una similară. Practic, propunem ca o suprafață de 39.000 metri pătrați, situată în București, în zona Pieței Obor, și Parcul Păsărari să fie definite de utilitate publică.

Vreau să menționez că Piața Obor a fost cumpărată de Primăria Capitalei în 1890 pentru această destinație. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

O invit pe doamna vicepreședinte Verginia Vedinaș să prezinte raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru rațiuni care au fost exprimate anterior de colegul meu, a decis să adopte un raport de respingere.

De altfel, am putut să asistăm în ultima perioadă la o afluență de reglementări care pot să aibă o anumită finalitate, dar nu putem să declarăm întreaga țară ca fiind de utilitate publică.

Dincolo de aceasta există și niște carențe de ordin legislativ, care se regăsesc în raportul pe care vi-l supunem aprobării.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat Marin Pătuleanu.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți în dezbateri.

Nu sunt intervenții.

Raportul este de respingere.

Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă consult dacă doriți să interveniți în dezbateri.

Nu sunt intervenții.

*

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|268432]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 95/17.X.2008 conține 32 de pagini.**

Prețul: 12,80 lei