Raluca Turcan

„Statul ar trebui să-și regândească strategia de educație și formare profesională. Educația este o prioritate națională și merită o finanțare corectă”

În România nu avem o strategie pentru institutele de cercetare. Acestea au dispărut, iar pentru a crește alte institute și echipe de cercetare și inovare avem nevoie de minimum 10 ani. Nu putem coagula o echipă de cercetare competitivă și care să producă inovare pe piața internațională în două zile.

Este necesară elaborarea de urgență a unei strategii guvernamentale privind dezvoltarea pe termen mediu și lung a învățământului superior românesc care să includă prevederi clare privind dezvoltarea resursei umane, diferențierea ofertelor educaționale, finanțarea învățământului superior și a cercetării științifice universitare.

Conform ultimului studiu al ManpowerGroup, angajatorii din România găsesc cu greu personal potrivit pentru posturile de meseriași calificați, ingineri, reprezentanți de vânzări, manageri de proiect sau directori IT, 40% din aceștia având dificultăți la ocuparea posturilor vacante. Candidații au un vizibil „deficit de talent”, adică nu sunt pregătiți pentru piața muncii.

54% din angajatorii din România au declarat că principalul motiv pentru care întâmpină dificultăți în găsirea ofertei de muncă potrivite este lipsa competențelor profesionale specifice, tehnice, iar 35% din angajatori identifică un obstacol în lipsa calificărilor și certificărilor necesare.

Aici ar trebui să depună eforturi atât statul, cât și mediul privat de a micșora această cifră. Acest deficit de competențe influențează în mod direct productivitatea și competitivitatea economiei naționale.

40% din angajatori spun că acest deficit de competențe (de talente) afectează firmele în a-și deservi clienții. Acest fapt generează fluctuații de personal (38%) și un efect negativ asupra creativității și invenției în organizație (28%).

Așa cum spuneam mai devreme, statul ar trebui să-și regândească strategia de educație și formare profesională în așa fel încât să fie satisfăcute și cerințele pieței. Nu ne mai putem permite să scoatem de pe băncile școlii șomeri. Cel mai grav lucru este că problemele încep încă din școala generală și liceu.

Am văzut că unul din doi liceeni nu este capabil să obțină note de trecere la examene, dar nu am văzut soluții concrete pentru a corecta acest fapt.

Sistemul ar trebui regândit în profunzime, iar pentru aceasta trebuie să cădem de acord că educația este o prioritate națională și merită o finanțare corectă. Noi am propus minimum 5% din PIB, prin Constituție, pentru educație. Am făcut această propunere pentru a nu putea fi încălcat principiul finanțării constante și corecte a educației ori de câte ori se vor schimba taberele politice la Palatul Victoria.

Avem nevoie de un curriculum corelat cu noile realități, cu nevoile reale ale pieței muncii.