Iusein Ibram

## Stima˛i colegi,

Ast„zi, 24 aprilie, se repet„ un demers al comunit„˛ii turce ∫i al comunit„˛ii armene: se ia atitudine asupra evenimentelor petrecute la data de 24 aprilie 1915.

Dup„ declan∫area Primului R„zboi Mondial, armata ˛arist„, Ómpreun„ cu armeni trecu˛i de partea Rusiei au ocupat o mare parte a Anatoliei de Nord-Est. Œn aceast„ situa˛ie, Guvernul otoman a hot„r‚t s„ str„mute o parte a popula˛iei armene din spatele frontului Ón zone mai Óndep„rtate din sud-estul Anatoliei, care atunci se Óntindea Ón tot Orientul Apropiat. Evident, s-au ivit neajunsuri, dar Ón niciun caz nu poate fi tratat ca un genocid.

De altfel, statisticile de dup„ Primul R„zboi Mondial demonstreaz„ c„ cei mai mul˛i dintre armenii disp„ru˛i

apar Ón Siria, Liban sau Ón alte p„r˛i din Orientul Apropiat.

Œn Óncheiere ar trebui s„ amintim de privilegiile de care s-au bucurat armenii pe timpul Imperiului Otoman fa˛„ de alte comunit„˛i cre∫tine, ocup‚nd func˛ii de ambasadori, parlamentari, mini∫tri, cu o Patriarhie Armean„ Ónfiin˛at„ de sultanul Mohamed al II-lea, Ón 1453, care func˛ioneaz„ ∫i ast„zi. De asemenea, c‚nd milioane de turci mureau pe c‚mpurile de lupt„ pentru ap„rarea teritoriilor lor, membri ai comunit„˛ii armene erau scuti˛i de serviciul militar ∫i Ó∫i vedeau Ón continuare de comer˛ul ∫i afacerile lor.

Opinia comunit„˛ii turce este c„ Ón Parlamentul Rom‚niei, fiind cea mai Ónalt„ institu˛ie de Óncredere a poporului rom‚n ∫i a minorit„˛ilor na˛ionale din cadrul s„u, printre care ∫i comunit„˛ile turce ∫i armene, Óncerc„rile de dezbinare a acestor rela˛ii din partea unor interven˛ii nu pot altera buna convie˛uire a tuturor membrilor care alc„tuiesc Rom‚nia de azi, liber„, democrat„ ∫i tolerant„.