Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 4 mai 2007 · monitorul.ai

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Titlul declara˛iei politice este îNecesitatea ∫i urgen˛a cre∫terii salariilor pentru personalul medical din sistemul public de s„n„tate“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 5

condi˛ii mai bune de lucru. Salariile personalului medical din sistemul public de s„n„tate sunt umilitoare ∫i jignitor de mici.

Ani de zile, politici salariale nedrepte pentru sistemul sanitar au ignorat necesitatea corectei recompens„ri a eforturilor personalului medical corespunz„tor nivelului calific„rii, specializ„rii ∫i importan˛ei sociale a muncii. Fenomenul nociv, petrecut ani la r‚nd, Ó∫i arat„ acum, Ón mod decisiv, efectele distructive asupra unui sistem ∫i a∫a bolnav, anume cel al salariz„rii cadrelor medicale.

Œn primele trei luni ale acestui an, peste 1.100 de asistente medicale ∫i moa∫e au solicitat eliberarea certificatelor de recunoa∫tere a studiilor medicale pentru a pleca la munc„ Ón diferite ˛„ri ale Uniunii Europene. Situa˛ia este alarmant„, cu at‚t mai mult cu c‚t reprezint„ o cre∫tere de 200% fa˛„ de num„rul de cereri depuse anul trecut Ón aceea∫i perioad„.

Plecarea Ón mas„ a cadrelor medicale are o singur„ cauz„ major„: salariile mizerabile. Este de notorietate c„, Ón Rom‚nia, cadrele medicale, indiferent de preg„tirea lor, superioar„, ca medici, sau cadre medii, sunt calificate, din punct de vedere profesional, la un nivel comparabil cu speciali∫tii medicali din Europa.

Un calcul elementar demonstreaz„ c„ riscul imediat este ca, Ón decursul acestui an, peste 5.000 de cadre medicale cu preg„tire medie s„ lase libere locurile de munc„ din sistemul sanitar. Œn Rom‚nia, salariile lunare pentru ace∫ti oameni se situeaz„ pe o plaj„ Óntre minimum 400 ∫i maximum 1.000 de lei RON. Este o eviden˛„ c„, imediat ce apare oportunitatea unui c‚∫tig de peste 1.000 de euro pe lun„, orice asistent„ medical„ sau infirmier„ va c‚nt„ri foarte serios dac„ s„ plece s„ lucreze Ón str„in„tate sau s„ mai lucreze ∫i s„ mai Óndure condi˛iile dificile de la noi pentru un salariu complet nemotivant.

Œn ˛ara noastr„, un medic specialist cu vechime de peste 25 de ani, care lucreaz„ Óntr-un spital jude˛ean, prime∫te un salariu lunar net de p‚n„ la 1.000 de lei, iar pentru ∫ase g„rzi pe lun„ de c‚te 30 de ore garda abia mai adaug„ 700—800 de lei la c‚∫tigul s„u lunar. C‚t timp un tratat medical de specialitate sau un curs de specializate de o s„pt„m‚n„ cost„ mai mult dec‚t salariul lunar al unui cadru medical, este clar c„ sistemul de salarizare este Ón com„.

C‚t timp cu preg„tirea sa de specialitate un medic din Rom‚nia poate c‚∫tiga Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene salarii de peste 3.000 de euro pe lun„, atunci devine o banalitate s„ prevedem c„ exodul medicilor se va amplifica ∫i, Ón mod special, Ón r‚ndul tinerilor.

Este meritoriu faptul c„ Guvernul T„riceanu, Ón doi ani de guvernare (Ón perioada 2005—2006), a triplat sumele de bani alocate prin bugetul de stat pentru investi˛iile Ón sistemul de s„n„tate din Rom‚nia. Aceste investi˛ii Ó∫i vor putea vedea efectul doar dac„, Ón sistemul de s„n„tate, va lucra un num„r suficient de speciali∫ti competen˛i s„ le valorifice.

S„n„tatea cet„˛enilor unui stat este o chestiune ce ˛ine de siguran˛a na˛ional„. Apare ca una dintre marile urgen˛e ∫i cele mai importante ac˛iuni politice

Ómbun„t„˛irea salariz„rii cadrelor medicale din sistemul public de s„n„tate.

Atragem aten˛ia, la modul cel mai serios, c„ doar dac„ salariile medicilor, asisten˛ilor medicali, moa∫elor ∫i infirmierelor vor fi m„rite urgent, doar atunci va exista ∫ansa ca exodul Ón str„in„tate al speciali∫tilor medicali din Rom‚nia s„ se diminueze. Efectele unei astfel de cre∫teri salariale vor fi directe pentru speciali∫tii medicali ∫i indirecte pentru to˛i cet„˛enii ˛„rii.

Devine obligatoriu pentru Guvern, prin Ministerul Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse ∫i Ministerul S„n„t„˛ii, s„ g„seasc„ de urgen˛„ solu˛iile financiare prin care s„ m„reasc„ salariile pentru speciali∫tii medicali care lucreaz„ Ón sectorul public de s„n„tate. A r„m‚ne indiferen˛i la acest fenomen al migra˛iei cadrelor medicale ∫i a nu face nimic pentru diminuarea lui ar constitui o adev„rat„ crim„ fa˛„ de interesul na˛ional, pentru s„n„tatea cet„˛enilor rom‚ni.

Solicit„m Guvernului, prin cele dou„ ministere mai sus men˛ionate, s„ realizeze un acord cu sindicatele din sistemul public de s„n„tate pentru cre∫terea urgent„ ∫i consistent„ a salariilor cadrelor medicale. Solicit„m primului-ministru o interven˛ie imediat„ pentru cre∫terea substan˛ial„ a salariilor cadrelor medicale din Rom‚nia. Aceasta ar servi cu adev„rat nevoilor cet„˛enilor de cre∫tere a calit„˛ii Óngrijirilor medicale ∫i ar reda parte din demnitatea at‚t de ∫tirbit„ a corpului medical.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Cristian Valeriu Buzea

#17786

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îCercetarea ∫i afacerile imobiliare“.

îSectorul IT a Ónceput s„ reprezinte un motor puternic al economiei rom‚ne∫ti. Cred c„ acesta este viitorul pentru economia rom‚neasc„ ∫i mai pu˛in activit„˛ile clasice ale dezvolt„rii industriale pe care astfel avem ocazia s„ le dep„∫im. A∫ dori foarte mult, pe viitor, ca aceast„ activitate s„ se dezvolte ∫i mai ales s„ se orienteze c„tre leg„tura cu domeniul academic.“ Acesta a fost un citat din cuv‚ntul primului-ministru C„lin PopescuT„riceanu la Ónt‚lnirea cu Bill Gates, pre∫edintele executiv al îMicrosoft“, cu ocazia vizitei acestuia Ón ˛ara noastr„.

Privatizarea institutelor de cercetare, desf„∫urat„ Ón momentul de fa˛„ prin aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. nr. 2.193/2004, care stabile∫te criteriile de precalificare a ofertan˛ilor, va avea urm„ri dezastruoase pentru cercetarea rom‚neasc„.

Œn virtutea aplic„rii acestor criterii, o firm„ care activeaz„ Ón domeniul imobiliar de ∫ase ani ∫i are cercetare Ón construc˛ii ca al ∫aptelea domeniu de activitate Ón statut prime∫te acela∫i punctaj maxim, la fel ca o firm„ care are 30 de ani de activitate de cercetare Ón domeniul tehnologiei informa˛iilor.

De asemenea, prin aplicarea acelora∫i criterii de precalificare se accept„ la privatizarea institutelor de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 cercetare consor˛iile formate Óntre firme din orice domeniu ∫i o singur„ persoan„ fizic„ cu experien˛„ Ón cercetare, consor˛iu care se precalific„ ob˛in‚nd un punctaj maxim la cerin˛ele de experien˛„ ∫i vechime neÓntrerupt„.

Respectarea legalit„˛ii Ón materie de privatizare este imperios necesar„, dar interpretarea cu omisiuni a legii, Ón lipsa unor norme de aplicare specifice, contribuie la distrugerea f„r„ discern„m‚nt a institutelor de cercetare, inclusiv a acelora care au rezultate valoroase. C„ci documentul legal care reglementeaz„ privatizarea cercet„rii, nestabilind criterii specifice eliminatorii pentru domeniul de cercetare particular al fiec„rei institu˛ii, las„ cale liber„ amatorilor de afaceri imobiliare sau, mai r„u, unor firme sau persoane profesioniste Ón achizi˛ii profitabile la nivel personal, dar dezastruoase la nivelul cercet„rii, a∫a cum s-au dovedit p‚n„ acum.

Constat„m c„ A.V.A.S., cu toate c„ s-a angajat ini˛ial la corectarea acestor situa˛ii, nu a Óntreprins nimic concret Ón aceast„ direc˛ie. Ne Óntreb„m, Ón aceast„ situa˛ie, dac„ nu se dore∫te cumva Óntr-adev„r distrugerea cercet„rii, precum o dovedesc ruinele Institutului de Cercet„ri Electronice. Pune oare A.V.A.S. Ón balan˛„ contractele de cercetare Ón curs care au toate ∫ansele s„ nu se mai finalizeze, sc„derea poten˛ialului de cercetare al ˛„rii ∫i, implicit, capacitatea de absorb˛ie a fondurilor de cercetare atunci c‚nd se bucur„ la sume ob˛inute din privatizare, care cresc din considerente proprii afacerilor imobiliare?

Cum se asigur„ transparen˛a ∫i competen˛a at‚t de necesare aprecierii ofertelor tehnice ∫i financiare depuse de ofertan˛i pentru cump„rarea institutelor de cercetare, Ón caz concret a Institutului de Cercet„ri Ón Tehnologia Informa˛iilor, c‚nd, din comisia de evaluare, nu face parte niciun specialist din partea Colegiului Cercet„rii sau a Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Cercetare ™tiin˛ific„ ∫i nici a Ministerului de Finan˛e? Reputa˛ia unui ofertant poate fi apreciat„ suficient doar prin absen˛a cazierului, f„r„ a analiza activitatea acestuia Ón domeniul tehnologiei informa˛iilor, a∫a cum prevede capitolul A din Criteriile normative de aplicare a Hot„r‚rii Guvernului nr. 2.193/2004?

A.V.A.S., Ón fond, are dreptate c‚nd consider„ c„ adoptarea unei strategii specifice ar fi discriminatorie Ón raport cu al˛i investitori interesa˛i Ón privatizarea institutelor de cercetare, dar tocmai acest lucru este important pentru cercetarea rom‚neasc„, adoptarea unor m„suri discriminatorii Ón raport cu cei care au prejudiciat Ón vreun fel cercetarea, cu cei care au cump„rat institute pentru a le vinde speculativ ulterior, cu aceia care au f„cut afaceri necurate ∫i care oric‚nd se pot afla pe lista poten˛ialilor cump„r„tori, at‚ta timp c‚t legea nu Ói opre∫te efectiv.

Dac„ Guvernul T„riceanu dore∫te o privatizare corect„ a cercet„rii, care s„ men˛in„ cercetarea rom‚neasc„ la nivelul la care a fost ∫i mai este, dac„ dore∫te o privatizare care s„ nu transforme un institut Óntr-o afacere imobiliar„, atunci trebuie s„ adopte criterii mai riguroase de precalificare a poten˛ialilor cump„r„tori, astfel Ónc‚t s„ existe certitudini Ón leg„tur„ cu continuarea activit„˛ii Ón institutul respectiv dup„ privatizare, iar lista privatiz„rilor ru∫inoase care au distrus resursele economiei ∫i

posibilit„˛ile ei de dezvoltare s„ nu cuprind„ ∫i institutele de cercetare.

V„ mul˛umesc.

Leonida Lari-Iorga

#25211

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Odat„, cu vreo c‚˛iva ani Ón urm„, pe c‚nd domnul Adrian P„unescu era moderator la îTele 7abc“, mi-a pus o Óntrebare tran∫ant„: îDoamna Lari, de ce crezi dumneata c„ balaurul K.G.B. Ó∫i are capul Ón Rom‚nia, la Bucure∫ti, ∫i numai coada Ón Basarabia?“ Este foarte simplu. S„ ne imagin„m dou„ sfere: una mare, ampl„, ∫i alta mai mic„, Basarabia. Dar, zic, agen˛ii secre˛i cel mai bine preg„ti˛i ∫i instrui˛i, fire∫te, vor veni Ón sfera mai mare, fiara-mam„, unde sunt mai mari interesele dec‚t Óntr-o parte a fi„rii-mam„, Basarabia, unde se zv‚ntur„ coada balaurului ∫i mai provoac„, din c‚nd Ón c‚nd, r„zboaie Ón Transnistria.

De ce am spus aceasta? De aceea, ca s„ fie clar c„ Ón Rom‚nia se zbenguie Ón voie serviciile secrete ruse∫ti.

Iat„, acum s-a constatat c„ pilo˛ii ru∫i, de exemplu, atunci c‚nd a avut loc acel tragic eveniment la CernobÓl, ca s„ mute norul de materiale radioactive dinspre Moscova, unde sunt milioane de oameni, ∫i s„ scape de aceast„ dram„, au organizat ni∫te ploi cu iodur„ de argint. Astfel au mutat norul acesta, l-au plutit, pur ∫i simplu, c„tre Belarus ∫i a c„zut atunci o ploaie neagr„, radioactiv„, peste vecinii din Belarus.

Eu consider c„ aceste inunda˛ii Ón Rom‚nia au fost provocate, pentru c„ liderilor ru∫i, care acum vor s„ federalizeze Republica Moldova, nu prea le place aerul de libertate, politica democratic„ care se face Ón Rom‚nia. Nu prea le place, bineÓn˛eles, nici faptul c„ Rom‚nia ∫i-a atins obiectivul de ap„rare ∫i a intrat Ón N.A.T.O., nu place nici faptul c„ Rom‚nia este membru al Uniunii Europene.

Mai mult de at‚t, Ómi amintesc c„, Óntr-una dintre ultimele ∫edin˛e ale Parlamentului Rom‚niei, strigau unii politicieni de trei parale c„ domnul pre∫edinte Traian B„sescu a izolat ˛ara pe plan interna˛ional. Dimpotriv„, fi˛i aten˛i ce scrie presa str„in„ din toate ˛„rile. Mare aten˛ie, c„ unii lideri politici din Rom‚nia cu greu vor fi primi˛i Ón vizite Ón alte ˛„ri. Deja unul dintre ei nu a fost primit Ón S.U.A., de exemplu, pentru politica sa nu mioap„, nu chioar„, ci r„u-voitoare ∫i care nu converge cu interesul na˛ional, ci este Ómpotriva interesului na˛ional.

Eu v-am mai preÓnt‚mpinat, stima˛i colegi, a∫a, cu o dragoste de sor„, c„ nu se Ónt‚mpl„ bine ceea ce se Ónt‚mpl„, nu este spre binele nostru, al tuturor, c„ nu e cazul de suspendat un pre∫edinte ce n-a Ónc„lcat Ón fond Constitu˛ia.

De ce nu l-a˛i suspendat pe domnul Ion Iliescu pentru lovitura de stat? Eu dispun de documente, nu vorbesc Ón v‚nt, nu arunc vorbe Ón v‚nt. Dispun de documente c„ a fost lovitur„ de stat f„cut„ cu ajutorul ru∫ilor.

De ce nu l-a˛i suspendat pe domnul Constantinescu c„, pe timp de pace, nesilit de nimeni, a f„cut cadou Ucrainei p„m‚nturile str„mo∫e∫ti, unde s-au Ónchis ∫colile rom‚ne∫ti ∫i se Ónchid Ón continuare, se reduc orele de limba rom‚n„, este c„lcat tricolorul nostru Ón picioare de c„tre deputa˛i din Rada ucrainean„.

Acum, ce s„ v„ spun, dac„ nu ne lu„m capul Ón m‚ini ∫i nu medit„m la modul serios ∫i cu rug„ciuni aprinse c„tre divinitate putem pierde foarte mult ∫i nu ne d„m seama. Pe ani Ónainte putem pierde Ón fa˛a Uniunii Europene, Ón fa˛a noastr„ Ón∫ine. Pierdem viitorul copiilor ∫i nepo˛ilor no∫tri!

A˛i auzit cu to˛ii Ón ce mod murdar am fost atacat„, de c„tre cine? De c„tre doamna Buruian„, dac„-i doamn„! Cu cele mai inimaginabile cuvinte! St„team ∫i m„ g‚ndeam: aceast„ portavoce a domnului Vadim Tudor Óndr„zne∫te s„-mi spun„ c„ eu nu am carte, nu cunosc limba rom‚n„. Am premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru poezie, am premiul Academiei Rom‚ne pentru poezie ∫i am premii interna˛ionale tot pentru poezie. Cum adic„? Ea cunoa∫te mai bine limba rom‚n„, ea, care zg‚rie cu peni˛a fraze toxice, nocive? Cum po˛i fi cre∫tin, m„ Óntreb, precum Ó∫i zice domnul Corneliu Vadim Tudor c„ este cre∫tin, cum po˛i fi cre∫tin, ∫i Ónc„ practicant, c‚nd b„l„c„re∫ti Ón st‚nga ∫i-n dreapta pe to˛i colegii t„i? Chiar dac„ dispun de documente Ón privin˛a domnului Iliescu ∫i a politicii sale antina˛ionale, antirom‚ne∫ti, niciodat„ n-am Óndr„znit s„-i spun î∫andrama stalinist„“ sau s„-l porc„iesc cu cele mai murdare cuvinte! La fel, nici pe domnul Constantinescu. La fel pe nimeni dintre dumneavoastr„. Eu Óns„ am fost batjocorit„ Ón cel mai abominabil mod cu putin˛„.

De aceea, domnule pre∫edinte, v„ rog frumos, nota˛i Ón agenda dumneavoastr„, pentru c„, m„ rog, dumneavoastr„ conduce˛i ∫edin˛a de ast„zi, dac„ doamna Buruian„ nu va fi sanc˛ionat„ de c„tre Parlamentul Rom‚niei, eu declar c„ o voi da Ón judecat„.

Nu am vrut s„-l dau pe domnul Vadim Tudor Ón judecat„ atunci c‚nd m-a batjocorit, iar„∫i, Ón cel mai murdar hal, la plecarea mea din P.R.M., pentru c„ nu vreau ca rom‚nii basarabeni s„ se supere pe rom‚nii din fiara-mam„, dar mi-a ajuns r„bdarea la cap„tul puterilor!

V„ rog frumos, am nevoie de acest drept al meu de parlamentar, pentru c„ eu am venit aici nu pentru binele meu (tr„iesc modest), eu am venit aici pentru c„ ∫tiam foarte bine: de-ar mai lupta rom‚nii basarabeni Ónc„ o sut„ de ani, n-au ce face f„r„ ajutorul fi„rii-mam„ Ómpotriva mastodontului din est.

Eu am venit aici pentru a pune um„rul la reunificarea ˛„rii, pentru a fi al„turi de dumneavoastr„ ∫i a v„ informa despre tragediile care se Ónt‚mpl„ Ón Basarabia.

Deci, domnule Bolca∫, v„ rog frumos, lua˛i Ón aten˛ia dumneavoastr„ aceast„ problem„ Ón ceea ce prive∫te sanc˛ionarea doamnei Buruian„, altfel voi fi nevoit„, cu tot regretul, s„ o dau Ón judecat„, la fel ca ∫i imundul ziar îRom‚nia Mare“.

Mul˛umesc.

Vasile Mocanu

#31023

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Suita de mitinguri pro-B„sescu din ultimele zile, majoritatea aproape e∫uate din cauza num„rului mic de participan˛i, arat„ mai multe lucruri importante.

Œn primul r‚nd, pre∫edintele suspendat Traian B„sescu continu„ s„ nu respecte regulile jocului democratic. De∫i oficial nu a fost declan∫at„ niciun fel de campanie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 electoral„, fostul primar al Capitalei ∫i-a mobilizat pu˛inii sus˛in„tori pentru a face g„l„gie Ón centrele ora∫elor.

Este c‚t se poate de clar c„ B„sescu nu se poate schimba. Discursul s„u populist con˛ine acelea∫i elemente de fals„ senza˛ie ca ∫i p‚n„ acum. Sunt inventa˛i du∫mani imaginari Ón Parlament, Ón Guvern, Ón partide, Ón economia de pia˛„ sau chiar pe strad„ ∫i Ón casele rom‚nilor. F„r„ acest conflict permanent cu toat„ lumea, din care Ó∫i extrage energia de îGic„-contra“, B„sescu n-ar convinge pe nimeni. Rolul invent„rii acestei mafii omniprezente este tocmai acela de a abate aten˛ia popula˛iei de la lucrurile cu adev„rat importante din societatea rom‚neasc„.

De fapt, pre∫edintele suspendat are mare nevoie de acest zgomot de fond. F„r„ mica g„l„gie a suporterilor, rom‚nii ar descoperi mult mai repede ce se ascunde Ón spatele perdelei de fum. Au Ónceput, deja, s„ ias„ la iveal„ dovezi privind haosul din agricultur„ de pe vremea ex-ministrului Gheorghe Flutur, unul dintre marii sus˛in„tori ai pre∫edintelui suspendat, sau presiunile politice care au fost exercitate de c„tre mini∫trii democra˛i, Ón ultimii doi ani, Ón anumite zone ale economiei.

Œn acela∫i timp, Óns„, aceste mitinguri aproape e∫uate mai Ónseamn„ ceva. Majoritatea rom‚nilor nu-l mai vor pe B„sescu Ón fruntea ˛„rii. C‚teva sute de participan˛i nu pot reprezenta 22 de milioane de rom‚ni. A∫a c„ ne Ónt‚lnim la referendum, dac„ Traian B„sescu nu ia decizia, cu adev„rat Ón˛eleapt„, de a se retrage definitiv din politic„.

V„ mul˛umesc.

Emil Strung„

#33161

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi poart„ titlul îUn pre∫edinte anacronic“.

Evenimentele recente petrecute pe scena politic„ reprezint„ o provocare nou„ at‚t pentru clasa politic„, c‚t ∫i pentru societatea civil„ ∫i Óntregul popor rom‚n. Unicitatea ∫i gravitatea situa˛iei cu care se confrunt„ Rom‚nia reclam„ o mare aten˛ie pentru protejarea institu˛iilor statului.

Siguran˛a, independen˛a ∫i corecta func˛ionare a institu˛iilor statului rom‚n reprezint„ adev„ratul test al democra˛iei. Odat„ integra˛i Ón Uniunea European„, trebuie s„ acord„m func˛ion„rii institu˛iilor noastre o adev„rat„ eficien˛„ institu˛ional„, asem„n„toare cu celelalte state membre.

Suspendarea pre∫edintelui nu trebuie s„ declan∫eze haosul institu˛iilor ∫i isteria maselor. Echidistan˛a fa˛„ de institu˛ii este o condi˛ie f„r„ de care ie∫irea din criz„ este de neimaginat.

De asemenea, trebuie g„sit punctul de echilibru Óntre libera exprimare a opiniilor politice ∫i declan∫area unor mi∫c„ri de strad„ ce pot degenera.

Este un moment nou ∫i dificil pentru democra˛ia rom‚neasc„, dar, dac„ vom trece cu bine de el, ne vom

reg„si mai echilibra˛i ∫i mai consolida˛i Ón sistemul nostru democratic.

Ceea ce trebuie s„ Ón˛eleag„ pre∫edintele suspendat este c„ Rom‚nia nu mai este acum Ón situa˛ia anilor ’90. Sistemul democratic este consolidat, exist„ legi care trebuie respectate ∫i mitingurile stradale sunt demodate ∫i anacronice. Domnul B„sescu se las„ cople∫it de sindromul populismului ieftin ∫i demagogic ∫i pare c„ nu ezit„ s„ Ómping„ ˛ara Ón criz„ pentru a-∫i satisface propriile orgolii ∫i vanit„˛i.

Avem convingerea c„, Ón pofida acestor furtuni Óntr-un pahar cu ap„, generate de un om, un personaj conflictual, cople∫it de emo˛ii ∫i revela˛ii, de sorginte bol∫evic„, ˛ara va r„m‚ne calm„, stabil„ ∫i normal„, iar Guvernul va asigura func˛ionarea institu˛iilor statului ∫i respectarea legilor.

V„ mul˛umesc.

Mira Anca Victoria M„rcule˛-Petrescu

#36968

Astfel, Ón ∫edin˛a Parlamentului din 9 mai 1877, Mihail Kog„lniceanu, ministru de externe la acea vreme, r„spunz‚nd unei interpel„ri legate de ruperea rela˛iilor cu Turcia, roste∫te c‚teva cuvinte magistrale: îStr„inii au zis c„ ˛ara a fost vasal„ Turciei, noi nu am zis-o niciodat„. Noi nu am fost vasali. Sultanul nu a fost suzeranul nostru.“

Œns„ era ceva, erau ni∫te leg„turi sui-generis, ni∫te leg„turi care erau slabe c‚nd rom‚nii erau tari, ni∫te leg„turi care erau tari c‚nd rom‚nii erau slabi...

™i Mihail Kog„lniceanu conchidea cu clarviziune Óndr„znea˛„: îNu am nici cea mai mic„ Óndoial„ ∫i fric„ de a declara Ón fa˛a Reprezenta˛iunii Na˛ionale c„ noi suntem o na˛iune liber„ ∫i independent„“.

La sf‚r∫itul ∫edin˛ei, Adunarea Deputa˛ilor a votat Ón unanimitate urm„toarea mo˛iune: îCamera, mul˛umit„ de explica˛ia Guvernului asupra urm„rilor, ce a dat votului din 29 aprilie anul curent, ia act c„ rezbelul Óntre Rom‚nia ∫i Turcia, c„ ruperea leg„turilor noastre cu Poarta ∫i independen˛a absolut„ a Rom‚niei au primit consacrarea lor oficial„.“

Mo˛iunea a fost adoptat„ unanim ∫i Ón Senat, astfel Ónc‚t la 9 mai 1877 s-a declarat oficial independen˛a Rom‚niei, moment istoric salutat cu frenezie de popula˛ia Bucure∫tiului, adunat„ pe Dealul Mitropoliei.

Mul˛imea, av‚nd Ón frunte pe studen˛i, a manifestat p‚n„ t‚rziu Ón noapte, cu tor˛e aprinse, trec‚nd pe la casa primului-ministru I.C. Br„tianu ∫i a ministrului de externe Mihail Kog„lniceanu, pe care i-au ova˛ionat, iar apoi s-a Óndreptat spre statuia lui Mihai Viteazul de la Universitate, unde au fost depuse tor˛ele.

Actul de curaj ∫i demnitate al declar„rii independen˛ei urma s„ fie dovedit prin fapte apreciate pe plan diplomatic de puterile europene, dar ∫i pe c‚mpul de lupt„, unde victoria va fi ob˛inut„ cu mari jertfe.

Pe 11 mai 1877 Guvernul Rom‚niei anuleaz„ tributul datorat Turciei, suma fiind d„ruit„ Ministerului de R„zboi.

Tot Ón luna mai, ˛arul Rusiei, Alexandru al II-lea, cu suita sa, face o scurt„ vizit„ la Bucure∫ti, fiind Ónt‚mpinat pe peronul g„rii de perechea princiar„, de membrii Guvernului ∫i de primarul ora∫ului, C.A. Rosetti. Din suita ˛arului f„cea parte ∫i fratele s„u, marele duce Nicolae, comandantul suprem al trupelor ruse∫ti.

Domnitorul Carol I a preconizat o alian˛„ pe picior de egalitate cu marele Imperiu Rus, r„spunz‚nd astfel preten˛iilor arogante ale unor consilieri ru∫i, care r‚vneau la sudul Basarabiei: îNumai pe c‚mpul de lupt„ poate fi consfin˛it„ independen˛a ˛„rii“.

Pe 10 iunie 1877 avangarda rus„ trece Ón timpul nop˛ii Dun„rea la Gala˛i, iar a doua zi este urmat„ de regimentul îBorodino“.

Pe 11 iunie este organizat primul e∫alon de ambulan˛e sanitare rom‚ne ale Societ„˛ii de Cruce Ro∫ie, format din 15 tr„suri cu asisten˛„ ∫i ajutoare medicale. Ambulan˛ele sunt urcate Ón vagoane, c„tre zona de concentrare a armatei rom‚ne.

Dup„ ce cuceresc Nicopole, ru∫ii se preg„tesc s„ atace ∫i Plevna, dar Osman Pa∫a vine cu grosul trupelor de la Vidin ∫i respinge mai multe atacuri, provoc‚nd pierderi foarte mari ru∫ilor.

fiarul cere domnitorului Carol I trecerea Dun„rii. Se constituie îArmata de Vest“, Ón care trupele rom‚no-ruse sunt comandate de Carol I, secondat de ∫eful de stat major rus ∫i de generalul Alexandru Cernat.

Un atac neinspirat asupra Plevnei, ini˛iat de comandamentul ru∫ilor Ón cinstea zilei ˛arului, se soldeaz„ cu o s‚ngeroas„ Ónfr‚ngere. Se Ónregistreaz„ 10.000 de mor˛i, dintre care 2.000 sunt rom‚ni. Dup„ cele 4 asalturi asupra Plevnei, ru∫ii nu au cucerit dec‚t reduta Grivi˛a I. Au urmat apoi alte atacuri asupra redutei Grivi˛a II, Ón care au murit ∫i comandan˛ii de batalioane, maiorul Gh. ™on˛u ∫i c„pitanul Walter M„r„cineanu. Pe c‚mpul de lupt„, medicii ∫i sanitarii Societ„˛ii de Cruce Ro∫ie i-au ajutat pe r„ni˛i ∫i au asigurat transportul lor Ón ˛ar„.

Generalul doctor Carol Davila, inspector general al serviciului sanitar al armatei, a f„cut adev„rate minuni Ón prima linie, salv‚nd vie˛i ∫i comb„t‚nd epidemiile provocate de urgia r„zboiului.

Este r„spl„tit pentru abnega˛ie cu îCrucea Trecerii Dun„rii“, îAp„r„torii Independen˛ei“, Medalia comemorativ„ rus„ îSf‚nta Ana“, îSteaua Rom‚niei“, îCoroana Rom‚niei“, Medalia Holerei ∫i altele. Œnsu∫i ˛arul Ól decoreaz„ cu ordinul îSf‚ntul Stanislav“ ∫i, fapt unic, chiar turcii Ól r„spl„tesc cu o Ónalt„ distinc˛ie.

Confrunt„rile tragice continu„ pe c‚mpul de lupt„, dar cercurile politice observatoare din ˛ar„ cer retragerea trupelor de pe front ∫i Óncheierea p„cii.

Ziarul îTimpul“ cere chiar darea Ón judecat„ a Guvernului pentru trimiterea armatei rom‚ne la Plevna. Urmeaz„ cucerirea redutei Grivi˛a II, pe care turcii o recuceresc.

La 3 noiembrie 1877 rom‚nii reu∫esc s„ ocupe reduta Rahova, cu numeroase jertfe, printre care ∫i maiorul Constantin Ene.

Œn condi˛iile grele de lupt„, pe vreme de viscol, 19 pontoane din podul de peste Dun„re sunt distruse, astfel c„ aprovizionarea ∫i comunicarea sunt pentru un timp Óntrerupte. Totu∫i, trupele rom‚no-ruse reu∫esc s„-i Ónconjoare pe turci, cucerind c‚teva redute.

Trupele rom‚ne iau la Plevna 10.000 de prizonieri ∫i captureaz„ 28 de tunuri. Osman Pa∫a, r„nit la picior de o schij„, se pred„ ofi˛erilor rom‚ni, Ónm‚n‚ndu-le spada.

Vestea c„derii Plevnei dup„ lupte at‚t de cr‚ncene a fost salutat„ cu mult entuziasm la Bucure∫ti, iar la Plevna se oficiaz„ un Te Deum, Ónso˛it de salve de tun.

Carol I trece Ón revist„ trupele de pe frontul Plevnei, aliniate pe 3 kilometri, mul˛umindu-le pentru sacrificiul lor. fiarul restituie sabia lui Osman Pa∫a.

De∫i odat„ cu c„derea Plevnei soarta r„zboiului era hot„r‚t„, consecin˛ele tragice ∫i avatarurile au mai continuat.

Contribu˛ia esen˛ial„ a rom‚nilor la victoria asupra otomanilor nu mai intr„ Ón calculul puterii ˛ariste, care Ó∫i disput„ dreptul pentru sudul Basarabiei. Luptele continu„ la Vidin ∫i Sm‚rdan, unde rom‚nii aduc un nou tribut de jertf„.

La comandamentul de la Poradim, Carol I evalueaz„ situa˛ia frontului, unde trupele ruse∫ti, rom‚ne ∫i turce aveau un inamic comun: gerul, foametea, molimele. Œn amintirile sale, Carol I descrie scenele de co∫mar prin care treceau solda˛ii rom‚ni ∫i prizonierii turci prost echipa˛i sau degera˛i pe Óntinsurile reci ale Bulgariei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 Plecat diminea˛a din Poradim, cu o tr„sur„ cu 10 cai, Ónso˛it de un escadron de doroban˛i, Carol I, c„l„torind pe un ger cumplit, are viziunea teribil„ a unui c‚mp pustiu, pres„rat de mor˛i, cai degera˛i ∫i efective de lupt„ abandonate.

Imagini semnificative din campania r„zboiului 1877— 1878 ne-au r„mas de la arti∫ti ilu∫tri precum Nicolae Grigorescu, Carol Popp de Szathmáry ∫i Sava Hen˛ia, participan˛i, Ón calitate de coresponden˛i de r„zboi, Ón locurile cele mai dramatice ale luptelor.

Œn urma Tratatului de la San Stefano din 1878 este recunoscut„ independen˛a Rom‚niei, dar Ón urma interven˛iei marilor puteri la Congresul de la Berlin, Rom‚nia, c„reia i se retrocedeaz„ Dobrogea, pierde jude˛ele din sudul Basarabiei, care fuseser„ redate Moldovei dup„ R„zboiul Crimeei, Ón urma Tratatului de la Paris, Ón 1856.

Trupele rom‚ne Ó∫i fac intrarea triumfal„ Ón Bucure∫ti, iar pe 29 august 1878, Ón cinstea cuceririi independen˛ei, municipalitatea Bucure∫tiului hot„r„∫te schimbarea denumirii unor str„zi. Astfel, Podul Mogo∫oaiei devine Calea Victoriei, Calea Craiovei — Calea Rahovei, Calea T‚rgovi∫tei — Calea Grivi˛ei, Calea Belvedere — fostul Pod de P„m‚nt — devine Calea Plevnei, por˛iunea de la Ci∫migiu spre Cotroceni se va numi Bulevardul Independen˛ei, Calea Vergului — Calea C„l„ra∫i, alte str„zi sunt denumite Calea Doroban˛ilor, Sm‚rdan, Walter M„r„cineanu, Dumitru Lemnea etc.

Evenimentul istoric major al Independen˛ei de la 1877 a r„mas Ón memoria colectiv„ prin monumentele ora∫elor sau Ón c„r˛ile de istorie, dar ∫i Ón con∫tiin˛a celor ale∫i s„ Ónf„ptuiasc„ dezideratele marilor oameni politici ai Rom‚niei.

Iat„, a∫adar, c„ datoria de a ne respecta trecutul ∫i de a-l reconsidera este o obliga˛ie de onoare, care ne d„ identitatea na˛ional„, precum ∫i legitimitatea integr„rii europene. Poate nu Ónt‚mpl„tor o ˛ar„ ca Rom‚nia, aflat„ la r„scrucea marilor imperii, a g„sit resurse de supravie˛uire ∫i a oprit de at‚tea ori pericolul invaziilor ce amenin˛au Europa cre∫tin„, de-a lungul timpurilor.

9 Mai, Ziua declar„rii Independen˛ei Rom‚niei, prin gestul demn al oamenilor de stat de la 1877, urmat de contextul politic favorabil ∫i jertfa rom‚nilor pe c‚mpul de lupt„, r„m‚ne un simbol al istoriei noastre, un model ∫i un Óndemn ca marile idealuri s„ nu fie tr„date niciodat„. V„ mul˛umesc.

Lucian Augustin Bolca∫

#45640

V„ mul˛umesc, doamna deputat. A˛i epuizat toate minutele Grupului parlamentar al P.R.M. Vom acorda cuv‚ntul Ón m„sura Ón care mai avem timp disponibil.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán.

V„ rog, domnule deputat.

## **Domnul Becsek-Garda Dezso** _**˝**_ **Kálmán:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Mafia retroced„rilor din cadrul comisiilor locale privind aplicarea Legilor nr. 18/1991, nr. 1/2000 ∫i nr. 247/2005 este deosebit de bine organizat„ Ón cadrul prim„riilor. De∫i numeroase abuzuri, acte de corup˛ie ale primarilor

∫i ale secretarilor ajung la Comisia pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputa˛ilor, pe care comisia Óncearc„ s„ le rezolve Ón condi˛iile legii, prefec˛ii ∫i organele abilitate ale statului mu∫amalizeaz„ infrac˛iunile ∫i contraven˛iile dovedite de comisia noastr„.

Abuzuri deosebit de grave s-a constatat ∫i Ón ora∫ul Gheorgheni, care, Ón bun„ parte, s-au rezolvat at‚t cu ajutorul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, c‚t ∫i cu ajutorul Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Restituirea Propriet„˛ilor. Cazuri specifice se leag„ de falsificarea actelor de C„r˛i funciare de c„tre membrii Comisiei locale de fond funciar din Gheorgheni Ón favoarea unor persoane care, cu terenuri ilegal dob‚ndite, particip„ la Programul SAPARD, deposed‚nd de proprietatea lor pe proprietarii de drept.

O situa˛ie specific„ o reprezint„ cazul doamnei Benedek Anna, care a primit sprijin din partea comisiei noastre Ón lupta Ómpotriva mafiei retroced„rilor. Œn cazul ei, la solicitarea comisiei noastre a intervenit ∫i prefectura pentru restabilirea legalit„˛ii. Œns„ p„gubitul era nevoit s„ solicite calea justi˛iei, unde i s-a dat dreptate. Œn instan˛„ i s-a recunoscut, prin decizia civil„ nr. 362/r/2006 a Tribunalului Harghita, faptul c„ Ói revine suprafa˛a de 9.100 metri p„tra˛i, Óns„ Comisia local„ de fond funciar din Gheorgheni a obstruc˛ionat Ón continuare punerea sa Ón posesie pe vechiul amplasament. Doamna Benedek a solicitat restabilirea legalit„˛ii Ón mai multe memorii depuse la Comisia local„ de fond funciar, printre care ultimul a fost depus sub nr. 5459/13 iulie 2006. A solicitat repunerea sa Ón posesie ∫i revenirea la situa˛ia anterioar„ falsific„rii C„r˛ii funciare, conform schi˛ei aflate Ón dosarul privind decizia civil„ ∫i irevocabil„ a Tribunalului Harghita.

Œn ziua de 10 noiembrie 2007, ora 9,00, s-au organizat m„sur„torile impuse de Comisia local„ de fond funciar, Óns„ acestea s-au efectuat contrar deciziei judec„tore∫ti.

Œn ziua de 24 noiembrie 2006, prin adresa nr. 8.503/2005, doamna Benedek Anna a fost Ón∫tiin˛at„ de c„tre Comisia local„ de aplicare a Legii fondului funciar c„ punerea Ón posesie conform hot„r‚rii judec„tore∫ti se poate efectua numai par˛ial, pentru c„ Ón perimetrul terenului retrocedabil ar intra ∫i Drumul na˛ional nr.12C.

De asemenea, petenta a solicitat de la Oficiul de Cadastru local revenirea la situa˛ia anterioar„ a C„r˛ii funciare, conform hot„r‚rii judec„tore∫ti definitive, dar a fost refuzat„. Dup„ acest refuz, doamna Benedek Anna s-a prezentat personal la domnul director ing. Faur Traian, cu actele necesare pentru modific„rile din Cartea funciar„, conform deciziei civile nr. 362/r/2006, Óns„ domnul director a refuzat s„ accepte actele depuse de petent„.

Consider c„ este inacceptabil ca o hot„r‚re judec„toreasc„ definitiv„ ∫i irevocabil„ s„ nu fie executat„ de c„tre Comisia local„ de fond funciar din Gheorgheni ∫i nici Oficiul de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„ din jude˛ul Harghita nu are dreptul s„ refuze efectuarea Ónscrierii Ón Cartea funciar„ a unei hot„r‚ri judec„tore∫ti definitive ∫i irevocabile. Prin aceast„ atitudine se favorizeaz„ persoanele pentru care s-a intabulat acest teren Ón timpul procesului, Ón mod ilicit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 Stimate domnule ministru Cristian David,

Cet„˛enii Rom‚niei p‚n„ c‚nd vor fi nevoi˛i s„ a∫tepte respectarea legalit„˛ii at‚t din partea primarilor ∫i a secretarilor, c‚t ∫i din partea unor directori de la Oficiul de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„, cum este cazul domnului Faur Traian, din jude˛ul Harghita?

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Petru C„lian

#50454

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

De∫i aveam preg„tit„ o declara˛ie politic„ ce f„cea referire la aceea∫i persoan„ la care s-au referit majoritatea antevorbitorilor mei, voi renun˛a la ea ∫i voi prezenta un alt subiect destul de fierbinte care trece, din p„cate, cu vederea din cauza evenimentelor de pe scena politic„ rom‚neasc„.

A∫a dup„ cum ∫tim cu to˛ii, singura unitate bancar„ cu capital integral de stat care ne-a mai r„mas este C.E.C.-ul. Aceast„ unitate bancar„ este extrem de serioas„ ∫i ampl„ totodat„, deoarece de˛ine peste 320 de sedii Ón Óntreaga ˛ar„ ∫i are, de asemenea, peste 7.100 de angaja˛i.

P‚n„ Ón prezent a fost o goan„ permanent„ care s„ duc„ la privatizarea acestei unit„˛i bancare cu capital integral de stat, Óns„ datorit„ faptului c„ ea nu a fost atractiv„, ˛in‚ndu-se cont de faptul c„ investi˛iile Ón aceast„ banc„ au fost relativ reduse ∫i, de asemenea, profitul ob˛inut a fost sc„zut, tocmai prin prisma faptului c„ se dorea o oarecare atractivitate pentru a fi privatizat„ ∫i pentru a culege roadele, din p„cate, anumite persoane, r„u-inten˛ionate, spune eu, unitatea bancar„ nu a putut fi privatizat„ p‚n„ Ón prezent.

Avem Ón prezent pe rolul Parlamentului un proiect de lege, de fapt o ordonan˛„ care vizeaz„ m„rirea capitalului social al C.E.C.-ului cu 500 de milioane de RON. Œn Comisiile reunite pentru buget, finan˛e ∫i industrii am solicitat ca Ón situa˛ia Ón care Parlamentul va aproba m„rirea capitalului social cu 500 milioane de RON s„ g„sim o solu˛ie prin care s„ ne exercit„m ∫i controlul asupra singurei unit„˛i bancare de stat care este necesar„ ∫i, Ón opinia mea, trebuie s„ r„m‚n„ de stat.

Acest lucru nu s-a dorit, deoarece mi s-a repro∫at faptul c„ nu este bine ca Parlamentul s„ de˛in„ ∫i controlul asupra b„ncilor. Nu este vorba de oricare banc„ ∫i, din momentul Ón care noi vot„m ∫i aprob„m alocarea acestei sume, mi se pare normal ca m„car periodic, anual sau chiar de dou„ ori pe an s„ ni se prezinte

rapoarte din care s„ rezulte profitul ob˛inut de aceast„ unitate bancar„ o dat„ cu majorarea capitalului social.

Pre∫edintele C.E.C.-ului ne-a m„rturisit, la Óntrebarea mea, faptul c„ nu s-a renun˛at la privatizare, ∫i atunci pentru mine a fost extrem de clar un lucru. Se dore∫te rentabilizarea acestei b„nci, îÓngr„∫area“ ei ∫i... v„ rog s„-mi scuza˛i expresia... prin investi˛ii, prin credite atractive, astfel Ónc‚t ea s„ devin„ mult mai rentabil„ ∫i totodat„ s„ devin„ interesant„ pentru poten˛ialii cump„r„tori. Œntrebarea mea este urm„toarea: cine are interes direct s„ privatizeze singura unitate bancar„ cu capital de stat ∫i care este comisionul pe care cei implica˛i, at‚t Ón conducerea acestei b„nci, dar ∫i la alte niveluri, urmeaz„ s„-l primeasc„ din momentul Ón care Ón scurt timp C.E.C.-ul va fi mai bogat cu 500 de milioane de RON?!

V„ mul˛umesc.

Dumitru Bentu

#53762

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îPlugul“.

Criza politic„ a cuprins Óntreaga Rom‚nie, iar efectele sunt imposibil de cuantificat: institu˛ii, partide, lideri politici se confrunt„ f„r„ odihn„ ∫i f„r„ menajamente. Atunci c‚nd se mai domolesc, pentru a-∫i trage sufletul, afl„ cu bucuria revela˛iei c„ singura solu˛ie este Óntoarcerea la popor, popor pe care Ól reprezint„, popor care le sus˛ine existen˛a, popor pe care pretind c„-l iubesc ∫i-l servesc, popor de care, practic, au uitat cu des„v‚r∫ire. Umilit ∫i obidit, poporul Ó∫i duce traiul anonim, departe de lumea aceasta stranie ∫i ostil„, etal‚ndu-∫i, f„r„ ostenta˛ie, singurul lucru ce nu-i poate fi subven˛ionat — demnitatea.

Œntre at‚tea personalit„˛i de aleas„ notorietate, de obsedant„ vizibilitate, pentru care tubul catodic ∫i eterul sunt vitale, v„ propun un nume: Nicu V‚lcu, de 64 de ani, din comuna Str„oane, jude˛ul Vrancea. Evident, nimeni n-a auzit de el, cu excep˛ia celor din jurul s„u, c‚˛i or fi. De ce ne-a atras aten˛ia? Pentru simplul fapt c„ a ie∫it ∫i Ón prim„vara asta la arat. Nu cu un tractor Caterpillar sau New Holland, nici m„car cu unul produs c‚ndva la Bra∫ov, ci cu plugul pe care Ól are de pe vremea regelui Mihai ∫i pe care l-a mo∫tenit de la bunicii s„i. îCu 3 milioane pensie, de unde s„ am eu bani s„ pl„tesc aratul, discuitul, sem„natul cu tractorul?“ Plin de n„duf, continu„ s„-∫i spun„ oful: îAm plugul acesta mo∫tenit din bunici ∫i care nu s-a stricat Ón veci. E f„cut pe vremea lui Mihai, la Re∫i˛a. Dac„ Ómi aduce B„sescu unul la fel, f„cut acum Ón Rom‚nia, Ói dau 5 pensii de-ale mele. Foarte bine c„ vrea s„-l suspende, c„ nu e bun

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 de nimic! Ne-a f„cut p‚inea 9.000 de lei. B„sescu este un om r„u. Afar„ cu el!“.

Dup„ ce ∫i-a strigat durerile Ón„bu∫ite, fermierul european al anului 2007 se apuc„ din nou de arat, l„s‚nd Ón urma lui nu o brazd„, ci o cicatrice Ón p„m‚ntul pietros.

Œn tot acest timp, Ón Pia˛a Constitu˛iei, diver∫i îsinistroizi“ Óndeamn„ sus˛in„torii suspendatului s„ scandeze Ómpotriva Parlamentului, Ómpotriva Guvernului, Ómpotriva partidelor politice, Ómpotriva democra˛iei at‚t de greu c‚∫tigate. Pe c‚nd un miting ∫i pentru nea Nicu V‚lcu ∫i al˛ii ca el, domnule Stolojan, doamn„ Macovei, domnule Flutur ∫i, mai ales, domnule Traian B„sescu?!

P.S.

Nu, P.S. nu Ónseamn„ îpre∫edinte suspendat“, ci postscriptum. ™ti˛i c„ bilele ∫i urnele prin care s-a decis tehnic suspendarea dumneavoastr„ au fost fraudate? V„ mul˛umesc.

Emilian Valentin Fr‚ncu

#56707

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îTraian B„sescu pune securea la r„d„cina democra˛iei din Rom‚nia!“.

Œnainte de stabilirea datei la care se va ˛ine referendumul asupra soartei actualului pre∫edinte suspendat, Traian B„sescu, ∫i, deci, Ónainte de Ónceperea Ón mod legal a campaniei pentru referendum, cel care se autointituleaz„ campionul luptei pentru instaurarea legalit„˛ii Ón Rom‚nia ∫i-a Ónceput activitatea electoral„ prin participarea, joi ∫i duminic„, la dou„ mitinguri Ón Bucure∫ti.

Este, evident, o sfidare a legii, iar acest mod de ac˛iune, care se situeaz„ cu totul Ón afara cadrului legal ∫i democratic, va trebui bine definit ca atare ∫i sanc˛ionat c‚t se poate de drastic Ón viitorul Cod electoral, la care Ónc„ se mai lucreaz„.

Din p„cate, prin ceea ce a spus la ambele sale Ónt‚lniri cu simpatizan˛ii, Traian B„sescu dovede∫te c„ nu a Ón˛eles sau, mai bine zis, c„ refuz„ cu obstina˛ie s„ Ón˛eleag„ lec˛ia pe care ar fi trebuit s„ ∫i-o Ónsu∫easc„ de pe urma comportamentului s„u anticonstitu˛ional de p‚n„ acum, motiv pentru care Domnia Sa a ∫i ajuns Ón situa˛ia de a fi suspendat.

Vorbindu-le poten˛ialilor s„i sus˛in„tori la viitorul referendum, domnul Traian B„sescu a˛‚˛„ popula˛ia Rom‚niei la ur„ antipartinic„ ∫i antiparlamentar„, d‚ndu-∫i din ce Ón ce mai v‚rtos arama pe fa˛„.

Traian B„sescu nu cere sprijin pentru a fi men˛inut Ón func˛ie, ci vrea s„ fie ajutat pentru a-∫i nimici adversarii, pe care nu se sfie∫te s„-i catalogheze drept îdu∫mani“ ∫i

îinamici“, pun‚ndu-se pe sine Ón ipostaza unui ipotetic Sf‚nt Gheorghe Ón lupt„ cu balaurul!

La asemenea Ónt‚lniri publice, domnul Traian B„sescu genereaz„ Ón mod premeditat momente Ón care publicul se simte Óndemnat s„ huiduie partidele politice ∫i Parlamentul Rom‚niei, d‚nd dovad„, prin comportamentul s„u incitant, de o violen˛„ verbal„ ∫i de o intoleran˛„ ideatic„ greu de acceptat.

Prin modul Ón care Ó∫i construie∫te discursurile, prin retorica agresiv„ pe care o utilizeaz„, prin anumite gesturi ∫i expresii Ónc„p„˛‚nate ∫i demagogice, domnul Traian B„sescu se pozi˛ioneaz„ ostentativ pe o pozi˛ie de adversitate fa˛„ de valorile de baz„ ale oric„rui sistem democratic.

De fapt, Traian B„sescu ni se Ónvedereaz„ tuturor ∫i din ce Ón ce mai mult c„ este un personaj eminamente antisistem, motiv pentru care ne putem Óntreba ce anume Ól determin„ s„ vrea cu at‚ta obstina˛ie s„ se men˛in„ Ón v‚rful unei ierarhii, al unei organiz„ri statale care este sistemic„ prin defini˛ie.

Metaforic vorbind, asemenea tuturor dictatorilor din secolul al XX-lea, Traian B„sescu pune securea la r„d„cina sistemului democratic, atac‚nd cei doi piloni de baz„ ai acestuia, care sunt partidele politice ∫i institu˛ia Parlamentului.

Œn fa˛a unei asemenea agresiuni cred c„ trebuie luate m„suri urgente de protejare a legalit„˛ii ∫i a bunului-sim˛ pe parcursul campaniei pentru referendum, prin reglement„ri Ón sfera audiovizualului care s„ men˛in„ Ón limitele decen˛ei de con˛inut informarea public„ despre ceea ce se spune ∫i se Ónt‚mpl„ la mitingurile lui Traian B„sescu.

V„ mul˛umesc.

Mihai Dumitriu

#60324

Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o: îNiciun ban european Ón agricultura rom‚neasc„!“.

Au trecut 4 luni de la data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, dar rom‚nii nu simt Ón niciun fel c„ au devenit membri ∫i nu au v„zut nimic îeuropean“ venind dinspre Palatele Cotroceni ∫i Victoria, cu excep˛ia unui ∫ir nesf‚r∫it de scandaluri ∫i intrigi politicianiste.

Comisarii de la Bruxelles au Óncercat s„ intervin„, au dat avertismente, au tras de m‚nec„ pe cine au apucat, c„ nu sunt prea mul˛i rom‚ni pe culoarele ∫i Ón oficiile palatelor comunitare, privind strategia de integrare, mai ales programul legat de agricultur„ ∫i dezvoltare rural„. Dar cum s„ faci strategii legate de viitorul p‚inii ∫i al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 satului rom‚nesc, c‚nd mai-marii ˛„rii ∫i Guvernului au pus la c‚rma agriculturii un p„durar care a inventat ∫i promovat cacialmaua cu grip„ aviar„ ∫i pesta porcin„?! Probabil se ∫tie c„ pentru vaccinarea din Ajunul Cr„ciunului s-a folosit vaccin expirat, cump„rat la jum„tate de pre˛. Programul de dezvoltare rural„ trebuia s„ ia drumul Bruxellesului acum un an, ∫i nu abia acum c‚teva s„pt„m‚ni.

Stima˛i colegi,

Pentru agricultur„, aderarea ar fi putut fi cea mai mare afacere, Ón sensul c„, din pachetul financiar negociat cu Uniunea European„, jum„tate din bani sunt destina˛i agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale. Asta Ónseamn„ 2 miliarde de euro anual. Confuzia politic„ ∫i neÓn˛elegerea a ceea ce este de f„cut de c„tre guvernan˛i a f„cut s„ acces„m ace∫ti bani la sf‚r∫itul anului 2007 ∫i Ónceputul anului 2008.

Scandalurile politice dintre cele dou„ palate au Ónt‚rziat construc˛ia institu˛iilor necesare, A.P.I.A. (Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii Ón Agricultur„), A.N.D.R.P. (Agen˛ia Na˛ional„ pentru Dezvoltare Rural„ ∫i Pescuit) etc., c‚t ∫i eliminarea taxelor vamale pentru m„rfurile din Uniunea European„. Œn Rom‚nia se pierd zilnic 20 milioane de euro (10 de la neaccesarea bunurilor gratuite ∫i 10 de la neÓncasarea taxelor vamale).

Din p„cate, unii directori din Ministerul Agriculturii fac confuzie Óntre fondurile oferite de Guvernul Rom‚niei (40%) ∫i fondurile gratuite de la Bruxelles (60%). Trebuie spus c„ anul acesta niciun ban european nu ajunge Ón Rom‚nia pentru investi˛ii publice sau pentru subven˛ii Ón agricultur„. De∫i nu primim niciun ban de la Europa, ne gr„bim s„ aplic„m m„suri europene inventate Óntr-un elan dezgust„tor de obedien˛„.

Nu trebuie s„ ne mire c„ ˛ara a Ónc„put pe m‚na veterinarilor care taie ∫i sp‚nzur„ Ón sate ∫i ora∫e, sfid‚nd tradi˛iile ∫i obiceiurile locale ∫i na˛ionale!

Chiar dac„ ∫eful veterinarilor ∫i-a dat demisia, iar aplicarea deciziilor sale scandaloase a fost am‚nat„, s-a dovedit Ón aceste 4 luni c„ Autoritatea Veterinar„ este expresia r„ului pe care rom‚nii sunt obi∫nui˛i s„ ∫i-l fac„ singuri.

Interzicerea transhuman˛ei ∫i gonirea ciobanilor din pie˛e demonstreaz„ c„ nu au reu∫it s„ Ón˛eleag„ legisla˛ia european„ Ón privin˛a securit„˛ii alimentare.

Guvernan˛ii no∫tri Ónc„ nu-∫i dau seama c„ suntem ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene cu drepturi depline.

Stima˛i colegi ∫i guvernan˛i,

Rom‚nia trebuie s„ aib„ un cuv‚nt de spus, s„ cear„ schimbarea legilor Ón func˛ie de interesele ei, s„ impun„ standarde rom‚ne∫ti, nu doar s„ le accepte pe cele europene. Œn loc s„ fac„ acest lucru, veterinarii introduc standarde pe care nici Europa nu le dore∫te.

Œn Spania, exist„ corrida, total opus„ legisla˛iei Uniunii Europene, dar nimeni nu s-a g‚ndit s„ o interzic„. Œn Italia ∫i Fran˛a sunt diferite festivaluri brutale (b„t„i cu portocale, cu ro∫ii), dar nimeni nu Óndr„zne∫te s„ le anuleze doar pentru c„ nu corespund, ∫i nu corespund, legisla˛iei Bruxellesului. Œn Belgia, berea tradi˛ional„ se fabric„ Ón beciuri insalubre, Óntre mucegaiuri, igrasie ∫i p‚nze de p„ianjen, dar veterinarii belgieni nu au Óndr„znit s„ opreasc„ aceast„ tradi˛ie.

Dup„ Autoritatea Na˛ional„ Veterinar„ ar trebui interzise nedeile ciob„ne∫ti, desfiin˛ate st‚nele, oprit„ transhuman˛a, abandonate re˛etele tradi˛ionale de ca∫caval ∫i telemea. Dac„ ar fi s„ urm„rim Óntru totul buchea c„r˛ii europene, a∫a cum exagerat Óndeamn„ veterinarii din Rom‚nia, peste un milion de cresc„tori de vaci de la ˛ar„ care livreaz„ lapte fabricilor de br‚nzeturi ar r„m‚ne a doua zi f„r„ mijloacele de trai, fiind nevoi˛i s„-∫i sacrifice animalele. Deja din cauza unor cerin˛e exagerate de igien„, unele fabrici au Ónceput s„ se Ónchid„.

Ce se va Ónt‚mpla cu laptele de capr„, de oaie ∫i bivoli˛„, recoltat Ón gospod„riile ˛„r„ne∫ti? La bivoli˛e, suntem pe primul loc Ón Europa, pozi˛ie care ne Óndrept„˛e∫te s„ batem cu pumnul Ón mas„ ∫i s„ impunem schimb„ri Ón legisla˛ie. Cu cele 8,5 milioane de oi suntem o putere Ón Europa, suntem Óndrept„˛i˛i s„ intervenim, s„ dict„m, s„ ne cerem drepturile, pentru c„ de 2000 de ani nimeni nu a murit din cauza ca∫ului f„cut sus Ón munte!

Sutele de milioane de euro din seifurile Bruxellesului nu-i pot lua olandezii sau danezii care nu au nicio oaie. Dar ciobanii mioritici nu ajung ∫i nu ∫tiu s„ cear„, n-au cerut nimic Ón istoria lor demn„.

Cei care sunt ∫coli˛i ∫i pl„ti˛i s„ cear„, s„-∫i impun„ voin˛a, s„ bat„ cu pumnul Ón mas„ sunt reprezentan˛ii Guvernului rom‚n. Unde sunt ei? Guvernul trebuie s„ aib„ o prezen˛„ permanent„ ∫i activ„ la Bruxelles, s„ trimit„ acolo oameni capabili, responsabili ∫i patrio˛i, c„rora s„ le pese de situa˛ia de acas„.

Œn ∫edin˛ele tehnice unde se propun m„surile ∫i directivele pentru agricultur„ rom‚nii lipsesc. Scaunele lor sunt goale, domnule prim-ministru T„riceanu! Alte ˛„ri membre au 10—15 oameni permanent prezen˛i Ón Bruxelles, Rom‚nia are numai 4 oameni pentru toate sectoarele (cereale, lapte, plante tehnice, carne etc.).

Mul˛i dintre cei trimi∫i provin din birouri, de la ministere ∫i agen˛ii, reprezentan˛ii grupurilor de interese din partide, clientela politic„, care habar n-au de situa˛ia agriculturii, de cea din teren, de cea din v‚rful muntelui sau de cea din C‚mpia Rom‚n„.

Stima˛i colegi,

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru al agriculturii,

Nu neglija˛i cu bun„ ∫tiin˛„ un domeniu Ón care activeaz„ aproape jum„tate din popula˛ia Rom‚niei!

Revigora˛i de urgen˛„ activitatea institu˛iilor necesare acces„rii fondurilor europene ∫i gestion„rii problemelor referitoare la dezvoltarea agriculturii ∫i satului rom‚nesc.

Trimite˛i la Œnalta Curte de la Bruxelles rom‚ni care s„ fie buni speciali∫ti, competen˛i, responsabili, Óndr„zne˛i, patrio˛i, c„rora s„ le pese de cei de acas„ ∫i de Rom‚nia!

Nu uita˛i c„ dup„ 1 ianuarie 2007 de la Bruxelles se d„ ora exact„ pentru agricultur„, de acolo vine îlumina“, de la Apus, ∫i nu de la R„s„rit! V„ mul˛umesc.

Mirela Elena Adomnic„i

#67747

## **Doamna Mirela Elena Adomnic„i:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îNepl„cut„ situa˛ie, complicat„ problem„!“.

îDemisionez Ón 5 minute dac„ Parlamentul m„ suspend„“, declara ap„sat pre∫edintele B„sescu cu doar 2—3 zile Ónainte de eveniment.

Clepsidra lui B„sescu s-a oprit Óns„ imediat dup„ vot, mai exact atunci c‚nd socoteala din t‚rg a ar„tat c‚te pericole Ól p‚ndesc pe un pre∫edinte demisionar ∫i ur‚t de majoritatea politicienilor. Ce te faci cu promisiunea deja lansat„, mai ales atunci c‚nd adversarii politici te poftesc m„car s„-˛i respec˛i cuv‚ntul? Logic, apelezi la prieteni, la popor, la democra˛i ∫i la ce s-o mai g„si.

Realiz‚nd brusc pericolele implicate de demisia din func˛ia de pre∫edinte, tab„ra fidel„ lui Traian B„sescu nu a mai pierdut timpul ∫i a trecut la realizarea c‚t mai credibil„ a revenirii asupra cuv‚ntului dat. Œnc„ din prima sear„, aproximativ 2.000 de bucure∫teni s-au prezentat de urgen˛„ Ón Pia˛a Universit„˛ii, la un miting proB„sescu.

î™i eu v„ iubesc!“, zice pre∫edintele B„sescu, agit‚nd st‚ngaci un tricolor. Oamenii r„spund anemic. îAm decis s„ m„ Óntorc la popor“, mai pluseaz„ pre∫edintele suspendat. Unii par de acord cu aceast„ idee, la urma urmei, nu-i deranjeaz„, fiecare face ce vrea. îBa nu!“, sar unii din apropiere, care-∫i aduc aminte pentru ce au venit acolo, îNu-˛i da demisia!“. Pre∫edintele tresare u∫or. Aici e problema: s„-∫i dea sau nu demisia? Nepl„cut„ situa˛ie, complicat„ problem„!

C‚teva clipe de t„cere. Revolta˛ii a∫teapt„ ca domnul de pe tribun„ s„ le dea, totu∫i, un r„spuns. Domnul Óns„ evit„. îV„ asigur c„ voi fi Ón continuare pre∫edintele Rom‚niei“. Derut„ Ón minielectoratul de l‚ng„ Teatrul Na˛ional. N-a fost suspendat? Parc„ zisese c„ va fi pre∫edintele Rom‚niei p‚n„ luni. Momente st‚njenitoare. Ce se Ónt‚mpl„? Nepl„cut„ situa˛ie, complicat„ problem„!

Prezen˛a redus„ ∫i deloc entuziasmat„ a fanilor lui B„sescu la aceste mitinguri pare s„-i dea de g‚ndit pre∫edintelui Ón ceea ce prive∫te adev„rata sus˛inere de care se bucur„ Ón r‚ndurile poporului iubit ∫i de multe ori prea nerecunosc„tor. A∫a c„ se va g‚ndi bine.

Se spune c„ pre∫edintele B„sescu e un tip cu un psihic de nezdruncinat, c„ rezist„ la orice tip de stres. Œn aceast„ situa˛ie, Óns„, va face un gest extrem. Politic sau personal. E doar o chestiune de timp. ™i tot noi vom suporta consecin˛ele. Nepl„cut„ situa˛ie, complicat„ problem„!

Mul˛umesc.

Ilie Merce

#70601

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îDemagogul providen˛ial Traian B„sescu atenteaz„ la ordinea constitu˛ional„!“

Tenorii Societ„˛ii Civile, at‚t de mult p„storit„ de ex-ministrul justi˛iei Monica Luisa Macovei, s-au unit Ón haita instigatorilor la ac˛iuni anticonstitu˛ionale care Ól sprijin„ pe cet„˛eanul dec„zut Traian B„sescu Ón iluziile sale de revenire la Cotroceni ∫i de prelungire a crizei politice p‚n„ la completa pr„bu∫ire a democra˛iei at‚t de greu c‚∫tigate Ón neantul neototalitarismului portocaliu.

Agita˛iile stradale ilegale de sus˛inere a cet„˛eanului dec„zut au debutat sub semnul extrem de periculos al neg„rii principiului fundamental al democra˛iei. C‚nd Traian B„sescu accept„ s„ fie prim-solistul instig„rilor de genul îJos Parlamentul!“, se cheam„ c„ el pune deja premisele unei lovituri de stat. Un motiv suficient de grav pentru a fi interzis s„ mai circule liber ∫i s„ se adreseze mul˛imilor adunate cu de-a sila Ón pie˛ele publice, pentru a fi contaminate cu isteria urii sale Ómpotriva Parlamentului, care este, potrivit Constitu˛iei, îorganul reprezentativ suprem al poporului rom‚n (...)“

La 18 ani dup„ execu˛ia Óntr-o cazarm„ a dictatorului Nicolae Ceau∫escu, fiindc„ s-a crezut unica solu˛ie salvatoare a na˛iunii, un nou îom providen˛ial“, cu ghilimelele de rigoare, Traian B„sescu, se proclam„ singurul om cinstit din Rom‚nia, unicul garant al democra˛iei ∫i eroul care poate ap„ra poporul Ómpotriva acelora pe care poporul i-a ales.

Cine este ∫i ce a f„cut cet„˛eanul dec„zut Traian B„sescu pentru Rom‚nia? Produs tipic al regimului comunist ∫i al sistemului special secret de informa˛ii ∫i contrainforma˛ii externe al Securit„˛ii Statului, a refuzat cu obstina˛ie s„ recunoasc„ adev„rul, ceea ce al˛i ∫efi de state, afla˛i Ón situa˛ii similare, nu au f„cut. A∫adar, acest cet„˛ean dec„zut ∫i-a renegat p‚n„ ∫i propriul trecut, min˛ind pentru a-∫i construi o nou„ identitate. Fantom„ a fost la Anvers, fantom„ ∫i impostor este ∫i Ón via˛a politic„ a Rom‚niei!

Ca ministru al transporturilor a patronat ∫i s-a Ónfruptat din cele mai mari rapturi de subminare a economiei na˛ionale.

Ca primar general al Capitalei s-a luptat cu c‚inii, buticarii ∫i a traficat imobiliare, spa˛ii ∫i terenuri, de pe urma c„rora ∫i-a Óngr„∫at conturile personale ∫i ∫i-a creat propria mafie, pentru a c„rei prosperitate ∫i protec˛ie, dup„ ce s-a v„zut pre∫edinte, a Ómbr„cat, drept armura

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 de cavaler al justi˛iei ∫i drept„˛ii, combinezonul incoruptibil al Elenei Udrea.

Ca pre∫edinte a confundat Rom‚nia cu un vapor. A coco˛at pe puntea de comand„ unicul Partid Democrat ∫i a trimis sub punte, Ón opozi˛ie, celelalte partide, Parlamentul, Justi˛ia, Guvernul ∫i Óntregul popor. Apoi a dezbinat, r‚nd pe r‚nd, clasa politic„, autorit„˛ile ∫i societatea.

C‚nd vremea i-a venit s„ fie r„spopit, a trecut la unicul s„u repertoriu portuar, aria minciunii ∫i a calomniei, a amenin˛„rilor ∫i r„zbun„rii, Ón interpretarea vulgar„ a corului briganzilor de pe autostrada Ón permanent„ repara˛ie — Rom‚nia.

Cu sloganurile extremist-incitatoare nu-i de glumit, motiv pentru care cerem imperativ Ministerului Public ∫i doamnei procuror general al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, precum ∫i ministrului internelor s„ stopeze de Óndat„ propaganda ∫i ac˛iunile anticonstitu˛ionale, constat‚nd c„ sunt Óntrunite prevederile art. 166 alin. (1) din Codul penal, fiind s„v‚r∫it„ infrac˛iunea contra siguran˛ei statului de îac˛iuni Ómpotriva ordinii constitu˛ionale“.

V„ mul˛umesc.

George B„e∫u

#74521

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îDumnezeu s„-l ierte pe Traian B„sescu!“

Œn vremea c‚nd era Ón deplin„tatea func˛iei preziden˛iale, Traian B„sescu b„ga Ón seam„ Parlamentul Rom‚niei chiar dac„ Ól trata cu sictir sau Ól califica drept exponent al tot ce este mai r„u Ón ˛ar„.

De c‚nd ∫i-a suspendat demisia umpl‚ndu-∫i de Ónl„crimat„ recuno∫tin˛„ admiratorii, Traian B„sescu nu mai bag„ Ón seam„ Parlamentul, cel care l-a l„sat f„r„ prerogative de ∫ef de stat. Sub privirea-i ager„ ∫i verbu-i mincinos se afl„ acum 322 de parlamentari care, Ón viziunea b„sescian„, nu ar reprezenta Parlamentul, ci grupuri de interese, oligarhi, moguli de pres„, ho˛i ∫i alte categorii sociale.

Dac„ prin pie˛ele publice oamenilor adu∫i de prin ˛ar„ s„-l asculte ∫i s„-l aduleze Traian B„sescu le-ar vorbi atac‚nd Parlamentul, s-ar face vinovat c„ discrediteaz„ cu program principala institu˛ie a democra˛iei din Rom‚nia. Œncerc‚nd s„ evite o astfel de acuza˛ie, folose∫te o diversiune de doi bani, referindu-se la cei 322 de senatori ∫i deputa˛i care, de∫i constituie dou„ treimi din Legislativ, nu ar reprezenta Parlamentul, ∫i, Ón consecin˛„, nici pe aleg„torii care au suprema onoare de a fi reprezenta˛i doar de spiritul tutelar numit Traian B„sescu, duhul curat ce plute∫te deasupra netrebnicei realit„˛i din Rom‚nia.

Lui Traian B„sescu cel suspendat ∫i celor ce Ónghit pe nemestecate abera˛iile acestui om ce se confund„ cu cercurile de interese, cu oligarhii ∫i cu trimi∫ii Ón judecat„ pentru devalizarea economiei rom‚ne∫ti le transmit c„ eu Ói reprezint pe cet„˛enii care, Ón Vrancea, au ales candida˛ii P.S.D. Œn aceast„ calitate ∫tiu c„, pentru aleg„torii no∫tri, comportamentul lui Traian B„sescu, de c‚nd s-a instalat la Cotroceni p‚n„ ast„zi, nu este demn de un pre∫edinte al Rom‚niei.

Ei ∫tiu c„ pre∫edintele Traian B„sescu i-a min˛it c‚nd le-a promis, dup„ inunda˛ii, drumuri ∫i case ref„cute sau construite la timp. Ei ∫tiu c„ le-a promis c„ vor tr„i bine, dar tr„iesc mai r„u. Ei ∫tiu c„ Traian B„sescu, cel care se comport„ ca unsul lui Dumnezeu, lu‚nd locul Ónal˛ilor prela˛i la marile reuniuni cre∫tine, a umilit biserica str„bun„. Ei mai ∫tiu ∫i c„ suspendatul Traian B„sescu le propune ∫i acum, ca ∫i Ón campania electoral„, un t‚rg profund p„gubos: le d„ vorbe mincinoase pentru voturi, pretinz‚nd c„ trebuie s„ redevin„ pre∫edinte cu prerogative depline, pentru c„ altfel pe rom‚ni Ói a∫teapt„ mari nenorociri.

Nu ∫tiu ce vor face ceilal˛i 321 de parlamentari cu care se r„zboie∫te nedemnul pre∫edinte suspendat al Rom‚niei, dar eu voi explica aleg„torilor c„ nenorocirea cea mai mare este ca Traian B„sescu s„ redevin„ ∫ef Ón func˛iune al statului, c„ sunt prea multe argumente pentru a-l trimite pe suspendat s„ mediteze pe termen lung la cum ar trebui s„ se comporte un ∫ef de stat european Ón anul 2007 ∫i, Ón acest timp, s„ joace eventual doar ceea ce pricepe, dar care cu siguran˛„ nu are nicio leg„tur„ cu destinul poporului rom‚n.

Iar pentru ceea ce a f„cut rom‚nilor ca pre∫edinte, ce face ∫i acum, c‚nd Ói adun„ Ón pie˛ele publice pentru a-i folosi ca mas„ de manevr„ electoral„, ca s„-l parafrazez chiar pe suspendat, spun doar at‚t: Dumnezeu s„-l ierte pe Traian B„sescu!

Florin Iordache

#78105

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îIncredibil, dar adev„rat: Monica Macovei ∫i-a schimbat ∫oferul!“

Show-ul pe care l-a Ónceput domnul Traian B„sescu este unul f„r„ precedent. De c‚nd a aflat c„ va avea o perioad„ de 30 de zile Ón care popula˛ia va decide dac„ mai merit„ s„ r„m‚n„ Ón fruntea acestei ˛„ri sau nu, Traian B„sescu a recurs la o campanie electoral„ Ón ofensiv„, f„r„ precedent Ón orice stat democratic.

™i pentru a nu se sim˛i singur ∫i p„r„sit de soart„, cu vicle∫ugul caracteristic, domnul B„sescu ∫i-a luat amicii ∫i a Ónceput s„ str„bat„ ˛ara Ón lung ∫i Ón lat pentru a min˛i efectiv electoratul cu acelea∫i arme defectuoase cu care s-a obi∫nuit s„ lupte. Prin campania pe care a Ónceput-o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 a dat dovad„ de orice altceva numai de decen˛„, diploma˛ie ∫i corectitudine nu.

BineÓn˛eles c„, odat„ cobor‚t din fruntea Pe∫edin˛iei ∫i schimb‚nd oarecum rolurile pe care le avea ca ∫ef al statului, domnul B„sescu a hot„r‚t s„ exercite ∫i calitatea de ∫ofer al doamnei fost„ ministru Monica Macovei. Se preconizeaz„ ca Ón lungul periplu pe care urmeaz„ s„-l desf„∫oare domnul B„sescu prin ˛ar„ va avea ca principal„ m‚n„ dreapt„ pe doamna Macovei, pe care o va conduce, la propriu, prin toate col˛urile ˛„rii.

Œnc„ din prima zi de campanie, domnul B„sescu a instigat electoratul s„ porneasc„ la atac Ómpotriva parlamentarilor, care, a∫a cum spunea Domnia Sa, nu reprezint„ interesele poporului. Gre∫it, domnule B„sescu! Faptul c„ dumneavoastr„ a˛i Ónc„lcat Constitu˛ia Ón nenum„rate r‚nduri ∫i Ón mod v„dit nu v„ d„ dreptul s„ interpreta˛i suspendarea ca fiind ilegal„, cu at‚t mai mult cu c‚t decizia Cur˛ii nu v-a fost favorabil„.

Despre ce onoare mai are curajul ∫i chiar tupeul s„ vorbeasc„ Traian B„sescu? A avut grij„ s„ arunce cu piatra Ón premierul T„riceanu atunci c‚nd acesta a refuzat s„-∫i dea demisia, dar, cu o teribil„ non∫alan˛„, a afirmat c„, Ón eventualitatea Ón care Parlamentul va vota pentru suspendarea sa, Ó∫i va da demisia Ón urm„toarele 5 minute. Despre care minute vorbea? Despre care demisie este vorba? Despre demisia lui Pinocchio sau a lui Hopa Mitic„?!

Nu ∫tim sigur cum se nume∫te aceast„ mascarad„ pe care a declan∫at-o Traian B„sescu, dar Ón mod cert nu va duce la nimic bun. Ce dore∫te s„ ob˛in„ domnul B„sescu prin instigarea electoratului? Nu cumva s-a temut de statutul de simplu cet„˛ean care-l a∫teapt„ Ón caz de demisie, de dosarele pe care a avut grij„ s„ le pun„ la naftalin„?

Œn Óncheiere, a∫ vrea s„ transmit un mesaj pre∫edintelui suspendat. Chiar dac„ v„ dori˛i s„ Ómpiedica˛i popula˛ia s„ afle adev„rul din spatele dumneavoastr„, adev„r care v„ doare ∫i ∫tiu sigur c„ nu-l pute˛i ascunde mult„ vreme, s„ nu uita˛i c„ timpul le rezolv„ pe toate, chiar ∫i gre∫elile pe care Óncerca˛i s„ le masca˛i!

V„ mul˛umesc.

Costache Mircea

#81189

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Oric‚t ne-am preface, subiectul cel mai fierbinte nu poate fi ocolit.

îRom‚nia contemporan„, stat de tip mafiot!“

Cine nu ∫tia cum arat„ un stat de tip mafiot Ól vede azi ∫i tr„ie∫te Ón el spaimele acestei crude realit„˛i pe toate planurile: politic, administrativ, economic, social. îMafia e-n toate, e-n cele ce sunt...“, cum inspirat glosa virulentul pamfletar de la Rom‚nia Mare Ón cartea sa îPamflete cu sifon albastru“.

S-a ajuns cu infrac˛ionalitatea p‚n„ dincolo de limitele imagina˛iei. S-a ajuns p‚n„ acolo unde pre∫edintele

suspendat acuz„ la gr„mad„ de corup˛ie ∫i mafie pe to˛i aceia care i se opun ∫i incrimineaz„ global institu˛ii fundamentale precum Guvernul ∫i Parlamentul.

Singura institu˛ie necorupt„ ar fi, dac„ ar avea cineva timpul ∫i naivitatea s„-l mai cread„, Pre∫edin˛ia din vremea lui Vod„ îCinci Minute“.

Cine nu ∫tia Óns„ cum arat„ cu adev„rat statul de tip mafiot s„ se Óntrebe unde este ast„zi flota Rom‚niei, unde ne sunt rezervele de petrol ∫i gaze, cui apar˛in Óntreprinderile de produse strategice, ciment, o˛el, aluminiu.

Œn toate etapele vandaliz„rii Rom‚niei, Traian B„sescu s-a aflat Ón fruntea jafului: ca deputat, secretar de stat, ministru, primar general ∫i, Ón sf‚r∫it, pre∫edinte de republic„ monarhic„ ∫i ∫ef al statului de tip mafiot.

Situa˛ia e un ridicol magistral Ón care ne afl„m c‚nd unul dintre cei mai iresponsabili exponen˛i ai vandaliz„rii economice ∫i morale a ˛„rii, putred de corupt ∫i de bogat, desfr‚nat, cabotin ∫i gargaragiu, ∫antajist ∫i cu m‚inile murdare de s‚nge, mai reu∫e∫te s„ manipuleze, cu ajutorul interesat al unor mercenari, c‚teva grupuri de naivi m‚na˛i de la spate de filialele P.D. ori mardeia∫i dirija˛i de clanurile mafiote care Ó∫i ap„r„ cu disperare starostele scelerat, grobian ∫i Ónrobit clientelei sale infrac˛ionale.

Œn viziunea piratului f„r„ moral„, f„r„ scrupule, apatrid ∫i ateu, rom‚nii ar trebui s„-l men˛in„ Ón func˛ie pentru a scrie Ón continuare bile˛ele de interven˛ie la ministrul Dobre ca Buc∫aru s„ primeasc„ 110 miliarde de la C.F.R., Ón condi˛iile Ón care problema se afla pe rolul instan˛elor, s„ intervin„ la ministrul economiei pentru energie Ón favoarea ALRO, unde amicul s„u Stolojan e ac˛ionar, iar alt sfetnic vanitos ∫i veninos, Valeriu Stoica, presteaz„ servicii juridice de 20.000 de euro pe lun„. Tot pre∫edintele ast„zi suspendat a orchestrat mascarada r„pirii ziari∫tilor Ón Irak, care ∫tie cum a ie∫it Omar Hayssam din ˛ar„ ∫i unde se afl„ azi uria∫a avere cifrat„ la sute de milioane de dolari a sirianului, suspendarea lui Traian B„sescu a Ónsemnat un moment al sprijinului clanului de la îGolden Blitz“, Udrea, Coco∫, Besciu ∫i to˛i ceilal˛i, dar ∫i al lui Nicolae Niro, Bitner, Petrache, Necolaiciuc, cei disp„ru˛i Ón Ómprejur„ri stranii, iar Besciu ∫i Anghelescu ∫i-au primit nota de plat„ dup„ ce fuseser„ amenin˛a˛i de acela∫i B„sescu c„ dac„ nu-∫i ˛in gura Ó∫i vor primi factura.

O sintez„ infrac˛ional„ a cet„˛eanului suspendat momentan din activitate este greu de realizat, pentru c„ aceast„ activitate infrac˛ional„ a Ónceput cu mult Ónainte de a fi pre∫edinte ∫i chiar Ónainte de 1989.

Iar dac„ nu sunt suficiente exemple prezentate, v„ prezint, stima˛i colegi, ast„zi, un aspect minor, ar spune unii, dar edificator pentru a constata cu to˛ii realitatea trist„ c„ tr„im Óntr-un stat de tip mafiot sc„pat oric„rui control. A sosit Ón Rom‚nia pentru un an ∫i jum„tate reprezentantul Ministerului Economiei din Germania, Ón cadrul cooper„rii europene, pentru a derula un program _twinning_ de Ónfr„˛ire institu˛ional„. Œn dou„ s„pt„m‚ni de activitate Ón Rom‚nia, func˛ionarul european este pur ∫i simplu Óngrozit ∫i cere ministerului german s„-l retrag„ de la post ∫i s„-i Óncredin˛eze o alt„ misiune, deoarece a fost de trei ori atacat, jefuit de telemobil, de portmoneu ∫i b„tut cu pietre Ón zona Junior—Unirii. Ast„zi, 24 aprilie,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 germanul se afl„ la Poli˛ia Capitalei, Ónso˛it de func˛ionari rom‚ni din Ministerul Dezvolt„rii Regionale.

S„ sper„m c„ statul de tip mafiot va regresa Ón violen˛„ ∫i infrac˛ionalitate prin suspendarea tartorului din fruntea sa.

Aurel Vl„doiu

#85944

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se intituleaz„ îNimeni nu este mai presus de lege!“

Un ministru din cabinetul anterior, dar ∫i actual, a refuzat executarea a dou„ hot„r‚ri judec„tore∫ti de repunere Ón func˛ie a unui subordonat.

Pre∫edintele, care chiar ∫i din pres„ ∫i tot era la curent cu atitudinea domnului ministru, l-a felicitat cu prima ocazie, asigur‚ndu-l de tot sprijinul s„u. La foarte scurt timp, admonestat de Comisia European„, pre∫edintele se burzuluie∫te la ministru, aten˛ion‚ndu-l c„ nu-i este permis nim„nui s„ nesocoteasc„ o hot„r‚re judec„toreasc„.

Grupul de Investiga˛ii Politice (G.I.P.) Ói aminte∫te pre∫edintelui c„, pe c‚nd era ministru, a procedat la fel cu o hot„r‚re judec„toreasc„ pe care nu a pus-o Ón aplicare. Cu sim˛ul verticalit„˛ii care-l caracterizeaz„, pre∫edintele recunoa∫te ∫i regret„. Œntre timp s-a schimbat, s-a maturizat ∫i nu ar mai face a∫a ceva pentru nimic Ón lume.

Alt„ dat„, la îGolden Blitz“, mare veselie. Bate Steaua sau, ∫i mai bine, ia b„taie primul-ministru. Pre∫edintele ∫i cel ce, Ón scurt timp, gra˛ie recunoa∫terii preziden˛iale a valorii sale, avea s„ ajung„ num„rul doi Ón preferin˛ele poporului, sunt Ón extaz.

Pre∫edintele, Ónnobilat de asisten˛„, bea un pahar Ón fa˛a camerelor de luat vederi, deci Ón fa˛a poporului. Ca tot rom‚nul, mai bea unul. Ceva mai vesel ca de obicei urc„ la volan ∫i porne∫te Ón tromb„ Ónainte ca alcoolul s„-∫i fac„ efectul ∫i, mai ales, Ónainte ca poli˛i∫tii rutieri s„ vad„ ∫tirile. Œ∫i aduce aminte de art. 16 din Constitu˛ie ∫i, dup„ ce se asigur„ c„ nu Ól vede nimeni, Óncepe s„ r‚d„.

Pre∫edintele afl„ cu am„r„ciune c„ nu a dob‚ndit legal casa din Mih„ileanu. Un func˛ionar din subordinea sa de primar general a uitat s„-i cear„ declara˛ia obligatorie pe proprie r„spundere c„ nu are ∫i c„ nici nu a avut p‚n„ la v‚rsta asta o alt„ locuin˛„. Dac„ i-ar fi cerut, domnul primar general de atunci, pre∫edintele de acum, ar fi recunoscut c„ mai are trei case Ón Constan˛a, Ón Bucure∫ti ∫i poate ∫i prin alte p„r˛i.

De∫i nu a luat-o pe degeaba, demn ∫i cinstit cum Ói st„ bine unui pre∫edinte de popor european, pre∫edintele nostru declar„ seara c„ Ón diminea˛a urm„toare va restitui casa dob‚ndit„ ilegal. Dar urmeaz„ noaptea, ∫i noaptea este un sfetnic bun ∫i... poate blond. A∫a c„ se hot„r„∫te s„ nu plece din Mih„ileanu c„, de, are dou„ fete, va avea cel pu˛in tot at‚˛ia gineri ∫i cine ∫tie c‚˛i nepo˛i. Œn definitiv, vinovat este func˛ionarul care a uitat s„-i cear„ declara˛ia. Iar Ó∫i aduce aminte de art. 16 din Constitu˛ie ∫i iar Óncepe s„ r‚d„.

Pre∫edintele este sup„rat. Œl enerveaz„ ni∫te îb„ie˛i de∫tep˛i“ care fac afaceri necurate cu energia poporului. Pre∫edintele afl„ cu indignare c„ fratele Mircea este b„gat Ón respectivele afaceri cu îb„ie˛ii de∫tep˛i“. Indignat este ∫i fratele Mircea, care nu permite nim„nui s„ se bage Ón afacerile sale, nici m„car fratelui pre∫edinte.

Este hot„r‚t s„ nu renun˛e la afacerea cu energia, pus„ cu greu pe picioare, a∫a cum nu va renun˛a nici la cea cu exportul de produse alimentare Ón U.E., mai ales c„ Ón ˛ara fratelui s„u nu sunt dec‚t dou„ astfel de firme. Cealalt„ nu este a sa. Pre∫edintele nu are nicio vin„. Nu le poate ∫ti pe toate. R‚de ∫i mai ales pl‚nge ca oricare altul. Poate doar un pic mai natural, mai conving„tor. Art. 16 Óncepe s„-l enerveze. ™i totu∫i r‚de, ∫i de art. 16 ∫i de toate articolele pe care le ∫tie. Nu r‚de mult.

Pre∫edintele este grav pe toate televizoarele. ™tie de la Servicii c„ 322 de parlamentari urmeaz„ s„-l suspende din func˛ie. Cu o demnitate egalat„ doar de el Ónsu∫i, anun˛„ poporul c„ la fix 5 minute de la suspendare va demisiona, arunc‚nd ˛ara Ón incertitudine. A doua zi, pre∫edintele suspendat anun˛„ c„ nu este Ónt‚i aprilie, dar este tot aprilie. Nu mai demisioneaz„, c„ nu ar suporta poporul!

Œn Pia˛a Universit„˛ii, imediat dup„ suspendare, pre∫edintele vorbe∫te poporului Ónfier‚nd Guvernul ∫i Coali˛ia pucist„. Nu a Ónceput campania, a promis c„ nu-i va fi electoral discursul dar, ca oricare alt om, nu se poate ab˛ine pre∫edintele suspendat. Nu este chiar drapelul na˛ional prev„zut Ón Constitu˛ie, dar este ceva ce le aduce aminte am‚ndurora de vremurile c‚nd, Ómpreun„, au Ónvins comunismul la ora∫e ∫i sate.

Adrian Moisoiu

#90434

îMafiotul Mihai Necolaiciuc este omul lui Traian B„sescu!“

La c‚teva ore dup„ ce a fost suspendat din func˛ia de pre∫edinte al Rom‚niei, Traian B„sescu a lansat un atac dur la adresa parlamentarilor, declar‚nd c„ ace∫tia elaboreaz„ legi pentru infractori. ™eful statului a uitat Óns„ c„ exact acest lucru l-a f„cut chiar el, pe vremea c‚nd era ministru al transporturilor Ón guvernarea C.D.R.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 Recentul scandal mediatic, av‚ndu-l ca protagonist, din nou, pe fostul director general al Companiei Na˛ionale de C„i Ferate îC.F.R.“ — S.A., Mihai Necolaiciuc, acum urm„rit interna˛ional prin Interpol pentru delapidarea sumei de 700 milioane de euro, ne readuce Ón memorie cam ce s-a Ónt‚mplat Ón economia rom‚neasc„ dup„ 1990.

Pentru cei care nu cunosc, am s„ fac o succint„ rememorare referitoare la un sector vital al economiei.

Œn 1998, Guvernul Radu Vasile, av‚ndu-l ca ministru al transporturilor pe Traian B„sescu, a emis Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 12/1998 privind transporturile pe c„ile ferate rom‚ne ∫i reorganizarea Societ„˛ii Na˛ionale a C„ilor Ferate Rom‚ne, prin care aceasta era divizat„ Ón 5 societ„˛i distincte, fiecare cu statut propriu, toate cu capital majoritar al statului.

Œn ciuda tuturor reac˛iilor negative ale salaria˛ilor, ale speciali∫tilor Ón calea ferat„ c„ o asemenea divizare nu prevestea nimic bun, ci, dimpotriv„, conducea la risipirea unor resurse financiare prin pl„˛i inutile de T.V.A., emiteri de facturi Óntre cele 5 societ„˛i, cre∫terea aberant„ a personalului administrativ, conducerea ministerului de atunci n-a ascultat de nimeni ∫i a pornit la divizarea ∫i apoi la atomizarea a tot ce func˛ioneaz„ de mai bine de 100 de ani Ón calea ferat„ (actualmente fiin˛eaz„ mai mult de 50 de societ„˛i desprinse din structura S.N.C.F.R.). Acum, dup„ circa 9 ani, observ‚nd uria∫ele sume de la buget consumate anual de respectivele societ„˛i ∫i starea falimentar„ Ón care se zbat societ„˛ile desprinse, stai ∫i te Óntrebi: cui a servit aceast„ f„r‚mi˛are?

Analiz‚nd scandalurile ap„rute, apare motiva˛ia dezmembr„rii.

Companiile sau societ„˛ile au statut propriu, ∫efii lor fiind numi˛i de mini∫trii de resort.

Societ„˛ile ∫i Compania Na˛ional„ îC.F.R.“ — S.A. Ón statutul propriu ∫i-au prev„zut c„ gestioneaz„ pe Óntreaga ˛ar„, ∫i nu numai Ón domeniul lor, regionalele C.F.R. cu sucursalele lor neav‚nd niciun atribut.

Dac„ ne referim la C.N. îC.F.R.“ — S.A., unde director general a fost numit Mihai Necolaiciuc, de c„tre ministrul de atunci, Traian B„sescu, aceasta gestiona anual valori uria∫e, de ordinul a sute de milioane de euro (a se vedea c„ numai 1 kilometru de cale ferat„ refac˛ionat cost„ c‚teva milioane de euro, nelu‚nd Ón considera˛ie repara˛iile la poduri, la linii, la instala˛ii etc.)

Sistemul era astfel creat prin statut, c„, de∫i anual era aprobat un buget de venituri ∫i cheltuieli, acesta niciodat„ nu era respectat. Pe sumele uria∫e puse Ón joc, licita˛iile erau adjudecate de cine trebuia. Ele se f„ceau centralizat, la Bucure∫ti, de c„tre cei care conduceau compania sau societ„˛ile. Evident c„ pentru decontarea lucr„rilor decizia de decontare se lua tot acolo. Cum lucr„rile erau de valori uria∫e, ele nu se Óncadrau Ón buget, urm‚nd ca ulterior s„ se constituie o list„ de a∫tept„ri, cu ∫ansa de a-∫i primi banii doar acele firme care cotizau!

Œncep‚nd cu anul 1998, Societatea de Administrare a Activelor Feroviare (S.A.A.F.) — S.A. a fost prejudiciat„ cu peste 30 de milioane de euro. O parte a patrimoniului ei a fost v‚ndut la fier vechi la a dou„zecea parte din pre˛ul adev„rat, Ón timp ce o alt„ parte a fost v‚ndut„ ca fier vechi, de∫i Ón realitate era recuperabil, lucru ∫i f„cut

de c„tre cump„r„tori. ™i Ón toat„ aceast„ perioad„ actualul ∫ef al statului, cel care ast„zi se lupt„ cu a∫a-zisele grupuri de interese, nu a schi˛at niciun gest pentru a stopa acest jaf!

Dar despre jaful de la Complexul îAstoria“ din Snagov, unde pentru o lum‚nare s-au pl„tit 510 lei, iar o simpl„ pilot„ de pat a costat 12.000 lei, nu are nimeni nimic de spus?

Tot Ón perioada c‚nd Traian B„sescu era ministru al transporturilor, Ón 1999, S.A.A.F. a pierdut un contract cu Iranul, Ón urma c„ruia a rezultat un prejudiciu de trei milioane de dolari!

Ca pre∫edinte al consiliului de administra˛ie al C.N. îC.F.R.“ — S.A., Mihai Necolaiciuc (deoarece, evident, membrii consiliului erau doar de decor ∫i doar clien˛i politici), repet, numit pe vremea c‚nd ministru al transporturilor era Traian B„sescu ∫i men˛inut ∫i dup„ schimbarea Guvernului Ón anul 2000 de ministrul Miron Mitrea (!) ∫i depistat abia de O.L.A.F., organism al Uniunii Europene, ∫i nicidecum de Corpul de Control al ministerului, de Curtea de Conturi etc., etc., ∫i-a putut atinge scopurile cu brio! De∫i statul rom‚n a fost prejudiciat grosolan, procurorii doamnei Monica Macovei nu au tras pe nimeni la r„spundere, fiindc„ dac„ s-ar fi declan∫at o anchet„, printre persoanele care ar fi trebuit s„ îdea cu subsemnatul“ ar fi fost ∫i Traian B„sescu!

Culmea este c„ acum Necolaiciuc vrea s„ se dest„inue, c„ ar fi fost victima unor aranjamente politice. Are ∫i el pu˛intic„ dreptate, fiindc„ permanent a fost m‚n„ Ón m‚n„ cu oameni de afaceri care graviteaz„ Ón jurul Partidului Democrat. Nu este de mirare c„ Poli˛ia, condus„ de democratul Vasile Blaga, nu a fost Ón stare s„-l g„seasc„ ∫i s„-l aduc„ Ón ˛ar„. Tocmai de aceea ar trebui l„sat s„ vin„ ∫i s„ spun„!

Dar Óntrebarea, retoric„, este: oare cei care au creat acest sistem diabolic ∫i l-au men˛inut n-au nicio vin„? Neprih„nitul domn Traian B„sescu nu are nimic pe c„ciul„?

Andrian Sirojea Mihei

#96096

Declara˛ie politic„: îSezonul estival 2007, Óntre speran˛a investitorilor ∫i indiferen˛a autorit„˛ilor“

Stima˛i colegi,

Peste o s„pt„m‚n„ Óncepe sezonul estival pe litoralul rom‚nesc. Vor urma cinci luni Ón care litoralul, operatorii turistici, hotelierii, unit„˛ile de alimenta˛ie public„ ∫i furnizorii de divertisment din zona litoral„ ar trebui s„ func˛ioneze cu motoarele turate la maximum at‚t pentru atragerea turi∫tilor rom‚ni ∫i str„ini, c‚t ∫i pentru deservirea optim„ a acestora, astfel Ónc‚t s„ Ói c‚∫tige drept clien˛i fideli ∫i pentru a transmite prin impresiile lor despre vacan˛a petrecut„ o invita˛ie Óntregii lumi.

Turismul litoral nu poate func˛iona optim dac„ nu exist„ sprijin din partea autorit„˛ilor locale, Ón primul r‚nd, dar ∫i a celor centrale. S„ nu uit„m c„, timp de doi ani, Ónceputul sezonului estival a fost bulversat ∫i, Ón fapt, ratat prin schimb„ri haotice ale legisla˛iei ∫i prin organizarea defectuoas„ ∫i tardiv„ a unor modific„ri privind apartenen˛a ∫i modul de administrare a plajelor. Doamna Sulfina Barbu, fostul ministru al mediului, a f„cut Ón a∫a fel Ónc‚t, doi ani la r‚nd, investitorii din domeniu, Ón loc s„ fie preg„ti˛i s„ Ó∫i a∫tepte oaspe˛ii la Ónceputul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 sezonului, s„ fie complet debusola˛i ∫i nesiguri pe posibilitatea utiliz„rii investi˛iilor f„cute, din cauza schimb„rilor nea∫teptate ale legisla˛iei.

Nu Ón˛eleg de ce la nivelul administra˛iei centrale litoralul a fost privit ca nesemnificativ (vezi afirma˛ia fostului pre∫edinte al A.N.T. cum c„ îLitoralul nu este important.“), ba chiar i s-au b„gat be˛e Ón roate. Dac„ am porni de la simplul fapt c„ avem aceast„ resurs„ nepre˛uit„ — o Óntindere de plaje cu nisip la malul unei m„ri frumoase ∫i primitoare —, oricine ar spune f„r„ s„ stea pe g‚nduri c„ este p„cat s„ nu o fructific„m ∫i s„ nu o folosim cum se cuvine. Œns„, p‚n„ Ón acest moment, interesele politice meschine au luat locul unei judec„˛i ∫i strategii concrete de dezvoltare ∫i utilizare a acestui poten˛ial. ™i pentru c„ tot vorbim de strategii, îStrategia pentru dezvoltarea turismului rom‚nesc“, elaborat„ de A.N.T. ∫i finalizat„ la sf‚r∫itul sezonului trecut, precizeaz„ c„ la nivelul anului 2004 capacitatea de cazare din sta˛iunile de pe litoral reprezint„ 42,6% din capacitatea de cazare existent„ la nivelul Óntregii ˛„ri, ceea ce face de neÓn˛eles atitudinea de v„dit dezinteres pentru utilizarea ∫i valorificarea acestui poten˛ial at‚t Ón sezon, c‚t ∫i Ón extrasezon, eventual. Œn afar„ de o prezentare general„ ∫i o analiz„ SWOT efectuat„ turismului litoral — f„r„ a se trage Óns„ ∫i concluzii, aceast„ a∫a-zis„ strategie ignor„ complet poten˛ialul turismului litoral, pun‚nd accentul pe tot felul de alte tipuri mai pu˛in conven˛ionale de turism, gen îturismul de congrese ∫i evenimente“, Ón subcapitolul îDirec˛ii de relansare ∫i dezvoltare a turismului“, excluz‚nd complet litoralul din lista sectoarelor pentru care, Ón baza analizelor ∫i studiilor efectuate, exist„ necesitatea s„ fie, citez, îprioritizate“. Nu spun c„ lista de îprioritiz„ri“ expus„ nu ar prezenta poten˛ial pentru turismul rom‚nesc, Ón general, Óns„ m„ Óntreb cine are interes s„ nu valorifice sau s„ nu considere prioritar un sector pe care alte ˛„ri ar face orice s„ Ól aib„. ™i totodat„ m„ Óntreb de ce a∫a-zisele strategii, cu greu elaborate, sunt Ón fapt o colec˛ie de statistici, date geografice, creion„ri de analize, dar nu con˛in strategia Ón sine, nu con˛in concluziile ∫i pa∫ii ce trebuie urma˛i pentru ca oricine cite∫te o astfel de strategie s„ Ón˛eleag„ ce trebuie f„cut pentru îdezvoltarea turismului“. Nu Ón ultimul r‚nd, cine r„spunde de cei care au elaborat aceast„ îstrategie“ f„r„ finalitate ∫i au irosit c‚teva luni bune banii contribuabililor?!

De∫i Ón 2005 ∫i 2006 schimb„rile f„cute chiar la Ónceput de sezon au avut un efect negativ asupra activit„˛ilor de pe litoral, ie∫irea turismului litoral de sub influen˛a Ministerului Mediului ∫i a fostei sale conduceri (unde nu ∫tim de ce ∫i cum a ajuns) ∫i Ónfiin˛area noii structuri administrative, Ministerul pentru Œntreprinderile Mici ∫i Mijlocii, Comer˛, Turism ∫i Profesii Liberale, sper s„ poat„ servi convergent interesele turismului la malul m„rii ∫i ale activit„˛ilor conexe, Ón interesul cet„˛enilor locuitori ai Constan˛ei ∫i al turi∫tilor rom‚ni ∫i str„ini care ne viziteaz„.

V„ mul˛umesc.

Aurel Olarean

#100541

îC‚∫tig„torul zilei, poporul! Votul vostru conteaz„!“ Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

M„rturisesc sincer c„ niciodat„ Ón cei doi ani de activitate parlamentar„ nu am crezut c„ voi tr„i momentul

Ón care liberalii se Ómbr„˛i∫eaz„ cu pesedi∫tii, peremi∫tii Ói aplaud„ la scen„ deschis„ pe udemeri∫ti ∫i to˛i, cuprin∫i de euforia momentului, ciocnesc cupa victoriei. Pentru un novice, tot acest spectacol este o mostr„ din cea mai pur„ form„ de democra˛ie, c‚nd politicienii trec peste orgoliile personale ∫i Ó∫i dau unanim voturile pentru o lege benefic„ poporului. Dar nu ∫i Rom‚nia! Aici, Ón aceast„ sal„, for˛ele r„ului ∫i-au dat, pentru prima dat„, m‚na pentru a vota ru∫inea. Ru∫inea de a nu vedea realitatea, ru∫inea de a ignora eviden˛a, ru∫inea de a uita care este voin˛a poporului, toate astea cu un singur scop: suspendarea Pre∫edintelui Rom‚niei.

Pre∫edintele Rom‚niei, indiferent de persoan„, este o institu˛ie, o institu˛ie aleas„ nominal ∫i direct de popor, iar legitimitatea sa nu poate fi pus„ la Óndoial„ de noi, indiferent din ce partid facem parte. Noi, Ón calitatea noastr„ de parlamentari, nu avem mandatul electoratului de a anula voturile a milioane de oameni. Pre∫edintele a ales corect: un referendum pentru ca poporul s„ decid„. Dar r„ul a fost f„cut, precedentul exist„ ∫i urm„rile le vom vedea. Ceea ce nu au luat Ón calcul cei ce au votat aceast„ suspendare este tocmai popularitatea actualului pre∫edinte Ón r‚ndul electoratului, o popularitate bazat„ nu pe imunitatea func˛iei de îprimul om din stat“, ci bazat„ pe calit„˛ile personale ale omului B„sescu. Rezultatul unui referendum este cunoscut, chiar dac„ mul˛i se tem acum s„-l spun„ cu voce tare. Euforia succesului a l„sat loc fricii, frica de urm„ri ∫i frica de ridicol deopotriv„, pentru c„ peste o lun„ votul popular va umili ru∫inos votul acestui Parlament orgolios ∫i lipsit de scrupule.

Pentru rom‚nul obi∫nuit, problema unui referendum sau a alegerilor preziden˛iale directe nu are mare Ónsemn„tate. Cei fideli actualului pre∫edinte B„sescu Ól vor vota oricum. Pentru noi, Óns„, diferen˛a este enorm„: alegerile directe ar fi dus la o lupt„ pe fa˛„ ∫i nu cred c„ Ón trei luni de zile Coali˛ia P.S.D.-P.R.M.-P.N.L.-P.C. ar fi g„sit candidatul-minune. Referendumul Óns„ va infirma, Ón primul r‚nd, votul Parlamentului ∫i cei umplu˛i de ru∫ine vor fi tocmai aceia dintre dumneavoastr„ care a˛i votat acum pentru suspendare. Domnul pre∫edinte B„sescu va c‚∫tiga, a∫a cum merit„, Ón oricare dintre situa˛ii, iar cel umilit va fi Parlamentul. Pentru c„, din fericire, Parlamentul nu Ói poate suspenda ∫i pe simplii cet„˛eni cu drept de vot din aceast„ ˛ar„.

™i, ca o coinciden˛„, ziua de 20 mai, stabilit„ ca dat„ pentru referendum, este Ón Duminica Orbului, adic„ exact la 17 ani de la primele alegeri libere din Rom‚nia. S„ sper„m c„ democra˛ia va Ónvinge.

Liviu Bogdan Ciuc„

#103425

Declara˛ie politic„: îNecesitatea elabor„rii unui statut propriu al personalului din avia˛ia civil„ din Rom‚nia“

Din cauza perioadelor de tranzi˛ie prin care Rom‚nia a trecut, precum ∫i din cauza schimb„rilor legislative necesare din ultimii ani, unul dintre domeniile de v‚rf ale economiei na˛ionale, avia˛ia civil„ din Rom‚nia, a r„mas incomplet reglementat Ón ceea ce prive∫te personalul aeronautic civil navigant profesionist.

Categoriile de personal aeronautic civil navigant sunt reglementate Ón prezent prin Ordonan˛a Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian al Rom‚niei, cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, cuprinse Ón Legea nr. 399/2005 ∫i Ón Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, cu privire la persoanele Óncadrate Ón condi˛ii speciale de munc„.

Vechiul Statut al personalului din avia˛ia civil„ a R.S.R., aprobat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 413/1979, a fost abrogat prin Legea nr. 158/2004, fiind dep„∫it ∫i inaplicabil.

Scopul instituirii unui statut nou al personalului aeronautic civil navigant profesionist din avia˛ia civil„ din Rom‚nia este de a reglementa obliga˛iile ∫i responsabilit„˛ile acestei categorii profesionale Ón executarea activit„˛ilor aeronautice de zbor pe care le desf„∫oar„, precum ∫i de a promova protec˛ia drepturilor de care trebuie s„ beneficieze categoria de zbur„tori Ón decursul activit„˛ii lor, ca o recunoa∫tere a importan˛ei, a riscului ∫i a responsabilit„˛ii acestei profesii.

Obliga˛iile ∫i r„spunderile personalului aeronautic civil navigant, care desf„∫oar„ activit„˛i aeronautice de zbor, sunt men˛ionate Ón legisla˛ia actual„, iar drepturile acestora sunt ca ∫i inexistente.

Condi˛iile de pensionare pentru personalul aeronautic civil navigant, a∫a cum au fost stabilite de Legea nr. 19/2000, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, sunt restrictive, deoarece nu s-au mai prev„zut reglement„rile din vechea lege a pensiilor, iar acest lucru blocheaz„ politica de personal, c‚t ∫i procesul de Óntinerire a for˛ei de munc„.

Demersurile efectuate de c„tre Asocia˛ia Interna˛ional„ a Pilo˛ilor de Linie promoveaz„, at‚t ca v‚rst„ de pensionare, c‚t ∫i ca nivel de pensie, ideea men˛inerii unui echilibru Ón activitatea de zbor care s„ nu afecteze siguran˛a zborului Ón ceea ce prive∫te v‚rsta de pensionare, iar nivelul pensiei s„ reflecte participarea individului Ón decursul activit„˛ii lui.

Parlamentul are datoria moral„ de a se apleca asupra studiilor ap„rute at‚t la nivel na˛ional, c‚t ∫i interna˛ional, pentru a reglementa un statut propriu al personalului aeronautic civil navigant profesionist, s„ aib„ Ón vedere responsabilitatea, valoarea, multitudinea factorilor de risc ∫i complexitatea acestei categorii de elit„.

Costic„ Macale˛i

#106292

Declara˛ie politic„: îBibliotecile publice — stop Ónapoierii ∫i lipsei de interes!“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de azi se refer„ la starea precar„ Ón care se g„sesc bibliotecile publice. Adev„rate izvoare de cunoa∫tere ∫i vectori de conservare ∫i dezvoltare a culturii ∫i civiliza˛iei, aceste onorabile institu˛ii se g„sesc, Ón Rom‚nia, Óntr-o stare deloc bun„, dac„ ar fi s„ m„ exprim elegant.

Bibliotecile publice se confrunt„ cu problemele pe care le au multe institu˛ii de cultur„ din ˛ar„: spa˛ii improprii, subfinan˛are, personal insuficient. Bibliotecile publice municipale, or„∫ene∫ti ∫i comunale sunt subordonate consiliilor locale, care ar trebui s„ asigure banii pentru salariile angaja˛ilor, achizi˛ii de carte ∫i acoperirea altor cheltuieli de func˛ionare, Óns„, din nefericire, nu Óntotdeauna este a∫a, ci, dimpotriv„.

Situa˛ia cea mai grav„ este cea a bibliotecilor comunale, care Ón majoritate func˛ioneaz„ Ón cl„dirile c„minelor culturale, unele chiar Ón sediile prim„riilor, fondul de carte este vechi, iar bibliotecarul, dac„ exist„, este folosit de prim„rie ca operator de calculator sau pompier de ocazie, ori pentru a face munc„ de secretariat sau pentru a m„sura terenuri pentru retrocedare.

De asemenea, nu pu˛ine sunt situa˛iile Ón care primarii din mediul rural refuz„ s„ asigure posturi de bibliotecari, motiv‚nd cu lipsa resurselor bugetare, astfel Ónc‚t u∫ile bibliotecilor r„m‚n z„vor‚te.

O problem„ este cea a bibliotecarilor, num„rul posturilor normate pentru angaja˛ii bibliotecilor fiind mic, iar acestea sunt fie cu norm„ Óntreag„, fie cu o jum„tate sau chiar un sfert de norm„.

Œn jude˛ul Boto∫ani, pe care Ól reprezint Ón Parlament, potrivit declara˛iilor celor implica˛i, dar ∫i a multor cet„˛eni cu care dialoghez Ón teritoriu, exist„ situa˛ii Ón care ∫colile nu au normat un post de bibliotecar, iar Ón aceast„ situa˛ie profesorul de limba rom‚n„ are Ón fi∫a postului cuprins„ ∫i activitatea specific„ bibliotecii ∫colare, dou„ treimi dintre ∫colile existente nu au un bibliotecar angajat, iar elevii au acces dificil la fondul de carte din unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt. Potrivit unei statistici Óntocmite de Inspectoratul ™colar Jude˛ean, Ón Boto∫ani doar 103 dintre cele 165 de unit„˛i ∫colare dispun de biblioteci proprii, Óns„ Ón acestea lucreaz„ doar 63 de bibliotecari. Œn aceste condi˛ii nu este de mirare c„ interesul pentru slova tip„rit„ scade de la an la an.

Bibliotecile se mai confrunt„ ∫i cu problema regimului propriet„˛ii cl„dirilor Ón care Ó∫i au sediul. Multe sedii de biblioteci au fost retrocedate ∫i unele institu˛ii respectabile ajung s„-∫i g„seasc„ cu chiu cu vai spa˛ii de func˛ionare Ón cl„diri improprii at‚t p„str„rii fondului de carte, c‚t ∫i lecturii. S-a ajuns la situa˛ii Ón care biblioteca comunal„ func˛ioneaz„ Óntr-o anex„ a bufetului din localitate!

De asemenea, Ón ceea ce prive∫te achizi˛ia de carte, se observ„ Ón ultimul timp un dezinteres al consiliilor locale, Ón acest sens uit‚ndu-se c„ un lucru deosebit de important este ∫i Ónnoirea fondului de carte.

Informatizarea acestor biblioteci este o alt„ problem„, foarte pu˛ine fiind dotate cu un calculator cu acces la Internet.

Fac de la aceast„ tribun„ un apel la autorit„˛ile locale ∫i centrale pentru a nu mai tolera aceste situa˛ii de-a dreptul revolt„toare ∫i de a aloca resursele financiare necesare pentru m„car un minimum de decen˛„ ∫i de respect pentru aceste veritabile institu˛ii de cultur„ ∫i civiliza˛ie, bibliotecile.

Sorin Dan Mihalache

#109828

îLamentabilul «Fabulospirit»“

Sloganul îFabulospirit“, lansat de Ministerul Afacerilor Externe cu scopul de a promova Rom‚nia, este o al„turare mecanic„ Óntre îspiritual“ ∫i îfabulos“, este artificial, de duzin„ ∫i nu are impact.

Nu putem s„ privim indiferen˛i cum milioane de euro sunt date unei firme-fantom„ care nu este nici m„car Ónregistrat„ Ón Registrul Comer˛ului. Pentru aceast„ campanie lamentabil„ pe care Ministerul Afacerilor Externe a lansat-o Ón paralel cu brandul de ˛ar„ la care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 Agen˛ia de Strategii Guvernamentale lucreaz„ de doi ani f„r„ niciun rezultat se vor cheltui aproximativ 3 milioane de euro.

Agen˛ia de Strategii Guvernamentale este o alt„ institu˛ie care cheltuie∫te inutil banii publici, o fic˛iune, care Ón 2006 a avut aproape 1 milion de euro pentru a∫a-numitele campanii de diagnoz„ social„ ∫i transparen˛„ institu˛ional„. Singura realizare notabil„ a acestei institu˛ii parazitare este difuzarea, pe 3 miliarde de lei, deci pe bani buni, a 4 milioane de flutura∫i cu chipul premierului C„lin Popescu-T„riceanu, pozat l‚ng„ steagul Uniunii Europene, care zac ∫i acum prin prefecturile Óns„rcinate cu distribuirea lor. A∫ mai vrea s„ spun c„ banul public a fost tocat cu incon∫tien˛„ prin amplasarea a 1.540 de panouri propagandistice despre Uniunea European„, care sunt f„cute la nivelul intelectual al campaniilor proletcultiste. Av‚nd Ón vedere faptul c„ aceast„ institu˛ie nu Ó∫i justific„ existen˛a, ea trebuie desfiin˛at„, urm‚nd a fi comasat„ cu alte departamente ∫i agen˛ii cu atribu˛ii Ón domeniu.

Œn momentul de fa˛„, Ón mod clar trebuie efectuat„ o restructurare ∫i o evaluare atent„ a performan˛elor institu˛iilor ce au ca obiect de activitate imaginea extern„ a Rom‚niei, deoarece sunt mult prea multe agen˛ii care se ocup„ de proiectarea imaginii Rom‚niei Ón plan extern, dar care nu au niciun fel de rezultate. Acesta este ∫i cazul campaniei îFabulospirit“, noul concept preg„tit de Ministerul Afacerilor Externe, care seam„n„ aproape Ón toate aspectele cu Ónceputul unui banc nereu∫it, deoarece îFabulospirit“ e doar o platform„, deci practic nimic, un nimic care se nume∫te îFabulospirit“ ∫i pentru care s-a luat o prim„ de 110.000 de euro.

Dumitru Avram

#112128

îBucure∫ti, o nou„ Vale a Pl‚ngerii!“

O ziarista gr„bit„, venit„ Ón Bucure∫ti de pe malurile Tamisei, de acolo unde rom‚nii sunt filma˛i prin corturi Ón Hyde Park, prezenta cititorilor s„i o imagine aproape idilic„ a Bucure∫tilor. îBulevardele largi, cl„dirile istorice elegante ∫i pie˛ele vaste se aseam„n„ cu cele pariziene. Limba, cultura cafenelelor ∫i — e de ajuns s„ urm„ri˛i privirile oric„rui b„rbat — femei izbitor de frumoase pretutindeni te fac s„ te g‚nde∫ti la Italia. O nou„ genera˛ie de tineri profesioni∫ti, cu studii Ónalte, vorbitori de englez„, Ón acest ora∫ cosmopolit, afi∫eaz„ peste tot haine ∫i ma∫ini de firm„. Poate c„ nu asta e imaginea Rom‚niei pe care o cunoa∫tem, dar Capitala a Ónregistrat o rapid„ transformare Ón ultimii 4 ani“. Cam a∫a i s-a p„rut c„ arat„ Capitala Rom‚niei doamnei Zoe Dare Hall, de la îThe Telegraph“. S„ p„r„sim acest Bucure∫ti v„zut prin fumul unei ospitalit„˛i excesive ∫i s„ Óncerc„m s„ surprindem numai c‚teva secven˛e care vorbesc mai mult dec‚t gr„itor despre faptul c„, pe soclul capitalismului s„lbatic reinstaurat fulger„tor Ón ˛ara noastr„, reÓnvie Valea Pl‚ngerii.

Nu cu mult timp Ón urm„, pe terenul viran din apropierea imensei gropi de beton care urma s„ devin„ Lacul V„c„re∫ti, din dispozi˛ia mai-marilor acelui sector, zeci de familii oropsite, Ón marea lor majoritate romi, care Ó∫i Ónjghebaser„ Ón ultimii ani, din resturi de c„r„mid„, sc‚nduri, table ruginite, cartoane ∫i alte de∫euri, co∫melii nu cu mult mai ar„toase dec‚t bordeiele din fosta Vale a

Pl‚ngerii, s-au trezit la u∫„ cu reprezentan˛ii Prim„riei, Ónso˛i˛i de jandarmi, care le somau s„-∫i str‚ng„ calabal‚cul, Óntruc‚t îzona“ intr„ Ón demolare! Dup„ 10—15 minute de îdialog“ (˛ipete, pl‚nsete, r„cnete, soma˛ii ∫i amenin˛„ri), excavatoarele au Ónceput s„ mu∫te necru˛„tor din mizerele îlocuin˛e“. îOriunde c„dea un perete“ — ne poveste∫te venerabilul gazetar Nicolae D„sc„lescu, fostul nostru coleg de la îAgerpres“ ∫i martor al acestor scene insuportabile — îÓn fata ochilor Ó˛i ap„rea nu o camer„, ci mai degrab„ un bordei sau un cote˛. Orice acoperi∫ c„zut descoperea un cr‚mpei de via˛„ medieval„, care p‚n„ Ón acea clip„ fatal„ se derulase Ón jurul unui pat, al unei mese vechi de c‚nd lumea, Ónc„rcate de oale ∫i farfurii soioase, al sobei de chirpici cu plita Ónfierb‚ntat„ ∫i al han˛elor de toate m„rimile ∫i de toate culorile, sp‚nzurate pe pere˛ii co∫covi˛i.

Neputincio∫i, oamenii Óncercau s„ mai salveze c‚te ceva din s„r„cia lor de o via˛„ care disp„rea Ón cupa excavatorului. Totul era un co∫mar. O femeie cu un copil Ón bra˛e pl‚ngea Ón hohote, iar micu˛ul Ói ∫tergea lacrimile de pe fa˛„. Doi pa∫i mai Óncolo, o t‚n„r„ Ó∫i desc„rc„ necazul pe primar: «Credeam ca are inima bogat„, dar uite-l ce hain e la suflet». Un b„tr‚nel, trezit din am„r„ciunea sa de reporterul unui post de televiziune, vorbea cu glas pierdut, nep„s„tor parc„ la drama din jurul s„u: «Nu m„ mai duc nic„ieri. R„m‚n s„ Ónchid ochii aici. De o via˛„ umblu s„ g„sesc un loc unde s„-ntind ˛oala asta pe care s„ pun capul. Nu mai am putere!»“.

Vremea era Ónc„ rea, iar bie˛ii oameni se mul˛umeau cu pu˛inul pe care Ól oferea soarta lor oropsit„. Œn fa˛a disper„rii pe care n„p„stui˛ii ∫i-o strig„ Ón c‚mpul f„r„ ecou, cei de la Prim„rie se mul˛umesc cu asigur„ri de-a dreptul cinice, Ón sensul c„ Ón urm„toarele 2—3 luni se va Óncheia construc˛ia a 200 de garsoniere, iar unele dintre familiile f„r„ ad„post (acelea care au buletin de Bucure∫ti) vor beneficia de un c„min (mai mult sau mai pu˛in civilizat). Despre ceilal˛i, niciun cuv‚nt! Lumea caut„ explica˛ii la graba cu care s-a trecut la demolarea acestor co∫melii.

Era oare at‚t de presant„ alungarea acestor familii s„rmane, care au locuit ani de zile Ón Lunca V„c„re∫tilor? Explica˛ia avea s„ vina de la mai-marele sectorului. Terenul din zona Lacului V„c„re∫ti este cea mai mare suprafa˛„ neconstruit„ din Bucure∫ti. Pe deasupra, se afl„ la mic„ distan˛„ de centrul ora∫ului, ceea ce Ói face pe speciali∫ti s„ estimeze c„ 1 metru p„trat din aceast„ zon„ s-ar putea vinde cu 300 de euro. Cam aici duceau graba ∫i neomenia autorit„˛ilor locale. La c‚te drame s-au petrecut Ón aceast„ zon„ a Bucure∫tilor, Ón primul r‚nd Ón fostul penitenciar ad„postit Óntre zidurile M‚n„stirii V„c„re∫ti, ea Óns„∫i distrus„ de cutremure ∫i de anticri∫ti, dar ∫i exproprierea c‚torva sute de oameni, deposeda˛i de gr„dinile lor de zarzavat pentru realizarea fantasmagoricului proiect al Lacului V„c„re∫ti, mai lipsea cea la care ne-am referit Ón r‚ndurile de mai sus, cu zeci de familii r„mase Ón voia sor˛ii.

Dincolo de toate erorile sale, Nicolae Ceau∫escu n-a l„sat niciodat„ oamenii pe drumuri pentru a crea fronturile de lucru ale constructorilor. ™i, slav„ Domnului,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 trebuie s„ recunoa∫tem c„ Ón acea vreme se construia, nu glum„!

Ioan Dumitru Puchianu

#117033

îJoi, 19 aprilie, ziua ru∫inii!“ Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ziua de joi, 19 aprilie, ar putea fi un moment istoric, dar nu este dec‚t o zi a ru∫inii. Nu a ru∫inii na˛ionale, cum s-a gr„bit mass-media s„ titreze, ci a ru∫inii parlamentare. A fost o vendet„ politic„ care a reu∫it s„ adune la aceea∫i mas„ P.S.D.-ul cu P.N.L.-ul ∫i P.R.M.-ul cu U.D.M.R.-ul, toat„ aceast„ risip„ de for˛e av‚nd un singur scop — suspendarea Pre∫edintelui Rom‚niei, un pre∫edinte al Rom‚niei ales prin vot direct de c‚teva milioane de rom‚ni, pe care acum, dumneavoastr„, cei 322 de parlamentari care a˛i votat îpentru“, i-a˛i c„lcat Ón picioare! Cum ave˛i acum curajul s„ v„ privi˛i Ón fa˛„ electoratul ∫tiind c„, cinici ∫i m‚na˛i de orgolii personale, l-a˛i tr„dat?!

Rom‚nul simplu a votat Ónt‚i pre∫edintele ∫i apoi platforma politic„ a P.S.D., P.N.L. sau P.R.M., iar acum dumneavoastr„ i-a˛i anulat op˛iunea direct„. Pre∫edintele Rom‚niei, indiferent de nume, este Ón primul r‚nd o institu˛ie. Este ales de popor cu votul majorit„˛ii, indiferent dac„ ne place sau nu. Este un apanaj al democra˛iei pe care a˛i invocat-o at‚t de des ∫i penibil Ón aceast„ sal„. Justific„rile privind demersurile dumneavoastr„ de suspendare a pre∫edintelui au fost demontate punct cu punct de Curtea Constitu˛ional„ ∫i totu∫i a˛i continuat acest circ ridicol. De la aceast„ tribun„ s-au rostit atacuri la persoan„ ∫i jigniri la adresa pre∫edintelui, a˛i delirat Ón discursuri incoerente trec‚nd de la Anthony Quin la Carol I, de la citate din Biblie la pove∫ti despre gardul de la Cotroceni, ∫i toate astea doar pentru a invalida un om ales de popor, nu de Parlament. Prin votul dumneavoastr„ a˛i jignit grav electoratul ∫i implicit a˛i decis, din fotoliile de parlamentari, imaturitatea ∫i incapacitatea poporului rom‚n de a-∫i alege conduc„torii, acuza˛ii grave care peste 30 de zile vor fi infirmate printr-un referendum popular. Nu a˛i reu∫it dec‚t s„ v„ umple˛i de ridicol ∫i s„ crea˛i un precedent periculos Ón aceast„ democra˛ie rom‚neasc„ de Ónceput.

Am spus la Ónceput c„ aceast„ zi de joi, 19 aprilie, va intra Ón istorie ca ziua ru∫inii, dar nu a ru∫inii na˛ionale. Na˛iunea rom‚n„ nu este format„ din 322 de parlamentari orgolio∫i care calc„ voin˛a electoratului Ón picioare. Na˛iunea rom‚n„ este format„ din acele milioane de oameni care vor participa peste o lun„ la referendum ∫i care vor valida sau nu ceea ce acum Parlamentul Óncearc„ s„ impun„ cu for˛a: suspendarea pre∫edintelui ales al Rom‚niei. ™i, ca un paradox, data de 20 mai, stabilit„ pentru referendum, coincide cu Duminica Orbului, ziua c‚nd acum 17 ani au avut loc Ón Rom‚nia primele alegeri libere. S„ sper„m c„ vor fi libere ∫i democratice ∫i de ast„ dat„!

Emil Radu Moldovan

#119786

îDezastru ∫i anarhie, cu demagogi ∫i amatori!“

Œntrebarea care ar trebui s„ preocupe pe to˛i rom‚nii ra˛ionali din aceast„ ˛ar„ este cine e cel mai mare demagog care ocup„ spa˛iul public Ón aceste zile. Iar

dac„ mergem pe aceast„ logic„, Óntrebarea care Ói urmeaz„ cu necesitate este ce putem face s„ limit„m r„ul f„cut de acest demagog.

Dar situa˛ia nu este at‚t de simpl„ precum pare, deoarece, Ón aceste zile, scena public„ este plin„ de demagogi, to˛i Ómbr„ca˛i Ón portocaliu, care de care mai zelo∫i ∫i Ónfoca˛i, Ónc‚t este foarte greu de dedus care este marele demagog.

Œns„ to˛i ace∫ti mici demagogi care parc„ ∫i-au pierdut cu totul sim˛ul ra˛iunii pun de c‚te ori au ocazia institu˛iile statului sub semnul Óntreb„rii, numindu-le c‚nd fasciste, c‚nd nedemocratice, c‚nd anticonstitu˛ionale.

™i toate astea de dragul unui singur om, care Ón nenum„rate r‚nduri a Ónc„lcat Constitu˛ia ∫i legile statului. Dar ei sunt at‚t de orbi˛i ∫i chiar Óndr„gosti˛i de acest om Ónc‚t pun sub semnul Óntreb„rii Ónsu∫i edificiul democra˛iei, care este Parlamentul, Ón orice ˛ar„ civilizat„.

Nimic nu mai conteaz„! Ra˛iunea, legile, democra˛ia ∫i chiar bunul-sim˛ sunt suspendate dac„ nu sunt pe placul ∫i Ón folosul îdomnului 5 minute“. Totul este ilegal ∫i anticonstitu˛ional dac„ nu e Ón beneficiul celui iubit de micii demagogi ∫i, Ón consecin˛„, Ón opinia lor, trebuie ori desfiin˛at, ori schimbat, dup„ chipul ∫i asem„narea celui adorat care nu gre∫e∫te niciodat„ ∫i, dup„ propriile declara˛ii, este perfect.

Astfel, prin atitudinea lor vehement„, ei au radicalizat discursul ∫i comportamentul din spa˛iul public, Ónc‚t oricine are o alt„ opinie pur ∫i simplu este Ómpotriva lor, ba, mai mult chiar, este du∫manul de clas„ ∫i este pus la col˛, iar dac„ se ive∫te ocazia i se serve∫te ∫i o corec˛ie fizic„, cum a fost cazul Ón Pia˛a Universit„˛ii cu un parlamentar.

Deci, pentru interese personale ∫i de grup, aceste persoane atenteaz„ la fundamentele democra˛iei, deoarece libertatea de expresie este un fundament esen˛ial al democra˛iei.

Toate acestea se Ónt‚mpl„ Ón timp ce liderii politici pe care demagogii portocalii Ói sus˛in au dus ˛ara de r‚p„, reu∫ind s„ s„r„ceasc„ cea mai mare parte din popula˛ie, ∫i din cauza amatorismului de care au dat dovad„ au reu∫it performan˛a s„ cheltuiasc„ doar 4% din banii veni˛i de la Comunitatea European„.

Dar pentru ei toate acestea nu conteaz„, important este doar interesul de grup. Faptul c„ Óndreapt„ ˛ara spre dezastru ∫i anarhie din cauza demagogiei ∫i amatorismului nu Ói impresioneaz„ c‚tu∫i de pu˛in, Óns„ Ói impresioneaz„ la culme soarta marelui demagog.

Adrian George Scutaru

#124192

Declara˛ie politic„: îDespre suspendarea pre∫edintelui Traian B„sescu“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Doresc s„ v„ prezint punctul meu de vedere Ón leg„tur„ cu suspendarea din func˛ie a pre∫edintelui Traian B„sescu.

S„ relu„m ∫irul evenimentelor: cu 24 de ore Ónainte de ∫edin˛a reunit„ a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, c‚nd urma s„ se discute suspendarea, pre∫edintele Traian B„sescu ne aten˛ioneaz„ cu o voce tun„toare, Ón _prime-time_ , c„ Ón cazul Ón care Parlamentul va vota suspendarea Ó∫i va prezenta demisia la 5 minute dup„ vot, aten˛ionare cu ecou Ón toat„ mass-media. Joi are loc ∫edin˛a, ∫i votul Ón favoarea suspend„rii este unul zdrobitor: 322 voturi pentru ∫i 108 Ómpotriv„. Traian B„sescu Ónt‚rzie s„-∫i prezinte demisia, justific‚ndu-∫i atidudinea pe baza unei a∫a-zise dorin˛e a poporului, ca urmare a unui miting îspontan“, care Ón realitate nu reprezenta dec‚t urmarea a mii de sms-uri ∫i e-mail-uri transmise membrilor P.D. ∫i P.L.D., mesaje care Ón final atr„geau aten˛ia ca nimeni s„ nu poarte Ónsemne ale partidului.

De mitingul a∫a-zis spontan se ∫tia Ónc„ de diminea˛„. Absolut îÓnt‚mpl„tor“ (ghilimelele le sesiza˛i dumneavoastr„!), Traian B„sescu Ó∫i face apari˛ia fix la ora 19,00, odat„ cu Ónceperea jurnalelor pe principalele posturi de televiziune. Cu un glas r„sun„tor, a spus c„ va face ce e mai bine pentru popor, de parc„ Ón cele 24 de ore scurse de la precedenta declara˛ie prin care Ó∫i anun˛a inten˛ia de a demisiona Domnia Sa a avut timp s„ consulte majoritatea electoratului. Refuz s„ cred c„ cineva Ó∫i poate imagina c„ poporul rom‚n a fost reprezentat de cel mult 2.000 de oameni aduna˛i la un miting, de a c„rui spontaneitate da˛i-mi voie s„ m„ Óndoiesc.

Gestul gratuit de a-∫i anun˛a demisia demonstreaz„ Ónc„ odat„ c„ Domnia Sa obi∫nuie∫te s„ arunce mult praf Ón ochi, numai c„, de aceast„ dat„, oamenii au fost mult mai greu de p„c„lit, mai ales c„ prin aceasta a dat dovad„ de mult„ nesiguran˛„ ∫i a demonstrat c„ se

limiteaz„ doar la un ton amenin˛„tor, dar f„r„ form„ ∫i fond!

At‚t de invocata legitimitate a pre∫edintelui Traian B„sescu, mai presus de cea a Parlamentului, este, de asemenea, u∫or de contestat, Óntruc‚t ∫i Domnia Sa a beneficiat de sus˛inere politic„ din partea unui partid, a∫a cum ∫i ceilal˛i candida˛i au fost, de asemenea, sus˛inu˛i de partidele din care proveneau. Apartenen˛a la un partid sau altul a reprezentat un criteriu major pentru electorat Ón a-∫i defini op˛iunea de vot. Tendin˛a pre∫edintelui de a ridiculiza Parlamentul, ai c„rui membri au fost ale∫i prin vot tot de c„tre popor, ne duce cu g‚ndul c„ Traian B„sescu dore∫te s„ de˛in„ controlul total asupra institu˛iilor statului, aspect caracteristic regimurilor dictatoriale. Aceast„ tendin˛„ a pre∫edintelui suspendat a putut fi observat„ ∫i la mitingul din Pia˛a Constitu˛iei, c‚nd Domnia Sa a subminat prin declara˛iile date rolul Parlamentului. Acest lucru este inadmisibil Óntr-o democra˛ie modern„ ∫i mai ales Óntr-un stat care se vrea a fi aliniat cerin˛elor Uniunii Europene.

Traian B„sescu Ó∫i axeaz„ discursul pe demonizarea institu˛iilor statului, pe demolarea competitorilor politici ∫i pe denigrarea fo∫tilor parteneri liberali care l-au ajutat s„ ajung„ pre∫edinte. Este jenant s„ te transformi Ón adversar al comunismului, al Securit„˛ii ∫i al grupurilor oligarhice c‚nd e∫ti unul dintre cei care au profitat de vechiul regim, c‚nd ˛i-ai bazat ac˛iunile pe sprijinul serviciilor secrete ∫i c‚nd dai rezolu˛ii pentru Óncurajarea unor firme. Acest dublu limbaj este caracteristic pentru pre∫edintele Traian B„sescu.

La finalul mitingului din Pia˛a Constitu˛iei, Domnia Sa Ómbr„˛i∫a mul˛imea Ón acordurile celebrului îImn al golanilor“, c‚ntat Ón 1990 Ón Pia˛a Universit„˛ii. La acea dat„, ministrul transporturilor care punea la dispozi˛ia minerilor garnituri de tren era tot Traian B„sescu! V„ mul˛umesc.

Emil Radu Moldovan

#128105

îDe la Marele Conduc„tor la Marele Farsor!“

Cine este cu adev„rat Traian B„sescu? Iat„ Óntrebarea care Ói fr„m‚nt„ pe cei mai mul˛i dintre rom‚ni Ón aceste zile.

Unii, mul˛umi˛i ∫i Ónc‚nta˛i de activitatea sa, vor spune c„ este Marele Conduc„tor, pe c‚nd al˛ii, pe deplin nemul˛umi˛i, vor spune c„ este Marele Tri∫or. Eu Óns„ afirm c„ pentru a putea g„si un r„spuns adecvat la aceast„ Óntrebare cel mai corect este s„ avem Ón vedere faptele pre∫edintelui, nu vorbele acestuia, iar faptele pre∫edintelui sunt Ón total dezacord cu vorbele pre∫edintelui.

Astfel, dac„ prin declara˛ii pre∫edintele se ar„ta a fi un ap„r„tor al intereselor celor mul˛i, scopul s„u fiind ca ace∫tia s„ tr„iasc„ bine, prin fapte, pre∫edintele a fost un ap„r„tor feroce al celor pu˛ini ∫i boga˛i, care de cele mai multe ori se Ómbog„˛eau pe seama celor pe care la nivel declarativ pre∫edintele Ói ap„ra cu ardoare.

Un exemplu Ón acest sens este faptul c„ imediat dup„ alegerile din 2004, c‚nd a schimbat voin˛a electoratului ∫i a adus la guvernare alian˛a, de∫i nu c‚∫tigase alegerile, principala lui preocupare a fost organizarea de alegeri anticipate, pentru ca P.D. ∫i acoli˛ii din jurul acestuia s„ capete c‚t mai mult„ putere ∫i implicit ∫i accesul nelimitat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 la resurse, Ón timp ce promisiunile f„cute popula˛iei pentru un trai mai bun au fost uitate cu des„v‚r∫ire. Ba, chiar mai mult, Ón loc s„-∫i Óndrepte aten˛ia spre nevoile cu care se confrunt„ popula˛ia, el ∫i-a Óndreptat aten˛ia spre îb„ie˛ii de∫tep˛i“, pentru care a f„cut presiuni ca s„ ob˛in„ energie ieftin„ pe care apoi o vindeau popula˛iei la suprapre˛.

Se pot g„si multe alte exemple Ón care proverbialul îdomn 5 minute“ una spune ∫i alta face, ceea ce eviden˛iaz„ faptul c„ pu˛in Ói pas„ de to˛i ceilal˛i Ón afar„ de propria persoan„.

Acest lucru a fost foarte bine eviden˛iat s„pt„m‚na trecut„, c‚nd îdomnul 5 minute“ a amenin˛at Parlamentul c„ dac„ Ól suspend„ demisioneaz„ Ón 5 minute de la suspendare ∫i, Ón acela∫i timp, le-a atras aten˛ia parlamentarilor ∫i oamenilor politici c„ vor fi aspru sanc˛iona˛i de popula˛ie la alegerile preziden˛iale care vor urma dac„ Óndr„znesc s„-l suspende.

Ei bine, parlamentarii ∫i liderii politici care au anun˛at c„ Ól suspend„ ∫i-au respectat cuv‚ntul ∫i au f„cut-o, Óns„ Traian B„sescu, surpriz„-surpriz„ sau poate nu, a anun˛at c„ nu mai demisioneaz„ deoarece politicienii cei r„i se preg„tesc de un complot Ómpotriva lui, iar ˛ara are nevoie de el.

Nimic mai fals. fiara are nevoie de pre∫edinte, dar nu de unul ca îdomnul 5 minute“, care a aruncat Ón derizoriu institu˛ia preziden˛ial„, ci de unul demn, cinstit ∫i care Ó∫i respect„ cuv‚ntul dat ∫i institu˛iile democratice din aceast„ ˛ar„.

Œn opinia mea, Traian B„sescu este Ón stare de orice pentru a-∫i atinge scopul, ne˛in‚nd cont de victimele colaterale, chiar dac„ acestea se numesc poporul rom‚n.

Astfel afirm f„r„ pic de t„gad„ c„ îdomnul 5 minute“ este un mare farsor.

Grigore Cr„ciunescu

#131143

î™i d„-i, ∫i lupt„, ∫i lupt„, ∫i d„-i...!“ Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Nici nu apucase s„ se usuce bine cerneala pe hot„r‚rea de suspendare a pre∫edintelui, c„ am asistat la o adev„rat„ revolu˛ie. Capitala a fost gazda unor demonstra˛ii populare îspontane“, at‚t de spontane Ónc‚t s„ te fac„ s„ te g‚nde∫ti la faptul c„ anumite persoane au presim˛it c„ e posibil s„ se Ónt‚mple ceva ∫i s-au preg„tit corespunz„tor, pentru orice situa˛ie.

Cred c„ e clar pentru toat„ lumea de c‚t„ sus˛inere trebuie s„ se bucure domnul Traian B„sescu dac„ a fost nevoie de mobilizare na˛ional„ pentru a aduna un num„r de oameni c‚t de c‚t conving„tor, ca s„ aclame sau s„ fluiere la ni∫te comenzi din culise. Ba a fost nevoie ∫i de un vechi tovar„∫ de suferin˛„, de asemenea, victim„ a îmonstruoasei coali˛ii“, ca s„ fluture un steag g„urit, Óntr-o Óncercare ridicol„ de a face apel la sentimente, la amintiri vechi de aproape 18 ani. Ar trebui ca Pia˛a Universit„˛ii ∫i steagul f„r„ stem„ s„ r„m‚n„, pentru rom‚ni, un simbol ∫i s„ nu fie amestecate Ón lupte politice f„r„ substan˛„.

Cea mai bun„ ap„rare este atacul, ∫tiu acest lucru foarte bine. Nu cred c„ m„ contrazice cineva atunci c‚nd afirm c„ Partidul Democrat s-a aruncat Ón lupt„ Ónainte ca aceasta s„ Ónceap„. Este, poate, de admirat, solidaritatea

colegilor no∫tri cu fostul lor pre∫edinte de partid, dar de aici ∫i p‚n„ la a refuza s„ recuno∫ti c„ presupu∫ii inamici au mai f„cut ∫i altceva dec‚t r„u e cale lung„!

Atacul a Ónceput ∫i continu„, la orice nivel, din Parlament ∫i p‚n„ Ón organiza˛iile comunale. Se pare c„ Partidul Democrat consider„ necesar ca, prin to˛i membrii s„i, cu sau f„r„ func˛ii, s„ ias„ Ón fa˛„, s„ denun˛e ∫i s„ Ónfiereze a∫a-zisul pact P.N.L.-P.S.D. Nu am f„cut niciun pact cu P.S.D., ei fiind adversarii no∫tri dintotdeauna, ∫i niciodat„ nu ne vom alia cu ei. Aceasta fiind situa˛ia, toate acuzele lansate de fo∫tii no∫tri parteneri sunt nefondate.

Cel mai elocvent exemplu pe care Ól pot da Ón acest sens este cel al jude˛ului Ia∫i, pentru c„ Ól cunosc cel mai bine ∫i Ól reprezint. La noi, lupta a Ónceput de la Pa∫cani, c‚nd pre∫edintele executiv al organiza˛iei jude˛ene P.D., Ómpreun„ cu domnii parlamentari ce reprezint„ cu cinste Ia∫iul Ón Parlament sub culorile acestei forma˛iuni politice, au onorat cu prezen˛a ultima ∫edin˛„. Œn loc s„ prezinte o analiz„ a gradului de implicare a parlamentarilor democra˛i Ón zon„, au preferat s„ se lanseze Ón acuza˛ii la adresa parlamentarilor liberali ie∫eni care acum ocup„ func˛ii de mini∫tri. Mai grav este faptul c„, Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„, limbajul domnului senator a l„sat mult de dorit, fiind evident„ copierea modului de exprimare al primului democrat al ˛„rii. Dac„ marele ∫ef Ó∫i permite s„ numeasc„ ziari∫tii îg„ozari“, de ce un membru al Parlamentului n-ar putea s„-l numeasc„ pe ministrul Ónv„˛„m‚ntului îmincinos“, î∫antierist“ ∫i îpu˛oi“?!

P‚n„ acum n-am avut mini∫tri din Ia∫i. N-a fost bine. Acum, c„ avem patru, iar nu-i bine, le c„ut„m nod Ón papur„ ∫i-i critic„m dinainte, ca s„ fim siguri c„ nu uit„m s„ mai bif„m o apari˛ie Ón pres„.

Colegii democra˛i au birou parlamentar la Pa∫cani. Au str„lucit Óns„ prin absen˛„, c„ audien˛ele presupun totu∫i stres ∫i r„bdare, ∫i efort ca s„ cau˛i solu˛ii la problemele oamenilor. Atunci c‚nd n-ai probleme de rezolvat, ai timp s„ critici ce fac al˛ii.

Pentru un partid e, Óntr-adev„r, nevoie de maturitate politic„ pentru a-∫i crea un destin propriu, indiferent de cine-l conduce, pentru a se delimita de afirma˛iile celui care l-a creat.

Traian B„sescu afirm„ despre 322 de parlamentari c„ sunt ho˛i ∫i lichele, iar Partidul Democrat Ól sus˛ine. Din Ónt‚mplare, niciunul dintre cei 322 nu este democrat. Cum de s-a nimerit, oare, ca to˛i cei drep˛i ∫i cinsti˛i s„ fac„ parte din P.D.? Dac„ e a∫a, dragi colegi democra˛i, ∫i nu mai suporta˛i prezen˛a noastr„, cum de nu p„r„si˛i acest loc al pierzaniei, ca nu cumva s„ fi˛i ispiti˛i ∫i s„ c„de˛i ∫i voi Ón p„cat?!

Horea Dorin Uioreanu

#135166

Declara˛ie politic„: îPopulismul d„uneaz„ grav democra˛iei!“

## Stima˛i colegi,

Dac„ mi-ar fi spus cineva Ón urm„ cu c‚teva s„pt„m‚ni c„ Ón Rom‚nia mai este posibil„ o reabilitare a îinstitu˛iei mineriadei“, Ón variant„ modern„, i-a∫ fi r„spuns c„ vorbe∫te prostii. Œn primul r‚nd, pentru c„ Rom‚nia are o democra˛ie consolidat„, iar Ón al doilea r‚nd deoarece eram convins c„ nu mai exist„ lideri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 capabili s„ manipuleze mase Óntregi de oameni de teama de a nu-∫i pierde scaunul. Ceea ce am aflat ∫i v„zut Ón ultimele zile m„ sperie, ca om politic, pentru c„ Ómi dau seama c„ integritatea nu mai este la mare c„utare, iar populismul a devenit o art„ a vie˛ii politice la care, sincer, nu m„ pricep.

Domnul B„sescu ∫i sus˛in„torii s„i nu Ón˛eleg c„ Rom‚nia a evoluat. Nici m„car nu Ó∫i doresc ca oamenii s„ Ón˛eleag„ mai mult dec‚t li se ofer„ la televizor. Pentru domnul B„sescu ∫i sus˛in„torii s„i politici, important este s„ lucreze cu o mas„ de manevr„ care s„ tresalte la fiecare semnal dat din dealul Cotrocenilor, iar pentru asta este bine s„ decredibilizeze Óntreaga clas„ politic„, s„ radicalizeze op˛iunile oamenilor.

Asist„m, stima˛i colegi, la o manipulare ca la carte, care va r„m‚ne Ón analele istoriei. F„r„ pic de ru∫ine, membrii P.D. se iau la Óntrecere cu cei ai P.L.D. pentru a-∫i mobiliza oamenii cu carnet de membru ∫i pentru a da impresia unei sus˛ineri populare Ón r‚ndul cet„˛enilor. Ce Ónseamn„ s„ str‚ngi 2.000 de persoane Ón Pia˛a Universit„˛ii Óntr-un moment de maxim„ intensitate, Óntr-un ora∫ cu peste dou„ milioane de locuitori?! Este egal cu zero! Ce Ónseamn„ s„ aduni, Ón Pia˛a Constitu˛iei din Bucure∫ti 5.000 de oameni, adu∫i, cu chiu, cu vai, cu autocarele, de prin ˛ar„, la un miting organizat timp de c‚teva zile? Este un mare e∫ec. Care mai este diferen˛a Óntre pelerinajul îsus˛in„torilor“ Ónregimenta˛i politic ai pre∫edintelui B„sescu ∫i aleg„torii P.S.D. din celebrele microbuze din campania electoral„ a anului 2004?

De c‚teva zile, Ón sediile P.D. este mare agita˛ie. Telefoane, mesaje pe telefoane ∫i pe Internet, institu˛ii conduse de membri P.D. Óncearc„ s„ Ói men˛in„ domnului Traian B„sescu aura de om politic popular. Toate energiile se canalizeaz„ Ón aceast„ direc˛ie. Nu mai conteaz„ c„ Ón mod normal aceste ac˛iuni ar trebui s„ apar˛in„ societ„˛ii civile, nu mai conteaz„ c„ se sfideaz„ reguli ale bunului-sim˛, c„ oamenii adu∫i Ón pie˛e sunt persoane angajate politic.

De-a lungul istoriei, marii dictatori ∫i-au justificat ac˛iunile Ón lupta cu adversarii politici prin legitimitatea dat„ de popor, prin crearea unei frenezii populare Ón jurul propriei persoane. Oricine se Ómpotrivea marelui conduc„tor se Ómpotrivea poporului Ónsu∫i. Vi se pare o situa˛ie pe care tocmai a˛i v„zut-o de diminea˛„ la televizor?

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Ioan Hoban

#139823

îPodul Decebal din Baia Mare“

Sus˛in aceast„ declara˛ie politic„ Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a scoate Ón eviden˛„ o problem„ cu care se confrunt„ municipiul Baia Mare de mai mult timp.

Lucr„ri de amploare se impun Ón zona podului Decebal din municipiul Baia Mare. Œn aval de pod, lucr„rile de ap„rare efectuate acum cinci ani pe malul st‚ng al apei sunt Ón totalitate compromise, impun‚ndu-se interven˛ii urgente pentru a pune Ón siguran˛„ construc˛ia care asigur„ traficul pietonal ∫i rutier din Cartierul S„sar Ónspre zona g„rii.

Expertizele au ar„tat c„ funda˛ia zidului de ap„rare din st‚nga podului e grav afectat„. Este absolut necesar„ g„sirea unei solu˛ii financiare Ón vederea repar„rii podului ∫i refacerii zidurilor de sprijin ale malurilor r‚ului S„sar, Ón special Ón aval de podul Decebal, pe aproximativ 1,5 kilometri.

Dup„ cum spuneam, Ón momentul de fa˛„, podul Decebal nu prezint„ siguran˛„ din cauza picioarelor ∫i pilelor degradate, ce risc„ pr„bu∫irea acestuia la primele inunda˛ii considerabile.

Œn amonte de acest pod s-au pr„bu∫it deja zidurile de sprijin ale malurilor r‚ului S„sar, pe por˛iuni de aproximativ 150 p‚n„ la 200 de metri, dup„ lucr„rile executate Ón perioada 2001—2003.

Pr„bu∫irea, Ón aval de pod, pe ambele maluri ale r‚ului S„sar, a zidurilor de sprijin, pune Ón pericol circa 200—300 de apartamente din blocurile existente Ón acea zon„ ∫i, de asemenea, magistrala de gaz metan, conductele ce transport„ tulbureala cu cianur„, conductele apar˛in‚nd Companiei îRemin“, precum ∫i ruperea unor por˛iuni din Bulevardul Independen˛ei, care face leg„tura cu Satu Mare.

Cu un an Ón urm„ am trimis memorii factorilor de resort Ón domeniul transporturilor ∫i mediului, dar r„spunsul a avut doar un caracter de promisiune.

Reiau aceast„ solicitare, de importan˛„ major„ pentru Baia Mare, cu speran˛a c„ voi putea s„ determin factorii responsabili s„ ia act de situa˛ia grav„ Ón care se afl„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 podul Decebal din Baia Mare ∫i s„ se g„seasc„ sursele de finan˛are pentru realizarea proiectelor din jude˛ul Maramure∫.

Ioan Oltean

#141970

Declara˛ie politic„: îPinocchio din P.S.D.“ Stima˛i colegi deputa˛i,

M„ intrig„ faptul c„, Ón ultima perioad„, personaje care timp de doi ani au stat pitite prin cotloanele pr„fuite ale P.S.D. sunt scoase la lumina zilei cu scopul de a intoxica opinia public„ Ón cel mai degradant mod posibil.

Vicepre∫edintele P.S.D., Dan Nica, a adus, zilele trecute, o serie de acuza˛ii halucinante la adresa P.D., fapt care ne-a determinat s„-l asem„n„m pe domnul Nica cu un îPinocchio“ fabricat de P.S.D. cu scopul de a p„c„li cu neru∫inare electoratul.

Ne-am obi∫nuit, de-a lungul timpului, cu afirma˛ii marca Dan Nica, specialist Ón falsificarea votului, calitate pe care ∫i-a demonstrat-o cu ocazia alegerilor interne din P.S.D., afirma˛ii care s-au dovedit a fi, de fiecare dat„, neadev„ruri grosolane aruncate pe pia˛„ pentru a justifica lipsa de viziune ∫i strategie politic„ a partidului din care face parte.

P.D. a fost acuzat c„ a organizat sus˛inerea de mitinguri ilegale pentru sus˛inerea lui Traian B„sescu. Suntem profund dezam„gi˛i de micimea vicepre∫edintelui P.S.D., pe care Ól suspect„m de invidie Ón ceea ce prive∫te popularitatea pre∫edintelui Traian B„sescu ∫i, Ón acela∫i timp, de neputin˛„, dat fiind faptul c„ P.S.D. nu este Ón stare, nici cu slujbe, s„ scoat„ at‚˛ia simpatizan˛i Ón strad„.

Mai mult dec‚t at‚t, pe fondul frustr„rilor acumulate de c‚˛iva ani Óncoace, P.S.D. a ajuns s„ fac„ apel la ministrul liberal Cristian David ca s„ aplice amenzi S.P.P.-ului. Acesta din urm„ a oferit, deja, primul exemplu de incompeten˛„ profesional„, ordon‚nd amendarea Serviciului de Protec˛ie ∫i Paz„ f„r„ a se informa, Ón prealabil, de protocoalele Óncheiate Óntre S.P.P. ∫i ministerul pe care domnul David Ól conduce.

Totodat„, Dan Nica i-a acuzat pe Vasile Blaga, Monica Macovei ∫i prim-adjunctul S.R.I., Florian Coldea, c„ au dispus, la solicitarea lui Traian B„sescu, verificarea hot„r‚rilor judec„tore∫ti referitoare la falimentul ∫i lichidarea judiciar„ a unor agen˛i economici.

Pentru asemenea declara˛ii grave Ói solicit„m deputatului P.S.D. Dan Nica administrarea, de urgen˛„, a dovezilor care Ói sus˛in afirma˛iile. Œn caz contrar, a∫tept„m ca Domnia Sa s„-∫i prezinte Ón mod oficial scuzele pentru modul Ón care a Óncercat discreditarea P.D. ∫i a pre∫edintelui Traian B„sescu.

P.D. consider„ c„ domnul Nica este mai mult dec‚t iresponsabil, vicepre∫edintele P.S.D. f„c‚ndu-∫i un obicei Ón a min˛i opinia public„, f„r„ ca pentru asemenea comportamente denaturate s„ fie tras la r„spundere.

Pe aceast„ cale solicit„m conducerii P.S.D. ca asemenea oameni precum Dan Nica s„ fie l„sa˛i la naftalin„, pe motiv c„ Domnia Sa sufer„ de mitomanie, boal„ ce necesit„ tratament de urgen˛„.

V„ mul˛umesc.

Cornelia Ardelean

#144719

Cetatea Aradului este unul dintre cele mai importante monumente istorice ale Aradului. Oper„ a arhitectului Harsch, a c„rei construc˛ie a Ónceput Ón anul 1763, dup„ sistemul Vauban, cetatea este o construc˛ie Ón form„ de dubl„ stea cu 6 col˛uri, cu ziduri puternice de ap„rare, cazemate ∫i alte construc˛ii militare. Planul Cet„˛ii Aradului a fost aprobat personal de Ómp„r„teasa Maria Theresa ∫i de fiul ei, Iosif al II-lea.

De-a lungul istoriei, Cetatea Aradului a g„zduit evenimente importante, fiind Ón timpul Revolu˛iei lui Horea, Ón 1784, unul dintre principalele centre de ac˛iune a trupelor imperiale Ómpotriva r„scula˛ilor. Dup„ Revolu˛ia din 1848, Ón cazematele cet„˛ii au fost Ónchi∫i ∫i condamna˛i numero∫i revolu˛ionari, printre care ∫i Eftimie Murgu.

Œn prezent, Ón incinta cet„˛ii func˛ioneaz„ un batalion mixt rom‚no-ungar de men˛inere a p„cii, Ónfiin˛at Ón 1998. Batalionul este condus alternativ de Rom‚nia ∫i Ungaria ∫i a participat Ón ultimii ani la misiuni Ón Kosovo, Afganistan ∫i Irak.

De ani de zile, practic imediat dup„ evenimentele din decembrie 1989, autorit„˛ile locale au Óncercat s„ ob˛in„ retragerea unit„˛ii militare din Cetatea Aradului ∫i redarea acestui monument istoric circuitului civil. At‚t valoarea simbolic„, c‚t ∫i plasarea strategic„, Ón apropierea centrului istoric vechi ∫i Ón imediata vecin„tate a celei mai cunoscute baze de agrement din Arad, au determinat autorit„˛ile ∫i opinia public„ s„ urm„reasc„ sus˛inut reintegrarea cet„˛ii Ón circuitul civil. Sunt deja c‚˛iva ani de c‚nd responsabilii Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale au fost de acord c„ unitatea militar„ trebuie s„ p„r„seasc„ Cetatea Aradului. De altfel, normele europene prev„d ca garnizoanele unit„˛ilor militare s„ fie plasate Ón afara localit„˛ilor. Mai mult, autorit„˛ile locale au fost de acord s„ Ó∫i asume costul mut„rii unit„˛ii militare Ón afara ora∫ului.

Cu toate acestea, formalit„˛ile pentru trecerea cet„˛ii Ón circuitul civil se fac exasperant de lent. De-a lungul timpului au fost lansate multe declara˛ii de complezen˛„ ∫i simpatie primite de la Bucure∫ti, prin care comunit„˛ii locale i se promite sprijin. Ar„denii a∫teapt„ ca autorit„˛ile locale s„ se implice mai energic Ón rezolvarea acestei probleme. Este p„cat c„ nu se urgenteaz„ acest proces, cu at‚t mai mult cu c‚t tergiversarea mut„rii batalionului mixt Ón afara ora∫ului blocheaz„, practic, refacerea centrului istoric al Aradului, care depinde Ón mare m„sur„ de redarea cet„˛ii circuitului civil.

Ion Luchian

#147246

Declara˛ie politic„: îCele mai lungi cinci minute“ Stima˛i colegi,

Parlamentul Rom‚niei a Ónf„ptuit s„pt„m‚na trecut„ un act nu numai f„r„ precedent Ón istoria noastr„, dar ∫i un act plin de responsabilitate ∫i de semnifica˛ii.

Dup„ ∫aizeci de ani de regimuri autoritare Ón Rom‚nia ∫i dup„ ∫aptesprezece de tranzi˛ie c„tre un regim democratic, ce s-a Ónt‚mplat s„pt„m‚na trecut„ poate fi considerat un pas Ónainte c„tre maturizarea noastr„ democratic„, deoarece pentru prima oar„ Ón istoria Rom‚niei un ∫ef de stat a fost avertizat de o alt„ putere

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 a statului c„ nu Ó∫i desf„∫oar„ corect activitatea, toate acestea petrec‚ndu-se Ón spiritul legii ∫i Ón mod pa∫nic.

Mul˛i dintre sus˛in„torii domnului B„sescu ∫i Domnia Sa Ónsu∫i au afirmat c„ Parlamentul a Ónf„ptuit un abuz prin votul de joi, pentru c„ a ignorat avizul Cur˛ii Constitu˛ionale, fapt cum nu se poate mai lipsit de adev„r, Óntruc‚t, Ón conformitate cu textul constitu˛ional, Ón avizul pe care Curtea trebuia s„-l dea ar fi trebuit s„ se spun„ numai dac„ au existat fapte de Ónc„lcare a Constitu˛iei — Ón acest aviz Curtea afirm‚nd c„ s-au s„v‚r∫it asemenea fapte —, nu s„ se stabileasc„ gradul de gravitate a acestora, responsabilitatea stabilirii gradului de gravitate a Ónc„lc„rilor Constitu˛iei de c„tre pre∫edinte revenindu-i Ón exclusivitate Parlamentului, lucru subliniat de altfel ∫i Ón avizul Cur˛ii.

Trist nu este faptul c„ persoane precum domnii Boc ∫i Videanu interpreteaz„ Constitu˛ia a∫a cum doresc ∫i cum le serve∫te intereselor lor, ci c„ Ónsu∫i pre∫edintele ˛„rii face acest lucru, lans‚nd acuza˛ii nefondate la adresa Legislativului Ón Óncercarea iresponsabil„ de a-l discredita Ón fa˛a opiniei publice, pentru a-i servi intereselor sale politice de moment.

Ce a urmat dup„ votul parlamentului ∫tim cu to˛ii. Cele mai lungi cinci minute din istorie, minute care de fapt, nu s-au mai scurs niciodat„.

Œn ultimii doi ani Traian B„sescu ne-a tot amenin˛at cu Óntoarcerea la popor, ne-a acuzat c„ ne temem de confruntarea cu electoratul. A∫a cum s-a v„zut dup„ votul din Parlament, cel care se teme, de fapt, de confruntarea cu electoratul este Traian B„sescu.

Se teme Traian B„sescu de alegeri pentru c„ ∫tie c„, a∫a cum afirma un mare teoretician al democra˛iei, Ón fapt alegerile nu hot„r„sc asupra politicilor concrete, ci mai degrab„ ele decid cine va hot„rÓ asupra acestora. Adic„ calitatea unui om politic nu rezid„ numai Ón capacitatea acestuia de a c‚∫tiga alegeri, ci ∫i Ón capacitatea acestuia de a transpune Ón practic„ politicile de care o societate are nevoie.

Or, la capitolul politici concrete, Traian B„sescu a demonstrat ∫i Ón ultimii doi ani c„ st„ foarte prost. A∫a cum s-a v„zut ∫i s„pt„m‚na trecut„, singurele argumente politice ale lui Traian B„sescu sunt vorbele, numai c„, de data aceasta, vorbele s-au Óntors Ómpotriva sa.

Mai mult Ónc„, vorbind tot mai des de popor, Traian B„sescu ne apare nu at‚t un politician popular, ci unul demolatru, adic„ un politician care vorbe∫te prea mult despre popor f„r„ a-i acorda de fapt nicio aten˛ie. Or, a∫a cum remarca acela∫i teoretician men˛ionat Ónainte, pentru un demolatru transformarea poporului ideal Óntr-un feti∫ este Ónso˛it„, adeseori, de un dispre˛ total fa˛„ de oamenii reali, lucru observabil ∫i la Traian B„sescu, prin ac˛iunile sau inac˛iunile sale din ultimul timp.

Astfel, dup„ votul din Parlament, pus fa˛„ Ón fa˛„ cu propriul bluf, ∫i anume c„ Ó∫i va da demisia dac„ va fi suspendat, politicianul Traian B„sescu ∫i-a pus la lucru echipa pentru a fabrica un scenariu care s„-i permit„ s„ dea Ónapoi f„r„ s„ par„ complet ridicol, lucru care nu prea i-a reu∫it.

Œn cele din urm„, eu consider c„ este un lucru bun faptul c„ pre∫edintele Traian B„sescu a renun˛at s„-∫i mai dea demisia. ™i asta pentru c„, astfel, Domnia Sa a recunoscut autoritatea ∫i legitimitatea deciziei luate prin

vot de Parlamentul Rom‚niei, deciz‚nd, Ón consecin˛„, s„ se supun„ p‚n„ la cap„t procedurilor, a∫a cum sunt ele Ónscrise Ón Constitu˛ie, Ón cazul suspend„rii pre∫edintelui. V„ mul˛umesc.

Minodora Cliveti

#151386

îŒntoarcerea la popor“

L-am ascultat pe Traian B„sescu declar‚nd Ón discursul s„u de Ónvestire din 21 decembrie 2004:

îNa˛iunea rom‚n„ are nevoie de un pre∫edinte care s„ o reprezinte cu demnitate, s„ lucreze cot la cot cu institu˛iile statului pentru a scoate Rom‚nia de sub sceptrul s„r„ciei ∫i al corup˛iei“.

îPrea mul˛i pensionari au pensii mai mici dec‚t factura la Ónc„lzire pe timp de iarn„. Prea mul˛i ˛„rani tr„iesc Ón s„r„cie, indiferent de c‚t de bogat„ este recolta. Prea mul˛i tineri Óncep s„ cread„ c„ Rom‚nia nu mai este o ˛ar„ Ón care au ∫anse. Aceasta realitate trebuie schimbat„“.

îNu voi accepta niciun amestec al politicului Ón institu˛iile statului, care trebuie s„ ac˛ioneze conform Constitu˛iei ∫i legilor statului“.

Ce s-a schimbat dup„ mai bine de doi ani? Nimic din toate acestea, partitura se repet„, situa˛ia este aceea∫i, s„racii sunt mai s„raci, iar spectatorii, mai pu˛ini.

Doar Traian B„sescu este altul, pe zi ce trece mai agresiv, contradictoriu, populist, manipulator, Ómpro∫c‚nd cu noroi tot ∫i toate, f„r„ nimic sf‚nt, Ón neputin˛a ∫i graba sa de îdictat“. Din c‚nd Ón c‚nd, c‚nd d„ de greu, c‚nd scenariile nu pot fi Óndeplinite sau i se pun Ón cale stavile, Ó∫i aminte∫te de popor, mai bine zis, de electorat.

™i cum nu Óntrevede nicio speran˛„ pentru ca acea urare îS„ tr„i˛i bine!“ s„ se Ómplineasc„, solu˛ia miraculoas„, invocat„ destul de des, mai ales ca amenin˛are, la adresa adversarilor politici, de Traian B„sescu, Ón ultima vreme, e îÓntoarcerea la popor“, acum c‚nd, cu m‚necile suflecate, mai poate debita Ónc„ sloganurile din campania electoral„ din 2004, n„d„jduind c„ poate p„c„li pe mai departe.

C‚nd Ói convine ∫i c‚nd are nevoie Traian B„sescu îse Óntoarce la popor“, Óncearc„ s„-l hr„neasc„ iar„∫i cu iluzii, descoper„ de fiecare dat„ adev„ratele probleme ale electoratului ∫i cuv‚nt„ demagogic îcu fa˛a la popor“, ar„t‚nd du∫mani, acuz‚nd de-a valma institu˛ii ∫i oameni, invoc‚nd ∫i gener‚nd conflicte ∫i, mai ales, îgrupuri de interese“; acela∫i popor c„ruia i-a Óntors spatele de at‚tea ori ∫i de care nu i-a p„sat ∫i nu Ói pas„ dec‚t ca s„-∫i satisfac„ vanitatea, setea de r„zbunare ∫i nevoia de voturi!

™i atunci cum îs„ tr„i˛i bine“?!

Mircea Valer Pu∫c„

#153629

Speciali∫tii spun c„ omul, atunci c‚nd nu Ón˛elege ceva, fie se amuz„, fie se sperie. De la sperietur„ la spaim„ nu-i dec‚t un mic pas! Œntr-o astfel de stare reac˛ia nu mai poate fi controlat„, poate degenera ∫i, nu de pu˛ine ori, Ón lipsa ra˛iunii se poate instala... panica.

Joi, 19 aprilie 2007, Parlamentul Rom‚niei, Óndeplinindu-∫i prerogativa consacrat„ la art. 95 din Constitu˛ie, Óndeplinind recomandarea Cur˛ii Constitu˛ionale, a∫a cum este ea formulat„ Ón avizul consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007: îR„m‚ne ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 Parlamentul s„ decid„, pe baza datelor ∫i informa˛iilor care-i vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor, asupra existen˛ei ∫i gravit„˛ii faptelor pentru care s-a propus suspendarea din func˛ie a Pre∫edintelui Rom‚niei, Ón concordan˛„ cu dispozi˛iile art. 95 din Constitu˛ie“, l-a suspendat pe domnul Traian B„sescu...

Mul˛i oameni politici, anali∫ti politici, formatori de opinie etc. au afirmat c„ aceast„ hot„r‚re a Parlamentului este echivalent„ cu negarea votului electoratului care, Ón 2004, l-a ales pe domnul Traian B„sescu pre∫edinte pentru 5 ani, viciindu-se astfel decizia popular„. S-a afirmat, de asemenea, c„ îdoar poporul Ói poate retrage mandatul, ∫i nicidecum Parlamentul“, a∫a c„, vezi Doamne!, hot„r‚rea de suspendare este neconstitu˛ional„! Au fost chiar afirma˛ii, pe care le consider Ón egal„ m„sur„ hazardate, grave ∫i ira˛ionale, care pretindeau c„ prin votul de suspendare Parlamentul a votat Ómpotriva Rom‚niei!

Lucrurile nu stau tocmai a∫a, iar cel care cite∫te Constitu˛ia, _sine ira et studio_ , constat„ faptul c„ suspendarea de c„tre Parlament nu Ónseamn„ deposedarea de mandat a pre∫edintelui, punerea mandatului la dispozi˛ia corpului electoral ∫i obligarea pre∫edintelui de a-l rec‚∫tiga prin referendum. Nicidecum! Ca urmare a suspend„rii, pre∫edintele are mandatul intact, doar c„ se ofer„ corpului electoral posibilitatea de a i-l revoca printr-un referendum organizat Ón cel mult 30 de zile.

Œn perioada de la suspendare p‚n„ la referendum atribu˛iile pre∫edintelui sunt preluate, Ón ordine, de pre∫edintele Senatului sau de pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, care asigur„ interimatul... Cu alte cuvinte, procedura de suspendare d„ un timp de reflec˛ie pre∫edintelui, dar ∫i o ocazie excep˛ional„ pentru corpul electoral de a-i retrage Óncrederea acordat„ la alegeri, dac„ aceast„ retragere a Óncrederii o consider„ necesar„. A∫adar, Óntreaga procedur„ este legitim„, corect„ ∫i benefic„ sistemului democratic, ea, procedura, constituindu-se Óntr-un instrument de prevenire a instal„rii autoritarismul sau, mai r„u, a tendin˛elor dictatoriale.

Principiul separa˛iei puterilor Ón stat presupune instrumente democratice care s„ asigure echilibrul ∫i controlul acestora. Echilibrul presupune ca niciuna dintre puteri s„ nu poat„ uzurpa prerogativele altei puteri, iar controlul se realizeaz„ prin instrumente capabile s„ asigure acest echilibru, f„c‚nd posibil„ procedura de revocare din func˛ie a acelora care, prin acte de decizie sau sustragerea de la Óndeplinirea unor acte de decizie obligatorii, Óncalc„ regulile care le definesc rolul ∫i responsabilitatea func˛iei. Dar aceast„ revocare se face Óntotdeauna de c„tre cel care a acordat-o, conform principiului: îCine face ∫i desface!“

Situa˛ia actual„ este o premier„ pentru democra˛ia rom‚n„. Dar nu cred c„ acest motiv este suficient pentru amatorismul cu care este analizat„ sau u∫urin˛a cu care Parlamentul este acuzat c„ a f„cut ceea ce, Ón fapt, n-a f„cut...! O spun Ónc„ odat„, asum‚nd ceea ce spun: Parlamentul n-a anulat voin˛a corpului electoral, n-a anulat mandatul pre∫edintelui ∫i, cu at‚t mai pu˛in, n-a repus poporul Ón posesia acestui mandat. Dac„ lucrurile n-ar sta a∫a cum le prezint ∫i cu adev„rat suspendarea de c„tre Parlament ar fi echivalent„ cu situa˛ia Ón care pre∫edintele a fost deposedat de mandat, iar corpului

electoral, intrat astfel Ón posesia mandatului, i se ofer„ ocazia s„-l Ónapoieze pre∫edintelui sau s„-l p„streze, atunci ar Ónsemna c„ pre∫edintele, pentru a nu fi demis, trebuie ca la referendum s„-∫i rec‚∫tige mandatul. Cu alte cuvinte: Ón situa˛ia Ón care referendumul nu este validat din cauza prezen˛ei insuficiente, pre∫edintele ar fi considerat demis, lu‚ndu-se act de faptul c„ poporul nu este dispus s„-i Ónapoieze puterea, refuz‚nd s„ participe la ac˛iunea care ar face posibil acest transfer. Pe cale de consecin˛„, mandatul va r„m‚ne Ón m‚na corpului electoral, el urm‚nd a fi acordat cu ocazia alegerii unui nou pre∫edinte.

Eu cred c„ cei care Óncearc„, cu disperare, s„ demonizeze ∫i s„ discrediteze Parlamentul, pun‚ndu-i Ón sarcin„ ceva ce el n-a f„cut, o fac fie din cauza crasei incompeten˛e, fie din rea-credin˛„.

O ultim„ precizare: prezenta explica˛ie o fac strict pentru clarific„ri Ón ceea ce prive∫te prevederile constitu˛ionale ∫i efectele hot„r‚rii de suspendare, ∫i nicidecum pentru c„ a∫ aprecia amintita hot„r‚re ca fiind bun„ sau rea. Oricum, hot„r‚rile nu sunt nici bune, nici rele, ele doar reflect„ voin˛a unei majorit„˛i la un moment dat. Cine nu poate accepta exprimarea legitim„ a voin˛ei unei majorit„˛i n-a Ón˛eles cum func˛ioneaz„ sistemele democratice, nu le poate respecta ∫i, mai grav, nu le poate ap„ra. Or, incapacitatea de a ap„ra principii este grav„ pentru democra˛ia Ón sine, dar ∫i pentru cei care sunt condu∫i de astfel de personaje.

Mircia Giurgiu

#159079

Declara˛ie politic„: îMai reprezint„ educa˛ia copiilor o prioritate na˛ional„?!“

Œn loca˛ia de pe Calea M„n„∫tur nr. 22—24 din ClujNapoca, fiin˛eaz„ — potrivit unor foi matricole Ónregistrate la Arhivele Statului — Ónc„ din anul 1903, o ∫coal„ care, de-a lungul timpului, a avut diverse nume. A fost, la Ónceput, ∫coal„ primar„, cu sec˛ie rom‚n„ ∫i maghiar„, apoi, din 1960, a devenit ™coala Medie Mixt„ nr. 6, Óntre anii 1975—1981 Ón cl„dire a func˛ionat Liceul de Matematic„ ∫i Fizic„ Nuclear„ Nr. 1; din 1981 p‚n„ Ón prezent Ón aceast„ loca˛ie func˛ioneaz„ o ∫coal„ cu clasele I—VIII. Din anul 2001, acesteia i s-a atribuit numele istoricului, prelatului ∫i omului de cultur„ rom‚n, transilv„nean, Ioan Lupa∫.

Popula˛ia ∫colar„ provine din zona adiacent„ institu˛iei — Calea Mo˛ilor ∫i Ónceputul C„ii M„n„∫tur — perimetru relativ Ómb„tr‚nit al ora∫ului, motiv pentru care num„rul copiilor de v‚rst„ ∫colar„ este mic (Ón prezent avem 168 de ∫colari). Acest num„r mic de elevi a determinat Inspectoratul ™colar Jude˛ean Cluj s„ ia decizia de comasare a institu˛iei ∫colare cu Liceul Teoretic îEugen A. Pora“, urm‚nd ca din septembrie 2007 efectivele de clase ∫i elevi s„ se mute Ón cl„direa liceului situat pe strada Mogo∫oaia. Œn felul acesta, copiii care locuiesc Ón circumscrip˛ia ∫colar„ ar avea de parcurs un drum destul de lung ∫i care le pune Ón pericol siguran˛a personal„ dar, mai mult dec‚t aceasta, s-ar ajunge la desfiin˛area unei institu˛ii ∫colare clujene vechi de peste 100 de ani ∫i care are drept patron o personalitate a vie˛ii culturale ∫i spirituale transilv„nene.

Pentru a p„stra aceast„ veche institu˛ie ∫colar„ care se bucur„ de numele r„sun„tor al lui Ioan Lupa∫ ∫i care,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 prin rezultatele ob˛inute de elevi ∫i dasc„lii lor, Óncearc„ s„-l onoreze dar, Ón˛eleg, totodat„, ∫i ra˛ionamentele de ordin organizatoric ∫i economic ale Inspectoratului ™colar Jude˛ean Cluj, consider c„ aducerea Ón incinta acestei ∫coli a unei alte institu˛ii ∫colare, f„r„ ca elevii ∫i dasc„lii s„ o p„r„seasc„, nu reprezint„ o solu˛ie. Œn municipiul Cluj-Napoca exist„ mai multe ∫coli ale c„ror cl„diri sunt revendicate de fo∫tii proprietari. Una dintre acestea ar putea fi mutat„ aici, cl„direa fiind Ón bun„ stare, iar baza material„ — prin grija Prim„riei, a Consiliului Local ∫i a comitetului de p„rin˛i — fiind modernizat„.

Prin men˛inerea ™colii îIoan Lupa∫“ Ón municipiul ClujNapoca am aduce omagiu unei mari personalit„˛i a Rom‚niei moderne, deschiz„tor de drumuri pentru ∫coala transilv„nean„ rom‚neasc„.

Ovidiu Ioan Silaghi

#163387

Declara˛ie politic„: îUn atac la principiile democra˛iei“ Evenimentele din ultimele zile, care au urmat vot„rii Ón Parlament a hot„r‚rii de suspendare a ∫efului statului, au scos la iveal„ o situa˛ie periculoas„ at‚t pentru climatul democratic din ˛ar„, c‚t ∫i pentru imaginea extern„ a Rom‚niei. Concret, m„ refer la modul Ón care domnul Traian B„sescu ∫i suporterii politici ai Domniei Sale Ón˛eleg s„-∫i sus˛in„ cauza. Observ cu regret c„, Ón loc s„ promoveze o rela˛ie institu˛ional„ cu celelalte autorit„˛i ale statului, domnul Traian B„sescu a trecut nu doar la denigrarea public„, dar ∫i la incitarea popula˛iei Ómpotriva acestora. îŒncep‚nd de luni am s„ spun adev„rul despre

actualul Guvern“, a spus domnul B„sescu, joia trecut„, la mitingul din fa˛a Teatrului Na˛ional.

Trec peste faptul c„ este extrem de contraproductiv, de-a dreptul nociv ca un pre∫edinte s„ atace Ón permanen˛„ Guvernul, nu pot Ón˛elege ce acuza˛ii ar putea aduce unui Cabinet care s-a instalat de nici dou„ s„pt„m‚ni. Dac„ Domnia Sa s-ar fi referit la activit„˛i ale fostului Cabinet, a∫ mai fi Ón˛eles, de∫i este clar c„ tipul de acuza˛ii la care se g‚nde∫te ∫eful statului nu se sus˛in. Dar Traian B„sescu a f„cut referire expres„ la noul Guvern, suficient pentru a incita asisten˛a ∫i pe cei din fa˛a micilor ecrane.

La mitingul de duminic„ din Pia˛a Constitu˛iei a procedat similar, ˛inta predilect„ fiind Parlamentul. Domnul Traian B„sescu are tot dreptul s„ pledeze _pro domo,_ dar aceast„ pledoarie nu Ónseamn„ negarea unor acte democratice, perfect constitu˛ionale. Se ∫tie, nu Óntreaga popula˛ie este familiarizat„ cu procedurile prev„zute de Constitu˛ie ∫i cu at‚t mai pu˛in de regulamentele parlamentare. Deosebiri de opinie, diferende chiar, Óntre un ∫ef de stat ∫i Parlament exist„ ∫i prin alte ˛„ri. S„ lu„m exemplul S.U.A. Foarte recent, pre∫edintele George Bush a intrat Ón contradic˛ie cu Legislativul pe tema retragerii trupelor americane din Irak, o contradic˛ie vital„ pentru politica S.U.A., dar nimeni, absolut nimeni nu l-a auzit pe George Bush sau pe consilierii s„i de la Casa Alb„ profer‚nd vreo acuza˛ie la adresa celor care au avut o pozi˛ie diametral opus„ lui.

Modul Ón care ∫i-a ˛inut discursul domnul B„sescu la mitingul din Pia˛a Constitu˛iei, modul Ón care sus˛in„torii s„i din P.D. ∫i P.L.D. Ói continu„ mesajul Ón diverse apari˛ii televizate aduce foarte mult cu politica promovat„ de P.C.R. Óntre anii 1945—1953. S-a reinventat, sub alt„ exprimare, conceptul de du∫man al poporului, ∫i acest du∫man este Parlamentul. Sloganul î322 ∫i-au b„tut joc de noi“ trebuia imediat amendat de Traian B„sescu. El a fost Óns„ Óncurajat.

Domnul Traian B„sescu a ˛inut expres s„ lanseze mesaje din care s„ reias„ c„ ar fi unicul reprezentant al poporului. Ceilal˛i, care au o alt„ opinie dec‚t Domnia Sa, sunt fie oligarhi, fie dependen˛i de oligarhi, fie corup˛i, fie componen˛i ai unor grupuri de interese — aici trebuie spus c„ niciodat„, Ón ultimii doi ani, pre∫edintele nu a dat vreun nume. ™i to˛i ace∫ti îceilal˛i“ sunt ar„ta˛i cu degetul ∫i Ónfiera˛i c„ lupt„ Ómpotriva poporului. Mai mult, ∫i doamna Macovei a plusat ∫i a explicat participan˛ilor la miting c„ majoritatea celor care au votat suspendarea au probleme cu justi˛ia. Reprezint„ ∫i aceasta o anatem„ aruncat„ asupra Parlamentului. Da, exist„ 10, 15, hai, poate 20 de colegi care se afl„ Ón cercet„ri, dar nu 322, adic„ trei p„trimi dintre parlamentari, ∫i ca fost ministru al justi˛iei ar fi trebuit ca doamna Macovei s„ ∫tie c„ a fi cercetat nu Ónseamn„ neap„rat ∫i c„ e∫ti ∫i vinovat de ceva. Despre principiul sacru al justi˛iei, prezum˛ia de nevinov„˛ie, se pare c„ fosta slujitoare a justi˛iei a uitat cu des„v‚r∫ire.

Eu nu vreau s„ merg at‚t de departe ca unii colegi de-ai mei ∫i s„ afirm c„ domnul Traian B„sescu Ó∫i sus˛ine cauza printr-o retoric„ ce aminte∫te de un Fidel Castro, Trujillo sau un Somoza, la Ónceputul prelu„rii de c„tre ace∫tia a puterii. Dar nu pot s„ nu constat c„ domnul Traian B„sescu ∫i suporterii Domniei Sale au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 ridicat manipularea la rang de lege ∫i, prin ac˛iunile din ultimele zile, au lansat un atac f„r„ precedent la institu˛iile statului ∫i la principiile democra˛iei. Un astfel de atac nu serve∫te nim„nui, ∫i cu at‚t mai pu˛in lui Traian B„sescu.

Paul Magheru

#167761

îUn pre∫edinte pentru nelini∫tea rom‚nilor!“

Criza politic„ permanent„ Ón care fostul pre∫edinte Ón exerci˛iu a t‚r‚t Rom‚nia scoate Ón eviden˛„ o alt„ criz„, mult mai grav„, de a c„rei rezolvare depinde buna func˛ionare viitoare a sistemului democratic rom‚nesc. Este vorba despre criza constitu˛ional„ declan∫at„ Ón urma antren„rii silite a tuturor institu˛iilor fundamentale ale statului Ón v‚ltoarea jocurilor politice preziden˛iale.

Totul porne∫te de la neluarea Ón serios, din capul locului, de c„tre Traian B„sescu a prerogativelor atribuite de Constitu˛ie ∫efului statului. A∫a se face c„, Ón locul unui garant al echilibrului constitu˛ional, ne-am trezit cu un cal troian care s-a n„pustit cu o perseveren˛„ demn„ de o cauz„ mai bun„ asupra pilonilor statului de drept. Œn loc s„-∫i asume rolul de mediator Óntre partide, Óntre institu˛ii ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Óntre popor ∫i clasa politic„, Traian B„sescu ∫i-a Ónceput mandatul de pe o pozi˛ie f„˛i∫ partizan„, c„reia i-a r„mas prizonier p‚n„ ast„zi. A Óntrerupt comunicarea mai Ónt‚i cu opozi˛ia parlamentar„, apoi cu unul dintre partidele alian˛ei guvernamentale, pe care le-a Ónvr„jbit prin favorizarea fratelui mai mare ∫i mai puternic, P.D., Ón dauna celui mai slab, P.N.L. Acesta, lovit ∫i umilit de un p„rinte vitreg, a c„utat, Ón mod natural, ∫i a g„sit sprijin Ón alte zone politice. Seria de conflicte provocate de la Cotroceni a degenerat, Ón cele din urm„, Óntr-un r„zboi at‚t cu Parlamentul, Ón ansamblul s„u, c‚t ∫i Óntre cei doi piloni ai puterii executive: Pre∫edin˛ia ∫i Guvernul.

Fire∫te, aceast„ serie de fracturi s-a repercutat ∫i asupra poporului, Traian B„sescu reu∫ind, Ón mod incon∫tient, s„ polarizeze societatea rom‚neasc„ Óntr-un grad asem„n„tor haoticei perioade de dup„ c„derea comunismului. Œn loc s„ fie un factor activ Ón conectarea Rom‚niei la ora astral„ a integr„rii europene, ∫eful statului a dat Ónapoi ceasul unei na˛iuni Óntregi. Ambi˛ia sa de a-∫i c‚∫tiga c‚t mai mul˛i partizani Ón lupta pentru cucerirea unei puteri discre˛ionare i-a Ómpiedicat pe rom‚ni s„-∫i asume statutul de cet„˛eni europeni ∫i i-a silit s„ r„m‚n„ prizonierii confrunt„rii politice: ori pro-B„sescu, ori anti-B„sescu. Ast„zi, e limpede c„ nu de un astfel de pre∫edinte avea nevoie ˛ara Ón perioada premerg„toare ader„rii ∫i nici Ón efortul ulterior de a-∫i g„si locul Ón Uniunea European„, iar votul Parlamentului pentru suspendarea lui Traian B„sescu a sanc˛ionat tocmai acest tip de comportament distructiv, care nu numai c„ nu a avut menirea de a ne apropia de democra˛iile consolidate, dar ne-a Ómpins Óntr-o zon„ tulbure, a ˛„rilor Óndep„rtate de standardele europene.

Am asistat, dup„ Ónc„lcarea promisiunii de a demisiona Ón cinci minute de la momentul suspend„rii, la o campanie electoral„ ilegal„ ∫i incorect„, desf„∫urat„ de un singur competitor.

NeÓn˛eleg‚nd s„ se supun„ vreunei reguli a jocului democratic, Traian B„sescu Ó∫i continu„ opera incon∫tient„ de Ómp„r˛ire a ˛„rii Ón baricade ale

vehemen˛ei, care Ómpiedic„ dezbaterea asupra unei necesare reorganiz„ri a sistemului institu˛ional, menit„ s„ Ómpiedice derapaje de genul celor care monopolizeaz„ aten˛ia public„ de mai bine de doi ani.

Decuplat de la problemele reale ale oamenilor, pre∫edintele suspendat blocheaz„, de asemenea, concentrarea factorilor decizionali ∫i a popula˛iei Ón vederea intensific„rii eforturilor de modernizare a ˛„rii.

Le revine, acum, aleg„torilor misiunea de a sanc˛iona acest mod de a ac˛iona pe scena politic„, pun‚nd astfel cap„t influen˛ei nefaste a lui Traian B„sescu asupra societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Relu Fenechiu

#171375

Declara˛ie politic„ intitulat„ îRestabilirea adev„rului privind inten˛iile de demisie“

Œncep‚nd cu luna iulie a anului 2005, pre∫edintele Traian B„sescu ∫i sus˛in„torii s„i l-au tocat m„runt pe premierul T„riceanu pentru c„ nu a mai dat curs anun˛atei sale demisii, ce ar fi trebuit s„ dea und„ verde procedurilor pentru alegeri anticipate. Acum ∫i Traian B„sescu a procedat identic. Nu am s„-l apelez pe suspendatul ∫ef al statului cu nicio porecl„, a∫a cum a procedat el cu primul-ministru. Voi prezenta Óns„ diferen˛ele foarte mari Óntre gestul premierului ∫i gestul pre∫edintelui.

Premierul T„riceanu ∫i-a anun˛at inten˛ia de a demisiona Ón urma unei nefericite Ón˛elegeri de culise cu ∫eful statului ∫i nu avea obliga˛ia de a apela la un gest de onoare generat de un vot de blam primit pe linie politic„.

La Traian B„sescu, anun˛ul c„ va demisiona venea dup„ o sanc˛iune unic„ Ón istoria postdecembrist„ din Rom‚nia, materializat„ printr-un vot negativ major din Parlament. Deci o prim„ diferen˛„ esen˛ial„.

Premierul T„riceanu a avut motive solide pentru retractarea inten˛iei de a demisiona: inunda˛iile ∫i semnalele negative ale Bruxellesului.

Personal consider c„ organizarea de anticipate Ón conjunctura Ón care ˛ara se afla sub ape ar fi constituit o arm„ electoral„ redutabil„ pentru opozi˛ie ∫i nu cred c„ Alian˛a D.A., care ar fi trebuit s„ utilizeze acela∫i arsenal de campanie din 2004, ar fi ob˛inut un rezultat mai bun dec‚t Ón noiembrie 2004 sau, dac„ l-ar fi ob˛inut, ar fi putut fi acuzat„ de lips„ de fairplay, Ón situa˛ia Ón care adversarii politici ar fi fost lipsi˛i de partea de electorat tradi˛ional din zona rural„, pentru c„ este greu de crezut c„ persoanele afectate de inunda˛ii ar fi dat buzna la cabinele de vot.

Nu trebuie uitat ∫i un alt element, ∫i anume c„ premierul T„riceanu descoperise c„ de fapt B„sescu nu dorea anticipate, ci dorea s„-l Ónlocuiasc„ la Palatul Victoria cu Theodor Stolojan, urm‚nd ca acesta s„ aduc„ modific„ri serioase unei echipe guvernamentale care Ó∫i f„cea foarte bine treaba ∫i era angrenat„ Ón b„t„lia ader„rii.

Traian B„sescu nu are niciun argument serios pentru a-∫i motiva retractarea promisiunii ferme de a demisiona. ™eful statului a invocat un inexistent proiect de lege electoral„, menit s„-l Ómpiedice s„ mai candideze. Œn fapt, a evocat o manipulare murdar„, lansat„ pe pia˛„ de îscenari∫tii“ din P.D. ∫i P.L.D. Din p„cate pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 Rom‚nia, din orice unghi privim acest argument, reiese c„ are un ∫ef de stat care fie uzeaz„ de complicitatea unor manipulatori ∫i Ó∫i cl„de∫te conduita pe baza acestor manipul„ri, ceea ce este grav, fie c„ are un ∫ef de stat care, Ómpreun„ cu consilierii s„i, nu posed„ minime cuno∫tin˛e constitu˛ionale, ceea ce este foarte grav. Pentru c„, dac„ le-ar fi avut, atunci ar fi trebuit s„ ∫tie c„ o lege care s„-i interzic„ arbitrar un drept electoral nu poate fi constitu˛ional„. ™i contesta˛ia f„cut„ la Curte reprezint„ o dovad„ de incompeten˛„ juridic„, ˛in‚nd cont c„, Ón ceea ce prive∫te hot„r‚rea de suspendare votat„ Ón Parlament, Constitu˛ia prevede clar c„ nu exist„ nici o cale de atac.

P.S. 1.

Sunt inacceptabile, din punctul de vedere al principiilor democra˛iei, afirma˛iile f„cute de Traian B„sescu ∫i sus˛in„torii s„i la mitingurile electorale din ultimele zile. Lansez public o Óntrebare pentru colegii din P.D.: de ce consider„ abia de o s„pt„m‚n„ c„ Parlamentul Rom‚niei este ilegitim ∫i nu l-au considerat a∫a ∫i Ón 2005, 2006 ∫i Ón ultimele luni?

## P.S. 2.

Retorica domnului Traian B„sescu, utilizat„ la mitingul de duminic„, seam„n„ foarte mult cu cea a lui Fidel Castro din primele luni dup„ ce a luat puterea la Havana.

Un semnal de alarm„ ar trebui tras, p‚n„ nu este prea t‚rziu.

™tefan Baban

#175197

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

## îConflictele genera˛iilor din Rom‚nia“

Œn ultima vreme, din ce Ón ce mai mul˛i dintre cei ce guverneaz„ at‚t via˛a politic„, c‚t ∫i cea economic„ din Rom‚nia, dar nu numai, sunt interesa˛i de raporturile actuale ce exist„ Óntre genera˛ii, ca element fundamental al coeziunii sociale ∫i al r„spunderii genera˛iei noastre actuale fa˛„ de genera˛iile viitoare.

Sub acest aspect, semnifica˛iile economice, educa˛ionale ∫i sociale sunt evidente. Stabilitatea financiar„ rezultat„ din cariera profesional„ este situat„ de tineri Ónainte de Óntemeierea unei familii. Noua genera˛ie sau genera˛ia viitoare se g‚nde∫te Ón primul r‚nd s„ aib„ o carier„ profesional„, ∫i apoi se preg„te∫te s„ Óntemeieze o familie. Chiar dac„ ∫i-ar dori ca ordinea s„ fie alta, nu se poate, deoarece Óntemeierea unei familii nu presupune doar ceremonie ∫i festivism, ci responsabilit„˛i, asigurarea unui c„min ∫i a unui trai decent, iar dac„ p„rin˛ii nu sunt destul de Ónst„ri˛i pentru a reu∫i s„ le ofere acest lucru copiilor, este foarte grea, Ón actualele condi˛ii, asigurarea unui minim necesar pentru a convie˛ui. Nici m„car dragostea nu mai poate Ónvinge toate obstacolele materiale. Aceasta este concep˛ia rezultat„ ca dominant„ at‚t la tinerii din mediul urban, c‚t ∫i din mediul rural.

Toate genera˛iile, Óncep‚nd de la 17 ani ∫i termin‚nd cu cei de peste 65 de ani, plaseaz„ interesul pentru profesie pe primul loc, ∫i nu pentru orice fel de profesii, ci spre acelea bine remunerate. ™i cred c„ a˛i ghicit c„ cei care-∫i doresc mai mul˛i bani ∫i oportunit„˛i sunt tinerii, pentru c„ persoanele trecute de 40 ani, indiferent

de preg„tirea pe care o au, se mul˛umesc cu vechiul loc de munc„, deoarece posibilit„˛ile lor de ofertare sunt limitate drastic de v‚rst„.

De asemenea, pe tineri Ói atrage perspectiva, orient‚ndu-se c„tre profesii bine remunerate sau de viitor. Mai mult dec‚t adul˛ii ∫i v‚rstnicii, tinerii consider„ profesia mijloc de autorealizare ∫i surs„ important„ de bun„stare material„.

Dar, Ón acela∫i timp, tinerii se consider„ discrimina˛i, dezavantaja˛i la Óncadrarea Ón munc„ Ón spa˛iul economic, deoarece constat„ pe propria lor piele c„ le sunt impuse condi˛ii referitoare la experien˛„ pentru locul de munc„ oferit.

O alt„ discriminare se face Óntre tinerii din mediul rural ∫i cei din mediul urban, primii sim˛indu-se mult mai dezavantaja˛i, fie din cauza v‚rstei, fie din cauza mediului din care provin sau chiar a ofertei de locuri de munc„.

De partea cealalt„, maturii, v‚rstnicii, consider„ c„ la angajarea Ón entit„˛ile economico-financiare ap„rute Ón fiecare localitate prioritatea la angajare o au tinerii, ∫i Ón special cei care nu au nicio experien˛„, fiind mai u∫or de manipulat ∫i de remunerat.

Discriminarea dup„ v‚rst„ la angajare este dezavuat„ de toate genera˛iile, dar mai vehement de c„tre cei tineri. Œn schimb, la recunoa∫terea profesiei Ón sine, aceasta este recunoscut„ drept important„ ∫i esen˛ial„ de majoritatea celor trecu˛i de 40 de ani, Ón timp ce tinerii o consider„ neimportant„. Ambele genera˛ii sunt Óns„ de acord c„ se acord„ foarte pu˛in„ importan˛„ preg„tirii profesionale atestate prin diplome ∫i certificate, fiind de acord Ón unanimitate c„ la angajare func˛ioneaz„ rela˛iile ∫i aranjamentele, ceea ce genereaz„ fenomenul de corup˛ie, rezult‚nd astfel un proces de selec˛ie negativ„ Ón ocuparea locurilor de pe pia˛a muncii.

Concluzia este doar una singur„: schimb„rile survenite Ón societatea rom‚neasc„ dup„ 1989 au produs mai multe raporturi conflictuale Óntre genera˛ii dec‚t coeziune, mai ales pe pia˛a for˛ei de munc„. Aceasta este zona cea mai fierbinte, Ón care tinerii ∫i v‚rstnicii se consider„ rivali.

Ca urmare, factorul economic, mai mult dec‚t scara proprie de valori sau concep˛ia fa˛„ de modul de trai, determin„, Ón acest moment, raporturile dintre genera˛ii.

Varujan Pambuccian

#179114

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Popoarele sunt vii, a∫a cum este fiecare dintre noi. De aceea, istoria are ∫i o conota˛ie personal„, mai mult sau mai pu˛in vizibil„, dar asumat„ ∫i tr„it„ de c„tre fiecare om. Evenimentele, fie ele fericite sau tragice, din via˛a unui popor ne afecteaz„ propria via˛„ ∫i determin„ Ón mare m„sur„ felul Ón care suntem alc„tui˛i ca indivizi. Iar atunci c‚nd evenimentele sunt suficient de recente ∫i c‚nd ele dep„∫esc prin tragismul lor destinul individual, ele nu pot fi uitate genera˛ie dup„ genera˛ie.

M„ refer la evenimentele tragice petrecute Ón Imperiul Otoman Ón anul 1915, evenimente care prin amploarea lor ∫i prin modul coordonat ∫i sistematic prin care au fost duse la Óndeplinire Óntrunesc caracteristicile unui genocid. Ele s-au petrecut Ón perioada tulbure a Primului R„zboi Mondial ∫i a destr„m„rii imperiului. Œntr-o conjunctur„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 care au primat pulsiunile ira˛ionale, ∫i realitatea unei convie˛uiri normale Óntre oameni care nu ar fi avut nimic de Ómp„r˛it a fost deformat„ Ón mod grotesc.

Œn anii trecu˛i am vorbit despre statistic„ ∫i istorie, am vorbit despre Ónt‚mpl„rile Óngrozitoare prin care a trecut familia mea, despre fericitele Ónt‚mpl„ri prin care bunicii mei ∫i copiii lor au sc„pat cu via˛„, despre urgia care s-a ab„tut cu moarte asupra unui num„r uria∫ de armeni Ón acele vremuri. Am vorbit despre recunoa∫tere ∫i nerecunoa∫tere politic„ sau pur uman„ a genocidului.

Anul acesta, m„ g‚ndesc, pentru c„ suntem mult prea aproape de s„rb„torirea Œnvierii Domnului, c„ se cuvine s„ vorbesc despre recuno∫tin˛„, recuno∫tin˛a mea de armean, urma∫ al unei familii care a supravie˛uit genocidului, fa˛„ de oamenii simpli, Ón marea lor majoritate musulmani de etnie turc„ sau arab„, care ne-au ajutat, pe pu˛inii supravie˛uitori ai urgiei, s„ supravie˛uim. Œn aproape fiecare familie de armeni care a reu∫it s„ scape din convoaiele care se Óndreptau care de∫ertul mor˛ii exist„ o asemenea poveste. Oamenii ace∫tia, cet„˛eni ai imperiului, ne-au ajutat s„ supravie˛uim, Ón pofida interdic˛iei explicit formulate de autorit„˛i de a o face. Mai mult, oamenii ace∫tia, Ón majoritatea lor turci ∫i arabi, ne-au ajutat s„ supravie˛uim, risc‚ndu-∫i propria via˛„, pentru c„ legea care le interzicea s„ ne ajute le r„spl„tea Ón felul acesta ajutorul.

Œn istoria familiei mele exist„ dou„ asemenea persoane care ne-au asigurat supravie˛uirea. ™i chiar dac„ probabil c„ nu le vom cunoa∫te niciodat„ urma∫ii, nici eu, nici al˛i armeni care au fost ajuta˛i Ón felul acesta, azi se cuvine s„ le mul˛umesc, pentru c„ str„mo∫ii lor au Ónvins teama ∫i au ales s„ r„m‚n„ oameni.

Anul acesta se cuvine s„ le mul˛umesc rom‚nilor pentru c„ Rom‚nia a fost unul dintre primele state care ne-a oferit ad„post Ón vremurile Ón care totul p„rea nesigur ∫i lipsit de viitor.

Anul acesta se cuvine s„ le mul˛umesc tuturor celor care au privit cu simpatie tragedia poporului meu ∫i care, afl‚nd c„ asemenea lucruri s-au petrecut, au avut un g‚nd bun pentru cei care au disp„rut sau au suferit Ón locuri poate exotic de Óndep„rtate de locul Ón care ei tr„iesc.

Iar dumneavoastr„, celor care, an de an, a˛i fost cu g‚ndul al„turi de cel care v„ vorbe∫te, se cuvine, de asemenea, s„ v„ mul˛umesc. Ca un cre∫tin care iart„, dar nu uit„.

Vasile Pu∫ca∫

#182494

Declara˛ie politic„ privind continuarea lucr„rilor la Autostrada îTransilvania“

## Doamnelor ∫i domnilor,

Doresc s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ un subiect care, de∫i de o importan˛„ deosebit„ pentru economia ˛„rii, a fost tratat, Ón ultimii doi ani, ca o cenu∫„reas„: Autostrada îTransilvania“. Desele schimb„ri de la Ministerul Transporturilor, lipsa unei viziuni coerente ∫i stabile Ón ceea ce prive∫te lucr„rile la autostrad„ au generat o situa˛ie greu de imaginat Ón urm„ cu trei ani, c‚nd pornea un proiect generos ∫i cu impact mare Ón economia zonei ∫i a ˛„rii. Degringolada prelungit„ de la nivelul Guvernului a dus, Óntr-un final, la o lips„ de

preocupare ∫i din partea antreprenorului general al lucr„rilor, astfel Ónc‚t au ap„rut alte probleme legate de asigurarea cu for˛„ de munc„, ceea ce a generat la r‚ndul ei un ritm lent al lucr„rilor acestora.

Mass-media a semnalat Ón mai multe r‚nduri diversele probleme ap„rute Ón zona construc˛iei autostr„zii, ceea ce i-a determinat pe parlamentarii de Cluj s„ fac„ Ón mai multe r‚nduri, demersuri fa˛„ de mini∫trii transporturilor, pentru a clarifica situa˛ia. Toate demersurile au r„mas Óns„ suspendate Óntre indiferen˛a unor Ónal˛i func˛ionari ∫i incompeten˛a unei guvern„ri de a gestiona problemele ˛„rii.

Odat„ cu recentele schimb„ri de la conducerea Ministerului Transporturilor s-a repus pe tapet problema asigur„rii finan˛„rii lucr„rilor de construc˛ie la tronsoanele de autostrad„. Chestiunea pe care noi dorim s„ o ridic„m este dac„ ∫i de aceast„ dat„ va fi doar un foc de paie sau aceast„ inten˛ie se va materializa Óntr-un plan bine definit ∫i concret, cu termene ∫i responsabilit„˛i.

Ceea ce nu au reu∫it s„ Ón˛eleag„ cei care s-au perindat vremelnic pe la conducerea Ministerului Transporturilor Ón ultimii ani este c„ nu se poate derula un proiect de asemenea amploare precum Autostrada îTransilvania“ f„r„ a avea o proiec˛ie bugetar„ multianual„, Ón care s„ fie prev„zute clar sursele de finan˛are ∫i care s„ se afle Ón str‚ns„ corelare cu calendarul de execu˛ie a lucr„rilor. Pe parcursul celor doi ani de c‚nd actuala guvernare a preluat puterea, nu a trecut o lun„ f„r„ ca lucr„rile s„ nu fie afectate fie de lipsa fondurilor, fie de lipsa for˛ei de munc„, fie de conflictele generate de neÓn˛elegeri Ón ceea ce prive∫te nivelul de salarizare ∫i aplicare a legisla˛iei muncii.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn ultimii 17 ani guvern„rile care s-au perindat la conducerea Rom‚niei au avut ca priorit„˛i, Ón ceea ce prive∫te infrastructura, doar construirea de drumuri pentru protipendada bucure∫tean„ c„tre locurile de agrement de la mare ∫i de la munte. Acum, Ón al doisprezecelea ceas, este totu∫i momentul s„ vedem c„ dezvoltarea ˛„rii depinde Ón primul r‚nd de existen˛a unor c„i de acces moderne, precum autostr„zile, iar lipsa acestora te izoleaz„ de pia˛„, dar ∫i de lumea civilizat„ ∫i prosper„ Ónspre care tindem s„ ajungem.

De aceea, cred c„ se impune ca m„car actualul Guvern s„ includ„, ca obiectiv strategic, continuarea Ón mod sus˛inut a lucr„rilor la Autostrada îTransilvania“. Tergiversarea lucr„rilor va aduce costuri suplimentare pe care, Ón final, cei care le vor pl„ti vor fi contribuabilii, cet„˛enii. Iar guvernan˛ii care ast„zi se afl„ vremelnic la putere nu trebuie s„ uite c„ Ón fapt costurile acestea vor avea o scaden˛„ la finele ciclului electoral, prin penalizarea pe care o vor primi de la electorat, c‚t ∫i, dac„ statul de drept func˛ioneaz„ Ón Rom‚nia, o r„spundere legal„ Ón ceea ce prive∫te modul Ón care au fost administrate resursele publice.

Vasile Filip Soporan

#186091

## Stima˛i colegi,

Doresc s„ v„ prezint declara˛ia politic„ cu titlul îCare este eficien˛a privatiz„rilor, domnule prim-ministru?!“.

S-a spus cu insisten˛„ Ón ultimii 15 ani c„ singura modalitate de a cre∫te calitatea serviciilor publice ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 eficien˛a economic„ a activit„˛ilor desf„∫urate este privatizarea.

La nivelul popula˛iei exist„ dou„ modalit„˛i de percep˛ie, una, Ón care privatizarea a Ónsemnat Ómbog„˛irea nejustificat„ ∫i surs„ important„ pentru corup˛ie, alta, Ón care privatizarea a Ónsemnat eficientizarea printr-o sc„dere dramatic„ a locurilor de munc„. Din p„cate, nu a ap„rut, Ón urma analizelor privatiz„rilor, o percep˛ie Ón care privatizarea s„ Ónsemne dezvoltare tehnologic„ durabil„, o cre∫tere important„ a calit„˛ii ∫i competitivit„˛ii, Ón contextul integr„rii Ón structurile Uniunii Europene.

Nu doresc s„ fac o analiz„ a oportunit„˛ilor ∫i eficien˛ei privatiz„rilor pentru dezvoltare, dar ast„zi, c‚nd avem imaginea eficien˛ei privatiz„rilor ∫i maniera Ón care se pune problema revirimentelor st‚ngii, ca urmare, Ón parte, ∫i a alunec„rii spre dreapta, din cauza constr‚ngerilor, directe ∫i indirecte, ale integr„rii Ón structurile europene, Ómi revin Ón memorie afirma˛iile pre∫edintelui socialist al Fran˛ei, François Mitterrand: îNimic nu este mai r„u ca sociali∫tii care viseaz„ ca oamenii de dreapta s„ le ofere diplome de economi∫ti frunta∫i. Ajung chiar s„ uite c„ sunt de st‚nga. Nu am fost ales s„ privatizez ∫i s„-i Ómbog„˛esc pe capitali∫ti.“

Nu ∫tiu care este acoperirea acestor afirma˛ii ale pre∫edintelui Ón Fran˛a, dar cred, Ón aceste zile, c‚nd v„d modul Ón care rela˛ioneaz„ cu publicul Compania E.ON Gaz (fostul Distrigaz Nord), c„ ele au mare acoperire pentru situa˛ia din Rom‚nia Ón func˛ionarea unor activit„˛i privatizate, f„cute parc„ pentru a Ómbog„˛i pe unii ∫i pentru a perpetua o stare calitativ„ necorespunz„toare, care este pus„ numai Ón seama propriet„˛ii de stat. Œnsu∫i prefectul jude˛ului Cluj a constatat condi˛iile Ón care consumatorii stau ore Ón ∫ir la cozi interminabile, Óntr-o c„ldur„ insuportabil„, iar O.P.C. Cluj a amendat Compania E.ON Gaz ∫i a amenin˛at cu sigilarea casieriilor, astfel oblig‚nd compania s„ fac„ Óncasarea facturilor din cas„ Ón cas„.

Av‚nd Ón vedere situa˛ia prezentat„, domnule primministru, v„ solicit s„ prezenta˛i de urgen˛„ Parlamentului starea de eficien˛„ a privatiz„rilor f„cute, sub aspectul retehnologiz„rilor, al cre∫terii calit„˛ii produselor ∫i serviciilor asigurate ∫i al locurilor de munc„ existente ∫i a valorii acestora.

V„ mul˛umesc.

Aurel Gubandru

#188746

Recent, Prim„ria Buz„u a primit vizita delega˛iei belgiene din Oudenaarde, ora∫ cu care a fost semnat un acord de cooperare pe perioada 1998—2001, acord ce a fost prelungit pentru Ónc„ o perioad„ de cinci ani.

Cu ocazia Ónt‚lnirii dintre oficialit„˛ile celor dou„ ora∫e, ∫eful delega˛iei belgiene, primarul Demeulemeester Marnix, s-a declarat Ónc‚ntat de colaborarea cu buzoienii, av‚nd numai cuvinte de laud„ fa˛„ de modul Ón care sunt primi˛i de fiecare dat„ la Buz„u.

Textual el a declarat: îAm fost de peste 23 de ori la Buz„u, a∫a c„ deja am Ónceput s„ Ón˛eleg rom‚ne∫te. Sunt foarte mul˛umit c„ vom continua colaborarea cu buzoienii, lucru care se va materializa nu doar pe latura social„. Vom pune accentul pe schimbul de experien˛„ Ón ceea ce prive∫te tinerii. Tineretul reprezint„ viitorul, viitorul

Rom‚niei Ónseamn„ Europa, ceea ce Ónseamn„ c„ trebuie s„ muncim pentru ei. Trebuie s„ recunosc c„ am fost foarte mul˛umit de faptul c„ Rom‚nia a intrat Ón Uniunea European„“.

Pe perioada urm„torilor cinci ani, acordul vizeaz„ cooperarea Ón domeniul economiei, al educa˛iei ∫i al culturii. Cele ∫apte articole ale acordului vorbesc despre: schimburi de experien˛„ Óntre reprezentan˛ii administra˛iilor celor dou„ ora∫e, bazate pe probleme de asisten˛„ social„, urbanism, protec˛ia mediului, impozite ∫i taxe; stagii de formare ∫i schimb de experien˛„ Óntre angaja˛ii Camerelor de Comer˛ din Buz„u ∫i Oudenaarde. Vor fi organizate turnee de fotbal, vizite Óntre grupurile folclorice ∫i reprezentan˛i ai organiza˛iilor culturale. Elevi, directori ∫i profesori buzoieni vor putea compara metodele didactice din Belgia, Ón timp ce colegii lor din Oudenaarde vor veni Ón ∫colile din Buz„u.

Colaborarea va mai viza ∫i domeniul asisten˛ei sociale a persoanelor defavorizate, av‚nd Ón centrul aten˛iei C„minul de B„tr‚ni îMarghiloman“.

Primarul municipiului Buz„u, Constantin Boscodeal„, i-a invitat pe oaspe˛i ca pe parcursul ∫ederii la Buz„u s„ viziteze Cantina de Ajutor Social, sediul Regiei Autonome Municipale, Colegiul îB.P. Hasdeu“, Parcul Cr‚ng, noul cartier de locuin˛e aflat Ón construc˛ie, precum ∫i Palatul Parlamentului din Bucure∫ti.

Primarul belgian a mai ar„tat c„ vor invita Ón viitorul apropiat cinci elevi buzoieni care, timp de o s„pt„m‚n„, vor avea ocazia, pe cheltuiala lor, s„ vad„ metodele didactice din ∫colile belgiene, invit‚ndu-l totodat„ ∫i pe primarul Buz„ului s„-i viziteze cu ocazia unui eveniment foarte important.

Edilii celor dou„ ora∫e au semnat acordul de cooperare, gestul lor fiind urmat ∫i de consilierii celor dou„ ora∫e.

Œnt‚lnirea s-a dovedit un succes ∫i ca urmare a ospitalit„˛ii dovedite de gazdele buzoiene.

Valeriu ™tefan Zgonea

#191443

Declara˛ie politic„ intitulat„ îS„ spunem DA!“ Œn decembrie 2004 rom‚nii au spus DA.

La 19 mai 2007, rom‚nii vor fi chema˛i la urne s„ spun„, din nou, DA. Un DA hot„r‚t pentru demiterea pre∫edintelui-juc„tor Traian B„sescu.

Motivele pentru care cei 322 de ale∫i au fost nevoi˛i s„ recurg„ la suspendarea pre∫edintelui sunt bine cunoscute. Traian B„sescu a primit, din partea îorganului reprezentativ al poporului rom‚n“, un avertisment foarte serios, menit s„-i aminteasc„ Ónt‚iului om al ˛„rii c„ aceasta trebuie condus„ exclusiv Ón spiritul ∫i pe baza criteriilor instituite de legea fundamental„ — Constitu˛ia.

Œn cele 28 de luni c‚t s-a aflat la conducerea ˛„rii, Traian B„sescu nu a putut s„-∫i dep„∫easc„ limitele. A demonstrat constant c„ decizia de a-l trimite la conducerea destinelor ˛„rii a fost o gre∫eal„, c„ nu poate s„ Ón˛eleag„ func˛ia ce i-a fost acordat„ ∫i, Ón consecin˛„, a refuzat cu obstina˛ie s„ accepte responsabilit„˛ile ∫i rigorile ei.

Œntregul sistem politic rom‚nesc a fost bulversat Ón ultimii doi ani. Din p„cate, acest lucru s-a repercutat, produc‚nd consecin˛e grave, tocmai asupra cet„˛enilor acestei ˛„ri, aceia∫i cet„˛eni care Ónc„ Ó∫i amintesc de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 jertfa fra˛ilor lor din decembrie 1989 pentru un trai mai bun ∫i mai ales pentru libertate.

Prin eforturi constante ∫i deloc facile, Ón ultimii ani Ón Rom‚nia s-a cristalizat un sistem democratic bazat pe respectarea drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale, ∫i mai ales pe respectul legii.

Œn dispre˛ul tuturor ∫i Ón Óncercarea de a demonstra c„ un comandant de nav„ nu se dezminte de obiceiurile marin„re∫ti, Traian B„sescu a Óncercat s„ impun„, din nou, rom‚nilor, un regim dictatorial. Astfel, c„lc‚nd pe legea fundamental„ a ˛„rii, a abandonat rolul de mediator al ∫efului statului, adopt‚nd o atitudine de partizanat politic, a deturnat voin˛a electoratului, a Ónc„lcat principiul autonomiei parlamentare, intervenind brutal Ón activitatea Senatului ∫i a Camerei Deputa˛ilor, a denigrat constant toate institu˛iile fundamentale ale statului, aduc‚nd astfel grave prejudicii acestora, ∫i a constituit un permanent factor de instabilitate politic„, intr‚nd Ón conflict cu toate celelalte organisme institu˛ionale reprezentative la nivel na˛ional.

Sub domnia lui Vod„ B„sescu Ón Rom‚nia au fost ridicate la rang de lege: maneaua, ∫pri˛urile, c‚rciumile, h„-h„-ul ∫i mai ales minciuna. Œn schimb, valorile fundamentale ale regimului democratic ∫i mai ales cele ale poporului rom‚n au fost Ón mod constant ponegrite de c„tre pre∫edintele-juc„tor at‚t pe plan intern, c‚t ∫i, mai grav, pe plan extern.

Pentru toate acestea, dar ∫i pentru celelalte motive Óntemeiate, evidente ∫i pl„tite scump de poporul rom‚n, prin Óns„∫i pierderea identit„˛ii na˛ionale ∫i a m‚ndriei de a fi rom‚n, la 19 mai 2007 rom‚nii vor spune DA, da pentru Ónl„turarea definitiv„ de la conducerea ˛„rii a omului care nu s-a putut integra Ón societatea modern„ c„reia, dintr-o eroare evident„ a naturii, Ói apar˛ine.

Un îDa“ pentru redarea demnit„˛ii de a fi rom‚n!

Voteaz„-n 5 secunde ce a uitat B„sescu Ón î5 minute“!

Monica Maria Iacob-Ridzi

#194637

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPre∫edintele Traian B„sescu a avut dreptate. Actualul Parlament este epuizat politic!“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

C‚nd sondajele de opinie — m„ refer la cele f„cute cu profesionalism ∫i responsabilitate civic„ — arat„ diferen˛e tot mai mari Óntre ce vrea electoratul ∫i ce face corpul legislativ al ˛„rii, lucrurile sunt clare: Parlamentul este epuizat politic ∫i nu mai corespunde a∫tept„rilor celor care l-au votat.

Spectacolul grotesc oferit de cei 322 de ale∫i ai poporului cu ocazia suspend„rii pre∫edintelui Traian B„sescu demonstreaz„ f„r„ echivoc c„ actualul Parlament ∫i-a tr„it traiul ∫i ∫i-a m‚ncat m„laiul. Dorin˛a oarb„ ∫i furibund„ de a Óndep„rta de la putere pre∫edintele — omul politic Ón care popula˛ia are Ón prezent cea mai mare Óncredere — a generat, sub cupola Parlamentului Rom‚niei, cele mai bizare ∫i nefire∫ti alian˛e de moment, totul sub deviza lui Machiavelli: îScopul scuz„ mijloacele“. St‚nga s-a pupat cu dreapta, xenofobii au b„tut palma cu reprezentan˛ii minorit„˛ilor conlocuitoare, social-democra˛ii au valsat cu

na˛ional-liberalii, uni˛i Ón cuget ∫i-n sim˛iri de un singur deziderat: capul lui Traian vrem!

Ce oare a generat o asemenea îsolidaritate“ parlamentar„? De unde vine acest uria∫ val de ur„, capabil s„ ∫tearg„ orice identitate ideologic„? Curtea Constitu˛ional„ — organismul cel mai competent Ón materie — demontase clar orice temeinicie a suspend„rii.

Exist„ un singur r„spuns: Traian B„sescu a devenit incomod pentru majoritatea parlamentarilor, pentru consecven˛a ∫i cerbicia cu care a Óncercat s„ impun„ votul uninominal ∫i alegerile anticipate.

De∫i, la modul declarativ, majoritatea parlamentarilor se pronun˛„ pentru votul uninominal, Ón realitate, aceast„ idee le d„ frisoane multora. Mul˛i dintre senatorii ∫i deputa˛ii Rom‚niei n-au dob‚ndit p‚n„ acum nici m„car o minim„ notorietate. Numele lor nu spune nimic aleg„torilor. Ei ∫tiu c„ e mai u∫or s„ ajungi parlamentar ag„˛at de o list„ de partid, cotiz‚nd din greu pentru a prinde un loc eligibil. Or, pre∫edintele Traian B„sescu a Óncercat s„ tran∫eze votul uninominal prin referendum, transform‚nd chestiunea Óntr-o prioritate inevitabil„. Parlamentarii au g„sit totu∫i o solu˛ie: suspendarea pre∫edintelui!

O sperietoare ∫i mai mare pentru majoritatea parlamentarilor o reprezint„ alegerile anticipate. Ei ∫i-au investit speran˛ele, ∫i nu numai, Óntr-un mandat complet de patru ani. Orice scurtare a acestuia le d„ peste cap o mul˛ime de calcule, de la planurile de vacan˛„ p‚n„ la sporul de vechime. Perspectiva de a r„m‚ne f„r„ ma∫in„ de serviciu, indemniza˛ie, telefoane celulare ∫i sum„ forfetar„ Ói sperie pe mul˛i. Probabilitatea de a prinde un nou mandat este, de cele mai multe ori, iluzorie. A∫a c„ parlamentarul rom‚n, Ón varianta standard, va lupta din r„sputeri pentru a-∫i consuma p‚n„ ∫i ultima zi de mandat.

Pre∫edintele Traian B„sescu cerea alegeri anticipate pe considerentul c„ actualul Parlament nu mai corespunde voin˛ei poporului. Œn replic„, 322 parlamentari au Óndep„rtat pericolul alegerilor anticipate vot‚nd suspendarea pre∫edintelui!

Dar momentul adev„rului este aproape. Referendumul din 19 mai va fi, Ónainte de toate, un test de legitimitate. Cu siguran˛„, pre∫edintele va fi repus Ón drepturi de c„tre popor, singurul suveran al Rom‚niei. Referendumul din 19 mai va fi totodat„ dovada cea mai clar„ a epuiz„rii politice a actualului Parlament. Se va demonstra f„r„ drept de apel c„ poporul g‚nde∫te altfel dec‚t cei 322 de parlamentari care, chipurile, Ól reprezint„. Este evident c„ acestora le-a sunat ceasul ∫i e timpul s„ se Óntoarc„ acas„.

Revenirea pre∫edintelui la Cotroceni face imperios necesare alegerile parlamentare anticipate, pentru c„ ˛ara are nevoie de un Parlament reprezentativ, stabilit prin vot uninominal. Este singura cale de Óns„n„to∫ire a clasei politice.

Traian Constantin Iga∫

#198573

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDespre practicile unor politicieni“

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am fost, zilele trecute, unul dintre parlamentarii care au lipsit dintr-un motiv c‚t se poate de obiectiv de la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 ∫edin˛a Ón care a fost votat„ propunerea de suspendare a pre∫edintelui ˛„rii. F„c‚nd parte dintr-o delega˛ie oficial„ prin care am reprezentat Rom‚nia dincolo de grani˛ele ei, am avut ocazia s„ simt direct pulsul Occidentului vizavi de ceea ce se petrece Ón ultimul timp Ón ˛ar„ ∫i s„ aflu direct p„rerea unor Ónal˛i oficiali europeni, ∫i nu numai. Pot s„ spun ast„zi c„, de∫i mul˛i dintre actualii adversari ai domnului pre∫edinte B„sescu se folosesc de scuza c„ toate procedurile pe care le-au aplicat sunt perfect democratice, ele nu ne fac deloc cinste acum, c‚nd am devenit unul dintre cei mai tineri membri ai Uniunii Europene.

Toate mut„rile f„cute de cei ce l-au suspendat pe pre∫edintele B„sescu fac parte dintr-un plan foarte bine pus la punct ∫i mascat sub forma unor proceduri democratice.

Primul pas pentru a sc„pa de cel care a declarat r„zboi oligarhiei a fost reprezentat de scoaterea mini∫trilor P.D. de la guvernare. Acum Óns„ afl„m c„ prioritatea fundamental„ a domnului T„riceanu este lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i reforma justi˛iei. Se pare Óns„ c„ modul Ón care Domnia Sa Ó∫i propune s„ fac„ reform„ Ón justi˛ie ∫i s„ lupte Ómpotriva corup˛iei este cu totul altul dec‚t cel pe care-l dore∫te ∫i Uniunea European„. Spun asta pentru c„ ceea ce a Ónceput ministrul Macovei era exact ceea ce se a∫tepta din partea Rom‚niei de la ceilal˛i membri U.E. Or, prin schimbarea celui care face acest lucru, domnul T„riceanu ne demonstreaz„ c„ el vrea exact inversul celor deja Óncepute ∫i c„ va face el reform„ ∫i lupt„ Ómpotriva corup˛iei exact cu indivizii corup˛i. C„ doar ei ∫tiu cel mai bine cum se face cu corup˛ia.

Al doilea pas ∫i obiectiv Óndeplinit era suspendarea din func˛ie a pre∫edintelui B„sescu. Timp de doi ani ∫i jum„tate, pre∫edintele B„sescu n-a f„cut nimic altceva dec‚t s„ arate care sunt problemele grave ale Rom‚niei, a ar„tat ∫i a vorbit despre realit„˛ile care exist„ Ón aceste momente Ón justi˛ie ∫i mai ales despre corup˛ia din ˛ar„. C‚t de mul˛i au fost cei viza˛i de pre∫edinte, c‚t de grave erau faptele vizate, c‚t de avantajoase sunt actualele pozi˛ii ale unora dintre cei care slujesc ast„zi Parlamentul Rom‚niei am putut vedea atunci c‚nd ace∫tia au fost pu∫i s„ voteze.

Ceea ce se vede Ón afara grani˛elor ˛„rii, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, nu este faptul c„ 322 de parlamentari nu-l mai doresc pre∫edinte pe domnul B„sescu, ci faptul c„ nivelul pe care l-a atins oligarhia Ón ˛ara aceasta este unul care sperie Occidentul.

Iat„ c„ 322 de persoane au hot„r‚t c„ pre∫edintele Rom‚niei trebuie suspendat pentru Ónc„lcarea Constitu˛iei, de∫i cea mai Ónalt„ institu˛ie de justi˛ie din ˛ar„ a precizat clar c„ acesta nu a Ónc„lcat, practic, Constitu˛ia. Acest lucru este Óns„ unul nesemnificativ pentru cei care strig„ Ón gura mare c„ slujesc democra˛ia.

Nu exist„ niciun element care s„ justifice afirma˛ia oamenilor politici care sus˛in c„ Pre∫edintele Rom‚niei a Ónc„lcat Constitu˛ia ∫i nu s-ar fi ˛inut cont de niciun alt argument, pentru c„ ceea ce ∫i-au propus ace∫ti oligarhi trebuia Óndeplinit.

Mai r„m‚nea de f„cut ultimul pas, acela prin care s-ar fi atins obiectivul suprem. Dac„ nu s-a ˛inut cont de voin˛a poporului, dac„ nu s-ar fi ˛inut cont de decizia

Cur˛ii Constitu˛ionale, ce i-ar fi oprit pe ace∫tia din a-i da pre∫edintelui lovitura de gra˛ie? Lipsa unui proiect de modificare a Constitu˛iei. Chiar crede˛i c„ s-ar fi Ómpotmolit Ón acest moment Ón care aveau o majoritate, aveau o suspendare, aveau un interimat! Era at‚t de u∫or s„ vin„ Ón fa˛a poporului ∫i s„ spun„ c„ ceea ce au f„cut e perfect legal ∫i democratic, Ónc‚t nu cred c„ s-ar fi ab˛inut s„ nu fac„ ∫i cel de-al treilea pas. Cea de-a treia mi∫care pentru care au fost f„cute, de fapt, ∫i celelalte dou„: modificarea Ón Parlament a Constitu˛iei sau votarea unui proiect legislativ prin care se interzicea unui pre∫edinte suspendat s„ participe la urm„toarele alegeri. Iar acum, parlamentari, mini∫tri, pres„ ∫i alte categorii, condamn„ faptul c„ pre∫edintele a luat o alt„ decizie, prin care se pune cap„t tuturor acestor f„r„delegi.

Atunci, v„ Óntreb, doamnelor ∫i domnilor contestatari, ce prefer„m de fapt: s„ r„m‚nem Ón aceast„ mocirl„ Ón care de 15 ani ne tot afund„m din grija unor grupuri îbinevoitoare“ sau s„ ne sp„l„m odat„ pentru totdeauna de toate petele pe care le avem?!

E adev„rat c„ o promisiune trebuie respectat„. Cu at‚t mai mult cu c‚t ea vine din partea unui politician ∫i cu at‚t mai mult acum, c‚nd politicienii rom‚ni au nevoie de o alt„ imagine. At‚ta timp Óns„ c‚t nu sunt analizate ∫i consecin˛ele faptelor noastre, nu cred c„ putem da dovada unor oameni responsabili. Iar responsabilitatea pre∫edintelui B„sescu este cu totul alta dec‚t cea a celor care ast„zi promoveaz„ ∫i slujesc interesele obscure ale oligarhiei.

V„ mul˛umesc.

Radu Lambrino

#203702

Declara˛ie politic„ intitulat„ îAdoptarea Legii Agen˛iei Na˛ionale de Integritate — prioritate real„ sau campanie de imagine extern„?!“

Necesitatea prezentei declara˛ii politice vine din neseriozitatea ∫i inconsisten˛a probate de proasp„tul ministru Tudor Chiuariu Ón scurta perioad„ ce a trecut de la preluarea conducerii Ministerului Justi˛iei. Reamintim aici doar ultima prob„ a acestor îcalit„˛i“, o prob„ extras„ din referirile la fostul ministru al justi˛iei, Monica Macovei, ∫i la Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate.

Joi, 12 aprilie 2007, cu ocazia primei sale particip„ri Ón calitate de ministru al justi˛iei la o ∫edin˛„ a C.S.M., Tudor Chiuariu a declarat: îVreau s„ v„ spun foarte limpede c„ nu am venit aici s„ ne juc„m de-a Robin Hood. Eu cred c„ ar fi dezastruos ca, dup„ Ioana d’Arc, Ón justi˛ia rom‚n„ s„ avem ∫i un Robin Hood!“

f nem s„ Ói reamintim domnului Chiuariu c„ Domnia Sa este ast„zi ministru al unui stat membru al Uniunii Europene ∫i datorit„ eforturilor celei pe care, cu o ironie demn„ de un secretar P.C.R. Ónfier‚nd du∫manul de clas„ la o chermez„ de partid, o nume∫te Ón der‚dere Ioana d’Arc a justi˛iei rom‚ne.

Un cu totul alt discurs are domnul ministru atunci c‚nd se Ónt‚lne∫te cu responsabilii europeni, cei care au recunoscut public rolul Monic„i Macovei Ón aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Astfel, Ón Ónt‚lnirea de joi, 19 aprilie 2007, cu vicepre∫edintele Comisiei Europene, Franco Frattini, Ón cadrul Consiliului de Mini∫tri al Uniunii Europene, domnul Tudor Chiuariu l-a asigurat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 pe comisarul european de îcontinuitatea ac˛iunilor privind reforma justi˛iei ∫i a luptei Ómpotriva corup˛iei“, adic„ exact acele reforme ini˛iate de Monica Macovei.

Œn leg„tur„ cu Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate iat„ Ón continuare o prob„ a inconstan˛ei noului ministru fa˛„ de acest subiect at‚t de sensibil pentru opinia public„. Œntr-un comunicat de pres„ din 21 aprilie, ministrul justi˛iei ne informeaz„ c„ nu exist„ niciun termen pentru adoptarea Legii A.N.I. ∫i c„, Ón consecin˛„, înu exist„ pericolul activ„rii clauzei de salvgardare pe domeniul justi˛iei“. Pentru a nu cita din declara˛iile fostului ministru Monica Macovei, cea care a atras de mai multe ori aten˛ia asupra pericolului am‚n„rii acestei legi, Ól invit„m pe domnul Chiuariu s„ se pun„ de acord asupra acestui punct m„car cu colegul d‚nsului de coali˛ie guvernamental„, senatorul U.D.M.R. Eckstein Kovács Péter, pre∫edinte chiar al Comisiei juridice din Senat, cel care declara zilele trecute urm„toarele: îCred c„, ∫i forma ini˛ial„, a Monic„i Macovei, poate fi satisf„c„toare pentru institu˛iile europene, ∫i atunci ar urma ca Guvernul s„ intervin„ ulterior, prin ordonan˛„, dac„ se constat„ c„ varianta Chiuariu este mai potrivit„. Dac„ nu se adopt„ Legea A.N.I. la timp, risc„m activarea clauzei de salvgardare pe justi˛ie“.

Permite˛i-mi, a∫adar, s„ adopt Ón leg„tur„ cu acest subiect pruden˛a de care a dat dovad„ chiar Franco Frattini atunci c‚nd declara c„ a∫teapt„ rezultate de la noul ministru al justi˛iei p‚n„ la raportul de ˛ar„ din luna iunie. P‚n„ atunci, faptul c„ ministrul justi˛iei, domnul Tudor Chiuariu, declar„ c„ îsus˛ine aprobarea Óntr-un timp c‚t mai scurt a Proiectului de lege privind Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate“ nu valoreaz„ mai mult dec‚t o declara˛ie f„cut„ pentru salvarea imaginii Guvernului T„riceanu Ón fa˛a oficialilor Uniunii Europene.

Cu aceast„ politic„ a dublului discurs, unul Ón ˛ar„, pentru C.S.M. ∫i lini∫tirea clasei politice speriate de perspectiva Legii A.N.I., ∫i altul Ón fa˛a Uniunii Europene, pentru p„c„lirea oficialilor de acolo, noul ministru Chiuariu ar putea continua cu succes linia Ministerului Justi˛iei, ce-i drept, nu a ministerului condus de cea pe care o ironizeaz„ cu porecla de îIoana d’Arc“, ci linia aceluia∫i Minister al Justi˛iei, dar de pe vremea c‚nd era condus de doamna Rodica St„noiu, cea care ∫i-a luat de bun„ voie îporecl„“ Ón colaborarea cu fosta Securitate, a∫a cum a rezultat Ón urma verific„rilor de la C.N.S.A.S.

Marius Rogin

#207810

Declara˛ie politic„: î22 Aprilie, Ziua Mondial„ a P„m‚ntului“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Mediul Ónconjur„tor apare ca o realitate pluridimensional„ care include nu numai mediul natural, dar ∫i activitatea ∫i crea˛iile omului, acesta ocup‚nd o dubl„ pozi˛ie: de îcomponent“ al mediului ∫i de îconsumator“, de beneficiar al mediului.

Œn Óntreaga activitate a mediului Ónconjur„tor se urm„re∫te nu numai folosirea ra˛ional„ a tuturor resurselor, ci ∫i corelarea activit„˛ii de sistematizare a teritoriului ∫i localit„˛ilor cu m„suri de protejare a factorilor naturali, adaptarea de tehnologii de produc˛ie c‚t mai pu˛in poluante ∫i echiparea instala˛iilor tehnologice ∫i a mijloacelor de transport generatoare de poluan˛i cu

dispozitive ∫i instala˛ii care s„ previn„ efectele d„un„toare asupra mediului Ónconjur„tor, recuperarea ∫i valorificarea optim„ a substan˛elor reziduale utilizabile.

Lansat„ Ón 1970, ca eveniment de con∫tientizare a publicului asupra problemelor de mediu, Ziua P„m‚ntului este celebrat„ ca momentul Ónceperii mi∫c„rii ecologiste. Ac˛iunile desf„∫urate Ón aceast„ zi de c„tre iubitorii naturii sunt menite s„ atrag„ aten˛ia asupra problemelor cauzate Ón principal de modernizare.

Protec˛ia mediului este o direc˛ie prioritar„ Ón strategia de integrare a Rom‚niei Ón U.E., Ón condi˛iile Ón care problema polu„rii a fost neglijat„ multe decenii, astfel, Ón acest moment, exist‚nd multe lacuri, r‚uri ∫i chiar izvoare care sunt complet poluate, situa˛ie ce va constitui o problem„ dificil„ pentru multe decenii de aici Ónainte. Contaminarea p„m‚ntului, a apei freatice ∫i a apelor de suprafa˛„ cu poluan˛i organici proveni˛i din agricultur„ sau din diverse ramuri industriale a devenit o problem„ foarte important„ at‚t din punct de vedere al protec˛iei mediului, c‚t ∫i al s„n„t„˛ii popula˛iei.

Œn prezent, ca urmare a exploziei demografice ∫i a dezvolt„rii f„r„ precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prim„ ∫i energie pentru produc˛ia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intens„ a resurselor p„m‚ntului relev„, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. Tot mai des, o parte dintre materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se reg„sesc Ón aer, ap„ ∫i Ón sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezen˛ei dioxidului de sulf din aer, din cauza dezvolt„rii proceselor termice ∫i a utiliz„rii unor combustibili inferiori; sunt evacuate Ón atmosfer„ importante cantit„˛i de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, s„ruri ∫i oxizi ai metalelor, antrenate de ardere, produse cu efecte d„un„toare asupra vegeta˛iei, Ón general, a p„m‚ntului ∫i, direct sau indirect, asupra omului.

Œn tumultul generalizat al schimb„rilor trebuie s„ tragem Ónc„ un semnal de alarm„ legat de mediul Ónconjur„tor ∫i de supravie˛uirea omului ∫i a existen˛ei vie˛ii pe Terra. Mediul natural, adic„ aerul, apele, solul, subsolul ∫i formele de via˛„ pe care aceste ecosisteme le creeaz„ ∫i le sus˛in, este imaginea cea mai comun„ pe care omul obi∫nuit ∫i-o face atunci c‚nd vorbe∫te despre mediul Ónconjur„tor.

Conceptul efectului de ser„ este legat de compozi˛ia gazelor care formeaz„ atmosfera. Aceasta acoper„ p„m‚ntul ∫i are o importan˛„ major„ pentru existen˛a vie˛ii, datorit„ faptului c„ se comport„ ca o izola˛ie. Compozi˛ia corect„ a acestor gaze permite p„m‚ntului s„ capteze c„ldura radiat„ de la soare. Œn plus, atmosfera men˛ine temperaturile ce permit dezvoltarea vie˛ii, realiz‚nd un echilibru Óntre transferul c„ldurii spre p„m‚nt ∫i de la p„m‚nt spre spa˛iu.

Œn timp ce efectul de ser„ echilibrat e un lucru benefic, crearea unui dezechilibru prin emisiile excesive de gaze de ser„ cauzeaz„ schimb„ri climatice ∫i cre∫terea nivelului m„rii. Cele mai recente rapoarte confirm„ c„ dioxidul de carbon creat de om este cauza principal„ a schimb„rilor climatice. Gazele de ser„ se acumuleaz„ Ón atmosfera p„m‚ntului ca urmare a activit„˛ilor umane, cauz‚nd cre∫terea temperaturii aerului pe suprafa˛a p„m‚ntului ∫i suprafa˛a oceanelor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 Œn concluzie, mediul trebuie adaptat ∫i organizat pentru a r„spunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natur„ a unor resurse ∫i prelucrarea lor pentru a deservi popula˛ia. Se impune p„strarea calit„˛ii mediului, diminuarea efectelor negative ale activit„˛ii umane cu implica˛ii asupra acesteia. Poluarea ∫i diminuarea drastic„ a depozitelor de materii regenerabile Ón cantit„˛i ∫i ritmuri ce dep„∫esc posibilit„˛ile de refacere a acestora pe cale natural„ au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar.

Mediul Ónconjur„tor reprezint„ un element esen˛ial al existen˛ei umane ∫i reprezint„ rezultatul interferen˛elor unor elemente naturale, sol, aer, ap„, p„m‚nt, cu elemente create prin activitatea uman„. Toate acestea interac˛ioneaz„ ∫i influen˛eaz„ condi˛iile existen˛iale ∫i posibilit„˛ile de dezvoltare viitoare a societ„˛ii.

Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazate pe consumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, Ón unele ˛„ri industrializate, la un grad de bun„stare ridicat, constat‚ndu-se practic c„ apare, cu iminen˛„, amenin˛area consecin˛elor ac˛iunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global.

Situa˛ia este destul de grav„. Pentru prima dat„ o civiliza˛ie consum„ din capitalul naturii, Ón loc s„ tr„iasc„ din dob‚nzile pe care le d„dea acest capital!

V„ mul˛umesc.

Daniel Buda

#213277

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

îMafia ∫i patria“

Mafia ∫i patria, st‚nga ∫i dreapta, social-democra˛i ∫i liberali, patrio˛i ∫i autonomi∫ti, cu to˛ii, deopotriv„, au vorbit Óntr-un singur glas Ón plenul Camerelor reunite ale Parlamentului cu ocazia votului pentru propunerea de suspendare a pre∫edintelui Traian B„sescu. Œntrebarea fireasc„ Ón fa˛a unei asemenea realit„˛i politice este, vorba poetului, îCe-i m‚na pe ei Ón lupt„?“. Cum de este posibil ca liberalii care Ón 2004 vorbeau de partidul-stat P.S.D. s„ c‚nte pe aceea∫i voce cu acesta? Cum de este posibil ca aceste partide s„ uite de orient„ri doctrinare, s„ uite de orice afiliere politic„ interna˛ional„? Cum de este posibil ca P.R.M.-ul, patriot ∫i ap„r„tor al na˛iei, s„ vorbeasc„ pe aceea∫i voce — ce-i drept, pe moment, rom‚n„ — cu o forma˛iune care are ca obiectiv politic autonomia teritorial„ pe criterii etnice? Sau cum de este posibil ca acela∫i P.R.M. justi˛iar s„ uite de mafio˛ii din P.S.D. ∫i P.N.L.?!

Evident, r„spunsurile la toate aceste Óntreb„ri se opresc la un singur nume: Traian B„sescu. Am spus Traian B„sescu, ∫i nu pre∫edintele Rom‚niei, pentru c„ ceea ce s-a Ónt‚mplat joi Ón Parlament a fost departe de a constitui un demers constitu˛ional argumentat ∫i fundamentat pe legea suprem„, ci o r„fuial„ politic„, mai bine spus o r„zbunare politic„ a unei mla∫tini politice deranjate Ón preocup„rile ei de a face politic„ dup„ legea sf‚nt„ a t„cerii. Din fa˛a acestor preocup„ri trebuie Ónl„turat totul, nemaicont‚nd ce spune Curtea Constitu˛ional„, singura institu˛ie abilitat„ s„ califice din punct de vedere constitu˛ional faptele pre∫edintelui. Aceast„ complicitate politic„ transpartinic„ are un singur

numitor comun: banul, v‚nat de to˛i, pe c„i la fel de compromi˛„toare ca ∫i compromisul care-i une∫te.

Œn fond, la ce am asistat joi ca deputat a fost o reafirmare a caracterului nostru balcanic. Chiar dac„ Rom‚nia este membr„ a Uniunii Europene, subcon∫tientul nostru politic este Ón continuare unul de tip fanariot. N-am reu∫it s„ evolu„m Ón via˛a politic„ de la complotul boieresc Ómpotriva lui vod„. At‚ta doar c„ îtronul“ nu se mai cump„r„ la Stambul, iar îboierilor“ politici le lipsesc pumnalele ca arme Ón lupta politic„. De fapt, Ón toat„ istoria noastr„ boierilor le-a pl„cut s„-l controleze pe domn, pentru ca ei s„ poat„ jupui ˛ara c‚t mai bine!

Votul din Parlament nu este un cap„t de lume pentru Traian B„sescu ∫i nici pentru Partidul Democrat. Œn fond, adev„ratul ecou al faptelor politice este electoratul. Acesta este ∫i cel mai bun ∫i mai impar˛ial judec„tor al faptelor oric„rui politician, fie el pre∫edinte, fie el deputat, senator sau primar. ™i mai e ceva: de moarte ∫i de votul electoratului niciun politician nu poate sc„pa, mai devreme sau mai t‚rziu. Prin votul din Parlament, îmarea coali˛ie pentru ap„rarea Constitu˛iei“ nu a f„cut dec‚t s„-∫i pun„ Ón fa˛„ marea oglind„ electoral„ a poporului. Iar aceast„ oglind„ va reflecta cel mai bine realitatea politic„ Ón care tr„im, realitate care este diferit„ de cea a culiselor din Parlament, de ∫u∫otelile de tain„ de la Palatul Victoria, de visele de m„rire din sediul de pe bulevardul Kiseleff.

Traian B„sescu n-a fugit niciodat„ de vocea ∫i de voin˛a electoratului, a∫a cum au f„cut-o cei care, culmea, Ól acuz„ de atitudini nedemocratice! Œn fond, frica de popor ∫i de verdictul acestuia nu este altceva dec‚t frica de democra˛ie. Nu peste mult timp vom vedea cu to˛ii cine a spus adev„rul ∫i cine au fost fal∫ii lupi morali∫ti ai vie˛ii politice d‚mbovi˛ene. Problema este Óns„ c„ nota de plat„ a prostiei politice de care a dat dovad„ marea majoritate a politicienilor, a gre∫elii politice pe care au f„cut-o cei 322 de parlamentari fa˛„ de cet„˛enii Rom‚niei o va pl„ti tot poporul. O vor pl„ti to˛i cet„˛enii rom‚ni!

Mih„i˛„ Calimente

#217135

Stima˛i colegi,

S„pt„m‚na care a trecut a fost una extrem de Ónc„rcat„ pentru via˛a politic„ rom‚neasc„, care a adus o premier„ Ón Rom‚nia: suspendarea pre∫edintelui Rom‚niei.

Dincolo de disputele politice pro- sau contra suspend„rii, dincolo de motivele care au stat la baza acestei decizii, este important s„ avem Ón vedere un anumit tip de comportament, at‚t al pre∫edintelui suspendat, c‚t ∫i al restului clasei politice rom‚ne∫ti.

Am avut cu to˛ii nepl„cuta surpriz„ s„ asist„m joi, 19 aprilie, dup„ votul Parlamentului asupra suspend„rii pre∫edintelui, la o serie de fapte ale domnului Traian B„sescu, proasp„tul pre∫edinte suspendat, fapte care dac„ nu reprezint„ Ónc„lc„ri ale legii sunt cel pu˛in Ónc„lc„ri ale bunului-sim˛.

Astfel, a∫tept‚nd orele de maxim„ audien˛„ la care televiziunile Ó∫i Óncepeau principalele emisiuni informative, a mers Ón Pia˛a Universit„˛ii la un miting îspontan“ ∫i îautorizat“ de Prim„ria Capitalei, Ónso˛it de o impresionant„ coloan„ compus„ din ma∫ini ale Poli˛iei ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 ale Serviciului de Protec˛ie ∫i Paz„. O important„ desf„∫urare de for˛e pentru deplasarea unui politician la o Ónt‚lnire cu sus˛in„torii s„i. Dac„ Ón pia˛„ erau sus˛in„torii pre∫edintelui, care erau pericolele la adresa primului om Ón stat, pericole care s„ justifice aceast„ imens„ coloan„ oficial„ care a paralizat traficul Ón centrul Bucure∫tiului la o or„ de v‚rf, Ónc„lc‚nd dreptului cet„˛enilor la libera circula˛ie? Mai mult, era sau nu legal„ utilizarea acestor efective Óntr-o deplasare privat„ a pre∫edintelui?

Trebuie avut„ Ón vedere ∫i activitatea Serviciului de Protec˛ie ∫i Paz„ cu aceast„ ocazie. Astfel, lucr„torii acestei institu˛ii, afla˛i Ón misiune Óntr-un spa˛iu public, ∫i-au pierdut pe strad„ armamentul din dotare, armament ce putea lesne ajunge Ón m‚inile civililor, fapt ale c„rui posibile consecin˛e ar fi fost greu de cuantificat...

Mai grav este, Ón opinia mea, un gest al pre∫edintelui B„sescu, aparent f„r„ importan˛„, dar care Ón realitate este foarte important. Joi, Ón Pia˛a Universit„˛ii, a vorbit poporului pre∫edintele Rom‚niei ∫i comandantul suprem al for˛elor armate ale Rom‚niei sub un alt drapel dec‚t cel oficial al Rom‚niei — a se vedea drapelul cu gaur„ —, un simbol revolu˛ionar, dar un Ónsemn neoficial. Acest aspect Ón lumea militar„ Ónseamn„ enorm, Ónseamn„ predarea drapelului de lupt„.

Pe de alt„ parte, trebuie avut„ Ón vedere ∫i aceast„ — s„-i spunem — emo˛ie a suspend„rii pre∫edintelui, care se manifest„ din plin Ón mass-media, pre∫edintele B„sescu reu∫ind, astfel, divizarea Rom‚niei.

De aceea, fac un apel la Óntreaga clas„ politic„, dar ∫i la societatea civil„, la unitate ∫i s„ nu uit„m: cet„˛enii Rom‚niei nu au nevoie nici de suspend„ri, nici de certuri, nici de scandaluri, ei doresc o via˛„ mai bun„, s„ fie demni Ón propria lor ˛ar„!

A∫adar, domnule pre∫edinte suspendat B„sescu, domnilor mini∫tri, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, haide˛i s„ privim mai mult la aceste priorit„˛i ale rom‚nilor ∫i s„ ac˛ion„m Ón consecin˛„.

V„ mul˛umesc.

Gheorghe Dragomir

#220262

Declara˛ie politic„ intitulat„ îSf‚ntul Gheorghe — suspendat!“

Œn primul r‚nd ˛in s„ men˛ionez c„ m„ num„r printre cei 322 de parlamentari care au votat suspendarea lui Traian B„sescu.

Discursul Domniei Sale de duminic„-seara, de∫i se afla Ón afara perioadei de campanie pentru referendum, s-a referit ∫i la persoana Sf‚ntului Gheorghe, patronul meu spiritual.

Nu c„ aceasta ar fi o problem„, dar Ón momentul Ón care Traian B„sescu se crede ucig„torul balaurului cu 322 de capete a∫ dori s„-i reamintesc c‚teva date despre personalitatea sf‚ntului Ón cauz„, a∫a cum sunt redate de Biserica Ortodox„ Rom‚n„: îAjuns la v‚rsta des„v‚r∫it„ ∫i fiind frumos la chip ∫i viteaz Ón lupt„, prin osteneal„, pricepere ∫i destoinicie, t‚n„rul Gheorghe s-a f„cut pre˛uit ∫i, Ómbr„˛i∫‚nd slujba armelor, Ón scurt„ vreme a cucerit cele mai mari cinstiri, p‚n„ ∫i dreg„toria de conduc„tor de oaste Ón garda Ómp„ratului“.

™i totu∫i refuz s„ cred c„ pre∫edintele, cu r‚s cristalin ∫i privire ager„, nu se poate asemui nici m„car Ón glum„ cu unul dintre cei mai mari sfin˛i ai cre∫tinismului.

Dac„ totu∫i o face ∫i se crede un mucenic al neamului rom‚nesc, victimiz‚ndu-se nepermis, am dreptul s„-i cer atunci s„ Ónceap„ dezv„luirile, pe care le tot tr‚mbi˛eaz„ de la microfon, cu propria sa persoan„ ∫i cu grupurile din jurul s„u.

Traian B„sescu a vorbit despre faptul c„ este cel mai legitimat om politic din Rom‚nia — Ói aduc aminte c„ cei 322 de parlamentari au fost vota˛i de 73% dintre aleg„tori, iar Domnia Sa, de aproximativ 51% dintre cei prezen˛i la vot. Dar aceasta este o simpl„ chestiune matematic„.

A vorbit despre oligarhii ce Ómpiedic„ dezvoltarea Rom‚niei. Œl invit„m s„ fac„ publice Ón cinci minute toate acele nume ∫i date de oligarhi.

A, pardon, trebuia s„ fac„ altceva Ón cinci minute, dar se pare c„ bluful este o arm„ puternic„ o singur„ dat„… Sau a uitat proverbul cu ulciorul?!

Mihai Sandu-Capr„

#222188

## Doamnelor ∫i domnilor,

Guvernul a aprobat, Ón ∫edin˛a de s„pt„m‚na trecut„, alocarea sumei de 3,834 milioane lei noi pe proiecte, din sumele defalcate din taxa pe valoarea ad„ugat„, pentru finan˛area Programului de dezvoltare a infrastructurii din spa˛iul rural pe anul 2007. Fondurile sunt destinate finan˛„rii cheltuielilor pentru proiectare ∫i inginerie.

Suma aprobat„ Ón aceast„ ∫edin˛„ de guvern, 3,834 milioane lei, reprezint„ suplimentarea unor fonduri alocate Ón cursul anului trecut, prin cele trei tran∫e de cereri de finan˛are din prima etap„ pentru proiectele finan˛ate Ón cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii din spa˛iul rural. Œn prima etap„, prin cele trei tran∫e de cereri de finan˛are a fost alocat„ Ón cursul anului 2006 suma de 197,5 milioane lei noi.

Banii sunt aloca˛i pe proiecte depuse de administra˛iile locale. Proiectele vizeaz„ modernizarea ∫i dezvoltarea infrastructurii locale, canalizarea ∫i epurarea apelor uzate menajere, alimentarea cu ap„ a localit„˛ilor, construirea de poduri ∫i pode˛e.

Vor beneficia de fonduri localit„˛i din jude˛ele Arge∫, Bac„u, Bihor, Bistri˛a-N„s„ud, Boto∫ani, Bra∫ov, Cara∫Severin, Cluj, Constan˛a, Covasna, Dolj, Gala˛i, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomi˛a, Ia∫i, Maramure∫, Mure∫, Neam˛, Prahova, S„laj, Sibiu, Teleorman, Timi∫, V‚lcea, Vaslui.

Scopul programului Ól reprezint„ diminuarea decalajelor existente Óntre zona rural„ ∫i cea urban„. Cererile de finan˛are sunt structurate pe obiective de investi˛ii. Aproximativ 30% din finan˛„ri sunt solicitate pentru poduri, pode˛e, pun˛i pietonale, 40% din finan˛„ri sunt solicitate pentru asigurarea aliment„rii cu ap„, 25% din finan˛„ri sunt solicitate pentru canaliz„ri ∫i sta˛ii de epurare a apelor uzate. Programul este derulat pe o perioad„ de patru ani, p‚n„ Ón anul 2009.

Œn data de 18 octombrie 2006 Guvernul a triplat suma alocat„ pentru Programul de dezvoltare a infrastructurii rurale, de la un miliard la trei miliarde de lei pentru toat„ perioada de implementare.

Consider„m c„ prin dezvoltarea infrastructurii Ón mediul rural se va realiza cre∫terea pie˛ei agricole ∫i atragerea de investi˛ii pe plan local, Ómbun„t„˛irea st„rii de s„n„tate a popula˛iei printr-un acces mai facil ∫i mai frecvent la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 serviciile medicale, cre∫terea nivelului de educa˛ie prin facilitarea frecven˛ei ∫colare ∫i sc„derea abandonului ∫colar la sate.

Victor Sanda

#225950

îCui Ói este fric„ de Traian B„sescu?!“

Stima˛i colegi,

Sunt unul dintre cei 322 c„rora cet„˛eanul Traian B„sescu le-a declarat r„zboi Ón fa˛a unei Óntregi na˛iuni, duminic„ sear„, Óntr-un show de zile mari, dat fiind c„ se desf„∫ura chiar Ón ajunul Sf‚ntului Gheorghe, supranumit ∫i Purt„torul de biruin˛„.

De∫i, Ónc„ din campania electoral„ din 2004, Traian B„sescu ne-a dovedit c„ îse vinde“ bine la publicul avid de telenovele, Ón postura îjusti˛iarului“ care se lupt„ pentru îDreptate ∫i Adev„r“, piesa jucat„ de acesta duminic„ seara a fost de-a dreptul grotesc„. Scenariul pove∫tii Ón care a jucat pre∫edintele suspendat, Ón fa˛a mitingi∫tilor racola˛i de prin col˛urile ˛„rii de liderii Partidului Democrat, scenariul inspirat din istoria marelui sf‚nt cre∫tin a dep„∫it orice imagina˛ie. Am v„zut astfel un Traian B„sescu asemuindu-se cu Sf‚ntul Gheorghe, care se lupt„ cu balaurul, reprezentat Ón cazul de fa˛„ de cei 322 de parlamentari care au votat democratic Ón favoarea suspend„rii sale. Nu cred c„ se putea imagina nimic mai profan dec‚t acest joc dezgust„tor cu valorile religiei cre∫tine.

Trec‚nd peste asta, at‚t c‚t putem trece, trebuie spus c„ a venit momentul s„-l determin„m pe cet„˛eanul Traian B„sescu s„ tr„iasc„ Ón Rom‚nia real„, nu Ón cea imaginar„, creat„ de ni∫te min˛i bolnave care doresc cu orice pre˛ s„ continue manipularea publicului. Dac„ vrea s„ lupte, s„ lupte, dar nu cu balaurul cu 322 de capete, ci cu noi, cei 322 de oameni reali, vii, ∫i nu personaje de poveste, parlamentari care nu am mai putut asista cu

m‚inile Ón s‚n la dezinvoltura cu care Traian B„sescu Óncalc„ lege dup„ lege, f„r„ frica repercusiunilor.

Œn show-ul de duminic„ sear„ Traian B„sescu a continuat s„ manipuleze publicul de o manier„ josnic„, lans‚nd o serie de minciuni vizavi de suspendarea sa. Adev„ratele motive care au stat la baza acestui act responsabil de suspendare a pre∫edintelui, pe care cei 322 de parlamentari ∫i l-au asumat, au r„mas Ón umbr„. Œn consecin˛„, Ón aceste zile, p‚n„ la referendum, va trebui ca noi, cei 322 de deputa˛i ∫i senatori, s„ explic„m popula˛iei c„ Traian B„sescu a Ónc„lcat legea, dar ∫i cum a f„cut-o. Pentru acest lucru a fost sanc˛ionat c‚t se poate de legal ∫i de democratic, iar electoratul trebuie s„ cunoasc„ realitatea, ∫i nu povestea, Ónainte de a vota.

Totodat„, popula˛ia mai trebuie s„ ∫tie un lucru: acela c„, Óntr-un stat democratic, a∫a cum Rom‚nia se pretinde a fi, domne∫te legea, ∫i nu Traian B„sescu, care o Óncalc„ flagrant ∫i va continua s„ o fac„ dac„ va fi repus Ón drepturi, dup„ referendum. A recunoscut-o duminic„ seara, Ón timp ce declara r„zboi celor 322.

Motivul pentru care mi-am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îCui Ói este fric„ de Traian B„sescu?“ se datoreaz„ acestei declara˛ii iresponsabile, prin care acest cet„˛ean, dornic s„ de˛in„ puterea absolut„, uit‚nd c„ se afl„ Óntr-o ˛ar„ democratic„, crede c„ vom renun˛a la demersul nostru de teama amenin˛„rilor sale.

Ca atare, la aceast„ Óntrebare se r„spunde cu un singur cuv‚nt: nim„nui nu Ói este ∫i nu trebuie s„-i fie fric„ de Traian B„sescu! Tuturor, inclusiv lui Traian B„sescu, trebuie s„ ne fie fric„ de lege, dac„ vrem cu adev„rat s„ tr„im Óntr-o ˛ar„ democratic„.

Œn final, lansez un apel tuturor colegilor, at‚t din Camera Deputa˛ilor, c‚t ∫i din Senat, s„ mearg„ Ón teritoriu s„ explice popula˛iei c„ Parlamentul Rom‚niei, institu˛ia cea mai reprezentativ„ a democra˛iei, a vegheat ∫i a ap„rat respectarea valorilor democratice ∫i nu îs-a jucat de-a suspendarea lui Traian B„sescu“.

V„ mul˛umesc.

Alexandru Mocanu

#229546

îMi-e ru∫ine!“

Ceea ce s-a Ónt‚mplat ieri Ón Parlament, din punct de vedere formal, este corect, adic„ demersul a fost legal ∫i are acoperire constitu˛ional„. Pe fond, Óns„, a fost un act abuziv sau cel pu˛in excesiv, pentru c„ acoperirea constitu˛ional„ invocat„ nu s-a dovedit a fi real„.

M„ tem pentru gravitatea ∫i consecin˛ele unui astfel de gest. M„ tem nu at‚t pentru c„ ieri am suspendat pre∫edintele, ci pentru c„, Ón opinia mea, am suspendat o bun„ parte din firava noastr„ democra˛ie. M„ tem c„ Ón acest fel am cobor‚t c‚teva trepte pe scara civiliza˛iei politice, trepte pe care, Ón 17 ani, le-am urcat at‚t de greu.

Gestul Parlamentului a fost unul iresponsabil, pentru c„ o majoritate anacronic„ —Ón care ∫i-au dat m‚na adversari politici tradi˛ionali ∫i ireductibili (st‚nga cu dreapta, P.R.M. cu U.D.M.R.) — a creat un precedent, o cutum„ care va putea oric‚nd fi invocat„ atunci c‚nd interese, mai mult sau mai pu˛in oneste, vor fi Ón joc.

Fractura dintre Parlament ∫i aceast„ majoritate cred c„ Ó∫i are originea Ón Ónsu∫i textul Constitu˛iei. Œn 1990 au intrat Ón Parlament mai ales reprezentan˛i ai vechii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 nomenclaturi, care au realizat o Constitu˛ie Ón care puterile statului s„ se condi˛ioneze, la o adic„ chiar s„ se poat„ ∫antaja reciproc.

Ulterior, ciocoilor vechi li s-au ad„ugat ciocoii noi ∫i Ómpreun„ au constatat c„ e profitabil pentru ei s„ mimeze democra˛ia. Astfel, s-au infiltrat Ón toate partidele, sus˛in‚nd public curente, doctrine ∫i mesaje diferite, dar Ón spatele u∫ilor Ónchise se Ón˛eleg ∫i se sprijin„ reciproc, pentru ca, Ón interesul lor propriu, s„ aib„ un acces c‚t mai mare, ∫i adesea ilegal, la resursele publice, Ón detrimentul celor mul˛i.

Œn plus, au convenit ca atunci c‚nd vin la putere s„ mimeze lupta anticorup˛ie, f„c‚ndu-∫i unii altora, de form„, anchete, dosare care se finalizeaz„ invariabil cu N.U.P., adic„ neÓnceperea urm„ririi penale.

Asta s-a Ónt‚mplat p‚n„ acum. Formal au mimat democra˛ia ∫i chiar alternan˛a la putere. S-au f„cut c„ fac!

Traian B„sescu nu a Ónc„lcat Constitu˛ia, ci regula jocului — t„cerea! Membrii acestei majorit„˛i sunt speria˛i de moarte, pentru c„ a ajuns pre∫edinte unul care le ∫tie bine jocul ∫i, indiferent ce va fi f„cut el Ónainte, a demonstrat c„ Ón calitate de pre∫edinte al Rom‚niei nu accept„ acest joc, aceast„ mimare a democra˛iei, f„cut„ Ón defavoarea ∫i dispre˛ul cet„˛eanului.

Acest comportament al clasei politice este Ónc„ posibil poate ∫i pentru c„ noi, ca societate, n-am Óntocmit Ónc„ factura pentru ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Rom‚nia Ón ultimele cinci decenii ale secolului trecut, din 1945 ∫i p‚n„ dup„ 1989. De pl„tit, p‚n„ acum, au pl„tit doar cet„˛enii. Pre˛ul a fost mare ∫i nemeritat. N-am stabilit Ónc„ responsabilit„˛i pentru ceea ce ni s-a Ónt‚mplat, pentru a-i pune ∫i pe ei s„ pl„teasc„.

Œn mod ipocrit, s-a invocat c„ suspendarea pre∫edintelui este necesar„ pentru a aduce lini∫tea! Care lini∫te? Rom‚nia nu este nici Catedrala de la Notre Dame ∫i nici Sala Operei din Viena. S„ fim serio∫i: ei nu vor lini∫te, ci t„cere. Ei vor ca B„sescu s„ fac„ precum au f„cut Iliescu ∫i Constantinescu, adic„ s„ vad„ ∫i s„ tac„ sau, eventual, s„ fie parte. Œi invit s„-∫i pun„ pofta Ón cui, pentru c„ nu au nicio ∫ans„: Traian B„sescu nu se va comporta Ón veci ca mu∫cata din fereastr„!

Lupta nu va fi numai pe via˛„ ∫i pe moarte, ci ∫i pe c„tu∫e, mai precis, pe fuga de c„tu∫e.

Pentru toate acestea, mi-e ru∫ine!

Mi-e ru∫ine c„ fac parte din aceast„ clas„ politic„! Mi-e ru∫ine c„ fac parte dintr-un Parlament care, Ón majoritatea lui, s-a descalificat iremediabil Ón fa˛a cet„˛enilor.

Mi-e ru∫ine c„ pre∫edintele Rom‚niei a putut fi suspendat ∫i cu votul mult preacinsti˛ilor îMiky ™pag„“, Ovidiu Mu∫etescu ∫i Teodor Ni˛ulescu.

Mi-e ru∫ine c„ politicianul cu cea mai mare legitimitate Ón fa˛a rom‚nilor a fost suspendat de personaje îoneste ∫i demne“ ca: Dan Voiculescu, Viorel Hrebenciuc, Attila Verestóy, Octav Cozm‚nc„, Dan Iosif, Daniela Buruian„, Ilie Merce ∫i al˛ii asemenea lor.

Mi-e ru∫ine c„ fac parte dintr-un Parlament care a ales s„ dea crezare f„c„turilor din Raportul Comisiei îVoiculescu“, ∫i nu avizului Cur˛ii Constitu˛ionale a Rom‚niei.

Mi-e ru∫ine c„ Ón Parlamentul Rom‚niei un senator, lider de partid, poreclit justi˛iar, a schimbat sloganul: îJos mafia, sus patria!“ cu sloganul: îSus˛in mafia, ignor patria!“

Pentru toate acestea mi-e ru∫ine ∫i cer scuze teleorm„nenilor c„, prin votul meu ∫i al altor 107 asemenea mie, nu am reu∫it s„ Ómpiedic„m aceast„ tic„lo∫ie. Dar Ói Óndemn s„ nu Ó∫i piard„ speran˛a: s-a pierdut o b„t„lie, urmeaz„ r„zboiul. ™tiindu-i aproape pe majoritatea dintre ei, am convingerea c„ vom Ónvinge.

Gheorghe Chiper

#234324

îUtilizarea frenetic„ a fondurilor bugetare alocate la sf‚r∫it de an“

Ceea ce se face cu fondurile bugetare r„mase neutilizate la sf‚r∫it de an sau cu sumele intrate Ón bugetul na˛ional Ón cursul anului ori Ón anii preceden˛i din cauza marilor r„u-platnici poate fi asemuit, f„r„ teama de a gre∫i, unor ac˛iuni frenetice, unor st„ri de entuziasm vecine cu exaltarea, dar ∫i cu lipsa de discern„m‚nt, cu necump„tarea ∫i excesul necontrolat.

S„ m„ explic. ™i la sf‚r∫itul anului trecut, ca ∫i Ón anul precedent, fondurile bugetare care deveneau excedentare, inclusiv rezerva constituit„ la dispozi˛ia Guvernului, au fost repartizate c„tre unit„˛ile administrativteritoriale locale ∫i jude˛ene pentru finan˛area unor ac˛iuni de interes edilitar sau social-cultural. Se Ón˛elege c„ majoritatea acestor ac˛iuni nu au fost preg„tite, iar evaluarea necesit„˛ilor nu putea fi f„cut„ Ón mod sistematic ∫i ra˛ional. S-a ajuns astfel ca banii aloca˛i cu destina˛ie pentru Ónv„˛„m‚nt, de exemplu, s„ fie utiliza˛i pentru lucr„ri de reabilitare termic„ a ∫colilor sau de igienizare a acestora, dar care s„ nu fie suficien˛i dec‚t pentru o parte a devizelor Óncropite pe moment. S-a mizat atunci pe faptul c„ noile bugete din anul curent vor asigura fondurile Ón completare, dar aceasta nu s-a mai realizat, a∫tept‚ndu-se, de fapt, sf‚r∫itul de an urm„tor, care ar putea aduce acelea∫i îdaruri“.

Œn alte sectoare, cum ar fi s„n„tatea public„, s-au alocat fonduri pentru dot„ri sau pentru continuarea investi˛iilor Óncepute, dar repartizarea lor la sf‚r∫it de an a condus la neutilizarea lor par˛ial„ sau integral„, chiar la returnarea lor c„tre bugetul central.

S„ mai spunem c„ Óns„∫i distribu˛ia fondurilor Ón teritoriu a fost f„cut„ Ón mod discre˛ionar, pe criterii subiective ∫i pe interese clientelare, astfel Ónc‚t nu s-a putut realiza un echilibru efectiv Óntre nevoile reale ale administra˛iilor locale ∫i aloc„rile efectuate.

Cea mai mare îlovitur„ bugetar„“ la sf‚r∫it de an a constituit-o Óns„ ordonan˛a de urgen˛„ dat„ de Guvern privind îunele m„suri pentru diminuarea arieratelor“, act normativ prin care fonduri Ón valoare de peste 2 miliarde de dolari au f„cut obiectul scutirii de plat„ a obliga˛iilor fiscale datorate, scadente ∫i restante.

™i, pe aceast„ cale, bugetul na˛ional a fost privat de Ónsemnate sume care, desigur, se putea cu greu conta pe ele, dar care acum sunt efectiv pierdute pentru cheltuielile publice.

S„ mai avem Ón vedere c„ asemenea practici nu sunt agreate de Uniunea European„, iar discriminarea de care s-a dat dovad„ Ón acest caz consider c„ va aduce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 prejudicii imense celorlal˛i produc„tori autohtoni care Ó∫i pl„tesc frecvent obliga˛iile fiscale.

Motiva˛ia pentru astfel de practici este legat„ de mersul ascendent al economiei, de veniturile bugetare tot mai mari, de eficien˛a m„surilor fiscale adoptate. Cu certitudine, Óns„, sumele care s-au realizat îsuplimentar“ provin din nealocarea fondurilor necesare lucr„rilor de infrastructur„ rutier„ programate ∫i de Óncetinirea ritmului acestora. Este p„cat c„ totu∫i, pe seama lor, s-au formulat numeroase argumente pe planul imaginii, al propagandei facile, al laudelor nemeritate, alte ac˛iuni duse cu aceea∫i frenezie. Pe c‚nd ∫i fapte concrete, de bun-sim˛ ∫i de real folos?

V„ mul˛umesc.

R„zvan Petric„ Bobeanu

#237710

îCinci minute“

îŒn cazul Ón care voi fi suspendat de Parlament, Ón cinci minute de la votul Parlamentului voi demisiona.“, a∫a spunea Traian B„sescu Ón data de 17 aprilie, cu dou„ zile Ónainte de discutarea Ón Parlament a cererii de suspendare a Pre∫edintelui Rom‚niei.

Votul a venit, a fost net Ón favoarea suspend„rii (322 pentru, 108 contra), cele cinci minute au trecut, Óns„ demisia at‚t de mult clamat„ de pre∫edinte a Ónt‚rziat s„ apar„. Mai mult, Óntr-un gest penibil, f„r„ precedent, Curtea Constitu˛ional„ a Rom‚niei a Ónchis pr„v„lia f„r„ s„ mai a∫tepte sosirea de la Parlament a deciziei de suspendare a pre∫edintelui. Probabil Traian B„sescu nu era Ónc„ hot„r‚t dac„ s„-∫i mai dea sau nu demisia ∫i avea nevoie de un r„gaz pentru a se hot„rÓ Ómpreun„ cu consilierii s„i ce are de f„cut. Oricum, indiferent dac„ se va Óntoarce la Cotroceni, îcinci minute“ va fi expresia ce ne va aduce Óntotdeauna aminte c„ suntem ˛ara lui R„zg‚ndescu ∫i R„zg‚ndeanu, cum bine titra un cotidian central pe prima pagin„.

Mitul Traian B„sescu, omul hot„r‚t ∫i care se ˛ine de cuv‚nt, a fost spulberat odat„ pentru totdeauna, Ón locul acestui mit ap„r‚nd un om speriat c„ ∫i-ar putea pierde func˛ia, mai incoerent ca niciodat„, dispus s„ apeleze Ón Rom‚nia european„ a anului 2007 la orice mijloc, inclusiv presiunea unor grupuri organizate ∫i nicidecum spontane, care s„ ias„ Ón strad„ pentru a crea o atmosfer„ care ne aduce aminte mai mult de mineriade.

Se va vorbi mult despre ceea ce s-a Ónt‚mplat ieri Ón Parlamentul Rom‚niei, Óns„ trebuie s„ recunoa∫tem un lucru: pentru prima dat„ Ón ∫aptesprezece ani postrevolu˛ionari Parlamentul Rom‚niei ∫i-a luat Ón serios rolul pe care Constitu˛ia Rom‚niei l-a statuat Ón art. 61, ∫i anume îParlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii“.

Œn orice stat de drept, democratic, Parlamentul este cel care d„ ora exact„ a democra˛iei, este pilonul institu˛ional al oric„rei societ„˛i democratice. Prin Óntreaga sa atitudine, Traian B„sescu a adus Ón prim-plan Parlamentul care pentru prima dat„ din 1989 a dovedit c„ nu mai este o anex„ a Executivului, ci este cel care exercit„ controlul, Ón limitele constitu˛ionale, at‚t asupra Guvernului, c‚t ∫i asupra institu˛iei preziden˛iale.

Toate statele democratice ale lumii au parlamente puternice, pentru c„ atunci c‚nd concentr„m prea mult„ putere Ón m‚inile unui om acesta Ó∫i dore∫te ∫i mai

mult„, iar de aici p‚n„ la dictatur„ mai e un singur pas, iar rom‚nii, din p„cate, au cunoscut astfel de experien˛e.

De aceea, orice atac al lui Traian B„sescu contra Parlamentului, al c„rui membru a fost de mai multe ori, ∫i contra partidelor politice reprezint„ un atac direct la democra˛ie.

Traian B„sescu a ajuns pre∫edinte cu sloganul îS„ tr„i˛i bine!“, Óns„ probabil îcinci minute“ va fi sloganul care Ól va scoate pe Traian B„sescu din via˛a politic„, pentru c„ este expresia inconsecven˛ei ∫i populismului care au guvernat cariera politic„ a acestuia.

V„ mul˛umesc.

Eugen Bejinariu

#240769

Ast„zi prezint Ón Camera Deputa˛ilor declara˛ia politic„ intitulat„ îS„ p„str„m marea zestre a Bucovinei!“.

De∫i partea de nord a Moldovei, numit„ de austrieci Bucovina, a tr„it timp de 144 de ani sub domina˛ie str„in„, rom‚nii de aici ∫i-au p„strat tradi˛iile, datinile, obiceiurile ∫i folclorul de mare frumuse˛e ∫i autentic„ valoare na˛ional„.

Exist„ Ón Bucovina istoric„ un cadru natural admirabil, un spirit gospod„resc elevat ∫i o frumoas„ comunicare Óntre cet„˛enii din comunit„˛ile noastre locale.

Dac„ Ón Transilvania te Ónt‚mpin„ por˛ile Ónalte ∫i m„iestrit sculptate, Ón Bucovina te Ónt‚mpin„ fa˛a caselor bine gospod„rite ∫i armonia componentelor ei, parc„ prelu‚nd ceea ce este mai frumos de la Obcinile Bucovinei.

La integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ au fost ∫i Ónc„ au r„mas ∫i multe temeri privind pierderea valorilor culturii populare de esen˛„ rom‚neasc„ ∫i cu specific bucovinean.

Temerile sunt justificate din cel pu˛in trei motive. Un mare num„r de cet„˛eni din satele Bucovinei lucreaz„ Ón ˛„ri ale Uniunii Europene ∫i la Óntoarcere vin cu alte modele de case, utilizeaz„ diverse modele ∫i obiecte casnice din Occident, ba chiar promoveaz„ obiceiuri Ómprumutate. Œn al doilea r‚nd, elementul de noutate este mai u∫or receptat, mai cu seam„ de tineri, ∫i apoi este Óncorporat Ón via˛a de toate zilele, Ón dauna tradi˛iei locale. ™i cel mai important motiv prive∫te politica Occidentului de a-∫i promova valorile ∫i specificul s„u ∫i Ón ˛„rile admise Ón familia statelor europene. De aceea, acum, p„strarea valorilor culturii populare devine un imperativ.

Œng„dui˛i-mi s„ enum„r c‚teva din manifest„rile tradi˛ionale din jude˛ul Suceava: îSerb„rile Z„pezii“ de la Vatra Dornei, îFestivalul toamnei“ de la C‚mpulung Moldovenesc, îFestivalul ora∫ului Gura Humorului“, cu tradi˛ionala manifestare de mare succes de nivel na˛ional îUmor la Gura Humorului“, îZilele municipiului Suceava“, iar la R„d„u˛i Ón luna iulie se desf„∫oar„ îZilele municipiului R„d„u˛i“ care cuprind Festivalul interna˛ional de folclor îArcanul“, Expozi˛ia-concurs de ceramic„ îOchiul de p„un“ ∫i Cursurile de var„ ale Universit„˛ii Populare îIon Nistor“, cursuri ajunse la a XVIII-a edi˛ie.

Dac„ la aceste manifest„ri publice devenite tradi˛ionale al„tur„m obiceiurile ∫i datinile bucovinene la S„rb„torile de iarn„, la Sfintele S„rb„tori de Pa∫ti ∫i la momentele fundamentale din via˛a oamenilor — botezul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 noului-n„scut, nunta ∫i Ónmorm‚ntarea — avem un tablou real ∫i m„re˛ al culturii populare din Bucovina.

Œn fa˛a unei astfel de realit„˛i, sunt Óndrept„˛it s„ solicit Ministerului Culturii ∫i Cultelor, domnului ministru Adrian Iorgulescu, s„ sprijine ∫i material manifest„rile publice din anul 2007 din jude˛ul Suceava ∫i s„ militeze pentru p„strarea lor ca o mare zestre a ˛„rii ∫i a Europei.

Mihaela Adriana Rusu

#243677

îStarea social„ a Rom‚niei dup„ integrare“

Starea social„ a unei ˛„ri nu evolueaz„ Ón ritmul economiei. Cre∫terea economic„ cu care se laud„ guvernan˛ii poate fi inutil„, dac„ aceasta se concentreaz„ doar Ón m‚inile unor magna˛i ∫i de ea nu beneficiaz„ un num„r c‚t mai mare de cet„˛eni.

Œntr-un raport al B„ncii Mondiale ce vizeaz„ Ómp„r˛irea social„ a cre∫terii P.I.B.-ului din ultimii ani Ón ˛„rile foste comuniste, Rom‚nia ocup„ unul dintre ultimele locuri Ón ceea ce prive∫te partea din cre∫terea economic„ ce revine p„turilor s„race.

Via˛a rom‚nilor a devenit foarte scump„, pre˛urile s-au aliniat la cele europene, iar veniturile au crescut Ón mic„ m„sur„. Œn Rom‚nia se tr„ie∫te r„u!

Tinerii care au Ónv„˛at toc‚ndu-∫i nervii Ón facult„˛i nu au speran˛a unui viitor Ón propria ˛ar„. Imposibilitatea achizi˛ion„rii unei locuin˛e ∫i a Óntemeierii unei familii Ói trimite Ón pragul disper„rii ∫i Ói face s„ aleag„ drumul str„in„t„˛ii, dezgusta˛i de starea de fapt.

H„h„iturile pre∫edintelui, acel ironic îS„ tr„i˛i bine!“, succesele personale ale îRegilor asfaltului“ ∫i ale consilierilor preziden˛iali Óntregesc aceast„ imagine grotesc„.

Pensionarii sunt ∫i ei, la r‚ndul lor, umili˛i. Sunt nevoi˛i s„ stea la cozi la medicamente, s„ se Ómprumute la copii ∫i la rude pentru plata utilit„˛ilor zilnice, s„ se roage chiar pentru un sf‚r∫it mai grabnic.

La televizor nu lipsesc remarcile preziden˛iale pline de bun„ dispozi˛ie ∫i de cunoa∫tere a vie˛ii de pahar. Tinerii sunt trimi∫i s„ munceasc„ Ón dou„ locuri, c‚nd ei sunt c„pia˛i de munc„ ∫i chiar Ó∫i pierd s„n„tatea, pensionarilor li se recomand„ s„ treac„ la activit„˛i profitabile, s„ joace la burs„, c‚nd ei alearg„ dup„ o p‚ine mai ieftin„ cu c‚˛iva bani.

Statele civilizate au ales alternativ„ social-democra˛ia ca form„ de sprijin a oamenilor afla˛i Ón dificultate ∫i ca mijloc de redistribuire echitabil„ a veniturilor Ón societate.

Œn Austria, de exemplu, partidele de centru-st‚nga conduc ˛ara de foarte mul˛i ani, iar ace∫tia beneficiaz„ de avantajele echit„˛ii sociale. Œn Viena, Capitala cultural„ a Europei, prim„ria de˛ine 25% din locuin˛e, astfel sc„z‚nd pre˛urile de pe pia˛a imobiliar„ ∫i permi˛‚nd tinerilor s„-∫i fac„ credite foarte avantajoase pentru achizi˛ia de locuin˛e. Pensionarii sunt trata˛i cu respect, acord‚ndu-li-se pensii decente, asisten˛„ medical„ ∫i medicamente gratuite.

Nu s-a Óntrebat nimeni de ce Ón acest stat al bun„st„rii partidele sociale c‚∫tig„ alegerile? Exist„ o nevoie a societ„˛ii de a diminua discrepan˛ele dintre oameni Ón ceea ce prive∫te veniturile.

Se ∫tie c„ guvern„rile de centru-dreapta, liberale sau populare, accentueaz„ diferen˛ierile, iar diferen˛ierile dintre oameni creeaz„ ur„!

Petru Movil„

#246427

îEra tic„lo∫ilor“

Pentru unii politica este arta compromisului, pentru al˛ii ea devine doar un mod jalnic de a te compromite.

Ceea ce s-a Ónt‚mplat ieri Ón Parlamentul Rom‚niei a dovedit c„ interesele personale ale majorit„˛ii ale∫ilor sunt mai presus de lege. Partidul Social Democrat, Partidul Rom‚nia Mare, Partidul Conservator ∫i Partidul Na˛ional Liberal au ignorat o decizie a Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i ∫i-au dat m‚na pentru a-l suspenda pe pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu.

Filmul votului din Parlament s-ar putea intitula, f„r„ niciun fel de ezitare, îCu m‚inile murdare“; scenariul ∫i regia: P.S.D., P.R.M., P.C. ∫i P.N.L.

A∫ putea numi aceast„ alian˛„ Ómpotriva voin˛ei electoratului o îmonstruoas„ coali˛ie“, dar prefer expresia îcoali˛ia tic„lo∫ilor“. Faptul c„ liberalii, afla˛i printre ini˛iatorii Legii lustra˛iei, dar ∫i ai unui proces de reform„ a clasei politice, s-au coalizat cu cei care le-au b„gat p„rin˛ii ∫i bunicii Ón lag„rele comuniste arat„ ce caracter m„runt ∫i duplicitar au unii dintre politicieni. Br„tienii se r„sucesc Ón morm‚nt c‚nd v„d pe ce m‚ini a Ónc„put P.N.L. Ru∫ine, C„lin Popescu-T„riceanu!

Traian B„sescu este singurul pre∫edinte care a ini˛iat schimbarea Rom‚niei Ón bine. Ion Iliescu nu ∫i-a dorit niciodat„ acest lucru. Emil Constantinescu nu a fost capabil s„ fac„ aceast„ schimbare.

Pre∫edintele Traian B„sescu este cel care a declan∫at adev„rata reform„ Ón Rom‚nia, prin faptul c„ a scos la iveal„ toate bolile care macin„ societatea rom‚neasc„. Corup˛ia generalizat„, leg„turile dubioase dintre politicieni ∫i cercurile economice, prezen˛a securi∫tilor ∫i a activi∫tilor defunctului P.C.R. Ón punctele-cheie ale deciziei politice ∫i economice, manipularea maselor de c„tre partidele politice, impostura ∫i incompeten˛a celor care conduc multe dintre institu˛iile importante ale statului sunt doar c‚teva dintre cele mai grave boli care blocheaz„ dezvoltarea Rom‚niei. Pre∫edintele Traian B„sescu a ∫i propus o solu˛ie pentru primenirea clasei politice: votul uninominal.

Din p„cate, foarte rar Guvernul T„riceanu a sprijinit demersurile ∫efului statului. De aceea, de multe ori, Pre∫edintele Rom‚niei s-a manifestat critic la adresa premierului ∫i a unora dintre mini∫trii Cabinetului. Dar aceasta este datoria unui pre∫edinte: s„ lupte pentru binele poporului s„u. De altfel, Curtea Constitu˛ional„ s-a pronun˛at Ón privin˛a ac˛iunilor pre∫edintelui B„sescu: ele nu au dep„∫it niciodat„ cadrul legal.

Din p„cate, niciun bine nu r„m‚ne nepedepsit, spune o vorb„ din popor. Lupta Ómpotriva mafiei care ∫i-a Óntins tentaculele Ón toate zonele societ„˛ii rom‚ne∫ti a produs coalizarea tuturor politicienilor care au ceva de ascuns. Dup„ cum a˛i v„zut ieri, Ón Parlament sunt mul˛i. Dar dumneavoastr„, cei care vota˛i, sunte˛i mult mai mul˛i. Nu pot ei min˛i c‚t pute˛i vota dumneavoastr„!

Œn acest moment, Parlamentul a dovedit c„ nu mai respect„ voin˛a electoratului. ™i mai grav este Óns„ faptul c„ mare parte dintre parlamentari au ar„tat c„ toate idealurile pentru care at‚˛ia rom‚ni s-au sacrificat Ón decembrie 1989 nu fac nici c‚t o ceap„ degerat„ Ón compara˛ie cu propriile lor interese.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 Dar schimbarea Ón bine a Rom‚niei trebuie s„ continue. Ieri au Ónvins tic„lo∫ii, m‚ine ve˛i c‚∫tiga dumneavoastr„! V„ mul˛umesc.

Ion Dumitru

#249812

îAgricultur„, de ochii Europei!“

A trebuit schimbat Guvernul pentru a fi v„zute, cu obiectivitate, o serie de deficien˛e existente Ón sectorul agricol, Ón activitatea ministerului de resort. P‚n„ acum, ˛„ranii au fost Ómb„ta˛i cu teorie, Ómbr„ca˛i Ón pliante colorate, pe care s-au cheltuit sute de mii de euro, am„gi˛i cu caravane ale prosperit„˛ii ∫i integr„rii. A ap„rut A.P.I.A. — Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii Ón Agricultur„ —, o institu˛ie cu mare impact, dar care nu a reu∫it s„-i Óndrume constructiv pe fermieri, pe gospodari. Nep„sarea, neglijen˛a, incapacitatea unora au dus la pierderea a milioane de euro. P‚n„ ∫i actualul ministru al agriculturii, Decebal Traian Reme∫, a recunoscut c„ A.P.I.A. nu func˛ioneaz„, invoc‚nd o serie de motive ce pornesc de la angaj„ri pe criterii clientelare ∫i nepotisme, nemaipun‚nd la socoteal„ neprofesionalismul ∫i lipsa de specializare.

Œntr-o declara˛ie recent„, permierul C„lin PopescuT„riceanu l-a acuzat pe fostul ministru al agriculturii, Gheorghe Flutur, de raport„ri fictive, de nerezolvarea unor angajamente. Aceste lucruri se ∫tiau mai demult, dar au fost trecute cu vederea de c„tre guvernan˛i.

A.P.I.A. trebuia s„ devin„ o institu˛ie aproape de cet„˛ean, de rosturile vie˛ii la ˛ar„, un bun comunicator al noului, un intermediar Ón drumul spre Europa. Dimpotriv„, ˛„ranul este obligat s„-∫i ia bastonul de dup„ u∫„ ∫i s„ str„bat„ zeci de kilometri cu trenul sau cu autobuzul, cu cheltuial„ ∫i timp pierdut, pentru a merge la sediile locale ale A.P.I.A., unde sunt programa˛i pentru semn„turi, recunoa∫terea parcelelor fotografiate din satelit etc.

Nimeni nu s-a g‚ndit s„ vin„ mai aproape de cel obidit, de cel care oricum este ame˛it de s„r„cie, de noianul de norme ∫i de zvonuri care mai de care mai sumbre! Motiva˛iile teoretice despre tot acest calvar sun„ bine.

Se spune c„ reglement„rile sunt g‚ndite pentru a asigura informa˛ii complete despre exploata˛ii, despre cadrul unitar de procesare a cererilor, ferit de riscul unor fraude, pentru organizarea unei baze corecte de control. Adic„, la comand„, hai s„ ne civiliz„m, s„ arunc„m dintr-o dat„ opincile ∫i s„ n„v„lim Ón Uniunea European„! Din p„cate, responsabilii din Ministerul Agriculturii ∫i entuzia∫tii Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„ nu s-au g‚ndit c„ am putea ajunge acolo... descul˛i.

Reme∫ promite c„ va face ordine. R„m‚ne s„ o vedem ∫i pe asta! Oricum, pentru agricultur„, fiecare zi pierdut„ cost„.

Vasile Pruteanu

#252299

Declara˛ie politic„ referitoare la suspendarea pre∫edintelui

19 aprilie 2007 va ap„rea Ón istoria Rom‚niei ca o zi de trist„ amintire.

Este Ón afara oric„rei ra˛iuni ∫i logici faptul c„ autoritatea suprem„ legislativ„, care exprim„ (sau trebuie s„ exprime) Óns„∫i esen˛a democra˛iei dintr-un stat de

drept, s„ hot„rasc„ suspendarea pre∫edintelui ˛„rii, ales de c„tre popor, f„r„ a exista vreun temei constitu˛ional. Aceast„ hot„r‚re a Parlamentului a deschis calea unor noi abuzuri, a unor noi Ónc„lc„ri ale Constitu˛iei, Ón loc s„ pun„ cap„t acestora.

Ce impresie Ó∫i face acum electoratul rom‚n c‚nd asist„ la un act politic foarte grav, ∫i anume la adoptarea unei hot„r‚ri de c„tre Parlament, Ón cazul Ón care Curtea Constitu˛ional„ a decis c„ nu ne afl„m Óntr-o situa˛ie care s„ reclame o astfel de m„sur„?

Partidul Liberal Democrat a votat, cum este ∫i firesc, Ómpotriva hot„r‚rii de suspendare a pre∫edintelui, convins fiind c„ aceasta a fost dat„ Ón dispre˛ul Constitu˛iei ∫i numai pe motiv de r„zbunare Ómpotriva pre∫edintelui care nu tace, nu iart„, nu minte.

Este clar pentru oricare cet„˛ean onest faptul c„ actul suspend„rii pre∫edintelui, pre∫edinte de care are nevoie Rom‚nia ∫i rom‚nii, este Óntru totul rezultatul unei monstruoase coali˛ii.

Lupta evident„ a pre∫edintelui Ómpotriva corup˛iei nu putea s„-i supere dec‚t pe cei corup˛i, care, iat„, Ón pofida diferen˛elor lor de ideologii ∫i de concep˛ii, s-au unit pentru a-l Ónl„tura pe cel considerat de c„tre ei du∫manul comun.

P.S.D., P.N.L., P.R.M., U.D.M.R. ∫i P.C., care p‚n„ ieri-alalt„ieri se urau aproape de moarte, au trecut, f„r„ niciun fel de scrupule, peste elementele politice care le despart categoric ∫i, ca Iuda, l-au tr„dat ∫i l-au trimis spre îr„stignire politic„“ tocmai pe omul care timp de peste 2 ani a vegheat la bunul mers al treburilor ˛„rii, la primirea acesteia Ón marea familie european„, care Ón momentul de fa˛„ nu mai ∫tie ce s„ mai cread„ despre rom‚ni.

F„r„ teama c„ gre∫esc, afirm c„ Parlamentul ˛„rii a f„cut Rom‚nia de r‚s, adopt‚nd o hot„r‚re pe care nu o dore∫te niciun rom‚n cinstit.

De aceea, Ón Óncheiere, fac apel la con∫tiin˛a civic„ ∫i politic„ a celor care au fost ale∫i s„ gestioneze interesele ˛„rii, s„ nu-∫i pun„ mai presus interesele proprii.

Andrei Dominic Gerea

#254602

## îŒntoarcerea la populism“

îAi momente c‚nd demagogic sus˛ii o solu˛ie numai pentru c„ ˛i se pare c„ d„ bine la public, dup„ care, c‚nd te duci Ón spatele u∫ilor la partid ∫i cu oameni care se pricep, Óncepi s„ faci socotelile ∫i Ó˛i dai seama c„ solu˛ia pe care o propui nu permite realizarea unei majorit„˛i democratice“, a∫a spunea, Ón septembrie 2006, cel care ast„zi nu mai contene∫te s„ vorbeasc„ despre popor, d‚nd impresia c„ Ón˛elege, Ón sf‚r∫it, ceea ce Ónseamn„ responsabilitatea politic„.

Traian B„sescu se face c„ uit„ c„ a fi om politic Ónseamn„, Ón primul r‚nd, s„ refuzi tenta˛ia de a fi Ón permanen˛„ de acord cu opinia majoritar„ Ón societate, s„ fii capabil s„ spui adev„rul, chiar dac„ el nu este pl„cut pentru ceilal˛i, chiar dac„ este posibil s„ pierzi din capitalul de imagine pe care Ól ai.

Altfel, dac„ Óncerci s„ pari de fiecare dat„ Ón acord cu opiniile majoritare, despre care tu ∫tii sigur c„ sunt d„un„toare, te po˛i a∫tepta, eventual, la ni∫te beneficii pe termen scurt. Pe termen lung, Óns„, consecin˛ele pot fi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 dezastruoase at‚t pentru tine, ca politician, c‚t ∫i pentru societate.

îCine le-a dat dreptul celor 322 s„ voteze suspendarea?“, a Óntrebat suspendatul-pre∫edinte. Aceast„ Óntrebare vine s„ ne l„mureasc„ despre modul nociv de g‚ndire al lui Traian B„sescu, care, Ón subsidiar, ne transmite c„ desconsider„ institu˛iile statului rom‚n, c„ el le desfide, instig‚nd popula˛ia Ón modul cel mai josnic posibil.

P‚n„ ∫i Nicolae Ceau∫escu r„spundea îÓn fa˛a Marii Adun„ri Na˛ionale“, recunosc‚nd-o ca institu˛ie suprem„ Ón stat!

Prin comportamentul actual, Traian B„sescu Óncearc„ s„ aplice o lovitur„ fatal„ institu˛iilor democratice ale statului rom‚n. Prima pe lista pre∫edintelui-suspendat este Parlamentul, care are un defect fundamental: nu face tot timpul ce vrea Traian B„sescu. Pe Domnia Sa Ól deranjeaz„ la culme faptul c„ aici exist„ dezbateri, c„ aici se caut„ mai multe solu˛ii posibile pentru rezolvarea problemelor de interes public.

Pe Traian B„sescu Ól deranjeaz„ c„ mai exist„ ∫i alte p„reri dec‚t ale sale, pe Traian B„sescu Ól irit„ c„ voin˛a sa nu se face Óntotdeauna Ón integralitate.

Pentru a d„r‚ma credibilitatea ∫i a∫a sc„zut„ a principalei institu˛ii democratice din stat, pre∫edintele a spus c„ îparlamentarii fac legi pentru infractori“, incluz‚nd pe o aceea∫i list„ to˛i ale∫ii ∫i pun‚nd o etichet„ de imoralitate asupra Óntregii institu˛ii. Tot domnul B„sescu spunea despre Parlamentul Rom‚niei c„ este îo ∫andrama intrat„ Ón moarte clinic„“. O dovad„ de iresponsabilitate crunt„ din partea Pre∫edintelui Rom‚niei!

Pe Traian B„sescu Ól enerveaz„ de 2 ani Guvernul Rom‚niei, care nu este condus de valetul s„u drag, Theodor Stolojan; Ól enerveaz„ C„lin Popescu-T„riceanu, care a reu∫it s„ duc„ Rom‚nia Ón Uniunea European„ la termenul asumat; Ól enerveaz„ c„ nu poate conduce toate ∫edin˛ele de Guvern; Ól mai enerveaz„ faptul c„ liberalii nu s-au apucat s„-l slujeasc„ cu devotament ∫i abnega˛ie.

Pentru a purta un r„zboi cu aceast„ institu˛ie, domnul B„sescu a spus c„ îmafia a ajuns pe masa Guvernului“, i-a amenin˛at pe mini∫tri cu dosare, a aruncat Ón st‚nga ∫i Ón dreapta cu etichete, Óncerc‚nd s„ submineze autoritatea Executivului. Traian B„sescu viseaz„ s„ r„m‚n„ Ón percep˛ia publicului singurul reper moral din Rom‚nia. Restul institu˛iilor trebuie fie s„ i se supun„, fie s„ dispar„.

Totu∫i, problema principal„ de ast„zi a Rom‚niei nu este Traian B„sescu, de∫i o parte din cauzele actualei crize politice o reprezint„ tocmai dorin˛a nem„rginit„ a Domniei Sale de a c‚∫tiga un al doilea mandat.

Problema Rom‚niei este pr„bu∫irea Ón timp a discursului public. Din p„cate, prin comportamentul s„u Traian B„sescu a acreditat, din nou, populismul, ipocrizia, demagogia. Traian B„sescu a scos de la naftalin„ metode specifice Ónceputului anilor ’90, Óncerc‚nd campanii jalnice de imagine.

Dup„ 2 ani de mandat al lui Traian B„sescu, falia dintre politicieni ∫i cet„˛eni s-a ad‚ncit, institu˛iile statului sunt mai hulite ca niciodat„, iar societatea rom‚neasc„ s-a divizat Óntr-un mod aproape iremediabil.

F„c‚nd din scandal o politic„ de stat, Traian B„sescu a contribuit decisiv la cre∫terea partidelor extremiste ∫i la promovarea unui alt tip de politician: Gigi Becali, noul s„u partener de ∫pri˛, care, spre deosebire de pre∫edinte, are ∫ofer ∫i nu e nevoit s„ conduc„ ma∫ina sub influen˛a alcoolului.

Pre∫edintele suspendat a Óntors Rom‚nia la populism. Depinde de noi ∫i de cet„˛enii acestei ˛„ri s„ decidem dac„ vom accepta aceast„ situa˛ie, dac„ vom renun˛a la vechile metehne ∫i ne vom apuca s„ construim un viitor pentru aceast„ ˛ar„, dac„ vom reu∫i s„ reform„m institu˛iile statului, dac„ vom schimba mentalit„˛ile, dac„ vom fi Ón stare s„ ne asum„m deciziile grele pentru noi, dar care s„ fac„ bine Óntregii societ„˛i.

Dar acest deziderat nu se atinge nici Ón c‚teva luni, nici ca urmare a dorin˛ei unei singure persoane. Este nevoie de dezbatere, de idei constructive, de identificarea unor solu˛ii pentru problemele Rom‚niei.

Este nevoie de dialog ∫i — da! — este nevoie de compromisuri pentru a integra cu adev„rat Rom‚nia Ón spa˛iul european. Iar dac„ Traian B„sescu vrea s„ fie Ón continuare pre∫edinte-demagog, n-are dec‚t s„ fac„ lucrul acesta de la sediul Partidului Democrat!

Palatul Cotroceni este pentru oamenii cu adev„rat integri, ∫i nu pentru cei asupra c„rora planeaz„ suspiciuni de apartenen˛„ la grupuri de interese. Palatul Cotroceni este pentru oamenii care Ón˛eleg ∫i pre˛uiesc democra˛ia, ∫i nu pentru du∫mani ai institu˛iilor democra˛iei!

Valeriu Tab„r„

#261918

îDe ce trebuie s„ tac„ pre∫edintele Traian B„sescu?!“ Stima˛i colegi,

De mai mult timp Rom‚nia este aruncat„ de c„tre o anumit„ parte a clasei politice Óntr-o criz„ politic„ f„r„ precedent. Cet„˛enii ˛„rii Ón majoritatea lor se Óntreab„, pe bun„ dreptate: de ce? Care este motivul acestei crize? Politicienii sus-men˛iona˛i Óncearc„ s„ arunce Óntreaga vin„ Ón spatele pre∫edintelui.

Unii dintre ace∫ti politicieni s-au chinuit luni de zile, ∫i Ón parte au reu∫it, s„ g„seasc„ vreo 19 cauze de Ónc„lcare a Constitu˛iei Rom‚niei. La Ónceput, au acuzat, iar dup„ aceea, Ón fa˛a mass-media ∫i a opiniei publice, cu toate eforturile, nu au reu∫it nici m„car juri∫ti renumi˛i s„ argumenteze ∫i s„ exemplifice m„car un caz de Ónc„lcare grav„ a Constitu˛iei Rom‚niei.

™i-au scos la Ónaintare juri∫tii politicieni ca s„ for˛eze elaborarea unui material Ón care s„ demonstreze c„ pre∫edintele a Ónc„lcat Constitu˛ia, chiar dac„ Curtea Constitu˛ional„ a decis contrariul. Pentru a Ónt„ri materialul elaborat de reprezentan˛ii P.S.D., s-a mai constituit o comisie parlamentar„ de anchet„ — condus„ de c„tre unul dintre cei mai artificiali politicieni de pe scena politic„ rom‚neasc„ ∫i, Ón acela∫i timp, cei mai feroci adversari, ∫i nu f„r„ un anumit motiv personal, ai pre∫edintelui Traian B„sescu. De altfel, acest ∫ef de partid a ajuns Ón Parlament Ómpreun„ cu partidul s„u pe coada unor alian˛e, ∫i nu prin for˛e proprii.

Cum poate fi credibil„ afirma˛ia conform c„reia cei 322 de parlamentari care au votat pentru suspendarea pre∫edintelui Traian B„sescu reprezint„ voin˛a electoratului? Este fals„ — marea lor majoritate au votat sub controlul efectuat de deputata Aura Vasile asupra deputa˛ilor ∫i senatorilor P.S.D. ∫i de senatorul Iorga pentru deputa˛ii ∫i senatorii P.R.M. sau sub controlul unor grupuri de interese afectate de pre∫edintele Traian B„sescu (m„ refer aici la reprezentan˛ii P.N.L. ∫i U.D.M.R.). Indiferent de ceea ce spun ca argument cei care au votat pentru suspendarea pre∫edintelui Traian B„sescu, votul lor este contrar avizului dat de Curtea Constitu˛ional„ ∫i, ca atare, acesta Ómbrac„ o hain„ a ilegalit„˛ii.

Dar de ce a trebuit s„ fie suspendat pre∫edintele Traian B„sescu? Pentru Ónc„lcarea grav„ a Constitu˛iei nici vorb„, ∫i acest lucru a fost demonstrat de Curtea Constitu˛ional„! Ac˛iunea de suspendare a pre∫edintelui a fost dus„ ∫i finalizat„ printr-un vot controlat politic prin dictatur„, neav‚nd nimic cu legea fundamental„.

Suspendarea pre∫edintelui s-a f„cut pentru simplul fapt c„ pre∫edintele Traian B„sescu a vorbit prea mult:

— a vorbit despre corup˛ia generalizat„ la cele mai Ónalte niveluri ale societ„˛ii rom‚ne∫ti;

— a vorbit despre o adev„rat„ mafie economic„, politic„, format„ Ón timpul tranzi˛iei, care blocheaz„ reforma ∫i reÓnnoirea societ„˛ii rom‚ne∫ti. Aceast„ oligarhie politico-economic„, interesat„ p‚n„ acum de a-∫i Ónsu∫i obiectivele strategice ale economiei na˛ionale realizate de un popor oropsit ∫i fl„m‚nd ∫i Ón timpul comunismului, dore∫te ast„zi s„ aib„ ∫i decizia politic„ din umbr„ pentru a-∫i Ónsu∫i ceea ce ∫i-au Ónsu∫it Ón perioada tranzi˛iei. Acest model politic Ónsu∫it de for˛ele politice cu atitudine antipre∫edinte Ó∫i are modelul Ón

America Latin„ a anilor ’60—’80. Sunt acele grupuri care ast„zi nu au curajul s„ ias„ Ón fa˛a poporului rom‚n cu un program politic pentru a cere un vot acelor cet„˛eni ai Rom‚niei c„rora le-au luat averea, iar acum le iau ∫i ˛ara;

— a vorbit despre nefunc˛ionarea unor institu˛ii fundamentale pentru func˛ionarea statului ∫i a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Sunt institu˛ii care trateaz„ inegal cet„˛enii rom‚ni: cei boga˛i scap„ de pedepse date pentru fapte grave, cei nec„ji˛i fac ani grei de pu∫c„rie pentru Ónc„lc„ri minore ale legii. Œn acest sens, pre∫edintele Traian B„sescu a atras aten˛ia de nenum„rate ori, baz‚ndu-se pe sutele de mii de scrisori care au ajuns la Palatul Cotroceni, Departamentul de rela˛ii cu publicul de la Pre∫edin˛ie, Ón care se g„sesc acele mari probleme cu care se confrunt„ Rom‚nia Óns„∫i;

— a vorbit despre mari privatiz„ri strategice Ón baza unor contracte de privatizare confiden˛iale, necunoscute nici m„car de c„tre Parlament, nicicum de cet„˛enii Rom‚niei;

— a vorbit ∫i a militat despre o politic„ extern„ activ„ Ón care s„ fie promovate interese majore ale Rom‚niei. Ce a fost r„u Ón a promova o politic„ activ„ Ón cadrul axei Washington—Londra—Bucure∫ti, av‚nd Ón vedere c„ aceast„ ax„ se g„se∫te Ón interiorul N.A.T.O., unde Rom‚nia, prin a∫ezarea geopolitic„, are nevoie de un plus de securitate?!;

— a vorbit ∫i a sus˛inut dezvoltarea unor parteneriate angajate de Rom‚nia Ónainte de a prelua func˛ia de pre∫edinte. De fapt, pre∫edintele Traian B„sescu a sus˛inut nu numai angajamentele asumate de Rom‚nia, ci ∫i onoarea c‚∫tigat„ din respectarea acestor angajamente. Rom‚nia nu mai are voie, cel pu˛in acum, la Ónceput de secol al XXI-lea, s„-∫i mai Óncalce angajamentele fa˛„ de partenerii no∫tri externi, oricare ar fi ei;

— a vorbit ∫i a promovat o politic„ activ„ fa˛„ de Republica Moldova ∫i spa˛iul estic de interes pentru Rom‚nia. Nu este posibil ca Ón problemele Republicii Moldova ∫i mai ales la discu˛iile privind spa˛iul transnistrean Rom‚nia s„ fie exclus„, Ón schimb s„ fie prezent„ Ucraina;

— a vorbit ∫i a promovat o politic„ a interesului na˛ional Ón zona M„rii Negre. Cu ce a gre∫it Ón acest caz pre∫edintele B„sescu, av‚nd Ón vedere marile gafe f„cute de actori politici rom‚ni — Emil Constantinescu ∫i Adrian Severin — la Óncheierea Tratatului cu Ucraina? Au r„mas nerezolvate probleme privind frontiera, platoul continental al M„rii Negre ∫i Insula ™erpilor, comunit„˛ile rom‚ne∫ti ∫i propriet„˛ile cet„˛enilor rom‚ni refugia˛i Ón timpul ∫i dup„ cel de-Al Doilea R„zboi Mondial;

— a vorbit despre necesitatea unei abord„ri noi a politicii energetice a Rom‚niei, prin sus˛inerea unor alternative care s„ rup„ dependen˛a de Rusia, sus˛inerea dezvolt„rii unor noi trasee de aducere Ón Europa a gazelor ∫i a petrolului din bazinul M„rii Caspice;

— a aten˛ionat Ónal˛i demnitari c„ sunt Ón leg„tur„ cu personaje care promoveaz„ interese contrare celor ale Rom‚niei. A fost oare o gre∫eal„ sau o grij„ Ón plus fa˛„ de ceea ce avea s„ se Ónt‚mple (a se vedea problemele de la Ministerul Industriilor ∫i Comer˛ului)?!;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 — a cerut public desecretizarea contractelor de privatizare a unor mari obiective din economia na˛ional„. Ce a f„cut r„u pre∫edintele proced‚nd astfel?!;

— a intervenit Ón conflictul sindicate—Ministerul Educa˛iei, astfel Ónc‚t s-au putut debloca fonduri pentru Ónv„˛„m‚nt Ón anul 2006, cu care au fost rezolvate mari probleme cu care se confrunt„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc;

— se spune c„ pre∫edintele a intervenit Ón favoarea unor agen˛i economici care aveau de recuperat sume importante de la agen˛i economici de stat cu care ace∫tia aveau rela˛ii contractuale bine definite. De c‚nd statul duce Ón faliment agen˛ii economici cu care are rela˛ii contractuale ∫i nu le achit„ valoarea contraserviciilor efectuate?! Sunt mii de cazuri de agen˛i economici care au intrat Ón faliment din cauza neprimirii subven˛iilor sau sumelor datorate de stat.

Cu ce a gre∫it pre∫edintele c‚nd a aten˛ionat organisme ale statului c„ au obliga˛ia de a-∫i achita datoriile contractuale, ∫tiut fiind c„ justi˛ia nu rezolv„ problemele de acest tip ∫i c„ de cele mai multe ori Ónt‚rzierea voit„ a achit„rii obliga˛iilor financiare de c„tre stat c„tre partenerii priva˛i sunt surse de corup˛ie?!

O analiz„ atent„ a celor men˛ionate mai sus, o parte a∫ezate ca argumente la demersul pentru suspendarea pre∫edintelui, scoate Ón eviden˛„ faptul c„ acestea au constituit doar elementul formal mai u∫or perceput de c„tre cet„˛eni. Pe fond, cei care au votat pentru suspendarea domnului pre∫edinte Traian B„sescu nu au niciun argument ca suport constitu˛ional, ei constituindu-se ca unelte ale acelei oligarhii economico-politice generatoare de instabilitate ∫i corup˛ie Ón societatea rom‚neasc„, care va trebui comb„tut„ cu toat„ for˛a dac„ vrem s„ avem lini∫te Ón ˛ar„ ∫i s„ construim cu adev„rat o societate democratic„ Ón Rom‚nia.

Eugen Nicolicea

#274415

6. Proiectul de lege pentru aderarea Rom‚niei la Acordul dintre Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federal„ Germania, Irlanda, Republica Italian„, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Comunitatea European„ a Energiei Atomice ∫i Agen˛ia Interna˛ional„ pentru Energia Atomic„ cu privire la aplicarea art. III alin. 1 ∫i alin. 4 din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare nr. 78/164/Euroatom, Óncheiat la Bruxelles la 5 aprilie 1973, cu amendamentele ulterioare, ∫i la Protocolul adi˛ional la Acordul dintre Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Finlanda, Republica Federal„ Germania, Republica Elen„, Irlanda, Republica Italian„, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Republica Portughez„, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Comunitatea European„ a Energiei Atomice ∫i Agen˛ia Interna˛ional„ pentru Energie Atomic„ cu privire la aplicarea art. III alin. 1 ∫i 4 din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare, semnat la Viena la 22 septembrie 1998.

Lege ordinar„.

Prima Camer„ sesizat„.

Data la care se Óndepline∫te termenul constitu˛ional pentru dezbateri ∫i vot final, 9.05.2007.

Cine este pentru acest proiect de lege? Œmpotriv„, v„ rog? Niciun vot Ómpotriv„.

- Ab˛ineri? Nicio ab˛inere.

Cu 198 de voturi, a fost aprobat acest proiect de lege.

7. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 84/24.07.1995, Legea Ónv„˛„m‚ntului, republicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I.

- Lege organic„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Data la care se Óndepline∫te termenul constitu˛ional pentru dezbatere ∫i vot final, 16.05.2007.

Comisia propune respingerea. Cine este pentru respingere? Voturi Ómpotriva respingerii?

Ab˛ineri, v„ rog?

Cu 72 de voturi pentru, 126 de voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, respingerea nu a fost aprobat„.

8. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, pentru finan˛area Proiectului sectorial de sprijinire a transporturilor, semnat la Bucure∫ti la 27 noiembrie.

Lege ordinar„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Data la care se Óndepline∫te termenul constitu˛ional pentru dezbatere ∫i vot final, 24.05.2007.

Prioritate legislativ„, ceea ce Ónseamn„, de∫i nu este scris aici, c„ ∫i comisia propune aprobarea. Da?

Cine este pentru aprobarea acestui proiect de lege? Œmpotriv„, v„ rog? Niciun vot Ómpotriv„. Ab˛ineri, v„ rog?

Cu 198 de voturi pentru, nicio ab˛inere ∫i niciun vot Ómpotriv„, proiectul de lege a fost aprobat.

9. Proiectul de lege pentru aderarea Rom‚niei la Protocolul op˛ional la Conven˛ia de la Viena cu privire la rela˛iile consulare, referitor la solu˛ionarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena la 24 aprilie 1963.

Lege ordinar„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Data la care se Óndepline∫te termenul constitu˛ional pentru dezbatere ∫i vot final, 24.05.2007.

Este prioritate legislativ„.

- Legea este ordinar„, probabil c„ se propune

- adoptarea.

Cine este pentru acest proiect de lege? Œmpotriv„? Niciun vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nicio ab˛inere.

- Deci, cu unanimitate de voturi, a fost aprobat

- punctul 9.

10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 109/2006 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub form„ de Ómprumut, a unei cantit„˛i de combustibil pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari ∫i Turceni, Regia Autonom„ pentru Activit„˛i Nucleare — Sucursala ROMAG-TERMO ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale.

Lege ordinar„.

Prioritate legislativ„.

Suntem Camer„ decizional„, prin urmare, dorim adoptarea.

Cine este pentru acest proiect de lege? Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri, v„ rog?

Cu 195 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri,

proiectul de lege de la punctul 10 a fost aprobat. Ne reÓntoarcem la punctul 4.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/4.V.2007 V„ rog s„ lua˛i loc ∫i s„ explica˛i situa˛ia la tribun„, s„ Ón˛eleag„ absolut toat„ lumea, c„ nu este suficient dac„ voi fi l„murit doar eu.

Cuprins

Stenograma

Ședința