Lia Olguþa Vasilescu

Stimaþi colegi,

Dacã mai aveam dubii în privinþa modului în care Ralu Filip, preºedintele Consiliului Naþional al Audiovizualului, interpreteazã legile din România dupã cum îi cade lui bine, situaþia pe care acesta a provocat-o în cadrul Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã din Camera Deputaþilor mi-a îndepãrtat orice urmã de îndoialã.

Enervat peste mãsurã cã mi-am permis sã fac public documentul cu nr. 9640 al Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei ºi sã fac referiri la Legea audiovizualului pe un post naþional de televiziune, acesta a cerut nici mai mult, nici mai puþin decât sancþionarea mea de cãtre comisia din care fac parte.

Individul, a cãrui neruºinare nu mai cunoaºte limite, ºi-a închipuit probabil cã, dacã nimeni nu i-a dat peste ochi atunci când a cãlcat în picioare Constituþia României ºi a suprimat un post de televiziune, are puteri nelimitate ºi poate cere orice îi trece prin creieraºul lui mic ºi atrofiat, chiar ºi mãsuri punitive faþã de un parlamentar, deºi, întâmplãtor, în calitate de membru ºi preºedinte C.N.A., îi este subordonat.

ªi fiindcã nu a învãþat sã citeascã decât literele care compun articolele referitoare la retragerea unei licenþe, îi spunem noi cã art. 10 alin. 1 din Legea audiovizualului prevede cã C.N.A.-ul se aflã sub control parlamentar, astfel cã proporþiile sunt puþin inversate faþã de cum credea el, iar parlamentarii sunt cei care pot cere sancþionarea lui, ºi nu viceversa.

Întrucât unii membri ai comisiei au încercat sã îi explice cã un deputat îºi asumã propriile declaraþii politice ºi cã are imunitate, potrivit Constituþiei României, onor preºedintele C.N.A. a afirmat printre dinþi cã va cere pos-

tului care m-a gãzduit sã facã o, atenþie!, rectificare la declaraþia mea sau, dacã acest lucru nu se va întâmpla, va cere sancþionarea postului.

Cu alte cuvinte, cineva trebuie sã plãteascã pentru indispoziþia creatã preºedintelui C.N.A. ºi, dacã în cazul unui parlamentar, procedura este de-a dreptul imposibilã, de ce sã nu se rãzbune pe cei care se aflã pe tarlaua lui ºi care pot fi cenzuraþi ºi sancþionaþi dupã bunul sã plac.

De fapt, care era declaraþia care l-a usturat atât de tare pe Ralu Filip încât sã îi producã leziuni serioase în locul unde ar fi trebuit sã se afle cerebelul? În luna ianuarie a anului curent, finlandeza Titia Sulma, raportorul Comisiei de culturã, ºtiinþe ºi educaþie a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, a dat publicitãþii un document referitor la libertatea de exprimare în massmedia din Europa. În acesta, la punctele 76 ºi 77 se ridica problema postului de televiziune ”Omega TVÒ, iar România era urecheatã pentru cã C.N.A.-ul a violat dreptul la libera exprimare, suprimând postul respectiv.

Minþind cu o nonºalanþã care pe noi ne face sã roºim, Ralu Filip invocã lipsa unei rezoluþii pentru a lua mãsuri, uitând cã documentele A.P.C.E. au rang de lege pentru þãrile candidate la Uniunea Europeanã, iar apariþia unei asemenea rezoluþii ar demonstra cã jurnaliºtii ºi opoziþia nu se pot exprima liber ºi sunt la cheremul unor indivizi de teapa lui Radu Filip, care nu þin seama de regulile democratice întrucât sunt obedienþi Puterii.