Monitorul Oficial·Partea II·22 septembrie 2006
other
Vasile Pu∫ca∫
Discurs
Stima˛i colegi, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Da˛i-mi voie ca Ón actualul context, caracterizat prin apropierea momentului ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, s„ revin asupra unui subiect pe c‚t de important nu numai pentru realizarea realei reforme politice ∫i institu˛ionale rom‚ne∫ti, dar ∫i pentru Óndeplinirea criteriilor de aderare la spa˛iul comunitar european, pe at‚t de ocolit.
Este vorba, doamnelor ∫i domnilor colegi, despre statul de drept Ón Rom‚nia de azi.
Sunt frecvente, de multe ori demagogice ∫i ajunse Ón derizoriu, discu˛iile purtate Ón prezent asupra acestui subiect. Din anii ’90 ∫i p‚n„ acum s-au desf„∫urat numeroase seminarii, dezbateri etc. S-au ini˛iat numeroase proiecte de reformare a institu˛iilor, politicilor ∫i legisla˛iei, pentru ca aceast„ sintagm„, ce poate p„rea abstract„ pe alocuri, s„ func˛ioneze ∫i Ón Rom‚nia.
Conceptul statului de drept circul„ Ónc„ din Antichitate, c‚nd filosofii apar˛in‚nd ∫colii sofiste grece∫ti au ini˛iat ideea fundament„rii statului de drept pe lege. Uniunea European„ a condi˛ionat apartenen˛a la aceast„ organiza˛ie Ón primul r‚nd de acest criteriu, al unui stat care func˛ioneaz„ ∫i Ó∫i exercit„ prerogativele pe baza legii. Legea, a∫a cum este ea Ón˛eleas„ Ón concep˛ia statului de drept, Ónseamn„ ordine constitu˛ional„ (lege suprem„), care s„ legitimizeze, fundamenteze, argumenteze, orienteze ∫i s„ conduc„ Óntreaga activitate a institu˛iilor statului. De asemenea, Ónseamn„ o aplicare riguroas„ a principiului separa˛iei puterilor Ón stat, precum
∫i o delimitare clar„ Óntre atributele institu˛iilor statului ∫i cele ale partidelor politice.
Ce s-a Ónt‚mplat Ón prezent Ón Rom‚nia? Cel mai succint am putea r„spunde prin spusele ministrului german pentru afaceri europene Günter Glosser, care s-a aflat la sf‚r∫itul lunii august a.c. Ón Rom‚nia. Cit„m din declara˛iile de pres„ ale reprezentantului viitoarei pre∫edin˛ii a Uniunii ∫i, Ón acela∫i timp, al unuia dintre statele membre U.E. care nu a ratificat Tratatul de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei la U.E.: îActele arbitrare din partea statului ∫i a poli˛iei sunt de neacceptat. Infrac˛iunile trebuie urm„rite Ón justi˛ie indiferent de statutul f„ptuitorului. Existen˛a unor judec„tori impar˛iali trebuie garantat„. (...) Multe companii se pl‚ng de incertitudinea legal„, chiar de acte arbitrare. Companiile ar fi mult mai dispuse s„ lucreze ∫i s„ investeasc„ Ón Rom‚nia dac„ a∫tept„rile lor legitime privind statul de drept ar fi Ómplinite. Rom‚nia ar trebui s„ implementeze de urgen˛„ reformele necesare pentru a deschide acest poten˛ial neutilizat.“ (Vezi îCotidianul“, 31 august 2006: îGermania flutur„ salvgardarea“.)
De∫i se pune des Ón discu˛ie problema reform„rii sistemului politic, a sistemului institu˛ional guvernamental ∫i juridic, se men˛in bariere care Ómpiedic„ func˛ionarea mecanismelor statului de drept, iar anul 2005 a fost irosit Óntr-o competi˛ie absurd„ ∫i ineficient„ pentru satisfacerea intereselor de grup ∫i de moment ∫i mai mult de jum„tate din anul 2006 a trecut Ónregistr‚nd semnale de alarm„ din ce Ón ce mai Óngrijor„toare din partea partenerilor europeni. Institu˛iile cele mai importante ale statului — Parlamentul, Guvernul — sunt cotate cu cele mai joase rate de Óncredere, ∫i nu numai din partea cet„˛enilor rom‚ni, dar recep˛ion„m Ón fiecare zi semnale de acest gen din partea celor care la Bruxelles ∫i Ón capitalele europene se lucreaz„ pentru a se g„si solu˛ii c‚t mai viabile pentru ca Rom‚nia s„ devin„ stat membru al U.E. la 1 ianuarie 2007.