Doresc s„ v„ prezint declara˛ia politic„ intitulat„ îPreocup„ri ale Adun„rii Parlamentare a Francofoniei Ón vederea dezvolt„rii durabile“.
Œn calitate de membru al Adun„rii Parlamentare a Francofoniei, Ón preajma Reuniunii ∫efilor de stat ∫i de guverne din spa˛iul francofon, ce se va desf„∫ura la Bucure∫ti Ón septembrie 2006, doresc s„ v„ prezint una dintre preocup„rile importante ale acestei institu˛ii, legate de dezvoltarea durabil„ ∫i de sprijinirea ˛„rilor membre Ón ac˛iunile de conservare ∫i de protejare a naturii.
Comisia de cooperare ∫i dezvoltare din cadrul APF a preg„tit un raport privind îGestiunea de∫eurilor Ón francofonie“, care a fost prezentat la a XXXII-a Sesiune a Adun„rii Parlamentare a Francofoniei de la Rabat (Maroc), desf„∫urat„ Ón perioada 30 iunie—3 iulie 2006.
Pentru a avea o imagine asupra analizei ∫i m„surilor preconizate, propun spre studiu colegilor o sinteza asupra raportului, pe care o ata∫ez prezentei declara˛ii politice.
Sintez„ asupra raportului Comisiei de dezvoltare ∫i cooperare la a XXXII-a Sesiune a Adun„rii Parlamentare a Francofoniei privind îGestiunea de∫eurilor Ón spa˛iul francofon“
## 1. Introducere
Adunarea Parlamentar„ a Francofoniei (APF) se constituie Óntr-o institu˛ie interna˛ional„ important„ care, pe l‚ng„ promovarea comunic„rii Ón limba francez„, Ó∫i propune s„ abordeze problematica specific„ ˛„rilor membre, iar Ón cadrul acesteia se acord„ o aten˛ie deosebit„ dezvolt„rii durabile ∫i gestiunii de∫eurilor.
Comisia de cooperare ∫i dezvoltare din cadrul APF a preg„tit un raport privind îGestiunea de∫eurilor Ón francofonie“, care a fost prezentat la a XXXII-a Sesiune a Adun„rii Parlamentare a Francofoniei de la Rabat (Maroc), desf„∫urat„ Ón perioada 30 iunie—3 iulie 2006.
Raportul a fost prezentat de reprezentan˛ii comunit„˛ii franceze din Belgia ∫i din Vallée d’Aoste ∫i a avut la baz„ rapoartele preliminare ale reprezentan˛ilor din Canada, Fran˛a, Gabon, Geneva, Jura, Liban, Macedonia, Mali, Monaco, Quebec, Senegal, Rom‚nia, Elve˛ia.
Analiza a fost realizat„ cu scopul de a se constitui pentru ˛„rile membre un instrument de schimburi constructive de informa˛ii, un creuzet de idei, de referin˛e, de metode, de proiecte, de cooper„ri, pentru a se Ómbun„t„˛ii activitatea parlamentar„ care se desf„∫oar„ cu aplica˛ie Ón domeniul gestiunii de∫eurilor, esen˛ial pentru viitorul omenirii.
Materialul prezentat este structurat Ón opt capitole: introducere, constat„ri generale, cadru interna˛ional, analiza situa˛iei existente, obiective propuse, solu˛ii, programe de ajutorare ∫i de cooperare.
Analiza st„rii de fapt la nivelul Francofoniei
Din analiza materialelor prezentate de ˛„rile membre se degaj„ trei situa˛ii:
— ˛„ri f„r„ o politic„ integrat„ de gestiune a de∫eurilor (Senegal, Mali, Gabon, Libia) — grupa A;
— ˛„ri care dezvolt„ Ón momentul de fa˛„ o politic„ integrat„ de gestiune a de∫eurilor (Rom‚nia, Macedonia) — grupa B;
— ˛„ri care au deja implementat„ o politic„ integrat„ de gestiune a de∫eurilor — grupa C.
Analiza st„rii de fapt s-a f„cut pe urm„toarele domenii: legisla˛ie ∫i m„suri de control, tratamentul de∫eurilor, valorificare, dificult„˛i ∫i finan˛are.
## 2.1. Analiza legisla˛iei
Œn ˛„rile din grupa A se remarc„ lipsa unei legisla˛ii specifice gestion„rii de∫eurilor. Reglement„rile care se Ónt‚lnesc Ón domeniu sunt texte generale cu caracter normativ, programe globale de protec˛ia mediului, texte cu delegare de competen˛e. Prin urmare, exist„ pu˛in„ legisla˛ie ∫i mijloace de control, dar se constat„ cu satisfac˛ie c„ se depun eforturi pentru realizarea unui sistem de evaluare a protec˛iei mediului care poate stabili sanc˛iuni administrative ∫i penale.
fi„rile din grupa B, la fel ca ∫i cele din grupa C, au o legisla˛ie principal„ axat„ pe problematica protec˛iei mediului, completat„ cu m„suri legislative specifice Ón domeniul gestiunii de∫eurilor, care transpun directivele europene ∫i acordurile interna˛ionale. Œn cazul viol„rii dispozi˛iilor legale Ón materie de de∫euri pot fi aplicate penalit„˛i.
fi„rile din grupa C se caracterizeaz„ prin existen˛a unei legisla˛ii bogate, care repartizeaz„ competen˛e Óntre diferite paliere de putere, Ón func˛ie de tipul de de∫eu ∫i de modul de finan˛are, exist„ un cadru general mai vast, de tipul îCodului de reglementare ∫i de procedur„ privind protec˛ia mediului“. Controalele sunt efectuate Ón cadrul legislativ stabilit, dar acestea ac˛ioneaz„ ∫i Ón baza rapoartelor ∫i acordurilor interna˛ionale, cu prec„dere Ón materie de poluare ∫i de reglementare a transportului de de∫euri. Aceste controale pot stabili sanc˛iuni administrative ∫i penale.
## 2.2. Tratamentul de∫eurilor
Œn domeniul gestiunii generale avem urm„toarele caracteristici:
— ˛„rile din grupa A se remarc„ prin absen˛a general„ a proceselor din cadrul gestiunii de∫eurilor;
— ˛„rile din grupa B se remarc„ prin existen˛a urm„toarele etape: colectare selectiv„ sau nu, transportul ∫i depunerea tranzitorie Ón centre de depozitare, reciclarea par˛ial„ a unor produse;
— ˛„rile din grupa C se remarc„ prin existen˛a sistemelor avansate de colectare (selectiv„ Ón marea majoritate a cazurilor), triere, compostare, reciclare ∫i depozitare, acolo unde este cazul.
Sistemele de operare au o mare diversitate. Astfel, conform analizelor f„cute, avem urm„toarele situa˛ii:
— ˛„rile din grupa A se caracterizeaz„ prin existen˛a competen˛elor stabilite la nivelul domeniului public, cu situa˛ii limitate de parteneriat public-privat;
— ˛„rile din grupa B reglementeaz„ gestiunea de∫eurilor prin intermediul operatorilor din domeniul public sau prin asociere public-privat;
— ˛„rile din grupa C au urm„toarea situa˛ie: sectorul public, prezent sub forme juridice diverse (asocieri de comune, societ„˛i de drept public, comisii regionale de gestiune a de∫eurilor), poate stabili contracte cu sistemul privat sau poate concesiona aceste servicii.
Infrastructura specific„ domeniului are urm„toarele caracteristici:
— ˛„rile din grupa A se caracterizeaz„ prin existen˛a depozitelor de tranzit, centre de triere, centre de compostare, proiecte de depozitare ecologic„, dar
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006
capacitatea acestora este insuficient„ cerin˛elor ∫i nevoilor de dezvoltare;
— ˛„rile din grupa B au recenzate suplimentar centre de stocare ∫i instala˛ii de incinerare. Mediul rural articuleaz„ gestiunea de∫eurilor Ón jurul colect„rii selective, Ón care se re˛ine partea biodegradabil„, care va fi compostat„ sau se va utiliza la surs„ Ón gospod„riile proprii;
— ˛„rile din grupa C au realizat centre de depozitare prev„zute cu dispozitive de supraveghere a apei, uzine de incinerare, combinate cu unit„˛i de compostare, rampe de colectare selectiv„ a de∫eurilor.
## 2.3. Valorificarea de∫eurilor
Œn func˛ie de grupa de ˛„ri, valorificarea de∫eurilor prezint„ urm„toarele caracteristici:
— ˛„rile din grupa A au ini˛iat, f„r„ s„ generalizeze, sisteme de reciclare a de∫eurilor cu asigurarea comercializ„rii produselor ob˛inute din reciclare, fie direct pe pia˛„ ca produse finite, fie ca materii prime la nivelul unit„˛ilor productive;
— ˛„rile din grupa B comercializeaz„ produsele ob˛inute at‚t pe pia˛a intern„, c‚t ∫i la export;
— ˛„rile din grupa C se caracterizeaz„ prin faptul c„ exist„ o valorificare superioar„, ca materii prime sau sub form„ energetic„.
## 2.4. Dificult„˛i
Œn ˛„rile din grupa A nu exist„ un sistem real de gestiune a de∫eurilor. Autorit„˛ile fac fa˛„ cu greu numeroaselor dificult„˛i, cea mai important„ fiind cea de ordin financiar. Lipsa fondurilor, lipsa infrastructurii creeaz„ probleme de fond Ón procesul de gestiune al de∫eurilor. Modul de via˛„ a cet„˛enilor nu a atins Ónc„ cultura necesar„ gestiunii de∫eurilor, exist‚nd lipsuri importante ∫i Ón domeniul promov„rii informa˛iilor.
Œn ˛„rile din grupa B exist„ ac˛iuni pozitive Ón privin˛a gestiunii de∫eurilor, Óns„, din p„cate, se manifest„ lipsuri Ón domeniul mijloacelor financiare, form„rii existen˛ei unei culturi de larg„ promovare privind gestiunea de∫eurilor la nivelul cet„˛enilor. Aceast„ cultur„ se manifest„ mai eficient la nivelul firmelor private.
Œn ˛„rile din grupa C, autorit„˛ile sunt confruntate cu acoperirea costurilor ridicate de depozitare ∫i ale diferitelor procedee de valorificare.
O alt„ dificultate este dat„ de de∫eurile reziduale sau concentrate, care rezult„ odat„ cu cre∫terea cantit„˛ii de de∫euri produse, ∫i de reciclarea acestora.
Un alt element negativ este legat de impactul negativ al diverselor procedee (incinerare, depozitare) asupra s„n„t„˛ii cet„˛enilor ∫i asupra mediului (poluarea apelor freatice, emisii de gaz cu efect de ser„).
Se constat„ c„ structurile, adesea descentralizate, nu ofer„ Óntotdeauna o eficacitate maxim„ sistemului de gestiune a de∫eurilor.
## 2.5. Finan˛area
Finan˛area Ón ˛„rile din grupa A se face esen˛ial din sfera public„ (impozite, taxe, bugete ale colectivit„˛ilor locale) ∫i prin intermediul cooper„rilor interna˛ionale.
Pentru ˛„rile din grupa B finan˛„rile principale provin de la stat, dar se remarc„ Ón ultima perioad„ o participare a sectorului privat ∫i o participare eficient„ la programele cu finan˛are european„.
Pentru ˛„rile din grupa C, se reg„se∫te principiul îpoluatorul pl„te∫te“, Ón sensul c„ produc„torul de de∫euri
pl„te∫te pentru eliminarea acestora (redeven˛a pentru eliminare).
3. Solu˛iile necesare perfec˛ion„rii sistemului de gestiune a de∫eurilor
Activit„˛ile de perfec˛ionare a procesului complex de gestiune a de∫eurilor se bazeaz„ pe urm„toarele ac˛iuni: prevenirea producerii de∫eurilor (un de∫eu neprodus nu este eliminat), trierea ∫i colectarea selectiv„, valorificarea energetic„, reciclarea materiilor secundare ∫i a de∫eurilor, ecologizarea proceselor industriale, reutilizarea produselor ∫i a materialelor ce rezult„ Ón procesul de reciclare. Concluzii
Raportul analizei este deosebit de util ∫i de interesant. Ac˛iunile viitoare sunt specificate la nivelul ac˛iunii parlamentare ∫i a Executivului ∫i la nivelul perfec˛ion„rilor tehnologice ∫i al ac˛iunilor de valorificare a materiilor secundare ∫i a de∫eurilor.
Se subliniaz„ necesitatea ac˛iunilor proactive Ón acest domeniu ∫i cu prec„dere sunt vizate urm„toarele activit„˛i:
— adoptarea, punerea Ón oper„ ∫i respectarea legisla˛iei;
- educarea, Ón special a tinerilor;
- comunicarea direct„ ∫i eficient„;
- finan˛„ri apropiate de serviciile publice;
- m„suri fiscale incitante;
— prevenirea ∫i pedepsirea comportamentelor ilegale. Rezolu˛ia adoptat„ de plenul Adun„rii Parlamentare a Francofoniei cuprinde urm„toarele m„suri:
— sugereaz„ ˛„rilor membre adoptarea celor patru principii adoptate de Uniunea European„: prevenirea, responsabilitatea produc„torului (poluatorul sau produc„torul pl„te∫te), anticiparea problemelor poten˛iale, adoptarea cu prec„dere a proximit„˛ii;
— de sensibilizare a statelor membre Ón acordarea mijloacelor financiare pentru favorizarea cercet„rii ∫tiin˛ifice ∫i a dezvolt„rii de noi tehnologii de tratare a de∫eurilor;
— noi m„suri pentru reducerea cantit„˛ii de de∫euri ∫i a polu„rii Ón cadrul proceselor industriale ∫i de asigurare a utilit„˛ilor publice;
— invitarea parlamentarilor din spa˛iul francofon de a se implica direct Ón sus˛inerea proiectelor propuse de O.N.G.-uri;
— angajarea parlamentarilor din spa˛iul francofon Ón adoptarea m„surilor legislative care se impun Ón traficul interna˛ional de produse ∫i de∫euri toxice;
— adoptarea de m„suri de educare cu privire la produsele ∫i de∫eurile toxice, desf„∫urate cu prec„dere Ón mediul rural;
— condamnarea devers„rile ilicite de de∫euri Ón ˛„rile Ón curs de dezvoltare;
— sus˛ine dezvoltarea cooper„rii bilaterale, regionale ∫i multilaterale Ón vederea reducerii mi∫c„rilor transfrontaliere de de∫euri periculoase ∫i de produse toxice periculoase;
— propune Institutului de Energie ∫i Protec˛ia Mediului al Francofoniei (IEPF) ∫i Centrului Interna˛ional de Resurse ∫i Inovare pentru Dezvoltare Durabil„ (CIRID) dezvoltarea sistemului îMédiaterre“, care va concentra informa˛ii utile cu privire la problematica gestion„rii de∫eurilor;
— Óncurajarea schimburilor ∫i transferului de exper˛i Ón domeniul proces„rii de∫eurilor;
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006
— recomand„ dezvoltarea unei solidarit„˛i pe aceast„ problem„ Óntre ˛„rile dezvoltate ∫i ˛„rile Ón curs de dezvoltare;
— Óncurajarea form„rii ∫i calific„rii formatorilor locali capabili de a consilia, educa ∫i a acompania popula˛ia Ón domeniul gestiunii de∫eurilor;
— Óncurajarea ini˛iativelor cet„˛enilor Ón materia recicl„rii de∫eurilor.
Av‚nd Ón vedere cerin˛ele exprimate de APF, consider c„ este necesar ca problematica gestion„rii de∫eurilor s„ fie abordat„ la nivelul factorilor de decizie ∫i Ón cadrul unor reuniuni na˛ionale anuale, cu participarea principalilor actori: responsabilii parlamentari ∫i guvernamentali, autorit„˛ile locale, unit„˛ile implicate Ón procesul de gestiune a de∫eurilor, patronatul serviciilor publice, unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt ∫i cercetare, organiza˛iile nonguvernamentale.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.