Corneliu Ciontu

Stima˛i colegi,

Este aproape un cli∫eu a spune c„: îPolitica este o art„ a compromisului“. Un cli∫eu adev„rat, ve˛i replica. Œntr-adev„r, at‚ta timp c‚t Ón societate exist„ diversitate, valori ∫i interese diferite, menirea politicienilor este s„ concilieze diferen˛ele prin intermediul unui compromis reciproc avantajos.

Dar Ómi pare c„ uit„m prea des faptul c„ politica nu se poate reduce doar la compromis, ∫i aceasta pentru c„, pur ∫i simplu, exist„ idei ∫i credin˛e care nu pot fi negociate, care se afl„ deasupra partidelor, acolo unde Óncepe domeniul interesului na˛ional.

Nici un partid nu are dreptul, de pild„, s„ negocieze fiin˛a na˛ional„.

Nici un partid nu poate aduce la masa tratativelor integritatea teritorial„ sau siguran˛a cet„˛enilor.

Cu alte cuvinte, ideea conform c„reia politica este o art„ a compromisului este incomplet„, este fals„ prin omisiune, c„ci exist„ lucruri cu care nici un politician responsabil nu poate face compromisuri.

Unii dintre colegii no∫tri parlamentari au caracterizat noua Constitu˛ie drept o capodoper„ a compromisului. Eu a∫ numi-o, mai degrab„, o prob„ a compromisului care merge prea departe, ∫i Ómi voi explica, cu voin˛a dumneavoastr„, opinia.

Miza revizuirii constitu˛ionale a fost pentru parlamentarii Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia modificarea art. 1 din Constitu˛ie.

Parlamentarii U.D.M.R. cred c„ Rom‚nia nu ar trebui s„ fie un stat na˛ional ∫i tot ei sus˛in, Ón continuarea acestei idei, c„ limba rom‚n„ nu trebuie s„ reprezinte singura limb„ oficial„ Ón stat.

Problema Óncepe acolo unde ∫i alte partide Óncep s„ cread„ acela∫i lucru.

Convingerea Partidului Rom‚nia Mare este c„ oficializarea limbii maghiare Ón justi˛ie reprezint„ Ón fapt consacrarea unei noi limbi oficiale Ón stat.

Conceptul de limb„ oficial„ se define∫te Ón raport cu trei elemente: justi˛ia, administra˛ia ∫i diploma˛ia.

Aceste trei elemente reprezint„ caracterul oficial al statului rom‚n.

Este un adev„r evident faptul c„ limba folosit„ Ón actul administrativ, diplomatic sau de justi˛ie devine implicit sau explicit o limb„ oficial„.

Ei bine, noua Constitu˛ie face din limba maghiar„ o limb„ oficial„ in justi˛ie, dup„ ce Ón administra˛ie caracterul ei oficial fusese deja impus de P.S.D. ∫i U.D.M.R.

Ne Óntreb„m nu Óntru totul ironic: c‚nd va veni momentul Ón care coresponden˛a diplomatic„ a ˛„rii noastre va fi purtat„ Ón dou„ limbi — rom‚n„ ∫i maghiar„? Unii ar putea Óntreba: Ón fond, de ce este at‚ta grab„ Ón oficializarea unei a doua limbi Ón stat?

Ei bine, r„spunsul este evident: caracterul na˛ional al unui stat este conferit prin limb„. Identitatea na˛ional„ este esen˛ialmente una lingvistic„. Unitatea istoric„ a rom‚nilor p‚n„ Ón 1918 nu a fost una teritorial„, ∫i uneori nici m„car una de con∫tiin˛„; a fost Ón primul r‚nd o unitate lingvistic„.