Stenogramă plen

Bun„ diminea˛a!

Deschidem lucr„rile noastre de ast„zi. Avem un record absolut. Sunt 55 de Ónscrieri la interven˛ii. O s„ mai folosim masiv ∫i secretariatul. Domnul Alexandru St„nescu depune interven˛ia la secretariat. Domnul Aurel Gubandru este? A renun˛at.

Doamna Liana Naum ∫i se preg„te∫te domnul Ro∫cule˛. Prezent? Œnc„ nu. Domnul ™tefan Giuglea nu, Aurel Daraban, nu. Domnul Petre Posea, v„ ∫tiu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi se nume∫te îSpune «Da» pentru Europa“.

îSpune da pentru Europa“ este o metafor„ sau realitate? Œntr-adev„r, este o realitate pe care a reu∫it s„ o consolideze Partidul Social Democrat, iar peste c‚teva zile rom‚nii din Óntreaga ˛ar„ vor fi invita˛i s„-∫i expun„ op˛iunea Ón favoarea destinului european, a viitorului european, a Constitu˛iei europene. Referendumul constitu˛ional este un moment cu totul deosebit. Œn primul r‚nd, pentru Rom‚nia ∫i cet„˛enii s„i, un moment al confirm„rii evolu˛iei Partidului Social Democrat c„tre un mediu politic institu˛ional ∫i constitu˛ional matur, stabil ∫i previzibil. Faptul c„ Parlamentul a reu∫it s„ finalizeze Óntr-o perioad„ rezonabil„ din punct de vedere politic ini˛iativa de revizuire a Constitu˛iei demonstreaz„ capacitatea ∫i competen˛a Partidului Social Democrat. Contrar Óncerc„rilor opozi˛iei de a ne descuraja, este absolut

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 remarcabil faptul c„ totu∫i am reu∫it Óntr-o perioad„ scurt„ s„ realiz„m consensul politic necesar Ón vederea adopt„rii acestei legi de modificare a Constitu˛iei.

Ne afl„m Óntr-un moment Ón care nu ne permitem nici o ratare. Toate eforturile noastre de integrare european„ pot fi zadarnice dac„ nu suntem Ón stare s„ adopt„m unele prevederi constitu˛ionale actualizate. Legile, legea suprem„ ∫i dreptul, Ón general, trebuie s„ r„spund„ la o anumit„ realitate ∫i trebuie s„ ˛in„ seama de dinamica evenimentelor. Exist„ momente Ón care aceste modific„ri sunt necesare datorit„ evolu˛iei fire∫ti a societ„˛ii ∫i economiei rom‚ne∫ti, ∫i acest moment a sosit. Noi nu a trebuit dec‚t s„-l remarc„m ∫i s„-l materializ„m. Nu ne mai permitem nici o tergiversare ∫i nici o ezitare, iar viitorul cu siguran˛„ ne va da dreptate.

Un vot pentru noua Constitu˛ie Ónseamn„ ∫i un vot pentru Europa. A spune da pentru un viitor european este un moment esen˛ial al deceniilor Ón care tr„im. Acum este timpul s„ demonstr„m c„ suntem responsabili ∫i ne implic„m deplin Ón acest proiect al nostru, al tuturor cet„˛enilor Rom‚niei. Alegerea viitorului pe care ni-l dorim cu to˛ii va fi ∫i un semnal important dat Europei, un mesaj de solidaritate Ón ideea unific„rii. Acest îda“ adresat Europei este o nou„ pagin„ Ón istoria ˛„rii, pentru care P.S.D. militeaz„ cu toat„ convingerea. Consider c„ to˛i care doresc un viitor c‚t mai apropiat de valorile europene vor opta Ón favoarea noii Constitu˛ii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Petre Posea, urmeaz„ domnul Tiberiu Sb‚rcea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi se nume∫te îRevizuirea Constitu˛iei, un demers necesar, nu conjunctural“.

Œnscriindu-se prioritar Ón Strategia politic„ a Partidului Social Democrat pentru anul Ón curs, obiectivul definit îrevizuirea Constitu˛iei“, Ón mod special dup„ adoptarea cu succes a acestui proiect legislativ Ón Parlamentul Rom‚niei, reprezint„ sigur cel mai important pas Ón amplul proces de reform„ legislativ„ pe care partidul nostru Ól promoveaz„ constant, Ónc„ de la Ónceputul actualului mandat parlamentar.

Evident, atingerea acestui obiectiv nu ar fi fost posibil„ f„r„ o bun„ conlucrare cu celelalte for˛e politice din Parlament. Este semnificativ c„ aceast„ nou„ formul„ constitu˛ional„, sus˛inut„ ∫i votat„ de U.D.M.R. ∫i de to˛i reprezentan˛ii minorit„˛ilor na˛ionale, marcheaz„ c‚t se poate de clar progresul remarcabil ob˛inut Ón direc˛ia instaur„rii st„rii de normalitate, a p„cii sociale ∫i interetnice Ón Rom‚nia.

De asemenea, nu poate fi negat„ contribu˛ia constructiv„ a forma˛iunilor politice din opozi˛ie, mai pu˛in a P.R.M., la succesul acestui demers reformator ∫i este demn de remarcat faptul c„ o astfel de modernizare profund„, actualizare ∫i deschidere spre viitor a fundamentului constitu˛ional al democra˛iei rom‚ne∫ti nu se poate face f„r„ existen˛a majorit„˛ii noastre parlamentare consistente, care a asigurat nucleul coerent de voin˛„ politic„.

Œn contextul celor afirmate, semnifica˛ia modific„rilor aduse Constitu˛iei trebuie analizat„ cu toat„ aten˛ia, Óntruc‚t aceasta reprezint„ o actualizare ∫i optimizare a unor solu˛ii ∫i principii constitu˛ionale, asigur‚nd cadrul constitu˛ional necesar integr„rii Rom‚niei Ón NATO ∫i Uniunea European„, armoniz‚nd totodat„ prevederile sale cu reglement„rile europene ∫i euroatlantice.

Prin complet„rile ∫i modific„rile aduse Constitu˛iei, se consacr„ progresele f„cute de Rom‚nia Ón consolidarea democra˛iei, a economiei de pia˛„ ∫i a protec˛iei la nivel superior a drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale cet„˛enilor.

Pe m„sur„ ce procesul de integrare euroatlanic„ a Rom‚niei a dob‚ndit contururi din ce Ón ce mai clare Óncep‚nd cu anul 2001, dar mai concret cu anul 2002, s-a constatat cre∫terea interesului Ón toate palierele societ„˛ii rom‚ne∫ti, revizuirea Constitu˛iei. Astfel, anumite subiecte tratate Ón Constitu˛ia din anul 1991 printr-o prism„ conjunctural„, de neatins Ón perioada de atunci, au devenit o dat„ cu trecerea timpului abordabile, cre‚nd posibilitatea ca discu˛iile pe marginea lor s„ porneasc„ de la premise noi.

## Da. V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Tiberiu Sb‚rcea ∫i va urma domnul deputat Adrian Moisoiu.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea se nume∫te îInsula Mare a Br„ilei — aren„ de atac politic sau eforturi financiare deosebite pentru cre∫terea produc˛iilor agricole“.

## Stima˛i parlamentari,

Œn ultimul timp am fost martorul unei campanii Ón mass-media vorbit„, scris„ ∫i televizat„ a unui atac vehement ∫i de lung„ durat„ asupra Societ„˛ii comerciale îTrei Brazi“ TCE — S.R.L. ∫i ac˛ionarului principal al acestei societ„˛i, Culi˛„ T„r‚˛„, care a concesionat Insula Mare a Br„ilei.

Situa˛ia este prezentat„ la modul Ón care opozi˛ia politic„ arat„ c„ Ón acest loc ar curge lapte ∫i miere ∫i c„ cel care a concesionat nu ar avea altceva de f„cut dec‚t s„ recolteze bunurile de acolo, f„r„ nici un fel de cheltuial„, ∫i de aici tot felul de atacuri la Guvern ∫i persoane sus-puse care i-ar fi Ónlesnit, vezi Doamne, accesul la îmagazia cu aur“. P‚n„ una, alta, s-a descoperit un teren propice de atac politic la adresa puterii.

Pe data de 17 septembrie 2003 Ómpreun„ cu colegii din Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice din Camera Deputa˛ilor, ne-am deplasat Ón Insula Mare a Br„ilei ∫i v„ m„rturisesc c„ o vedeam pentru prima dat„. M-a impresionat Óntinderea celor 72 de mii de hectare cu suprafa˛„ perfect plan„, str„juit„ de jur Ómprejur de cei 157 de km de diguri Ónalte de 6-7 metri, construite cu aproximativ 40 de ani Ón urm„, Ómpotriva inunda˛iilor Dun„rii care se produceau cel pu˛in o dat„ pe an, unde Ómp„rat era p„durea, stuful ∫i b„l˛ile, de unde ∫i denumirea anterioar„ a B„l˛ii Mari a Br„ilei.

Trebuie s„ ar„t ∫i s„ clarific c„ Societatea Comercial„ îTrei Brazi“ TCE — S.R.L. a concesionat de la Agen˛ia Domeniilor Statului pe 20 de ani suprafa˛a de 56 de mii de hectare, din care 40 de mii de hectare cu posibilit„˛i de irigare, iar 16 mii de hectare f„r„ aceast„ posibilitate. S„ distingem clar c„ aceast„ societate nu este proprietarul acestor suprafe˛e. P‚n„ la 72 de mii de hectare mai de˛in terenuri Sta˛iunea de cercetare Br„ila ∫i diver∫i priva˛i, dar nu vreau s„ m„ pronun˛ ce am v„zut pe aceste suprafe˛e, pentru a nu-i jigni. Œmpreun„ cu colegii am vizitat aproximativ 20 de mii hectare teren irigat ∫i mi-a fost dat s„ fiu deosebit de pl„cut impresionat de

## V„ mul˛umesc.

Vreau s„ v„ reamintesc c„ avem 55 de Ónscri∫i ∫i nu o s„ putem s„ ne Óncadr„m Ón timp, deci, v„ rog, o concentrare maxim„, prezentarea ideilor de baz„.

Domnul Adrian Moisoiu ∫i va urma domnul deputat Vekov.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

îP‚n„ la legea divin„ te m„n‚nc„ f„r„delegea uman„“ — este unul din aforismele domnului senator Corneliu Vadim Tudor, la care m-am g‚ndit atunci c‚nd am participat mar˛i, 23 septembrie a.c., ∫i am v„zut modul Ón care se acord„ avizul Ón Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a Camerei Deputa˛ilor unei ini˛iative legislative a unui grup de 11 deputa˛i, din care 7 membri ai Partidului Rom‚nia Mare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 Legea nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi trebuia s„ fie o lege reparatorie, care s„ acorde pe l‚ng„ indemniza˛ie ∫i o serie de facilit„˛i sub form„ de servicii unei categorii sociale deosebite de cet„˛eni, care ∫i-au riscat via˛a lupt‚nd pentru independen˛a Rom‚niei, sacrific‚ndu-∫i tinere˛ea, mul˛i dintre ei aduc‚nd sacrificiul suprem pentru ca noi ast„zi s„ tr„im Óntr-un stat na˛ional, suveran, independent, unitar ∫i indivizibil. Ace∫ti cet„˛eni sunt p„rin˛ii sau bunicii no∫tri, care Ón prezent au o v‚rst„ de peste 80 de ani, o s„n„tate precar„, oameni Ón fa˛a c„rora trebuie s„ ne descoperim capetele cu un deosebit respect atunci c‚nd Ói Ónt‚lnim.

Legea mai Ónainte amintit„ a stabilit pentru veteranii de r„zboi ∫i v„duvele acestora acordarea unor drepturi ce prev„d: Ómpropriet„rirea cu o suprafa˛„ de p„m‚nt, gratuit„˛i pe mijloacele de transport Ón comun (tren, autobuz, tramvai, troleibuz sau metrou), priorit„˛i Ón acordarea de credite avantajoase pentru construirea sau cump„rarea unei locuin˛e, scutirea de plat„ a impozitelor ∫i taxelor locale, scutirea de plat„ a abonamentelor lunare de utilizare a telefonului sau receptarea emisiunilor de radio sau televiziune, acoperirea unei p„r˛i din costul chiriei, energiei electrice ∫i termice consumate, asisten˛„ medical„ gratuit„ — inclusiv asigurare de medicamente gratuite, acordare de bilete de tratament gratuite Ón sta˛iunile balneoclimaterice ∫i altele.

Din nefericire, din diferite motive, la peste 9 ani dup„ apari˛ia legii, aceste drepturi nu s-au acordat sau s-au acordat par˛ial (cazul suprafe˛elor de p„m‚nt — doar 32% din cei Óndrept„˛i˛i fiind Ómpropriet„ri˛i, circa 19.500 de veterani a∫teapt„ Ón prezent acordarea valorii p„m‚ntului Ón bani) sau din cauza v‚rstei Ónaintate ∫i a bolilor pe care le-au contactat Ón tran∫ee sau Ón prizonierat — datorit„ condi˛iilor Ón care au luptat ∫i tr„it, ei nu mai pot s„ beneficieze de ele (cazul biletelor de c„l„torie) sau efectiv din cauza faptului c„ acolo unde ace∫tia locuiesc nu sunt montate posturi telefonice, nu sunt condi˛ii pentru receptarea emisiunilor de radio sau televiziune sau nu circul„ autobuze, troleibuze, tramvaie, etc. S„ nu mai vorbim de faptul c„ numai 4% din num„rul veteranilor, tot mai pu˛ini de la un an la altul, pot beneficia de bilete de tratament gratuite, sau de pre˛ul diferit al valorii unei suprafe˛e de p„m‚nt de un hectar Ón mediul rural Ón extravilan (circa 3 milioane de lei pe hectar) ∫i de 500 m[2] Ón Bucure∫ti (unde metrul p„trat de p„m‚nt poate dep„∫i 4 milioane de lei!). Œn felul acesta, de fapt, se creeaz„ o discriminare Óntre fo∫tii colegi de tran∫ee care pe c‚mpul de lupt„ ∫i-au riscat via˛a Ón mod egal. Ca atare, prin ini˛iativa legislativ„ nr. 121/2003 s-a propus alternativa ca pe baza unei solicit„ri depuse la uniunile sau asocia˛iile de r„zboi din care fac parte, cu o jum„tate de an Ónainte, pentru a putea fi cuprinse Ón bugetul de stat pe anul urm„tor, cei care nu pot s„ mai beneficieze Ón mod direct de aceste drepturi s„ aib„ posibilitatea s„ opteze pentru acordarea unei indemniza˛ii compensatorii lunare Ón bani.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Vekov Károly ∫i va urma domnul ™tefan Giuglea. Domnii deputa˛i Iosif Arma∫, Victor Berc„roiu ∫i Ion Mocioalc„ au depus la secretariat.

Fac din nou apel la concizia interven˛iilor.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îSi vis pacem, para bellum“ — de vrei pace, Óndep„rteaz„ r„zboiul. Dictonul antic este ∫i azi valabil, inclusiv pentru rela˛iile dintre partidul de guvern„m‚nt ∫i U.D.M.R. F„r„ a dezbate acum ra˛iunile care au dus la Óncheierea cvasialian˛ei, parafat„ prin semnarea r‚nd pe r‚nd ∫i mai mul˛i ani a unor protocoale, ulterior ∫i la nivelul unor jude˛e, ne Óntreb„m: prin ce fel de management, cum anume ar trebui administrate ∫i menajate raporturile politice dintre cele dou„ forma˛iuni pentru ca ambele, inclusiv baza lor electoral„, s„ fie mul˛umite.

F„r„ doar ∫i poate c„ mul˛umirea, pe c‚t posibil reciproc„, s-ar putea realiza, cel pu˛in pe h‚rtie, prin respectarea Ón˛elegerilor Óncheiate, dup„ care exist„ ∫ansa unor noi Ón˛elegeri politice, ca Óntre doi parteneri demni de crezare. Ast„zi, Rom‚nia sufer„ de o lips„ de Óncredere ∫i Ón primul r‚nd din partea aleg„torilor. Prin urmare, este nevoie de Ónt„rirea imaginii proprii Ón sens pozitiv. Pentru aceasta, la ora actual„, poate face cel mai mult partidul de guvern„m‚nt. Restabilirea Óncrederii, inclusiv Ón for˛ele proprii, constituie o sarcin„ fundamental„. Situa˛ia Rom‚niei, sarcinile pe care le are Ón fa˛„ impun o astfel de atitudine, o astfel de politic„.

Starea ˛„rii impune compromisuri, impune alian˛e. Pragmatismul este singurul mijloc Ón˛elept care poate da roade. Alian˛a P.S.D. cu U.D.M.R. a fost o cale acceptat„ reciproc de ambele forma˛iuni, pentru a scoate ˛ara

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 la liman. Un scop nobil, asumat de ambele. C„ci de ce n-am crede c„ ambii doresc binele ˛„rii? De ce ne-am Óndoi de efectiv bunele lor inten˛ii? Œn momentul semn„rii protocolului ambele au ∫tiut ce semneaz„, dar ∫i ce Ó∫i asum„. _Pacta sunt servanda._ ™i totu∫i deznod„m‚ntul, ultima sut„ de metri din istoria protocoalelor, se repet„. R„m‚n c‚teva puncte îpentru la anul“, c„ci... vin alegerile.

Se ∫tia acest lucru, c„ vin alegerile, poate ∫i data, perioada aproximativ„ Ón care vor avea loc acestea. (A se vedea programul de guvernare pe anii 2003-2004, Ón care nici pentru perioada respectiv„ nu figureaz„ acele puncte nerealizate). Dar sur‚sul Óncrez„tor, speran˛a Ón cuv‚ntul partenerului politic este deasupra unor g‚nduri nedemne. Degeaba au propus unii c„ protocolul pe acest an trebuie semnat doar atunci c‚nd vor fi Ómplinite cele prev„zute Ón protocolul de anul trecut. Optimismul, Óncrederea — n-a∫ crede s„ fi fost nep„sare — a trecut peste punte ∫i protocolul acestui an. ™i tot mai sunt unii care mai sper„ sau sunt optimi∫ti, care Ónc„ mai dau o ∫ans„ de 1% sau poate unul la mie c„ se vor Ómplini cele asumate. C„ îpoate, totu∫i“... Poate, poate... C„ci P.S.D.-ul a semnat o Ón˛elegere, anume persoane au semnat protocolul, care nu-∫i pot permite s„ nu se ˛in„ de cuv‚nt!

Domnul ™tefan Giuglea ∫i va urma domnul Costache Mircea.

Domnul Gheorghe Popescu ∫i domnul Florin Iordache au depus la secretariat.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îTraficul de fiin˛e umane“.

Cu permisiunea dumneavoastr„, doresc s„ v„ atrag aten˛ia asupra unei cifre, 300.000 de persoane, din care mai ales femei ∫i copii, sunt traficate anual Ón Europa; 84% din victime sunt sechestrate, v‚ndute ∫i exploatate Ón regim de sclavie. O treime din totalul acestor persoane sunt rom‚ni (date statistice prezentate de O.I.M. — Organiza˛ia Interna˛ional„ pentru Migra˛ie).

Œn acest context deosebit de grav, consider c„ ar trebui s„ revenim asupra Legii nr. 678/2001 privind prevenirea ∫i combaterea traficului de persoane ∫i Legii nr. 156/2000 privind protec˛ia cet„˛enilor rom‚ni care lucreaz„ Ón str„in„tate.

Fac aceast„ afirma˛ie deoarece Ón ultimii ani Ón Rom‚nia au ap„rut tot mai multe societ„˛i care au obiectul principal de activitate plasarea for˛ei de munc„ Ón ˛ar„ ∫i Ón str„in„tate. Este cunoscut c„ unele din aceste firme nu sunt legal constituite sau, Ón spatele unor documente care atest„ legalitatea, se afl„ persoane care practic„ traficul de fiin˛e umane.

Dac„ p‚n„ anul trecut acreditarea acestor societ„˛i se f„cea de c„tre un departament al Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, Ón prezent acreditarea se face Ón teritoriu de c„tre compartimentul juridic al Inspectoratelor Teritoriale de Munc„ ∫i Agen˛iile Jude˛ene pentru Ocuparea For˛ei de Munc„.

Conform unor preciz„ri ale Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, inspectorii I.T.M. ∫i func˛ionarii publici ai A.J.O.F.M. care efectueaz„ control la aceste societ„˛i trebuie s„ verifice, printre altele, dac„ societ„˛ile care fac plasare de for˛„ de munc„ au condi˛ii de spa˛iu, aparatur„ specific„ unui birou ∫i — aten˛ie! — s„ afi∫eze la vedere anumite articole din Legea nr. 156/2000 privind protec˛ia cet„˛enilor rom‚ni care lucreaz„ Ón str„in„tate. Nu se aminte∫te nimic despre afi∫area ∫i a unor articole extrem de importante din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea ∫i combaterea traficului de persoane, adrese ∫i telefoane ale ambasadelor ∫i consulatelor Rom‚niei din ˛ara de destina˛ie ∫i ˛„rile tranzitate, adrese ∫i telefoane ale birourilor Organiza˛iei Interna˛ionale pentru Migra˛ie unde se poate adresa orice cet„˛ean rom‚n, dac„ este cazul.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Costache Mircea. Va urma domnul deputat Tokay Gheorghe. Domnul deputat Ion Florescu a depus la secretariat.

V„ rog, mai mult„ concizie. Mai revede˛i textele pu˛in.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

De regul„ n-am Ónc„lcat timpul ∫i sper s„ n-o fac nici de data aceasta.

Stima˛i colegi, m„ refer ast„zi la textul propus referendumului din 19 octombrie, ∫i constat c„ legea fundamental„ a oric„rui stat este un cod de norme pe termen lung. Sunt ˛„ri Ón care Constitu˛ia dateaz„ de sute de ani, f„r„ revizuiri esen˛iale.

Ce i-a determinat pe revizorii rom‚ni s„ considere Constitu˛ia din 1991 perimat„, Ón numai 12 ani? Ce domenii ale vie˛ii reclam„ at‚t de acut nevoia de reglementare nu prin legi ordinare, nu prin legi speciale, ci neap„rat prin modificarea textului Constitu˛iei?

Geneza motiva˛iei st„ Ón ad„ugarea c‚torva cuvinte pline de semnifica˛ii pentru cel deprins cu decodificarea mesajului scris. Acesta se refer„ la statutul propriet„˛ii. Œn 1991, c‚nd majoritatea actualilor proprietari de averi imense, de vile, de parcuri, de limuzine, de gatere, de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 I.A.S.-uri, de fabrici, de alte obiective, locuiau la bloc ∫i tr„iau de azi pe m‚ine, nu aveau nevoie s„-∫i pun„ la ad„post str‚nsura prin text constitu˛ional. A∫a a ap„rut sintagma îstatul ocrote∫te ∫i garanteaz„ proprietatea“, f„r„ amendamentul P.R.M., dob‚ndit„ Ón mod ilicit.

S-a spus c„ nu este nevoie de o asemenea precizare deoarece caracterul ilicit este implicit. C‚nd a fost vorba de alegeri s-a acceptat precizarea îalegeri libere ∫i corecte“. Aici calificativul îcorecte“ nu mai era implicit? De asemenea, este de-a dreptul suspect„ precizarea îc„ este interzis„ trecerea Ón proprietate public„ a averilor, a propriet„˛ilor“. Cu alte cuvinte, chiar dac„ s-ar dovedi c„ anumite obiective au fost Ónsu∫ite Ón mod fraudulos Ón procesul de privatizare sau Ón alt context, acestea nu mai pot fi trecute niciodat„ Ón proprietatea public„.

Infantilismul revizorilor no∫tri merge p‚n„ acolo Ónc‚t ei statueaz„ p‚n„ ∫i promovarea culturii rom‚ne, dar nu a oric„rei culturi, nu a culturii rom‚ne∫ti din toate timpurile, spiritul rom‚nesc fiind fracturat de textul constitu˛ional, ci numai a culturii contemporane. Cine g‚nde∫te o Constitu˛ie raportat numai la existen˛a, la interesele lui meschine ∫i la averile lui de moment, ∫i-˛i face referire la cultura na˛ional„ ad„ug‚ndu-i termenul îcontemporan“, contemporan cu el ∫i cu neamul lui de pr„dalnici, pare cel pu˛in incon∫tient, dac„ nu atins de alte boli mai grave.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Tokay Gheorghe. Va urma domnul deputat Aurel Daraban.

## Bun„ diminea˛a, doamnelor ∫i domnilor!

Œn ultimul deceniu, Ón Parlamentul Rom‚niei a devenit o tradi˛ie ca, Ón preajma zilei de 6 octombrie, deputa˛ii maghiari s„ prezinte un pios omagiu Revolu˛iei din anii ’48-’49. Pa∫optismul, ca idee stindard a revolu˛iei burgheze, are un loc sacru Ón istoria na˛iunii noastre, Ón istoria na˛iunii rom‚ne.

Poate c„ nu gre∫im dac„ afirm„m c„ ∫i ast„zi evenimentele care au avut loc cu un secol ∫i jum„tate Ón urm„ au marcat o piatr„ de hotar Ón devenirea na˛iunilor central ∫i est-europene. O pleiad„ de figuri luminoase au intrat pentru totdeauna Ón panteonul na˛iunilor. Kossuth, B„lcescu au fost ∫i r„m‚n figuri emblematice ale acestei perioade. ™tim cu to˛ii ce sf‚r∫it a avut revolu˛ia maghiar„, revolu˛ia rom‚n„. Tragica Ónfr‚ngere a ideilor de libertate, egalitate ∫i fraternitate, triumful trec„tor al for˛elor reac˛ionare habsburgice ∫i ˛ariste nu au dezarmat na˛iunile noastre.

Am rememorat aceast„ Ónfr‚ngere Ón b„t„lia dus„ pentru democra˛ie ∫i libertate, ∫tiind Óntotdeauna c„ a fost pierdut„ doar o b„t„lie, nu ∫i r„zboiul. ™i istoria a dovedit c„ a∫a este. Am rememorat aceast„ Ónfr‚ngere ∫i, dup„ un secol ∫i jum„tate, dreptatea, democra˛ia ∫i libertatea au triumfat ∫i Ón aceast„ parte a lumii. Dup„ un secol ∫i jum„tate toate na˛iunile se Óndreapt„ Ómpreun„ spre o Europ„ unit„. Se cuvine, deci, s„ aducem un pios omagiu acelor b„rba˛i ∫i femei care ne-au deschis drumul spre libertate. Celebr„m ast„zi libertatea. Este vorba de libertatea maghiarilor, este vorba de libertatea rom‚nilor, a cehilor, a polonezilor, pentru c„ libertatea nu poate fi confiscat„ de nimeni ∫i niciodat„.

Este un adev„r trist c„, deseori, ne-am g„sit Ón tabere diferite. Este adev„rat c„ rom‚nii ∫i maghiarii avem un trecut Ómpov„rat de confrunt„ri tragice ∫i inutile. Este adev„rat c„, ∫i de o parte ∫i de alta, mul˛i au pierit Ón aceste confrunt„ri. Ast„zi, dup„ un secol ∫i jum„tate, pe 6 octombrie, comemor„m pe to˛i acei care au fost jertfi˛i Ón lupta pentru libertate.

Noi, maghiarii, comemor„m cei 13 generali uci∫i mi∫ele∫te, dup„ un simulacru de proces, militari onorabili, care niciodat„ nu au condus vreo campanie Ómpotriva rom‚nilor. 13 generali, din care 4 au fost maghiari, ceilal˛i fiind s‚rbi, croa˛i, armeni, austrieci, germani. Or, au fost oameni care au pl„tit cu via˛a pentru c„ s-au ridicat Ómpotriva asupririi habsburgice, b„rba˛i care au r„mas Ón memoria Óntregii Europe ca martiri. Œn cinstea lor s-au scris c„r˛i, poezii ∫i s-au ridicat statui. Una dintre statuile ridicate Ón memoria lor ∫i a revolu˛iei pa∫optiste este Statuia Libert„˛ii din Arad. Aceast„ oper„ de art„ este de o valoare artistic„ incontestabil„. Ar„denii au pornit o ac˛iune pentru reamplasarea acestei statui, din fonduri adunate din dona˛ii. Visul nostru a fost ca la data de 5 octombrie 2003, Statuia Libert„˛ii, Ón toat„ splendoarea ei, s„ ocupe locul s„u binemeritat Ón urbea noastr„, simboliz‚nd ideea libert„˛ii, ideea recuno∫tin˛ei fa˛„ de revolu˛ionarii martiri.

Da, v„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Daraban. Va urma domnul Doru Dumitru Palade. Domnii deputa˛i Emil R„dulescu, Vlad Hogea, Puiu Ha∫otti, Radu Stroe ∫i Eugen Nicol„escu au depus la secretariat declara˛iile.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Una dintre problemele esen˛iale care trebuie s„ ne preocupe Ón continuare, Ón perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, este reforma administra˛iei publice locale. Aceasta trebuie s„ constituie, din perspectiva descentraliz„rii ei, o prioritate pentru activitatea noastr„ Ón teritoriu. Œn fapt, reforma administra˛iei publice locale este o reform„ a statului, a Óntregii societ„˛i, iar aceast„ reform„, ca s„ poat„ avea efecte palpabile, trebuie f„cut„ Óntr-un spirit de transparen˛„, cu implicarea cet„˛eanului at‚t Ón luarea deciziilor majore de interes local sau central, c‚t ∫i Ón punerea lor Ón aplicare.

Iat„ de ce consider c„ avem mari datorii ∫i obliga˛ii, ca parlamentari, s„ ini˛iem discu˛ii Ón teritoriu Ón leg„tur„ cu ce Ónseamn„ aceast„ reform„, ce presupune ea, ce condi˛ion„ri aduce ea, pentru a ne racorda, Ón mod serios, la valorile spa˛iului administrativ european: transparen˛„, predictibilitate, eficacitate ∫i responsabilitate.

Trebuie s„ fim con∫tien˛i, ca membri ai forului legislativ suprem al ˛„rii, c„ administra˛ia din Rom‚nia trebuie s„ ajung„ la nivelul administra˛iilor din ˛„rile membre. A∫a cum vom g‚ndi ∫i vom ac˛iona, Ónc„ de pe acum, de aceast„ reform„ depinde, Ón fapt, viitorul sistemului administrativ Ón Rom‚nia pentru urm„torii 5—10 ani.

De asemenea, trebuie s„ con∫tientiz„m c„ acest proces de reform„ al administra˛iei este unul permanent ∫i trebuie s„ Ón˛elegem c„ ceea ce construim trebuie s„ facem cu mare grij„. Evident, mari r„spunderi Ón aceast„ direc˛ie revin Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, prin unitatea central„ de reform„ a administra˛iei publice. Noi, parlamentarii, avem obliga˛ia s„ cunoa∫tem programele existente ∫i s„ veghem ca, Ón func˛iile de manager Ón administra˛ia public„ s„ fie promova˛i tinerii. S„ con∫tientiz„m ce ne trebuie ∫i Ón administra˛ie, c„ ne trebuie Ón administra˛ie un alt stil, Ón care managementul Ónseamn„, Ón primul r‚nd, responsabilitate.

Mai mult, ca s„ avem oameni responsabili Ón administra˛ie trebuie s„ existe ∫i o motiva˛ie corespunz„toare. Se ∫tie c„ Guvernul a elaborat Ón anul 2001, pentru prima dat„, o strategie de accelerare a reformei Ón administra˛ia public„. Lucrurile s-au mi∫cat bine, dar consider c„ este nevoie de un mai mare pragmatism al acestei strategii pentru crearea unor mecanisme de implementare.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Doru Dumitru Palade. Va urma domnul deputat Tamás Sándor. Domnul deputat Andrei Chiliman ∫i domnul deputat Enescu au depus la secretariat declara˛iile.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Ziua de 19 noiembrie a anului 2000 Ómi revine mereu Ón memorie ca o zi de la care au plecat multe speran˛e pentru reabilitarea ∫i revigorarea cercet„rii ∫tiin˛ifice rom‚ne∫ti. La Sala Palatului, undeva Ón holul principal, la etaj, patronatul ∫i sindicatele din acest domeniu organizaser„ un moment festiv, prilejuit ca Ón fiecare an de îZiua cercet„torului“, la care au fost invitate ∫i principalele partide politice, angrenate Ón cursa electoral„ de atunci.

Mult s-a bucurat asisten˛a, c‚nd o puternic„ delega˛ie P.D.S.R., Ón frunte cu Adrian N„stase, Damian Popescu, Ecaterina Andronescu, reprezentan˛ii unui partid creditat ca sigur c‚∫tig„tor al alegerilor parlamentare, a venit Ón mijlocul celor care reprezentau poten˛ialul ∫tiin˛ific al Rom‚niei.

™i mai mult s-a bucurat asisten˛a c‚nd domnul Adrian N„stase a luat cuv‚ntul ∫i a f„cut un Óntreg rechizitoriu politicii dezastruoase duse de coali˛ia P.N.fi.C.D., P.N.L., P.D., U.D.M.R. Ón leg„tur„ cu cercetarea ∫tiin˛ific„ din Rom‚nia. Respect‚nd Declara˛ia-program de la Snagov din martie 2000, domnul Adrian N„stase a f„cut multe promisiuni, care demonstrau clar c„ viitorul guvern P.D.S.R. va relua ∫i va dezvolta domeniul cercet„rii ∫tiin˛ifice, Óntrerupt brutal de guvernele din perioada ’972000: refacerea ministerului de profil, finan˛at la nivelul ˛„rilor candidate la Uniunea European„; implicarea cercet„rii ∫tiin˛ifice Ón dezvoltarea sectoarelor economice ∫i prin programe na˛ionale viabile; reluarea unui proces legislativ necesar; facilit„˛i deosebite pentru cei ce investesc Ón acest domeniu etc., etc.

Exist„, din p„cate, Ón practica electoral„ a ˛„rilor democratice o expresie: îA promite este nobil, a te ∫i ˛ine de cuv‚nt este ceva burghez“. Œn perioada ce a urmat ne-am dat seama cu to˛ii c„ domnului N„stase i-a pl„cut ∫i-i va place Óntotdeauna s„ fie nobil.

Unificarea activit„˛ii de educa˛ie cu cercetarea ∫tiin˛ific„, numirea unui ministru delegat pentru cercetare, mai mult cu rol decorativ, Ón fa˛a unei doamne ministru care nu a putut Ón˛elege cercetarea ∫tiin˛ific„ dincolo de u∫a catedrei din Ónv„˛„m‚ntul superior, pr„bu∫irea finan˛„rii de la buget a acestui domeniu, la cea mai mic„ cot„ din Europa, lipsa total„ de interes pentru derularea procesului legislativ necesar, toate acestea ∫i multe altele au onorat practic artificiile P.D.S.R. din anul 2000, aduc‚nd poten˛ialul ∫tiin˛ific al ˛„rii sub cota de avarie.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Tamás Sándor; va urma domnul Dumitru Bentu.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Am apreciat Ón mod pozitiv ordonan˛a Guvernului nr. 96/2002, care vizeaz„ acordarea de produse lactate ∫i de panifica˛ie pentru elevii din clasele I-IV din Ónv„˛„m‚ntul de stat.

Œn prezent, aceast„ ordonan˛„ a fost modificat„ printr-o nou„ ordonan˛„, mai ales datorit„ faptului c„ prima a fost primit„ foarte bine at‚t de copii, c‚t ∫i de popula˛ie Ón general.

Fa˛„ de anul ∫colar 2002-2003, c‚nd au beneficiat de facilit„˛ile prev„zute Ón acest act normativ un milion de elevi din 13.000 de ∫coli, prezenta ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului Ó∫i propune extinderea programului pentru copiii pre∫colari din gr„dini˛ele de stat cu program normal de 4 ore, cu c‚te un pachet Ón valoare de 7.000 lei/copil, Óncep‚nd cu luna septembrie a.c.

M„surile de Ómbun„t„˛ire consider„m a fi, Óntr-adev„r, bune, av‚nd Ón vedere faptul c„, Óncep‚nd cu data de 15 septembrie 2003, num„rul de copii care beneficiaz„ de pachetul lapte-corn a crescut cu 500.000, paralel, desigur, cu cre∫terea sumei investite pentru acoperirea programului.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am cerut cuv‚ntul pentru a v„ informa c„ Ón jude˛ul Covasna, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2003, beneficiaz„ de facilit„˛ile acestui program 6.367 copii din gr„dini˛ele de stat cu program normal.

Totodat„, trebuie s„ v„ informez c„ din totalul de 8.700 copii cu v‚rst„ pre∫colar„, 2.400 sunt Ónscri∫i la gr„dini˛„ cu program prelungit, adic„ 27% din totalul de copii Ónscri∫i. Se poate observa c„ ordonan˛a de urgen˛„ amintit„ nu d„ posibilitatea ca ∫i copiii din gr„dini˛ele cu program prelungit s„ beneficieze de acest sprijin. Nu cred Óns„ c„ putem accepta existen˛a oric„rei forme de discriminare Óntre copiii de aceea∫i v‚rst„, ∫i care totodat„ urmeaz„ aceea∫i form„ de Ónv„˛„m‚nt.

Œn consecin˛„, fac apel la Guvern, ∫i la comisia de specialitate a Senatului s„ urm„reasc„ modificarea proiectului de lege Ón a∫a fel Ónc‚t ∫i copiii Ónscri∫i la gr„dini˛ele cu program prelungit s„ poat„ beneficia de facilit„˛ile prev„zute Ón actul normativ de mai sus.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„.

V„ mul˛umesc ∫i eu, v„ mul˛umesc ∫i pentru operativitate.

Dau cuv‚ntul domnului Dumitru Bentu. Va urma domnul Emil Rus. Domnii deputa˛i Sonea ∫i Becsek-Garda au depus la secretariat declara˛iile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ simplu: îNu“.

Am a∫teptat cu normal„ curiozitate apari˛ia unei construc˛ii politice ∫i, Ón sf‚r∫it, a ap„rut. Nu vom analiza, Óns„, implica˛iile, semnifica˛iile ∫i mai ales obiectivele acesteia. Nu ne vom referi la juxtapunerea for˛at„ a dou„ doctrine politice. Nu vom glosa superficial pe subiecte ca denumirea îparapa∫optist„“ a alian˛ei; îsubtilitatea“ mesajului subliminal; acest îDa“, pe care trebuie s„-l valideze c‚t mai mul˛i cet„˛eni; culorile galben-albastre liberale, da P.N.L., minus P.D., da, de la doamne, aceea∫i, sau democra˛i îadio“.

Œntrebarea fireasc„ este: care a fost nucleul de condensare a acestei alian˛e ce se dore∫te nou„, imaculat„ ∫i chiar mesianic„, aduc‚ndu-ne cu generozitate dreptatea ∫i adev„rul at‚t de mult a∫teptate. Pe ce te bazezi sau mai corect pe ce s-a bazat decizia de constituire? Din p„cate, pe o ipotez„ fals„ ∫i neonorant„, aceea c„ memoria colectiv„, memoria oamenilor simpli ∫i one∫ti c„rora inten˛ioneaz„ s„ li se adreseze nu func˛ioneaz„ dec‚t pe termen foarte scurt. S„ nu se cread„ cumva c„ oamenii au uitat binefacerile anilor 1997-2000, c‚nd cele dou„ partide au fost Ón coali˛ia care guverna ˛ara sub semnul celor 200 de zile. ™i ce bine ar fi fost dac„ s-ar fi rezumat strict la acest num„r!

Acest afront, dorit insesizabil, are toate ∫ansele s„ se converteasc„ Óntr-o sanc˛iune ∫i paradoxal„, dar ∫i real„. Un îNu“ hot„r‚t acestui îDa“. V„ mul˛umesc.

## Da, mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Emil Rus. Va urma domnul deputat Cristian Sandache.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Legile nr. 18/1991 ∫i nr. 1/2000 continu„ s„ r„m‚n„ o problem„, cred eu, ∫i pentru guvernarea urm„toare, care nu este exclus s„ fie a Partidului Rom‚nia Mare, ∫i sunt sigur c„ atunci cet„˛enii Rom‚niei vor intra Ón drepturile lor legale privind propriet„˛ile de terenuri agricole, forestiere ∫i lacuri.

O treime din locuitorii Rom‚niei, Ón drept de a-∫i revendica bunurile, sunt sau au fost Ón litigiu, fie cu statul, rudele sau vecinii, pe motive de proprietate asupra p„m‚ntului. Unele procese se desf„∫oar„ de mai bine de zece ani, continu„ ∫i ast„zi; altele au primit dimensiuni interna˛ionale, ajung‚ndu-se la Curtea Interna˛ional„ de Justi˛ie.

Din c‚nd Ón c‚nd, ∫i mai ales Ón preajma campaniilor electorale, se fac ni∫te mobiliz„ri, ni∫te mi∫c„ri Ón favoarea cet„˛enilor, s„ zicem, de mic„ amploare, Óns„ se anun˛„ cu surle ∫i tr‚mbi˛e de p„c„toasa propagand„ a puterii ca fiind realiz„ri m„re˛e ale regimului P.S.D.-ist al domnilor Ion Iliescu ∫i Adrian N„stase.

A∫a este cazul retroced„rilor terenurilor forestiere cet„˛enilor din localit„˛ile bistri˛ene Beclean, Brani∫te, Bude∫ti, Chiochi∫, Gala˛ii Bistri˛ei, Lechin˛a, M„ri∫elu, Matei, Mice∫tii de C‚mpie, Mila∫, Nu∫eni, S‚nmihaiul de C‚mpie, Siliva∫ul de C‚mpie, ™ieu, ™ieu Odorhei, ™ieu M„gheru∫, Teaca, Urmeni∫ ∫.a., conform unui ordin, nr. 555, al ministrului agriculturii, ordin care va face parte, spune ministrul, dintr-o hot„r‚re de Guvern.

Prin acest ordin, terenurile care au fost Ón administra˛ia Institutului de Cercet„ri ∫i Amenaj„ri Silvice Bucure∫ti, prin Ocolul Silvic Experimental Lechin˛a, vor reveni la proprietarii de drept. Acest institut a desf„∫urat o cercetare care, faptic, aproape este imposibil de recunoscut. Destul c„ exploat„rile masive de mas„ lemnoas„ s-au desf„∫urat sub ochii cet„˛enilor, care au asistat neputincio∫i la Ónstr„inarea bunurilor lor, neg„sind sprijin nici la Poli˛ie, nici la Prefectur„, cu toate c„ drepturile lor erau confirmate prin hot„r‚ri judec„tore∫ti ∫i prin hot„r‚ri ale comisiei jude˛ene de profil. Deci cet„˛enii erau cu drepturile Ón m‚n„ ∫i silvicultorii no∫tri cu exploatarea sus˛inut„ ∫i cu amenzile Ómpotriva celor care Óndr„zneau s„-∫i aduc„ din p„durea lor un lemn pentru a se Ónc„lzi pe vreme de iarn„.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Cristian Sandache. Va urma domnul ™tefan L„p„dat.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea se intituleaz„: îStafia Conven˛iei Democrate Rom‚ne 2000“.

Alian˛a P.N.L. — P.D. se dore∫te altceva dec‚t defuncta stru˛o-c„mil„ C.D.R. 2000.

™i totu∫i, de∫i num„rul forma˛iunilor componente s-a redus la dou„, de∫i dup„ afirma˛iile r„spicate ale domnilor Stolojan ∫i B„sescu toate am„nuntele tehnico-tactice au fost puse la punct, ceva sc‚r˛‚ie. Sub sloganul generos: îDreptate ∫i adev„r“, un fel de salut pa∫optist oarecum schimbat, liberalii ∫i democra˛ii vor Óncerca s„ dea marea lovitur„ politic„.

A∫tept„rile sunt mari, un fream„t pare c„ se ridic„ spre cer, asemenea fuioarelor de cea˛„ dintre brazii uda˛i de ploaie.

Ambi˛ii Ón galben-albastru stau s„ se coac„, sondajele sunt stropite cu mir aduc„tor de noroc, se umbl„ pe la imagine ∫i se îcoafeaz„“ puternic elementele perioadei 1997 — 2000, c‚nd numai ∫i numai bie˛ii ˛„r„ni∫ti au fost de vin„ pentru toate: îNoi am fost prea mici procentual“ etc., etc.

F„r„ Óndoial„ c„ opozi˛ia are tot dreptul s„ se organizeze a∫a cum crede de cuviin˛„, numai c„ temele belicoase aduc un aer u∫or caraghios acolo unde nu este suficient„ for˛„.

De∫i beneficiaz„ de aportul unor oameni indiscutabil inteligen˛i ∫i articula˛i, P.N.L. ∫i P.D. sunt Ónc„ prea slabe, chiar aliate fiind, pentru a ataca la c‚∫tig viitoarele alegeri.

Motivul este simplu: asemenea unui tablou al lui Goya, stafia C.D.R. 2000 st„ Ón spatele lor ∫i Ó∫i agit„ cheia ruginit„.

V„ mul˛umesc.

V„ foarte mul˛umesc ∫i pentru concizie. Dau cuv‚ntul domnului ™tefan L„p„dat. Va urma domnul deputat Ioan Timi∫.

Domnule pre∫edinte, Domnilor deputa˛i…

M„ scuza˛i pu˛in! Domnii deputa˛i Ioan Onisei ∫i Vasile Nistor au depus la secretariat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003

Declara˛ia mea are titlul îEuropa trebuie s„ ∫tie cine suntem“.

Interesele financiare ale unor firme din ˛ar„ ∫i din str„in„tate, c„ut„torii de comori, dota˛i cu aparatur„ modern„ pentru descoperirea metalelor, indivizi ce construiesc vile, moteluri, hoteluri, piscine ∫i administra˛iile publice locale incompetente Óncalc„ cu bun„ ∫tiin˛„ Legea patrimoniului na˛ional, distrug‚nd acele izvoare istorice spirituale ∫i materiale care atest„ vechimea, continuitatea ∫i unitatea neamului rom‚nesc Ón spa˛iul carpato—danubiano—pontic.

V„ rog s„-mi permite˛i argumentarea celor afirmate, Ón scopul de a preveni ∫i stopa urm„rile nefaste pentru scrierea corect„ a istoriei poporului rom‚n.

Sub auspiciile Ministerului Culturii ∫i Cultelor, Direc˛ia de arheologie, Comisia de arheologie ∫i Comisia monumentelor istorice au avizat amenajarea unui spa˛iu de agrement Ón situl arheologic Histria pentru firma duty free care distruge tumuli funerari — morminte antice din perioada greac„ — dup„ ce Ón prealabil domnul R„zvan Theodorescu afirmase c„ înumai pe calea justi˛iei ace∫ti huligani pot fi opri˛i“.

Aprobarea tacit„ a Ministerului Culturii ∫i Cultelor, precum ∫i a Academiei Rom‚ne, continu„ ∫i Ón cazul concesiunii aprobate de Agen˛ia Na˛ional„ pentru Resurse Minerale, a exploat„rii minereurilor auro-argintifere din perimetrul Ro∫ia Montan„ din jude˛ul Alba — Societatea Comercial„ îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“ S.A., conform Hot„r‚rii Guvernului nr. 458/10 iunie 1999.

Ca atare, tezaurele arheologice dacice ∫i romane vor disp„rea, valorile etnografice, de asemenea, ∫i nu mai vorbim de consecin˛ele nocive pentru mediu ∫i de priva˛iunile economice ∫i sociale la care vor fi supu∫i localnicii. Œn acest caz este salutar„ mo˛iunea îRo∫ia Montan„“, ini˛iat„ de Grupul parlamentar al P.R.M.

Sub protec˛ia Legii fondului funciar, ˛„ranii din localitatea Sarmizegetusa cultiv„ cereale Ón incinta complexului arheologic al fostei capitale a provinciei Dacia Roman„. Aceea∫i situa˛ie se constat„ Ón castrele Praetorium din localitatea Racovi˛a ∫i Bratovoe∫ti din aceea∫i localitate, ultimul fiind ∫i depozit de gunoaie — jude˛ul V‚lcea — Depresiunea Lovi∫tei.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Timi∫. Va urma domnul deputat Nicolae Leon„chescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi are denumirea: î O parte a presei hunedorene ∫i ciorba politic„“.

Doamnelor ∫i domnilor,

Am fost ∫i sunt un ap„r„tor al presei libere ∫i al libert„˛ii de exprimare, ca principiu al democra˛iei autentice.

Libert„˛ii presei nu i se poate opune nimic, Ón afar„ de o alt„ libertate, aceea a fiec„rui individ de a avea o opinie.

Œn numele acestei libert„˛i, Óng„dui˛i-mi s„ am un punct de vedere asupra unei p„r˛i a presei din jude˛ul Hunedoara. Œn acest jude˛ s„rac Ón via˛a cotidian„, dar bogat Ón resurse naturale ∫i Ón politicieni boga˛i, fiecare om politic sau grup politic mai r„s„rit are presa lui de scandal. Cu alte cuvinte, are îc‚inele de paz„“ al democra˛iei proprii. Acest c‚ine de paz„ este asmu˛it, ˛inut Ón les„ sau m‚ng‚iat pe cre∫tet, dup„ Ómprejur„ri.

Obi∫nuit cu balta politic„ ∫i r„sf„˛at de recompensele st„p‚nilor, jurnalistul unei astfel de prese experimenteaz„ orice form„ de exprimare liber„, f„r„ complexe, f„r„ regrete ∫i f„r„ respect fa˛„ de adev„r.

La Ónceputul mandatului meu de deputat din actuala legislatur„ am fost ∫i eu ˛inta unui astfel de experiment comandat politic, dar spre bucuria iubitorilor de adev„r spectacolul s-a terminat prost pentru acei jurnali∫ti ∫i a fost exprimat Ón amenzi penale de sute de milioane de lei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 Aceasta nu Ónseamn„ c„ fenomenul a luat sf‚r∫it. Aceia∫i jurnali∫ti sau al˛ii fac Ón continuare acelea∫i servicii st„p‚nilor lor boga˛i.

Paradoxurile ∫i aiureala public„ pot ajunge la paroxism, c‚nd consta˛i c„ la diferite Ónt‚lniri publice apar tot felul de jurnali∫ti cu etichet„ ∫i ecuson, dar f„r„ jurnale, cameramani cu camere video scumpe, dar f„r„ canale de televiziune, numai pentru a Óntre˛ine ideea omniprezen˛ei c‚inilor de paz„ ai democra˛iei ∫i pentru fala ∫i protec˛ia finan˛atorilor.

Unele ziare se v‚nd pe concursuri de genul: îCare este cel mai tare din parcare?“, oamenii unui anumit anturaj cump„r‚nd toat„ edi˛ia, l„s‚ndu-i pe ceilal˛i cu buza umflat„. Œn clipa urm„toare, cancelariile ∫efilor de orice fel ∫i culoare de la Bucure∫ti devin pline de vestea apari˛iei sau consacr„rii unor stele politice locale.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Nicolae Leon„chescu. Va urma domnul deputat Emil Boc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

Œn ziua de 16 aprilie 2002, Comitetul Parlamentar Mixt Uniunea European„ — Rom‚nia, din care subsemnatul a f„cut parte, a luat Ón dezbatere tema îReforma Constitu˛ional„ Ón Rom‚nia ∫i Conven˛ia privind viitorul Europei“.

Tema aceasta de mare interes politic a f„cut obiectul punctului 7 de pe ordinea de zi a reuniunii.

Raportorul Uniunii Europene la aceast„ tem„ a fost europarlamentarul Jo Leinen, care, Ón finalul expunerii

sale, a tras urm„toarea concluzie: îNu este cazul ca de fiecare dat„ c‚nd facem un pas Ón plus s„ modific„m Constitu˛ia“.

Iat„ deci c„ Ón acest domeniu, ∫tiindu-se perspectiva Conven˛iei europene privind viitorul Europei, oficialii Uniunii Europene au considerat inoportun„ modificarea Constitu˛iei Rom‚niei. Discu˛iile pe tema racord„rii la îcerin˛ele europene“ sunt, deci, de tip d‚mbovi˛ean ∫i au amprent„ electoral„.

A∫a se face c„ avem o Lege de revizuire a Constitu˛iei Rom‚niei, adoptat„ Ón ∫edin˛a din 18 septembrie 2003 a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor.

Elaborarea Ón mare grab„ a acestor modific„ri, f„r„ a se ˛ine seama de argumentele pertinente ale parlamentarilor Partidului Rom‚nia Mare ∫i ale altor factori, a condus la o lege cu foarte multe capcane.

Criticile privind folosirea Ón justi˛ie a limbii minorit„˛ilor lingvistice din Rom‚nia, precum ∫i semnalele Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor se cunosc ∫i sunt de mare importan˛„ legislativ„.

Ceea ce m„ intrig„ este folosirea unor adjective care transform„ Constitu˛ia Rom‚niei Ón îconstitu˛ia adjectivelor capcan„“, cu efecte incontrolabile! Ne permitem s„ d„m c‚teva exemple.

La articolele 21 ∫i 23 se folose∫te conceptul de îtermen rezonabil“. Ce-i aia? Ori este termen, ori nu este! Cine decide?!

Œn articolul 32 se vorbe∫te despre îcreativitatea contemporan„“, periodizarea istoric„ fiind suprapus„ celei juridice, valabil„ numai pentru viitor (vezi alineatul 2 al articolului 15)!

Œn articolul 1 s-a folosit conceptul de îdemocra˛ie constitu˛ional„“.

P‚n„ la Revolu˛ia din Decembrie 1989 reprezentan˛ii Partidului Comunist Rom‚n vorbeau despre îdemocra˛ia reprezentativ„“ spre a-∫i asigura realegerea!

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Emil Boc. Va urma domnul deputat Ion Florentin Sandu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Atitudinea ostil„ a P.S.D. fa˛„ de alian˛a P.D. — P.N.L. reprezint„ un simptom al spaimei cu care acest partid prive∫te apropierea alegerilor, punctul final al acestei guvern„ri corupte ∫i mincinoase.

Agresivitatea atacurilor Ómpotriva alian˛ei P.D. — P.N.L., emise cu ocazia ∫edin˛ei de duminic„ a a∫a-zisei ligi a ale∫ilor P.S.D., dovede∫te c„ partidul de guvern„m‚nt a prins deja miros de opozi˛ie, iar baronii s„i Ó∫i v„d deja viitorul f„r„ limuzine ∫i prosperitate pe bani publici.

P.S.D. nu ∫i-a reunit niciodat„ ale∫ii pentru a discuta despre s„r„cia cu care se confrunt„ cet„˛enii, despre rezolvarea situa˛iei dezastruoase din sistemul sanitar, din Ónv„˛„m‚nt, despre faptul c„ singura oportunitate pe care o ofer„ tinerei genera˛ii este emigrarea. Œn schimb, au organizat o plenar„ de propor˛ii pentru a denigra alian˛a dintre P.D. ∫i P.N.L.

De asemenea, P.S.D. nu ∫i-a mobilizat niciodat„ ale∫ii pentru a discuta despre corup˛ia care macin„ ˛ara sau despre dispre˛ul cu care sunt trata˛i cet„˛enii de c„tre autorit„˛ile statului.

O tem„ important„ pentru cet„˛eni ∫i pentru viitorul ˛„rii, Ón viziunea conducerii partidului de guvern„m‚nt, a fost atacarea de∫„n˛at„ a alian˛ei P.D. — P.N.L. sau anun˛ul f„cut cu m‚ndrie c„ P.S.D. a luat din timp m„suri pentru zdrobirea Partidului Democrat.

Nu s-au pronun˛at, Ón schimb, nume cu rezonan˛„ din panoul corup˛iei P.S.D., ca Miron Mitrea, Hildegard Puwak, Nicolae Mischie, Marian Opri∫an. S„ m„ ierte marii corup˛i din P.S.D. care nu Ó∫i aud pomenit numele, dar lista ar fi prea lung„. O s„-i numesc Óns„ pe to˛i Adrian N„stase, pentru c„ actualul prim-ministru, baronul de Cornu, este cel mai mare baron al ˛„rii.

P.S.D.-ului nu numai c„ nu i-a izbutit politica de dezagregare a Partidului Democrat, a∫a cum ∫i-a propus domnul Adrian N„stase Ón vara anului trecut la Snagov, dar vede ast„zi c„ Partidul Democrat, mai vechea sa obsesie, face parte dintr-o alian˛„ care poate s„ pun„ cap„t guvern„rii corupte ∫i clientelare de ast„zi.

P.S.D. se vede ast„zi nu doar pus Ón fa˛a unei alian˛e de partide puternic„ ∫i credibil„, dar ∫i p„r„sit de alia˛ii s„i de p‚n„ acum. Plecarea Partidului Umanist Rom‚n din coali˛ia de guvernare este Ónceputul sf‚r∫itului guvern„rii P.S.D.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ion Florentin Sandu. Va urma domnul Marinache Vi∫inescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi a∫ vrea s-o intitulez: îEvenimente mondene“.

Rom‚nia este Ón delir. Tr„ie∫te at‚tea evenimente mondene c„ nici nu mai ∫tie la care s„ se uite mai Ónt‚i.

M„ voi opri numai la dou„, petrecute foarte recent: la Sibiu, nunta fetei regelui Cioab„, la Bucure∫ti, mariajul Ómpotriva firii Óntre P.N.L. ∫i P.D.

Am‚ndou„ evenimentele sunt de o importan˛„ capital„ pentru ˛ar„ ∫i nu po˛i s„ nu vezi c„ ambele au asem„n„ri Óntre ele.

Œn primul r‚nd, la Sibiu, mirii sunt minori. La Bucure∫ti, perechea este format„ din dou„ partide minore.

La Sibiu, nunta a avut loc la Palatul regelui Cioab„. La Bucure∫ti, sindrofia a fost la Palatul Parlamentului.

La Sibiu, Ón fa˛a palatului era o expozi˛ie de ma∫ini moderne. La Bucure∫ti, parcarea palatului se transformase Ón S.I.A.B. Ón aer liber.

La Sibiu, pe mese erau curcani ∫i fazani. La Bucure∫ti fazani erau Ón b„nci.

La Sibiu, t‚n„ra pereche a spus îda“ Ón fa˛a ofi˛erului st„rii civile. La Bucure∫ti s-a spus îda“ Ón fa˛a ofi˛erilor Ón civil din prezidiu ∫i din sal„.

™i, Ón fine, apoteotic, asem„narea a mers p‚n„ la faptul c„ Ón ambele situa˛ii na∫ii sunt fo∫ti mini∫tri. La Sibiu, na∫ul Ursu, la Bucure∫ti, na∫ul Stoica.

Acum Óncep Óns„ unele mici deosebiri, aparent nesemnificative, dar de fond. Dac„ la Sibiu perechea a fost format„ din doi copii tineri, frumo∫i ∫i s„n„to∫i, la Bucure∫ti nu se ∫tie nici p‚n„ acum care este mireasa. Dac„ este s„ ne lu„m dup„ fandoseli ∫i fi˛e, mireasa ar trebui s„ fie P.D.-ul. Dac„, Óns„, ne uit„m la zestre ∫i la mondenit„˛i, mireasa parc„ ar fi P.N.L.-ul.

Dar s„ admitem c„ perechea este format„ din dou„ mirese. Ce, nu s-a mai v„zut?! Ba sunt ∫i ˛„ri care au legalizat astfel de mariaje.

Problema se va pune, Óns„, atunci c‚nd va veni vorba despre copii. Cum perechea de la Bucure∫ti nu va putea procrea, din motive pe care nu trebuie s„ le mai explic, t‚n„ra familie s-a g‚ndit s„ adopte ni∫te copila∫i pe care s„-i creasc„ la s‚n, cu dragoste matern„. Prima op˛iune este deja f„cut„: au g„sit pe strad„, ascuns dup„ ni∫te bosche˛i, un prunc p„r„sit de m„mi˛ica lui, dar care are scris pe scutece o monogram„ foarte interesant„ îA.P.“. Dar cum un singur copil la o familie serioas„ e prea pu˛in, s-au g‚ndit s„ mai caute ∫i au aflat c„ la o ∫coal„ de copii institu˛ionaliza˛i se g„se∫te un prunc mai dichisit, mai citit, mai curat, mai P.U.R., fugit de cur‚nd de la

Mul˛umesc.

Dup„ acest pamflet, sper, gustat ∫i de eroii lui, dau cuv‚ntul domnului Marinache Vi∫inescu. Va urma domnul deputat Ionel Adrian.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Œn Legea bugetului pentru 2003 Guvernul a prev„zut o sc„dere a ratei infla˛iei la 14%, calculat„ la sf‚r∫itul anului, iar Adrian N„stase ne asigura c„ va continua s„ monitorizeze foarte atent evolu˛ia pre˛urilor. Acest regim politic care se pretinde social-democrat tr„ie∫te Óntr-o lume paralel„, de statistici, de sondaje false, de dezinform„ri dirijate. Œn realitate, pre˛urile au luat-o razna. Œn doi ani ∫i jum„tate pre˛urile au crescut la cele mai multe m„rfuri, servicii, utilit„˛i, astfel: alimentele ∫i b„uturile nealcoolice — cu 43,6%; Ómbr„c„minte ∫i Ónc„l˛„minte — cu 40,8%; Óntre˛inerea locuin˛ei, apa, electricitatea, gazele ∫i al˛i combustibili s-au scumpit cu 63,6%; mobila ∫i echipamentele casnice ∫i produsele pentru Óntre˛inerea locuin˛ei s-au scumpit cu 34%; medicamentele ∫i alte cheltuieli pentru s„n„tate, cu 34,1%; transportul s-a scumpit cu 57,3%; comunica˛iile, cu 22,7%; serviciile po∫tale s-au scumpit cu 84,9%; educa˛ia ∫i Ónv„˛„m‚ntul s-au scumpit cu 30,7%. Toate acestea erau valabile p‚n„ Ón iulie 2003. Œncep‚nd cu 1 septembrie spirala pre˛urilor a crescut vertiginos: gazele naturale s-au scumpit cu 22%; energia termic„ s-a scumpit cu 17%, iar cea electric„ cu 17,5%, ceea ce va duce la o avalan∫„ de scumpiri la toate celelalte m„rfuri, servicii ∫i utilit„˛i, iar unele societ„˛i comerciale Ó∫i vor Ónceta activitatea.

La Ónt‚lnirea pe care am avut-o cu sindicali∫tii de la S.C. îAmonil“ S.A. Slobozia, care picheteaz„ Prefectura Ialomi˛a de mai mult timp, sindicali∫tii erau Óngrijora˛i de soarta unit„˛ii, care datorit„ scumpirii gazului metan, pentru a treia oar„, cu peste 50% ∫i a energiei electrice va intra Ón faliment, al„turi de toate combinatele chimice produc„toare de Óngr„∫„minte pentru agricultur„. Consecin˛ele pentru salaria˛ii S.C. îAmonil“ S.A. Slobozia: 1.000 de familii f„r„ venituri, r„mase f„r„ sus˛inere financiar„; 7 miliarde de lei lunar mai pu˛in la bugetul de stat ∫i local; probleme deosebite Ón asigurarea agentului termic ∫i a apei potabile pentru municipiul Slobozia.

Societatea îUrban“, care distribuie ap„ ∫i energie termic„ Ón Slobozia, este debitoare la Combinatul chimic îAmonil“ cu 110 miliarde. Ministerul Agriculturii are datorii de 17 miliarde lei la combinat, ca urmare a neachit„rii subven˛iei date Ón prim„var„ agricultorilor cu p‚n„ la 2 hectare, c‚te doi saci de Óngr„∫„minte la hectar.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ionel Adrian. Va urma domnul Ioan Miclea. Azi am avut o Ónscriere record: 55!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Mi-am intitulat interven˛ia: îAdversarii adopt„rii Constitu˛iei revizuite“.

Nimeni nu neag„ ata∫amentul fa˛„ de Rom‚nia al celor care, Ón momentul de fa˛„, se opun revizuirii Constitu˛iei noastre. Exist„ moduri diferite de a-˛i iubi ∫i sluji ˛ara, iar Ón istoria rom‚nilor, p‚n„ ∫i unii reprezentan˛i ai extremei st‚ngi comuniste au probat faptic c„ nu sunt str„ini de sentimentul na˛ional.

Patriotismul este un nobil imbold, numai c„, Ón politic„, Ón egal„ m„sur„, se cere ∫i ra˛ionalitate ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, pragmatism superior de stat. Prin urmare, trebuie s„ avem Ón vedere consecin˛ele pe termen mediu ∫i lung, precum ∫i contextul istoric.

Cei care consider„ c„ noua Constitu˛ie a Rom‚niei Ón actuala sa formul„ ar echivala cu un act de tr„dare se Ón∫al„ Ón mod absolut. Trebuie s„ le respect„m op˛iunea ∫i s„ nu-i socotim nici excomunica˛i din societatea rom‚neasc„, nici inamici publici.

Pe de alt„ parte, e dreptul nostru democratic de a le argumenta propriile noastre judec„˛i de valoare. Nimeni nu ar trebui s„ se erijeze Ón instan˛„ suprem„ ∫i s„-i catalogheze pe unii ∫i al˛ii îtr„d„tori“ ori îpatrio˛i“. Aceasta ne aduce, cumva, aminte de experimentele legionar ∫i, respectiv, proletcultist, c‚nd, cu asemenea etichet„ri, se distrugeau destine.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 N„d„jduim c„ cet„˛enii Rom‚niei vor ∫ti ce este mai bine pentru ˛ara lor, pentru ˛ara noastr„, ∫i Ó∫i vor demonstra din nou maturitatea, acord‚nd un vot favorabil Constitu˛iei revizuite, care deschide calea c„tre Uniunea European„, c„tre o lume civilizat„ ∫i prosper„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu. Mul˛umesc ∫i pentru operativitate. Dau cuv‚ntul domnului Ioan Miclea, va urma domnul deputat Ion Bozg„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îStatuia p„timirii noastre“.

Unul dintre evenimentele care au ˛inut prima pagin„ a ziarelor Ón ultimul timp a fost cel legat de amplasarea statuii a∫a-zise a libert„˛ii, din Arad. Partidul Rom‚nia Mare a avut ∫i are o pozi˛ie tran∫ant„ Ón aceast„ chestiune: cei 13 generali, pe care minoritarii maghiari Ói declar„ drept eroi na˛ionali pentru îlupta“ dus„ de ei Ómpotriva austriecilor, ∫i-au c‚∫tigat faima de c„l„i ai poporului rom‚n. Lupta lor s-a dovedit a fi un ∫ir de crime contra unor oameni neÓnarma˛i ∫i nevinova˛i. Acesta-i adev„rul istoric, ∫i istoria nu o putem trece sub uitare, ori∫ic‚t am vrea.

De-a lungul timpului, aceast„ statuie a n„scut controverse politice, ce au avut drept rezultat punerea ei Óntr-un subsol, acolo unde, din punctul de vedere al etnicilor rom‚ni din Rom‚nia, Ói este, de fapt, locul.

Reprezentan˛ii U.D.M.R., Ón stilul ce le este de acum recunoscut, insist„ ∫i ∫antajeaz„ P.S.D. pentru ca aceast„ statuie a vrajbei ∫i durerii s„ fie amplasat„ Óntr-un parc public din mijlocul municipiului Arad, ca ea s„ ne aminteasc„ mereu de faptul c„ ei au fost odat„, vremelnic, st„p‚ni aici, despre teroarea sem„nat„ de acei generali criminali Ón Revolu˛ia de la 1848 Ón aceast„ parte a ˛„rii. Œi asigur pe stima˛ii conduc„tori ai U.D.M.R. c„ ∫i f„r„ statuia Ón cauz„ noi nu vom uita crimele comise de ace∫tia. Putem ierta, dar, de uitat, nu vom uita niciodat„.

™i pentru ca lucrurile s„ fie Ónveninate ∫i mai mult, iat„ ce declar„ doi reprezentan˛i ai U.D.M.R. de la Cluj: îPentru etnicii maghiari, aceast„ statuie reprezint„ un simbol al libert„˛ii, neav‚nd nici un fel de conota˛ie“. Oare stimatul coleg parlamentar de Cluj nu ar fi trebuit s„ se Óntrebe ce reprezint„ pentru etnicii rom‚ni aceast„ statuie? Oare Ón Arad ∫i Ón Ardeal, Ón general, nu sunt etnicii rom‚ni majoritari? Chiar nu-i intereseaz„ pe liderii maghiari ce reprezint„ pentru rom‚ni aceast„ statuie?

Le-o spun eu: a∫a-zisul simbol al libert„˛ii, despre care vorbe∫te stimatul coleg parlamentar U.D.M.R., este, de fapt, simbolul crimei sau, dac„ vre˛i neap„rat, simbolul îlibert„˛ii“ ob˛inute prin crim„ Ómpotriva poporului rom‚n.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Ion Bozg„, va urma domnul Gheorghe Dinu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îImplicarea serviciilor sanitar-veterinare din Rom‚nia Ón asigurarea s„n„t„˛ii animalelor ∫i a s„n„t„˛ii oamenilor, prin asigurarea siguran˛ei alimentelor, Ón vederea integr„rii ˛„rii Ón Uniunea European„“.

Respect‚nd tradi˛ia de peste 100 de ani, Asocia˛ia general„ a medicilor veterinari din Rom‚nia a organizat, Ón perioada 25-27 septembrie 2003, Ón marele l„ca∫ de cultur„ al Ia∫iului, al IX-lea Congres al medicilor veterinari din Rom‚nia, constituindu-se Óntr-un adev„rat for profesional, at‚t prin numeroasa participare, peste 1.200 de medici veterinari din ˛ar„, invita˛i ∫i delega˛i din ˛ar„ ∫i din str„in„tate, printre care Asocia˛ia Mondial„ a Medicilor Veterinari, Federa˛ia Veterinarilor din Europa, Asocia˛ia Veterinarilor din Balcani ∫i Zona M„rii Negre, reprezentan˛ii facult„˛ilor de medicin„ veterinar„, c‚t ∫i prin tematica de dezbateri propus„.

Lucr„rile s-au desf„∫urat pe 5 sec˛iuni: Ónv„˛„m‚nt ∫i cercetare veterinar„; securitate alimentar„ ∫i alimenta˛ie public„; asisten˛„ medical„ ∫i s„n„tate animal„ ∫i integrarea european„ a serviciilor veterinare rom‚ne∫ti. Dup„ 3 zile de dezbateri, congresul a emis decizii, care direc˛ioneaz„ serviciile veterinare din Rom‚nia Óntr-o singur„ direc˛ie: Uniunea European„.

Au fost analizate posibilit„˛ile reale ale Rom‚niei Ón vederea realiz„rii acquis-ului comunitar din punct de vedere sanitar-veterinar. Serviciile veterinare din Rom‚nia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 vor avea tot sprijinul forului profesional superior, Ón vederea Óndeplinirii condi˛iilor pentru aderarea la Uniunea European„.

Congresul ∫i-a desf„∫urat lucr„rile sub patronajul Agen˛iei Na˛ionale Sanitar-Veterinare, deci al Guvernului Rom‚niei. Forurile administrative din jude˛ul Ia∫i s-au implicat Ón buna realizare a lucr„rilor congresului. Guvernul Rom‚niei, prin Agen˛ia Na˛ional„ SanitarVeterinar„, s-a implicat nemijlocit pentru reu∫ita congresului.

Pentru efortul f„cut de Guvernul Rom‚niei pentru a subven˛iona activit„˛ile sanitar-veterinare obligatorii, prev„zute Ón planul strategic na˛ional pe anul 2003, precum ∫i pentru sus˛inerea Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii veterinare din Rom‚nia, sum„ care Ónsumeaz„ peste 1.000 de miliarde de lei, pentru acest efort tuturor le mul˛umesc!

Œi dau cuv‚ntul domnului deputat Gheorghe Dinu, va urma domnul deputat Vasile Bleotu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îGuvernul ar fi putut salva destinul C„ii Ferate, dar n-a f„cut-o, ba, dimpotriv„, i-a semnat decesul!“

Zilele acestea se vor Ómplini 5 ani de la reforma C„ii Ferate, prilej, poate, pentru o Óncercare de bilan˛ a rezultatelor reorganiz„rii, dar ∫i de a reliefa eficien˛a m„surilor aplicate. Ordonan˛a Guvernului nr. 12/1998, care consfin˛ea divizarea C„ii Ferate Ón 5 societ„˛i, separate organic, juridic, financiar, aceste societ„˛i fiind aduse la zero cu datoriile ∫i fiind trecute, aceste datorii, Ón contul celei de a ∫asea societ„˛i, cea veche, S.N.C.F.R., constituit„ dintr-o persoan„ ∫i un telefon, care urma s„ returneze cele 4 mii de miliarde, acumulate Ón 8 ani de zile (la Pa∫tele cailor, probabil!).

P‚n„ Ón prezent, C„ile Ferate s-au prezentat totu∫i ca o structur„ unitar„ ∫i coerent„. Spargerea S.N.C.F.R.-ului Ón acel an fatidic ∫i divizarea acestuia Ón buc„˛ele din ce Ón ce mai mici a dus la pulverizarea capitalului de stat din acest sector. Mai mult, f„r‚mi˛area administra˛iei unice a C.F.R.-ului a creat un haos organizatoric, a dus la lipsa unei conduceri unitare ∫i ferme ∫i la diluarea responsabilit„˛ilor, la sl„birea controlului ∫i supravegherii riguroase, ceea ce pune Ón pericol chiar cerin˛a de baz„ a transportului feroviar: siguran˛a circula˛iei.

™i, toate acestea, pe fondul unei masive risipe de fonduri, societ„˛ile nou-Ónfiin˛ate fiind pl„titoare de T.V.A., de comisioane bancare pentru decont„rile Óntre ele ∫i care au structuri administrative inutile: 38 de consilii de administra˛ie ∫i AGA, astfel c„ abia Ó∫i mai duc zilele cu subven˛ii de la buget, f„r„ s„ se mai g‚ndeasc„ la investi˛ii, dot„ri sau retehnologiz„ri. Œn loc s„ se redreseze, mai ales c„ la C.F.R., Ón 1998, au fost disponibiliza˛i circa 30 de mii de salaria˛i (evident, trecu˛i Ón spatele statului), cele 5 societ„˛i au acumulat noi datorii, care acum se cifreaz„, Ón numai 5 ani, la circa 8 mii de miliarde.

Œn prezent, al˛i 16 mii de salaria˛i p„r„sesc Calea Ferat„. Unele activit„˛i feroviare, care, pas„-mi-te, pot avea ∫i alt„ utilitate, Ón alte domenii, au fost v‚ndute la

Œi dau cuv‚ntul domnului deputat Vasile Bleotu, va urma domnul deputat Mitic„ B„l„e˛.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am avut privilegiul s„ fac parte din delega˛ia oficial„ care a Ónso˛it echipa de fotbal Steaua Bucure∫ti Ón deplasarea de la Southamton, Ón Anglia, cu ocazia disput„rii primei man∫e din turul I al Cupei UEFA. Ca rom‚n, am sim˛it, al„turi de cei peste 200 de suporteri prezen˛i la meci, dou„ sentimente diametral opuse: pe de o parte, am tr„it cu emo˛ie momentele de fotbal autentic, de nivel european, oferite de echipa Steaua, care au culminat cu deschiderea scorului de c„tre Claudiu R„ducanu. Chiar dac„ la Ónceputul reprizei secunde am fost egala˛i, juc„torii echipei Steaua s-au mobilizat exemplar, au luptat pentru fiecare minge ∫i au ob˛inut un rezultat de egalitate, care le confer„ ∫anse sporite de calificare Ón turul II al Cupei UEFA.

La sf‚r∫itul partidei am fost felicita˛i de conducerea clubului englez, de comentatorul sportiv al British Eurosport, de ambasadorul Rom‚niei la Londra, Dan Ghibernea, pentru nivelul ridicat al fotbali∫tilor rom‚ni, din punct de vedere tehnico-tactic, c‚t ∫i pentru propaganda pe care echipa Steaua a f„cut-o fotbalului rom‚nesc, Ón general.

Pe de alt„ parte, ne-am sim˛it îumili˛i“ de condi˛iile de joc excelente pe care le au juc„torii echipei Southamton, acestea fiind determinate de faptul c„ echipa englez„ dispune de o baz„ sportiv„ de excep˛ie, un stadion ultramodern, Ón care s-au investit peste 50 de milioane de lire sterline, investi˛ie care se va amortiza, dup„ calculele oficialilor clubului englez, Ón maximum 4 ani de zile. Terenul de joc avea un gazon impecabil, uniform nivelat, iar tribunele stadionului, acoperite de jur Ómprejur, ca o cupol„, confereau o calitate deosebit„ a sunetului ∫i creau o presiune fantastic„ a publicului asupra juc„torilor no∫tri, c‚nd cei 30.357 de spectatori pl„titori Óncurajau echipa gazd„.

Ne-am g‚ndit ce ar trebui f„cut ca ∫i Ón Rom‚nia s„ existe c‚teva stadioane de nivel european. Iat„ una din solu˛ii: s„ fie v‚ndute pe 1 euro acelora care se anga-

jeaz„ s„ investeasc„ Ón bazele sportive, Ón stadioanele de fotbal. Cum ne-am sim˛i cu to˛ii, dac„, spre exemplu, Stadionul Ghencea ar avea tribunele complet acoperite ∫i s-ar realiza un teren de joc cu toate dot„rile: drenaj, instala˛ie de uscare a gazonului, ca cele engleze∫ti? Poate c„ o asemenea investi˛ie ar costa 4-5 milioane de euro, dar, dac„ s-ar realiza, alta ar fi calitatea fotbalului nostru ∫i poate c„ ast„zi am fi fost prezen˛i la turneul final al campionatului european.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Ca stelist, subscriu ∫i eu la propunere.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Dumitru B„l„e˛, va urma domnul Costel Marian Ionescu.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor deputa˛i,

Pentru c„ onoratul meu coleg dinainte a vorbit despre îprivatizarea pe 1 euro“, declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îUn euro la v‚nzare, restul, la comisioane!“

Noi afl„m din ziarele de senza˛ie, ∫i nu din Parlament, cum s-ar fi cuvenit, ∫tirea cu adev„rat senza˛ional„ c„ Uzina îRoman S.A. Bra∫ov“ (fostul îSteagul Ro∫u“, de autocamioane) îs-a v‚ndut pe un euro“ (adic„, 38 de mii de lei, la valoarea de schimb actual„, cam 1 kg de bere, de cea mai proast„ bere posibil„!). Aceast„ îminune“ de privatizare s-a Ónt‚mplat la Palatul îVictoria“ — sediul Guvernului Rom‚niei, Ón ziua de vineri, 26 septembrie 2003, una din cele mai sumbre zile din analele ˛„rii, c„ci ea Óntrece Ón arogan˛„ ∫i nep„sare tot ce s-a petrecut p‚n„ acum Ón lungul ∫ir al privatiz„rilor frauduloase din Rom‚nia.

Nici guvernele fostei coali˛ii, dintre 1996-2000, intrate Ón istorie sub numele de îguverne ale lui vinde tot“, nu au avut cinismul s„ se afi∫eze Ón public cu o asemenea performan˛„ nenorocit„ de privatizare.

Iat„ c„ Guvernul domnului N„stase are o asemenea Óndr„zneal„, un asemenea cinism, iar executantul ei, domnul Ovidiu Mu∫etescu, ∫eful privatiz„rilor de acum, deci ∫i al v‚nz„rii pe o bere a marii uzine bra∫ovene, mai d„ de ∫tire c„, citez: îAngaja˛ii societ„˛ii (ai marii uzine bra∫ovene) nu ∫tiu care le va fi viitorul...“

Foarte frumos! De ce? Fiindc„ Guvernul nu a Óncheiat Ónc„ nici un contract Ón acest sens cu noul proprietar, al c„rui nume nici nu se comunic„. Frumoas„ v‚nzare! Minunat„! Extraordinar„! Incredibil„! Œn fond, sc‚rboas„ ∫i mizerabil„! Care aminte∫te versul lui Eminescu: îUn regat pentru o ˛igar„!“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 Ziarul îLibertatea“ din 27 septembrie 2003, coment‚nd aceast„ resping„toare afacere, ne mai spune c„ Ón aceea∫i zi (26 septembrie) a îmarilor privatiz„ri ieftine“, Guvernul, prin domnul Ovidiu Mu∫etescu, a mai v‚ndut S.C. îTractorul“, S.C. îAro“ din C‚mpulung Muscel, S.C. îTepro“ Ia∫i, pachetul de 25% din ac˛iunile la Banca Comercial„ Rom‚n„. Doamne! Toate, Ón aceea∫i zi! ™i la pre˛uri mizerabile Ón raport cu valoarea real„ a Óntreprinderilor respective.

De ce l-o fi apucat, oare, at‚ta grab„ pe acest domn Mu∫etescu, ∫eful privatiz„rilor pedeseriste? Ni-l amintim cum, acum c‚˛iva ani, prin anul 2000, alerga, ca deputat, la microfonul Parlamentului, strig‚nd cu ochii bulbuca˛i: îOpri˛i privatiz„rile! Opri˛i privatiz„rile!“ Acum de ce procedeaz„ tocmai invers?

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Costel Marian Ionescu. ™i ultimul vorbitor, Corneliu Ciontu.

Stimate domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Printr-o stranie Ónt‚mplare, iat„, discut„m despre fluxurile de circula˛ie a euro. Din acest motiv, interven˛ia mea se intituleaz„: îDe ce minte doamna Hildegard Puwak, dac„ nu are nimic de ascuns?“

Bun„oar„, Ón ultima perioad„, s-a iscat un scandal continental Ón jurul numelui doamnei ministru al integr„rii Hildegard Carola Puwak. Œn mare: prin Programul de formare profesional„ îLeonardo da Vinci“, 4 firme Ón care so˛ul, Iosif Puwak, ∫i fiul, Mihai, au accesat fonduri europene, Ónsum‚nd 150 de mii de euro, bani nerambursabili, dou„ dintre firmele acestea au ob˛inut finan˛„rile dup„ ce doamna Puwak a devenit ministru.

Chiar dac„ dumneaei a precizat c„ selec˛ia proiectelor elaborate (îdesigur, administrate de rudele mele“), a fost efectuat„ Ón martie 2000, ∫i respectiv Ón ianuarie 2001, adic„ Ón perioada Ón care era Ón opozi˛ie ∫i imediat dup„ ce a fost numit„ ministru, iar directorul Centrului îLeonardo da Vinci“, Sorin Ionescu, a men˛ionat c„ respectivele firme nu au fost favorizate Ón nici un fel, trebuie s„ ˛inem cont ∫i de afirma˛ia expertului Mircea

Mure∫an, de la acela∫i centru, care o pune Ón postura de mincinoas„ pe doamna care are rolul de a face toate diligen˛ele pentru integrarea Ón b„tr‚nul continent. Acesta a explicat clar care este calendarul unei astfel de finan˛„ri: solicitan˛ii depun cererile la Ónceputul anului, undeva, Ón jurul lui iunie, se termin„ evaluarea proiectului, iar contractul se semneaz„ prin septembrie. Momentul de referin˛„ este considerat cel Ón care se depune cererea de finan˛are, chiar dac„ derularea efectiv„ continu„ ∫i anul urm„tor.

Situa˛ia este clar„: cele dou„ proiecte, îGeroconstruct“ S.R.L., Iosif Puwak, respectiv îInternational“ S.R.L. Mihai Puwak, au indicativul 87, care apar˛ine anului 2000. Cum doamna Ón cauz„ ∫i-a depus jur„m‚ntul de ministru pe 29 decembrie 2000, cele dou„ proiecte au fost derulate integral dup„ ce a ajuns pe aceast„ func˛ie. A∫adar, clepsidra nu mai poate fi Óntoars„, iar nisipul, c‚t a mai r„mas, se scurge Ón defavoarea dumneaei.

Acest scandal a fost pus pe tapet ∫i de BBC, care a prezentat date ∫i mai concrete, relief‚nd faptul c„ responsabilii Programului îLeonardo da Vinci“ au ar„tat cu acte c„ doamna Puwak a depus dou„ proiecte pe 19 ianuarie 2001, adic„, la circa 3 s„pt„m‚ni dup„ ce a devenit ministru al integr„rii. Astfel, cele dou„ proiecte au fost aprobate c‚teva luni mai t‚rziu, mai exact pe 24 aprilie 2001.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Domnul deputat Eugen Ple∫a va depune la secretariat.

Stima˛i colegi,

Este aproape un cli∫eu a spune c„: îPolitica este o art„ a compromisului“. Un cli∫eu adev„rat, ve˛i replica. Œntr-adev„r, at‚ta timp c‚t Ón societate exist„ diversitate, valori ∫i interese diferite, menirea politicienilor este s„ concilieze diferen˛ele prin intermediul unui compromis reciproc avantajos.

Dar Ómi pare c„ uit„m prea des faptul c„ politica nu se poate reduce doar la compromis, ∫i aceasta pentru c„, pur ∫i simplu, exist„ idei ∫i credin˛e care nu pot fi negociate, care se afl„ deasupra partidelor, acolo unde Óncepe domeniul interesului na˛ional.

Nici un partid nu are dreptul, de pild„, s„ negocieze fiin˛a na˛ional„.

Nici un partid nu poate aduce la masa tratativelor integritatea teritorial„ sau siguran˛a cet„˛enilor.

Cu alte cuvinte, ideea conform c„reia politica este o art„ a compromisului este incomplet„, este fals„ prin omisiune, c„ci exist„ lucruri cu care nici un politician responsabil nu poate face compromisuri.

Unii dintre colegii no∫tri parlamentari au caracterizat noua Constitu˛ie drept o capodoper„ a compromisului. Eu a∫ numi-o, mai degrab„, o prob„ a compromisului care merge prea departe, ∫i Ómi voi explica, cu voin˛a dumneavoastr„, opinia.

Miza revizuirii constitu˛ionale a fost pentru parlamentarii Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia modificarea art. 1 din Constitu˛ie.

Parlamentarii U.D.M.R. cred c„ Rom‚nia nu ar trebui s„ fie un stat na˛ional ∫i tot ei sus˛in, Ón continuarea acestei idei, c„ limba rom‚n„ nu trebuie s„ reprezinte singura limb„ oficial„ Ón stat.

Problema Óncepe acolo unde ∫i alte partide Óncep s„ cread„ acela∫i lucru.

Convingerea Partidului Rom‚nia Mare este c„ oficializarea limbii maghiare Ón justi˛ie reprezint„ Ón fapt consacrarea unei noi limbi oficiale Ón stat.

Conceptul de limb„ oficial„ se define∫te Ón raport cu trei elemente: justi˛ia, administra˛ia ∫i diploma˛ia.

Aceste trei elemente reprezint„ caracterul oficial al statului rom‚n.

Este un adev„r evident faptul c„ limba folosit„ Ón actul administrativ, diplomatic sau de justi˛ie devine implicit sau explicit o limb„ oficial„.

Tema: îSitua˛ia trupelor militare rom‚ne∫ti Ón Irak“.

Remarcam, la sf‚r∫itul sesiunii trecute, Óntr-o interven˛ie similar„, contribu˛ia esen˛ial„ adus„ de Armata Rom‚niei la decizia Organiza˛iei Tratatului Atlanticului de Nord de a adresa ˛„rii noastre invita˛ia de aderare, contribu˛ie dublat„, evident, de demersurile sus˛inute Ón acest sens ale diploma˛iei rom‚ne∫ti ∫i ale factorilor de decizie politic„.

Dac„ eforturile de p‚n„ acum depuse de militari au avut ca rezultant„ invita˛ia de a accede Ón NATO, preg„tirea armatei de a adera efectiv la structurile euroatlantice cere noi ∫i tot mai sus˛inute sacrificii.

Este adev„rat c„ transformarea global„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti, Ón scopul contur„rii dimensiunilor democratice ∫i celor caracteristice economiei de pia˛„, presupune eforturi ∫i sacrificii din partea tuturor categoriilor socioprofesionale.

Buletinele de ∫tiri abund„ Ón informa˛ii gen: 2.000 de salaria˛i au fost disponibiliza˛i la uzina X, trei mine s-au Ónchis ∫i peste 3.000 de mineri au fost trimi∫i acas„, societatea X s-a privatizat, iar noul patron a dat afar„ 1.000 de muncitori. Acest gen de informa˛ii sunt intens mediatizate ∫i, a∫ putea s„ spun, Óntr-un mod perfect democratic ∫i Ón virtutea dreptului constitu˛ional al cet„˛enilor la o corect„ informare.

Œn situa˛ia, Óns„, a armatei, fenomenul disponibiliz„rilor, absolut identic cu cel Ónt‚lnit Ón via˛a civil„, se desf„∫oar„ Óntr-un total anonimat.

Conform prevederilor Constitu˛iei, militarii nu au voie s„ fac„ greve, s„ participe la demonstra˛ii ori s„-∫i exprime public opiniile politice. Ca urmare, redimensionarea structurilor militare, tocmai pentru a r„spunde cerin˛elor NATO, aduce accente dramatice Ón cariera multor mii de cadre militare nevoite s„-∫i Óntrerup„ activitatea Ón domeniul pentru care s-au preg„tit toat„ via˛a.

Chiar ∫i Ón aceste condi˛ii, Ón care cariera militar„ se afl„ sub semnul incertitudinii, militarii no∫tri sunt, poate, cei mai eficien˛i ambasadori ai Rom‚niei peste hotare, culeg‚nd cu modestie aprecieri dintre cele mai elogioase din partea Ónaltelor oficialit„˛i ale partenerilor de coali˛ie.

îOglind„, oglinjoar„...“

Œn toate pove∫tile frumoase, eroul pozitiv trebuie s„ treac„ printr-o serie de probe propuse de c„tre tat„l miresei. Œn pove∫tile de ast„zi, mai noi ∫i mai moderne, eroina este supus„ testelor. Frumoasa din poveste, Rom‚nia, se afl„ Ón probe propuse de c„tre viitoarea mam„ soacr„ — Europa. Mirele ar putea fi aflat dup„ finalul cursei.

Œn basmele vechi se ∫tia c„ trebuie trecute trei probe, c„ anul era de trei zile. Acum, anul se m„soar„ cu alte unit„˛i, numite evenimente, care pot fi, de exemplu, evenimentul disponibilizare, evenimentul privatizare, evenimentul Constitu˛ie, evenimentul f ganiada, evenimentul prostitu˛ie, evenimentul Moartea s„n„t„˛ii, evenimentul F.N.I., BANCOREX, evenimentul regionalizare etc. V„ da˛i seama c„ toat„ via˛a noastr„ este numai evenimente, a∫a c„ nu le pot Ón∫ira pe toate, ∫i num„rul de Óncerc„ri trebuie s„ creasc„ de la un eveniment la altul, pentru c„, nu-i a∫a, vorba aceea din poveste, Ónainte mult mai este.

Acum, frumoasa frumoaselor are de solu˛ionat problema îr„scoalei“ sau îr„zboiului“ ˛iganilor care a Ónceput Ón cetatea banilor, c„ despre bani ∫i averi este vorba. Cu regi ∫i Ómp„ra˛i, pre∫edin˛i ∫i deputa˛i sfin˛i˛i ∫i Óncorona˛i de sfin˛i binecuv‚nta˛i, este normal c„ orgoliile ∫i puterea se manifest„ Ón strad„. Oastea cea mare, cu securi ∫i cu topoare, cu s„bii ninja, iatagane, mercedesuri ∫i pistoale vrea s„ i se ∫tie de fric„. R„zboiul are prelungiri ∫i peste hotare. Aici este aici, c„ Óncepe politica mare!

Cum se face c„, Ón acela∫i timp cu probleme din interior, c„rora li se d„ conota˛ie etnic„, rom‚nii sunt ataca˛i ∫i Ón exterior?! Rom‚nia ∫i Bulgaria, care sper„ s„ se al„ture Uniunii Ón 2007, îtrebuie s„ Ón˛eleag„ c„ nu-∫i vor primi biletul de intrare Ón Uniunea European„ dac„ nu reu∫esc s„ st„p‚neasc„ aceast„ problem„ a infrac˛ionalit„˛ii“, îPoli˛i∫tii consider„ c„ au o foarte mare problem„ cu ho˛ii bulgari ∫i rom‚ni“, îSunt zile c‚nd vin c‚te 500 de autobuze cu rom‚ni“, spune Austria.

Ministrul francez de interne a vizitat cartierele de pe malul Senei, populate Ón exces de prostituate provenind din Rom‚nia ∫i Republica Moldova.

Cet„˛enii din regiunea de nord a Belgiei au f„cut numeroase pl‚ngeri la poli˛ie Ómpotriva cer∫etorilor din Rom‚nia, Albania ∫i Bulgaria. Poli˛ia belgian„ a efectuat mai multe opera˛iuni de cur„˛ire, cer∫etorii fiind repatria˛i prin ac˛iunea îf ganii II“. Exemplele pot continua.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi deputa˛i,

Vreau s„ subliniez Ón fa˛a dumneavoastr„ faptul c„ Ón urm„ cu dou„ zile, la 28 septembrie, s-au Ómplinit exact zece ani de c‚nd, la Sesiunea de toamn„ a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg, s-a aprobat prin vot admiterea Rom‚niei ca membru cu drepturi depline Ón acest organism.

Prin aderarea la Consiliul Europei, primul for de cooperare interguvernamental„, fondat la 5 mai 1949, Rom‚nia a realizat unul dintre primii pa∫i importan˛i Ón procesul de aderare la structurile euroatlantice.

La 16 martie 1990, Ministerul Afacerilor Externe a adresat o scrisoare Secretariatului General al Consiliului Europei, prin care se aducea la cuno∫tin˛„ inten˛ia ˛„rii noastre de a adera la acest for Ón viitorul apropiat. Œn urm„toarele luni, Ón cadrul activit„˛ilor consiliului, au participat, cu statut de invita˛i speciali, reprezentan˛i ai Rom‚niei.

Cererea oficial„ de aderare a Rom‚niei la Consiliul Europei a fost depus„ la Strasbourg la 19 decembrie 1991. Œn februarie 1992, Consiliul i-a desemnat pe cei trei raportori pentru Rom‚nia, care au efectuat prima vizit„ la Bucure∫ti Ón noiembrie 1992.

La 1 iulie 1993, Comisia politic„ a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei a avizat favorabil aderarea Rom‚niei la forul continental, iar la 2 septembrie acela∫i an, un aviz favorabil a fost emis ∫i de Comisia juridic„ a Drepturilor Omului.

Aderarea Rom‚niei cu drepturi depline s-a produs la 28 septembrie 1993, cu prilejul Sesiunii de toamn„ a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, desf„∫urat„ la Strasbourg. S-a pus atunci condi˛ia respect„rii c‚torva amendamente: libertatea real„ a presei, revizuirea statutului puterii judec„tore∫ti, restituirea bunurilor biserice∫ti ∫i func˛ionarea ∫colilor religioase, predarea Ón limba matern„ Ón cazul minorit„˛ilor, ameliorarea condi˛iilor de deten˛ie, eliberarea de˛inu˛ilor politici sau etnici, semnarea cartei minorit„˛ilor, combaterea rasismului ∫i a discrimin„rii na˛ionale. Periodic, raportorii Consiliului Europei urmau s„ Óntocmeasc„ referate asupra Óndeplinirii acestor criterii. Nu s-au constatat probleme, a∫a c„, dup„ un timp, Consiliul Europei a considerat c„ monitorizarea Rom‚niei nu mai este necesar„.

Prin oferta electoral„ din alegerile trecute, c‚t ∫i prin programul politic, Partidul Social Democrat s-a declarat ferm promotor al principiului conform c„ruia îreformele nu trebuie v„zute ca un scop Ón sine, ele fiind doar mijlocul prin care se Óndeplinesc aspira˛iile legitime pentru o via˛„ decent„. Altfel, reforma se face Ómpotriva cet„˛enilor, ∫i nu Ón beneficiul lor“.

Politica noastr„ social„ va fi eficient„ doar Ón m„sura Ón care ea realizeaz„ atenuarea procesului de polarizare social„. Noi ac˛ion„m pentru o societate a solidarit„˛ii ∫i justi˛iei sociale.

Acestui omenesc scop Ói servesc ∫i recentele propuneri ∫i obiective concrete Ón domeniul social aflate prezent pe agenda priorit„˛ilor Guvernul P.S.D. pentru sezonul rece 2003-2004 ∫i pentru anul bugetar care urmeaz„.

Surprinde Ón mod nepl„cut reac˛ia lipsit„ de temei ∫i afirma˛iile tenden˛ioase ale unor lideri îna˛ionali“ sau locali ai partidelor din opozi˛ie, sus˛inute de analize p„rtinitoare ∫i denaturate ale mass-media, declarat antiguvernamentale, cum c„ aceste generoase prevederi, Ón sprijinul at‚tor familii aflate Ón dificultate, ar fi doar îmit„ preelectoral„“, cu bani lua˛i, vezi Doamne!, din buzunarul restului de contribuabili.

Da, s-a dublat, iar Ón unele situa˛ii grele chiar s-a triplat ajutorul acordat familiilor defavorizate pentru energia termic„ (5.109 miliarde lei).

S-a simplificat ∫i procedura de acordare a acestor compensa˛ii. Pentru copii se vor acorda aloca˛ii complementare la 1.100.000 de familii cu venituri reduse (5.600 miliarde lei doar Ón anul 2004).

Ce este r„u ∫i nedrept Ón aceste m„suri?

Doresc oare partidele din opozi˛ie s„ n„p„stuiasc„ milioane de vie˛i doar pentru a compromite politic partidul de guvern„m‚nt?

™i chiar dac„ pentru acest nobil gest de solidaritate uman„ (∫i cre∫tin„!) ar trebui s„ contribuim to˛i cu c‚te pu˛in, ce este îelectoral ∫i demagogic“ Ón aceste m„suri?

To˛i ace∫ti îc‚rcota∫i politici“, c„rora tot ce este bun Ón ce facem nu le cade bine, din meschine interese politicianiste, evit„ Óns„ s„ ia Ón considerare eforturile majore f„cute pentru redresarea economic„ general„ a ˛„rii, care, iat„, Óncep s„ Ó∫i arate Ón mod firesc consecin˛ele.

Declara˛ie politic„: îReplic„ la discursul lui Adrian N„stase prezentat la Conferin˛a Na˛ional„ a baronilor locali ai P.S.D.“.

Nu am fost un mare sus˛in„tor al alian˛ei P.N.L.-P.D., dar teama, disperarea, frisoanele lui Adrian N„stase privind formarea acestei alian˛e, combinate cu atacurile la adresa ei, lansate la Conferin˛a Na˛ional„ a baronilor locali ai P.S.D., m-au convins c„ noua construc˛ie politic„ reprezint„ singura alternativ„ a P.S.D., singura solu˛ie pentru cet„˛eni ∫i pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Adrian N„stase are tupeul de a vorbi despre formula reciclat„ a C.D.R., uit‚nd s„ spun„ c„ actualul P.S.D. s-a dat cu fard european Ónghi˛ind P.S.D.R., c„ partidul pe care Ól conduce este un amalgam de fo∫ti ˛„r„ni∫ti, pedi∫ti, peremi∫ti, pesemi∫ti, automobili∫ti ∫i este rezultatul mai multor fuziuni cu partide-fantom„, pe deasupra fiind sprijinit Ón Parlament de U.D.M.R., partener al fostei guvern„ri.

P.S.D. a devenit un aspirator pentru trasei∫tii politici, atra∫i de ciolanul puterii ∫i promova˛i Ón func˛ii dup„ m„rimea comisionului v„rsat Ón vistieria de partid. Cum se explic„ faptul c„, dintr-odat„, reprezentan˛i ai fostei puteri au ajuns s„ de˛in„ func˛ii de conducere Ón Guvern sau Parlament sub sigla P.S.D.? M„ Óndoiesc c„ erau prea buni pentru N„stase ∫i nu cred c„ simplul certificat de partid al P.S.D. i-a transformat peste noapte Ón cura˛i, frumo∫i ∫i de∫tep˛i.

Doar lipsa de caracter a acestora, mirajul puterii, ∫antajul ∫i politica de racolare prin orice mijloace, promovate ∫i aduse la rang de politic„ de stat de pre∫edintele P.S.D., explic„ asemenea cazuri.

Dup„ e∫ecul Legii anticorup˛ie, patronul politic al Corup˛ilor din Rom‚nia, Adrian N„stase, propune, culmea, tot baronilor locali ai P.S.D., o nou„ ofensiv„ Ómpotriva acestui fenomen.

M„surile promise Ón 2000 pentru combaterea corup˛iei au r„mas la stadiul de inten˛ie, Legea anticorup˛ie s-a dovedit deficitar„, Ón timp ce afacerile baronilor pesedi∫ti au Ónflorit f„r„ precedent Ón Rom‚nia.

Partitura anticorup˛ie interpretat„ cu s‚rg de Adrian N„stase pe micile ecrane nu mai reprezint„ interes, pentru c„ minciunile actualului Guvern nu mai pot Ón∫ela Óncrederea cet„˛enilor.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Revolu˛ionarii de pe baricadele din Decembrie 1989, implica˛i decisiv Ón schimbarea regimului comunist din Rom‚nia, at‚t de iubi˛i ∫i aprecia˛i Ón 1990, sunt ast„zi fie subiect de critic„, fie sunt realmente da˛i uit„rii.

De ce? Este oare opinia public„ insensibil„ la problemele revolu˛ionarilor sau aceasta este influen˛at„ negativ de imaginea dezastruoas„ promovat„ de c„tre unii dintre cei autointitula˛i îlideri ai mi∫c„rii revolu˛ionare“?

Tind, mai degrab„, c„tre cea de a doua variant„, iar ca argument a ceea ce sus˛in pot aminti numai situa˛ia incredibil„ Ón care au fost pu∫i cu dou„ s„pt„m‚ni Ón urm„, la T‚rgovi∫te, senatorul Vasile Du˛„ ∫i secretarul de stat Emil Cutean, afla˛i Ón timpul unei ∫edin˛e de consiliu, convocat„ de c„tre organiza˛ia local„ de revolu˛ionari. Ace∫tia s-au trezit pur ∫i simplu asedia˛i, ∫i aceasta este formularea exact„, de c„tre g„rzile de corp ale unui a∫a-zis coleg de revolu˛ie, celebru deja Ón massmedia na˛ional„ prin manifest„ri de acest tip, hot„r‚t s„-∫i impun„ propria conducere.

Œn fa˛a unor oameni civiliza˛i, c‚t ∫i Ón prezen˛a presei locale, s-au proliferat grave injurii ∫i amenin˛„ri, spre stupefac˛ia general„, participan˛ii fiind realmente obliga˛i s„ p„r„seasc„ sala ∫i s„-i protejeze pe cei doi demnitari.

Scandalul, violen˛a fizic„ ∫i verbal„, îpolitica de strad„“, reprezint„ procedee constant uzitate ∫i promovate de c„tre unii a∫a-zi∫i lideri ai Revolu˛iei Rom‚ne, motiv pentru care ∫i Blocul Na˛ional al Revolu˛ionarilor a cunoscut ciudate transform„ri — adic„ pur ∫i simplu s-a f„cut ˛„nd„ri, la nici un an de la a∫a-zisa unificare a organiza˛iilor, uniunile componente spun‚ndu-∫i adio reciproc.

Dialogul, comunicarea, g„sirea unor solu˛ii civilizate pentru punerea Ón aplicare a Legii nr. 42/1990, sprijinul acordat r„ni˛ilor, urma∫ilor de eroi-martiri ∫i lupt„rilor, Ón sensul asigur„rii unui trai decent acestora, dorin˛a de a-i promova pe cei mai competen˛i, toate acestea se pierd Ón circul ∫i g„l„gia create la comanda unor purt„tori de brevet care nu-∫i g„sesc Ónc„ locul Ón societate ∫i care nu-i las„ pe adev„ra˛ii baricadi∫ti s„-∫i recapete demnitatea ∫i respectul de care trebuie s„ se bucure.

Œnc„ un avion MIG-21 Lancer s-a pr„bu∫it Ón timpul unor exerci˛ii militare. Accidentul a avut loc Ón jude˛ul Cluj, l‚ng„ localitatea Vii∫oara, fiind Ónregistrat astfel al treilea numai Ón decursul acestui an.

Ce face˛i, domnule ministru al ap„r„rii, Ón afar„ de ceremonii funerare cu onoruri militare?

Ve˛i mai pune Ón pericol via˛a multor ofi˛eri ai armatei rom‚ne?

Anul trecut, c„pitanul C„t„lin Miclo∫, cel care a purtat pe umeri sicriul ultimului pilot decedat — Sorin Popa — a reu∫it s„ se catapulteze dup„ ce a constatat defectarea MIG-ului pe care Ól pilota. Pilotul care ∫i-a pierdut via˛a Ón urma acestui accident aviatic de l‚ng„ C‚mpia Turzii a semnalat, Ónainte de decolare, unele probleme legate de aerodinamica aparatului de zbor. ™eful Statului Major al For˛elor Aeriene, generalul-maior Gheorghe Catrina, care este ∫i ∫eful comisiei care ancheteaz„ accidentul aviatic, a declarat c„ pilotul Sorin Popa a Óncercat s„ salveze avionul, asum‚ndu-∫i riscul de a-∫i pierde via˛a.

Domnule ministru, v„ cer public demisia, ca un gest de onoare, at‚t pentru faptul c„ s-au produs nenum„rate accidente aviatice Ón Rom‚nia, c‚t ∫i pentru faptul c„ a˛i refuzat sistematic s„ fie oprit de la zbor acest tip de avion.

Œn condi˛iile Ón care domnul ministru al ap„r„rii nu Ó∫i va asuma Óntreaga responsabilitate, v„ revin dumneavoastr„, domnule prim-ministru, ∫i pre∫edintelui Rom‚niei, obliga˛ia moral„ de a-l demite pe domnul ministru Pa∫cu ∫i de a dispune oprirea de la zbor a acestor aparate care pun Ón pericol via˛a pilo˛ilor rom‚ni.

## Domnule Adrian N„stase,

Guvernul P.S.D. pe care Ól conduce˛i se comport„, din ce Ón ce mai clar pentru to˛i rom‚nii, abuziv, Ón dispre˛ul democra˛iei ∫i al statului de drept, al normelor legale ∫i constitu˛ionale.

Œmpreun„ cu opinia public„ am aflat, cu stupoare ∫i revolt„, c„ domnul Acsinte Gaspar, ministrul pentru rela˛ia cu Parlamentul, a declarat, Ón videoconferin˛a cu prefec˛ii din data de 26 septembrie 2003, c„ Partidul Umanist Rom‚n nu ar avea dreptul s„ Ó∫i desemneze reprezentan˛ii Ón birourile electorale de circumscrip˛ii ∫i Ón cele ale sec˛iilor de votare organizate pentru desf„∫urarea referendumului din 19 octombrie a.c. pentru revizuirea Constitu˛iei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 D‚nd glas revan∫ardismului ∫i reflexelor totalitare, de tipul partidului-stat, caracteristice P.S.D., activistul Acsinte Gaspar a uitat c„ este jurist ∫i a executat comanda politic„ primit„.

Domnul ministru Gaspar a apreciat c„ P.U.R. nu poate face parte din birourile electorale pentru c„ înu este partid parlamentar, Óntruc‚t a intrat Ón Parlament printr-o alian˛„“.

Dup„ exact acela∫i tip de logic„ — str‚mb„ — nici P.S.D., ai c„rui parlamentari au candidat pe listele aceleia∫i alian˛e — P.D.S.R. — P.S.D.R. — P.U.R., nu este partid parlamentar.

Urmare a îindica˛iilor pre˛ioase“ trasate de vicepre∫edintele P.S.D. Acsinte Gaspar la prefecturi ∫i prin intermediul acestora la prim„rii a fost transmis„ o circular„ Ón care P.U.R. nu apare Óntre partidele politice parlamentare ai c„ror reprezentan˛i au dreptul s„ fac„ parte din birourile electorale de circumscrip˛ii ∫i de sec˛ii de votare.

Ministrul Acsinte Gaspar a Ónc„lcat, Ón mod evident ∫i voit, prevederile Constitu˛iei, Legii partidelor politice, ca ∫i ale Legii privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului.

Œn cursul zile de duminic„ a˛i afirmat, domnule primministru: îChiar dac„ legea este ambigu„, chiar ∫i Ón absen˛a grupului parlamentar, totu∫i P.U.R. are o anumit„ reprezentare Ón Parlament“.

Recunoa∫te˛i, a∫adar, fie ∫i indirect, faptul c„ domnul Acsinte Gaspar a gre∫it.

Dac„ a gre∫it, Ónc„lc‚nd Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii, v„ Óntreb, domnule prim-ministru, c‚nd Ól ve˛i demite pe ministrul Acsinte Gaspar? Pentru c„ despre demisie mini∫trii P.S.D. par s„ nu fi auzit, a∫a cum ne-au demonstrat-o ∫i Ón cazurile Beuran ∫i Puwak.

Interven˛ia mea are titlul îAceea∫i pies„, cu trup„ primenit„“.

Pentru mine este o certitudine faptul c„ pe colegii no∫tri din opozi˛ie Ói aduce Ón stare de disperare men˛inerea P.S.D.-ului Ón fruntea op˛iunilor electoratului.

Guvernul N„stase a reu∫it ca dup„ trei ani de guvernare, Óntr-o conjunctur„ interna˛ional„ total nefavorabil„, marcat„ de recesiune economic„, conflicte zonale permanente, secete repetate ∫i prelungite, s„ ob˛in„ an de an cre∫tere economic„, ce s-a situat Ón jurul a 5% din P.I.B., pe fiecare an din cei trei scur∫i de la preluarea puterii.

Progresele evidente, u∫or de observat, Ónregistrate Ón mai toate domeniile de activitate, nu aveau cum s„ nu fie remarcate ∫i apreciate ca atare de cet„˛enii acestei ˛„ri.

S-au relansat investi˛iile Ón infrastructur„, apartamente, drumuri ∫i autostr„zi, gaze, ap„, canalizare, Ónv„˛„m‚nt ∫i nu Ón ultimul r‚nd Ón industrie, mai ales Ón sectorul energetic, zona cea mai sensibil„ ∫i nevralgic„ a economiei rom‚ne∫ti.

S-au f„cut pa∫i importan˛i Ón reforma din administra˛ie, justi˛ie, Ónv„˛„m‚nt, a crescut capacitatea institu˛ional„ Ón elaborarea de politici publice, s-au finalizat circuitele informa˛ionale Óntre ministere.

Rom‚nia este apreciat„ Ón sf‚r∫it pentru evolu˛ia pe drumul spre Uniunea European„, aderarea la NATO, finalizarea acordului cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i se

Óncadreaz„ Ón calendarul care prevede Óncheierea negocierilor Ón anul 2004 ∫i aderarea la forul comunitar Ón anul 2007.

Urmeaz„ ca, Ón raportul de ˛ar„ din acest an al Comisiei Europene, s„ ob˛inem statutul de economie func˛ional„ de pia˛„.

V„dit deranjat„ de realiz„rile acestei guvern„ri, opozi˛ia nu pierde nici o ocazie, apel‚nd la toate mijloacele pe care le are la Óndem‚n„ s„ minimalizeze succesele ∫i s„ exagereze nereu∫itele, denatur‚nd pe orice cale adev„rul.

Nu ne a∫tept„m nici la ode ∫i nici la imnuri de slav„, facem doar apel la memorie. Dac„ dumneavoastr„ a˛i uitat, poporul rom‚n fi˛i sigur c„ nu a f„cut-o. Nu avea cum s„ uite spectacolul de circ, cu surle ∫i tr‚mbi˛e, de la preluarea puterii, cu ajutorul c„lug„rului Vasile ∫i a celor 15.000 de speciali∫ti.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Doresc s„ prezint ast„zi Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor o serie de evenimente deosebite petrecute la sf‚r∫it de septembrie Óntr-o serie de localit„˛i din jude˛ul Prahova.

A∫ Óncepe cu s„rb„toarea îZilele Toamnei la Sinaia“, eveniment ce a str‚ns la poalele Mun˛ilor Bucegi mii de turi∫ti.

M-a∫ opri apoi la C‚mpina, unde prim„ria municipiului, Ómpreun„ cu Muzeul Memorial îB.P. Hasdeu“ au comemorat îMemoria Iuliei Hasdeu — 115 ani de la moarte“, eveniment ce a str‚ns Ón incinta muzeului o sumedenie de personalit„˛i care au asistat la un recital de pian, sus˛inut de artista Ioana Stoian, la un recital liric din opera poetic„ a Iuliei Hasdeu, sus˛inut de eleve ale Liceului Forestier C‚mpina.

Apoi, Ón localitatea Flore∫ti s-au inaugurat lucr„rile din fonduri SAPARD la obiectivul îCanaliz„ri ∫i sta˛ii de epurare Flore∫ti — C„line∫ti“, Ónc„ un pas important spre civiliza˛ie ∫i un semn pe drumul dezvolt„rii localit„˛ii.

Valoarea investi˛iei se ridic„ la circa un milion de euro ∫i se estimeaz„ a se finaliza Ón dou„sprezece luni.

De remarcat strategia Consiliului Jude˛ean Prahova, care anul acesta are un program vast de investi˛ii Ón mediul rural, privind îAliment„ri cu ap„ ∫i gaze, sta˛ii de epurare ∫i canaliz„ri stradale“, Ón vederea atingerii rapide a gradului de urbanizarea a c‚t mai multor localit„˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003

Declara˛ie cu titlul î19 octombrie, un moment istoric pentru Rom‚nia“.

La 19 octombrie, cet„˛enii Rom‚niei sunt chema˛i la referendum Ón calitate de f„ptuitori ai unui act istoric, pentru a crea un cadru constitu˛ional pentru Ómplinirea celor dou„ deziderate majore: aderarea la NATO ∫i integrarea Ón Uniunea European„.

Œn ultimul deceniu, Ón ˛ara noastr„ s-au produs schimb„ri Ón evolu˛ia politic„, economic„ ∫i social„, fiind absolut necesar„ armonizarea cadrului legislativ cu realit„˛ile actuale.

La ini˛iativa membrilor P.S.D., care au avut Ónt‚lniri cu membrii tuturor partidelor parlamentare, dar ∫i cu componen˛ii Comisiei de democra˛ie prin drept de la Vene˛ia, a rezultat un proiect al noii Constitu˛ii, care a fost amendat Ón momentul prezent„rii la Camera Deputa˛ilor ∫i la Senat.

Aceast„ Constitu˛ie, care consacr„ unitatea poporului rom‚n ∫i garanteaz„ egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, include principiul separa˛iei ∫i echilibrului puterilor — legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„.

Cet„˛enii trebuie s„ Ón˛eleag„ ∫i s„ voteze la referendum pentru noua Constitu˛ie, deoarece se creeaz„ cadrul constitu˛ional adecvat, c‚t ∫i temeiul juridic pentru integrarea euroatlantic„ a ˛„rii.

Rom‚ni, veni˛i cu to˛ii la vot Ón 19 octombrie pentru noua Constitu˛ie!

Interven˛ie intitulat„ îRevizuirea Constitu˛iei, un moment a∫teptat“.

O condi˛ie necesar„ ader„rii Rom‚niei la structurile NATO, dar ∫i integr„rii Ón Uniunea European„, o constituie revizuirea actualei Constitu˛ii a Rom‚niei.

Actualele modific„ri ale Constitu˛iei sunt rezultatul eforturilor Comisiei pentru revizuire, dar ∫i al amendamentelor rezultate Ón urma dezbaterilor Ón Senat ∫i Camera Deputa˛ilor.

La 19 octombrie, rom‚nii trebuie s„ spun„ da la referendum, cre‚ndu-se cadrul constitu˛ional adecvat, c‚t ∫i temeiul juridic pentru integrarea euroatlantic„ a ˛„rii.

Vizita pe care a˛i efectuat-o Ón ziua de 3 septembrie a.c. la Bac„u a ar„tat Ónc„ o dat„ — dac„ mai era nevoie — c‚t de mult v-a˛i Óndep„rtat de oameni ∫i de necazurile lor, de cei care Ón anul 2000 v-au acordat votul cu bun„-credin˛„, Ón speran˛a unei vie˛i mai bune: pensionari, ∫omeri, tineri, muncitori ∫i intelectuali.

Œn campania electoral„ a˛i min˛it cu senin„tate ∫i i-a˛i am„git cu promisiuni de∫arte, domnule prim-ministru, iar ast„zi nu mai ave˛i curajul s„-i privi˛i Ón ochi, motiv pentru care nu a˛i dorit s„ v„ Ónt‚lni˛i ∫i cu cei c„rora le-a˛i Ón∫elat a∫tept„rile.

Nu a˛i vrut s„ v„ Ónt‚lni˛i nici cu reprezentan˛ii partidelor politice din opozi˛ie, care ar fi putut s„ v„ spun„ adev„rul despre situa˛ia jude˛ului, comport‚ndu-v„ ca un adev„rat ∫ef al unui partid unic, ca ∫ef al unui partid-stat.

Jude˛ul Bac„u, prin oamenii care v„ reprezint„, se afl„ Ón topul jude˛elor corupte, ace∫tia nef„c‚nd altceva dec‚t s„ aplice Ón plan teritorial stilul ∫i practicile manifestate Ón materia corup˛iei de c„tre toate structurile partidului ∫i guvernului pe care dumneavoastr„ le conduce˛i.

Nu mai este un secret pentru nimeni c„ cel mai mare nivel al corup˛iei se Ónregistreaz„ Ón administra˛ia central„ ∫i local„, ∫i asta Ón condi˛iile Ón care peste 70% dintre primari sunt membri P.S.D.

De asemenea, este la fel de cunoscut faptul de corup˛ie Ón care este implicat un membru important al partidului ∫i guvernului dumneavoastr„, respectiv doamna Hildegard Puwak, care nu s-a sfiit s„ se foloseasc„ de func˛ia pe care o are, de ministru al integr„rii europene, pentru ca firmele so˛ului ∫i fiului ei s„ beneficieze de finan˛are din fonduri europene nerambursabile.

Cum pot fi numite altfel dec‚t corup˛ie acele cazuri de Ónfruptare f„r„ neru∫inare din banul public pentru cump„rarea, de c‚teva ori mai scump, de c„tre PETROM — firm„ de stat — a unei propriet„˛i apar˛in‚nd ministrului justi˛iei, Rodica St„noiu, sau pentru tip„rirea c„r˛ilor scrise de dumneavoastr„ ∫i al˛i colegi de partid.

Negarea corup˛iei ∫i a cazurilor de cheltuire ilegal„ a fondurilor publice, dispre˛ul ∫i arogan˛a cu care trata˛i semnalele venite inclusiv din partea unor organisme interna˛ionale ∫i personalit„˛i str„ine, potrivit c„rora fenomenul corup˛iei poate z„d„rnici intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, dovedesc c„, de fapt, dumneavoastr„ sunte˛i cel care patroneaz„ corup˛ia institu˛ionalizat„ din ˛ara noastr„.

Rom‚nia a ajuns o ˛ar„ Ón care dac„ e∫ti mincinos, plagiator, ho˛ din avutul public ajungi obligatoriu ministru al P.S.D.

De mai multe s„pt„m‚ni Partidul Na˛ional Liberal a sesizat opiniei publice, institu˛iilor abilitate ale statului asemenea cazuri, Óns„ nici una nu s-a deranjat s„ Ónceap„ verificarea aspectelor semnalate.

Func˛ionarii numi˛i politic nu au curajul s„ cerceteze un ministru pentru fapte ilegale, mini∫trii demasca˛i r„m‚n‚nd cu ostenta˛ie Ón func˛ii, tocmai pentru a influen˛a eventualele anchete; fiind proteja˛i de ∫efii politici, pre∫edintele ˛„rii ∫i primul-ministru, respectivii mini∫tri Ó∫i continu„ activitatea nestingheri˛i.

Mircea Beuran, un om Ón care au Óncredere cei mai importan˛i oameni ai ˛„rii, Ion Iliescu ∫i Adrian N„stase, s-a dovedit a fi plagiator de la cap la coad„ ∫i care a ob˛inut grade didactice fur‚nd intelectual, grade pe care sper„m c„ le va pierde.

Cum mai poate conduce destinele s„n„t„˛ii un om care nu are nici o oper„ medical„, care prin impostur„ a ajuns cadru didactic universitar ∫i, datorit„ prieteniilor politice, ministru.

Cine mai poate respecta un asemenea om, cine mai poate crede o astfel de persoan„ care a ascuns ani de zile faptul c„ este un plagiator ieftin, de duzin„.

Œn atare condi˛ii, demiterea imediat„ a ministrului Beuran este un lucru de salubrizare a sistemului medical, inoculat cu virusul neadev„rului, care nu este dec‚t victima complotului incompeten˛ei, superficialit„˛ii ∫i lipsei de moralitate.

Dac„ cei care au obliga˛ia de asanare a mediului politic nu o vor face, ei Ón∫i∫i trebuie s„ demisioneze pentru c„ sunt p„rta∫i la men˛inerea impurit„˛ilor morale ∫i ilegalit„˛ilor flagrante Ón Rom‚nia.

Œn Buletinul statistic pentru ˛„rile aspirante la aderarea Ón Uniunea European„ se arat„ c„ Rom‚nia are cel mai mic nivel al pensiilor dintre toate ˛„rile candidate. Pensia medie din Rom‚nia, a c„rei valoare este de 51,5 dolari, este de 30 de ori mai mic„ fa˛„ de pensia din ˛„rile Uniunii Europene, care variaz„ Óntre 1.500 ∫i 2.000 de dolari.

La capitolul nivel al pensiilor suntem devansa˛i chiar ∫i de Bulgaria, unde media este de 56 de dolari. Pensiile medii ale ˛„rilor candidate sunt: Slovenia — 461 dolari; Cipru — 388 dolari; Polonia — 250 dolari; Bulgaria — 56 dolari; Rom‚nia — 51,5 dolari.

Din 1996 p‚n„ Ón 2003, pensiile rom‚ne∫ti au crescut cu doar 15 dolari. Statisticile mai arat„ c„ Rom‚nia are cu 17% mai mul˛i pensionari dec‚t ˛„rile dezvoltate. Œnainte de 1989, raportul era de 4 salaria˛i la un pensionar, iar acum este de 1,6 pensionari la un salariat — mai precis, avem 6,5 milioane de pensionari ∫i 4,5 milioane de angaja˛i. Deficitul actualului fond de pensii este de peste 20.800 de miliarde de lei, dintre care 17.000 de miliarde reprezint„ datoriile îistorice“ l„sate de Óntreprinderile de stat.

Oficialii europeni au avertizat, Ón nenum„rate r‚nduri, c„ utilizarea reformei pensiilor este o piedic„ pentru integrarea Ón Uniunea European„. Pentru a intra Ón r‚ndul ˛„rilor civilizate, M.M.S.S.F. a elaborat Proiectul Fondului Universal de Pensii, cu contribu˛ie obligatorie, ∫i Proiectul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 pensiilor ocupa˛ionale, unde contribu˛ia va fi facultativ„. Aceste proiecte urmau a fi finalizate Ónainte de venirea toamnei, cel pu˛in a∫a promitea fostul ministru al muncii, Marian S‚rbu.

Chiar ∫i a∫a, actualul ministru al muncii, Elena Dumitriu, a promis Ónfiin˛area unui nou fond de pensii, ce va fi alimentat Óncep‚nd cu anul urm„tor ∫i care va fi activat abia Ón anul 2023. îFinan˛area fondului se va face cu o parte din sumele ob˛inute din privatizarea marilor companii na˛ionale, precum ∫i din alte surse“, a declarat Elena Dumitriu.

Œn unele ˛„ri din Europa de Est sistemul privat de pensii a fost deja implementat. Œn Polonia, reforma pensiilor a Ónceput Ón anul 1999, iar Ón prezent aproape 11 milioane de oameni cotizeaz„ Ón acest sistem. Œn Ungaria, sistemul privat a fost introdus Ón 1994, dar a fost nevoie de 6 ani p‚n„ a putut fi implementat ∫i sistemul facultativ.

Credeam c„ deputatul P.S.D. Cristian Sandache s-a mai potolit, dar m-am Ón∫elat. Pe 9 septembrie, acela∫i distins intelectual (îPa∫te fericit, rahat puturos...“; îVin la noapte ∫i te tai!“ — mai ˛ine˛i minte SMS-urile lui criminale?) a atacat partidul nostru, Óntr-o scurt„ ∫i c„znit„ declara˛ie politic„, intitulat„: îAlternativa P.R.M. — o abera˛ie“. Cic„ victoria Partidului Rom‚nia Mare Ón alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale ar reprezenta îo nenorocire pentru ˛ara noastr„“ ∫i c„ ar fi bine îs„ reflect„m dac„ Rom‚nia are nevoie de aventuri politice (...) cumplite pentru interesul na˛ional“.

Alt„ dat„, pe 3 iunie, afirma c„ îdiscursul peremist tr„ie∫te mai mult din resentimente“.

E scris ad‚nc, vorba lui Nae Ipingescu, mai ales c„ el, Sandache, Ón Parlament n-a produs nimic, a m‚ncat banii statului de poman„, ie∫ind Ón eviden˛„ doar prin scandaluri murdare (atacuri suburbane la adresa oamenilor politici patrio˛i, expedierea de mesaje scatologice, propunerea legislativ„ privind controlul psihiatric al demnitarilor etc.), care nu l-au scos din mediocritatea Ón care Ónota, ci mai tare l-au cufundat.

Mai mult, deputatul P.S.D. este ∫i un falsificator al istoriei. Pe 24 iunie, rostea o fraz„ de o nocivitate extrem„: îPe l‚ng„ bravura sa militar„, Ion Antonescu este ∫i responsabilul masacrelor din Transnistria ∫i de la Ia∫i“. Antirom‚nismul care se desprinde din aceste cuvinte rostite f„r„ remu∫c„ri este tot at‚t de evident ∫i Ón declara˛ia din 27 mai, purt‚nd titlul: îRom‚nii ∫i maghiarii Ón 2003“.

Iat„ un prim pasaj incitant: îLa nivelul convie˛uirii efective, cazurile de intoleran˛„ au constituit un fenomen relativ izolat. Transilvania, aceast„ veritabil„ Elve˛ie

rom‚neasc„ (sic!), ofer„ un exemplu semnificativ“. S„ fie clar: Ardealul este spa˛iu istoric ∫i etnic rom‚nesc, ∫i nu unul de confluen˛„ cultural„, compara˛iile cu Alsacia, Lorena, Tirolul de Sud sau Elve˛ia sunt tot at‚t de idioate ca ∫i cel care le comite.

Pe acela∫i fir logic (sau ilogic, mai bine zis!), el laud„ alian˛a P.S.D.-U.D.M.R. (îActualul executiv ac˛ioneaz„, Ón aceast„ problem„, Ón sensul interesului na˛ional. Rom‚nii ∫i maghiarii nu pot fi du∫mani“) ∫i Ói acuz„ pe criticii imundei coterii c„ ar fi... retrograzi: îSe cultiv„ Ónc„ ideea pericolului maghiar (...) Actualmente, exist„ voci Ón arena politic„ care acuz„ Partidul Social Democrat de o presupus„ abandonare a interesului na˛ional, Ón sensul unei a∫a-zise ced„ri la programul U.D.M.R. Va veni oare vremea c‚nd ne vom vindeca de obsesiile ∫i spaimele trecutului?“

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Democrat au hot„r‚t, prin votul structurilor de conducere, s„ Ónfiin˛eze o alian˛„ politic„ preelectoral„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 sub denumirea îAlian˛a Dreptate ∫i Adev„r P.N.L.-P.D.“. N-a∫ vrea s„ insist prea mult asupra denumirii acestei alian˛e, nici asupra parfumului de Conven˛ie Democrat„ ce plute∫te deasupra noii cumetrii politice. Œi las pe aleg„tori s„ judece c‚t„ dreptate, c‚t adev„r ∫i c„t„ noutate aduce noua construc˛ie politic„.

A∫ vrea, Óns„, s„ v„ atrag aten˛ia asupra unui alt aspect, pe care comentatorii l-au remarcat chiar Ón ziua Ónfiin˛„rii alian˛ei P.N.L.-P.D. E vorba despre amenin˛area lansat„ de pre∫edintele P.N.L. Theodor Stolojan, care d„dea de Ón˛eles c„, dac„ se sup„r„, liberalii ar putea s„ nu voteze noua Constitu˛ie. Interesant„ atitudine...

Dac„ to˛i am pune pe primul plan ambi˛iile politice ∫i ne-am sup„ra ca zootehnistul pe sat, unde am ajunge? E surprinz„tor c„ un politician care a fost prim-ministru ∫i vrea s„ ajung„ pre∫edinte se comport„ ca un adolescent capricios, mai ales c‚nd e vorba nu de lucruri m„runte, ci de Constitu˛ie, care nu e a P.S.D., ci a Rom‚niei.

Iat„ cel pu˛in un motiv pentru ca domnul Stolojan s„-∫i aminteasc„ de anul 1996. ™i s„ recunoasc„ valoarea, chiar dac„ acum nu-i mai place locul unde aceasta este.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se constituie Óntr-un apel adresat tuturor preo˛ilor care slujesc Ón bisericile ortodoxe ∫i nu numai.

Doresc, pe aceast„ cale, s„ rog pe to˛i preo˛ii care slujesc cu smerenie ∫i iubire de Dumnezeu l„ca∫ele de cult din ˛ara noastr„ s„ nu participe la actul m‚r∫av pe care P.S.D.-ul Óncearc„ s„-l pun„ Ón aplicare, prin implicarea bisericii Ón propaganda electoral„. Ca urmare a deplas„rilor pe care le-am f„cut, sunt informat c„ unii preo˛i au primit îordin“ de a se al„tura ideilor pesediste Ón fraudarea viitoarelor alegeri ∫i de inducere Ón eroare a popula˛iei, chiar dac„ sunt uneori de bun„-credin˛„.

Stima˛i preo˛i, nu trece˛i Ón r‚ndurile partidului de guvern„m‚nt, nu r„m‚ne˛i captivii promisiunilor pe care P.S.D.-ul dore∫te s„ le promoveze prin dumneavoastr„, prin cuvintele pline de har pe care le rosti˛i din altarele sfintelor noastre biserici! Biserica este ∫i trebuie s„ r„m‚n„ un loc de rug„ciune ∫i de m„rturisire, ∫i nu o platform„ electoral„, a∫a cum vrea partidul de la putere s-o transforme.

Cred c„ bisericile sunt ∫i trebuie s„ fie promotorul celor mai nobile ∫i cinstite idei pe care Dumnezeu le binecuv‚nteaz„ ∫i pe care dore∫te s„ le transmit„ oamenilor prin glasul dumneavoastr„, ∫i nu al minciunii, corup˛iei, ho˛iei ∫i necredin˛ei. Dumneavoastr„ trebuie s„ promova˛i cinstea, onestitatea, toleran˛a ∫i iubirea de aproapele nostru aflat Ón suferin˛„, trebuie s„ fi˛i cei mai curajo∫i lupt„tori Ón ap„rarea statului unitar rom‚n ∫i, prin rostirile voastre Ón altarele bisericilor, s„ opri˛i tendin˛a celor care ne conduc de a crea toate premisele form„rii unui stat multina˛ional.

Sfin˛i p„rin˛i ai Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, trebuie s„ ap„ra˛i limba rom‚n„ a poporului rom‚n, credin˛a promovat„ de Apostolul Andrei, primul-st„t„tor al ortodoxiei pe meleagurile ˛„rii noastre, s„ ap„ra˛i bisericile rom‚ne∫ti, at‚t din jude˛ele cu majoritate etnic„ maghiar„ din Rom‚nia, c‚t ∫i cele din afara hotarelor ˛„rii, din Moldova, Ucraina, Bucovina ∫i fiara Her˛ei.

V„ rog din suflet s„ nu v„ al„tura˛i ho˛ilor, care, Ón c‚rd„∫ie cu U.D.M.R.-ul, doresc dezbinarea poporului rom‚n ∫i nerecunoa∫terea limbii rom‚ne ca limb„ oficial„ de stat, celor care, uit‚nd de cuv‚ntul lui Dumnezeu, vor s„ aduc„ negura necredin˛ei, s„ distrug„ tot ceea ce este sf‚nt: biserica ∫i limba str„mo∫ilor no∫tri. A∫a s„ v„ ajute bunul Dumnezeu!

Declara˛ie referitoare la îP.S.D. ∫i conflictul de interese“.

Definirea incorect„ ∫i incomplet„ a conflictului de interese, cuprins„ Ón textul Legii nr. 161/2003, permite unor demnitari ∫i func˛ionari publici afla˛i Ón situa˛ii efective de conflict de interese s„ scape nesanc˛iona˛i. Defini˛ia din lege se limiteaz„ doar la c‚teva categorii de interese, iar legea nu prevede sanc˛iuni pentru alte situa˛ii de conflicte de interese, recunoscute ca atare Ón alte ˛„ri europene sau Ón S.U.A.

Dup„ cum au semnalat ∫i reprezentan˛ii societ„˛ii civile ∫i ai unor organiza˛ii neguvernamentale, la ∫ase luni de la adoptarea Legii nr. 161/2003, aceasta se dovede∫te ineficient„ Ón combaterea corup˛iei, ba chiar inaplicabil„, Ón majoritatea situa˛iilor.

Nedefinirea corect„ a îconflictului de interese“ pune demnitari de frunte ai ˛„rii Ón situa˛ii jenante, mul˛i dintre ei, prin func˛iile pe care le ocup„, induc‚nd Ón acest fel o imagine proast„ Rom‚niei.

1. Cazul doamnei ministru Puwak este o situa˛ie tipic„ de conflict de interese Ón orice ˛ar„ normal„ din lume. Din punct de vedere al procedurilor de atribuire a unor fonduri provenite de la Uniunea European„ sau din bugetul de stat al Rom‚niei c„tre membrii propriei familii, totul ar putea fi Ón regul„. Din punct de vedere, Óns„, al conflictului de interese, lucrurile nu mai sunt deloc Ón regul„: doamna Puwak a pus interesele financiare ale firmelor membrilor propriei familii deasupra intereselor publice pe care d‚nsa se presupune c„ ar trebui s„ le apere. ™i a putut s„ fac„ acest lucru f„r„ jen„ ∫i f„r„ team„, Ón lipsa unei legi care s„ defineasc„ Ón mod corect ce este conflictul de interese.

Din punct de vedere moral, doamna Puwak nu are nici un fel de scuz„, nici o acoperire, ∫i o ie∫ire elegant„ de pe scen„ ar fi demisia pe care Partidul Na˛ional Liberal i-a cerut-o Ón repetate r‚nduri.

2. Un alt tip de conflict de interese este cel Ón care s-a plasat domnul Bogdan Aurescu, noul agent guvernamental al Rom‚niei la Curtea European„ a Drepturilor Omului (CEDO), a c„rui misiune, reglementat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 868/17.07.2003, este s„ apere interesele statului Ón procesele intentate statului rom‚n de cet„˛eni rom‚ni ale c„ror drepturi au fost Ónc„lcate de institu˛ii, autorit„˛i ∫i de justi˛ia rom‚neasc„. Domnul Aurescu s-a oferit, Óntr-o conferin˛„ de pres„ ˛inut„ Ón urm„ cu c‚teva s„pt„m‚ni, s„ acorde consultan˛„ cet„˛enilor rom‚ni care vor s„ cheme Ón justi˛ie statul rom‚n la Strasbourg.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ziua de 6 octombrie vom comemora 154 de ani de la executarea celor 13 generali ai armatei revolu˛ionare maghiare. Aceste personalit„˛i ∫i-au jertfit via˛a pentru ideile revolu˛iei pa∫optiste, lupt‚nd Ómpotriva despotismului absolutist, pentru sus˛inerea libert„˛ii, egalit„˛ii ∫i fraternit„˛ii. De∫i armata revolu˛ionar„ maghiar„, Ón luptele care au durat un an ∫i jum„tate, a Ónfr‚nt Ón mai multe b„t„lii o∫tile habsburgilor, interven˛ia trupelor ˛ariste a schimbat raportul de for˛„ pe plan militar, fapt ce a cauzat Ónfr‚ngerea revolu˛iei maghiare. Cu toate acestea, lupta lor a deschis calea pentru o revolu˛ie burghez„ Ón spa˛iul carpato-dun„rean, menit„ s„ Ónlocuiasc„ structurile feudale.

Œmplinirea a 154 de ani de la executarea celor 13 generali maghiari a readus Ón actualitate problema reamplas„rii la Arad a grupului statuar cunoscut sub denumirea de îStatuia Libert„˛ii“. Mai mult chiar, oficialit„˛ile rom‚ne∫ti, de∫i la un moment dat erau de acord cu amplasarea acestui grup statuar, Ón ultimele luni s-a vehiculat c„ s-ar fi f„cut presiuni politice asupra unor oficialit„˛i rom‚ne∫ti Ón privin˛a problemei reamplas„rii la Arad a îStatuii Libert„˛ii“.

Œn acest sens a f„cut afirma˛ii Ón presa rom‚neasc„ pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, dup„ vizita sa oficial„, efectuat„ Ón luna septembrie la Budapesta: îAm c„utat s„ explic partenerilor no∫tri maghiari c„ una este percep˛ia opiniei publice din Ungaria despre acest moment ∫i alta a rom‚nilor. Pentru c„, din p„cate, Ón anul 1848 (...) revolu˛ionarii rom‚ni ∫i maghiari nu s-au aflat pe aceea∫i parte a baricadei. Statuia pe care o numesc «Statuia Libert„˛ii» pentru rom‚ni nu are aceast„ semnifica˛ie“.

Necunoa∫terea istoriei sau interpretarea gre∫it„ a unor evenimente istorice este caracteristic„ pentru clasa politic„ rom‚neasc„. Domnul pre∫edinte al Rom‚niei ar trebui s„ cunoasc„ faptul c„ sub comanda generalilor maghiari au luptat peste 30 de mii de osta∫i rom‚ni, aproximativ tot at‚˛ia c‚t au luptat sub comanda acelora

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 care aveau atitudine ostil„ fa˛„ de revolu˛ia maghiar„. Formularea unor declara˛ii de calomnie Ómpotriva celor care au luptat pentru ideile libert„˛ii, fraternit„˛ii ∫i egalit„˛ii Ón drepturi nu reprezint„ altceva dec‚t instigare la ur„ fa˛„ de popula˛ia maghiar„ din Rom‚nia.

Cu aceasta, prima parte a ∫edin˛ei a luat sf‚r∫it. V„ mul˛umesc.

asupra c„reia se refer„ sprijinul acordat de 2 milioane, referitor la asocia˛iile dup„ Legea nr. 36, v„ propunem s„ le discut„m Ómpreun„, dup„ care s„ supunem plenului decizia luat„ Ón cadrul comisiei.

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule deputat!

## **Domnul Ludovic Mardari:**

## Stima˛i colegi,

Continu„m ∫edin˛a de ast„zi, de data aceasta Ón scopul dezbaterii proiectelor de acte normative.

Pentru c„ la Ónceputul ∫edin˛ei nu s-a anun˛at prezen˛a Ónregistrat„, fac acest lucru eu acum. Din cei 344 de deputa˛i, s-au semnat 283, sunt absen˛i 61, din care 20 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œnainte de a trece la parcurgerea proiectelor Ónscrise pe ordinea de zi, Óncep‚nd cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003, da˛i-mi voie s„ dau cuv‚ntul domnului deputat Valentin Iliescu, care dore∫te s„-∫i declare o nou„ apartenen˛„ politic„.

Pofti˛i, domnule Valentin Iliescu!

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Doresc, de la tribuna Parlamentului, s„ fac precizarea c„, Óncep‚nd de ast„zi, nu mai fac parte din Grupul parlamentar social-democrat ∫i c„ decizia mea, pe care sincer nu pot dec‚t s„ o regret, era ultimul lucru pe care mi-l doream, s„ plec din Partidul Social Democrat, este determinat„ de faptul c„, de mai bine de 18 luni, conducerea partidului nu m-a implicat Ón nici un fel de proiect politic.

Vreau s„ spun c„ r„m‚n un social-democrat ∫i c„ mul˛umesc foarte mult colegilor de la Partidul Democrat care mi-au oferit ∫ansa s„ m„ implic foarte serios Ón politic„ ∫i s„ v„ asigur c„ voi r„m‚ne un partener serios, argumentat, Ón toate dezbaterile parlamentare.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Œn leg„tur„ cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003 a intervenit o problem„ nou„.

Din partea comisiei, domnul pre∫edinte B‚ldea. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i dac„ putem Óncepe dezbaterile la aceast„ ordonan˛„ sau nu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Av‚nd Ón vedere c„, Ón perioada scurs„ Óntre discutarea proiectului Ordonan˛ei nr. 72 ∫i p‚n„ la discutarea Ón plen a ap„rut o nou„ Ordonan˛„ nr. 82 care are acelea∫i prevederi, contribuind la l„rgirea sferei

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ordonan˛a nr. 72 a fost discutat„ Ón Comisia pentru agricultur„, s-a Óntocmit ∫i raportul, a fost Ónaintat„ pentru dezbatere Ón plenul Camerei Deputa˛ilor. Dup„ p„rerea mea, nu mai exist„ cale de Óntoarcere. Dac„ a mai ap„rut o alt„ ordonan˛„, am Ón˛eles c„ Ordonan˛a nr. 82, eventual se pot aduce unele complet„ri sau chiar modific„ri la Ordonan˛a nr. 72, dar Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„.

Ca urmare, Ordonan˛a nr. 72, Ón forma Ón care a fost dezb„tut„ Ón Comisia pentru agricultur„, trebuie supus„ aten˛iei plenului Camerei Deputa˛ilor ast„zi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Eu admit c„ se pot face orice discu˛ii, dar nu unele care contrazic normalitatea ∫i regulamentul nostru. Atunci c‚nd e vorba de dou„ proiecte care vizeaz„ acela∫i lucru, este evident, ne-a sesizat ∫i Consiliul Legislativ c„ ele trebuie conexate.

Ce s-ar Ónt‚mpla dac„ ast„zi discut„m Ordonan˛a nr. 72, o aprob„m exact Ón aceea∫i form„ ∫i m‚ine discut„m cealalt„ ordonan˛„ care o modific„ ∫i o aprob„m ∫i pe cealalt„? Tot vorbim de coeren˛„ legislativ„ ∫i acum uit„m de logica lucrurilor.

Pofti˛i, domnule deputat!

Un singur reprezentant din fiecare grup parlamentar v-a∫ ruga!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ spun c„ aceast„ incoeren˛„ nu apar˛ine Camerei Deputa˛ilor, ci efectiv Guvernului. Pe de alt„ parte, o problem„ de procedur„. Ordonan˛a nr. 82, care vine s„ completeze, de fapt, prevederile Ordonan˛ei nr. 72, nu atac„ Ón fond deloc raportul care a fost adoptat de c„tre Comisia pentru agricultur„ a Camerei Deputa˛ilor. Vine, deci, Ón completare, doar l„rge∫te sfera celor care au posibilitate ∫i acces la cele 2 milioane de lei/hectar, respectiv cu cei care sunt Ón forme asociative, conform Legii nr. 36/1991.

Av‚nd Ón vedere acest lucru, ∫i noi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, ne raliem p„rerii colegului de la Partidul Rom‚nia Mare ∫i v„ rug„m s„ supune˛i, conform procedurii parlamentare, pentru dezbatere raportul la Ordonan˛a nr. 72/2003 a Guvernului Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003

Din partea Grupului P.N.L.

Dup„ c‚t vedem, la c‚teva s„pt„m‚ni, o ordonan˛„ de urgen˛„ modific„ alt„ ordonan˛„ de urgen˛„.

Domnule pre∫edinte, Ordonan˛a nr. 82 umbl„ la dou„ — trei articole din Ordonan˛a nr. 72 ∫i, din acest motiv, nu cred c„ este nevoie s„ le discut„m Ómpreun„. Vom discuta la comisie numai acele articole care sunt modificate prin Ordonan˛a nr. 82. Restul articolelor sunt neatinse, nu Ón˛eleg de ce trebuie s„ mai trimitem Óntreaga ordonan˛„ asupra c„reia s-a f„cut deja un raport, s-o trimitem Ónapoi la comisie.

Eu v„ propun ca raportul comisiei s„ fie discutat ast„zi Ón plen.

Din partea comisiei, domnul profesor Nicolescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate ∫i stima˛i colegi,

Ordonan˛a nr. 82 nu vine numai cu completare, vine ∫i cu modificare. Deci titlul ordonan˛ei este de urgen˛„, pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72.

Œn leg„tur„ cu func˛ionalitatea, acestea deja func˛ioneaz„. Deci, din acest punct de vedere, nu trebuie s„ fim Óngrijora˛i. Preocuparea deosebit„, de fapt toate articolele din Ordonan˛a nr. 72 au fost aprobate, singura neÓn˛elegere a ap„rut la art. 14, cel legat de taxa de drum la motorin„. Din acest punct de vedere, vreau s„ reiterez ce am spus ∫i Ón cadrul comisiei: trebuie s„ ne g‚ndim foarte bine Óncotro mergem ∫i Guvernul a considerat ∫i a f„cut aceast„ propunere de sus˛inere cu 2 milioane, lu‚nd Ón calcul c„ aceast„ tax„ de motorin„ este scoas„, pentru c„ nu po˛i s„ dai sus˛inere pentru aceea∫i cultur„ ∫i pe hectar, ∫i pe imput-uri Ón acela∫i timp. Este un criteriu care se practic„ Ón toat„ lumea bun„ ∫i de aceea Guvernul putea s„ spun„ foarte clar dac„ se putea altfel: nu d„m 2 milioane, ci d„m 1 milion ∫i jum„tate, plus motorina, taxa de drum. De aceea eu cred c„ este bine s„ lu„m Ón considerare aceast„ nou„ ordonan˛„ care, Óntr-adev„r, Ón activitate, Ó˛i c‚nt„re∫ti fondurile, resursele ∫i, la un moment dat, ajungi la concluzia c„ po˛i s„ vii cu ceva Ón plus. Aceast„ ordonan˛„ de modificare a Ordonan˛ei nr. 72 vizeaz„ l„rgirea spectrului de sus˛inere ∫i cred c„ este bine s-o reg‚ndim, s-o analiz„m la comisie. De aceea, ∫i eu propun Camerei s„ fie trimis„ Ordonan˛a nr. 72 la comisie ∫i s„ rediscut„m Ómpreun„ cu Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 82.

V„ mul˛umesc.

Pe probleme de procedur„ s-a propus restituirea la comisie. Dac„ se restituie, nu mai continu„m discu˛ia. Dac„ nu se restituie, continu„m discu˛iile. Pofti˛i!

## Domnule pre∫edinte,

Dac„ trebuie s„ retrimitem la comisie, atunci v„ propunem s„ retrimitem numai acele articole care sunt modificate de Ordonan˛a nr. 82. Nu are rost s„ trimitem Óntreaga Ordonan˛„ nr. 72 la comisie, numai acele articole care sunt modificate, nu mai mult.

Cine mai dore∫te s„ intervin„? Pofti˛i, domnule deputat!

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dup„ p„rerea mea, Ordonan˛a nr. 72, dac„ tot s-a vrut s„ fie discutat„ Ómpreun„ cu Ordonan˛a nr. 82, nu trebuia s„ fie trecut„ pe ordinea de zi. Deci luni se ∫tia c„ Ordonan˛a nr. 82 a fost emis„ de c„tre Guvern ∫i, ca urmare, Ordonan˛a nr. 72 nu trebuia s„ apar„ pe ordinea de zi a Camerei Deputa˛ilor, trebuia s„ r„m‚n„ la Comisia pentru agricultur„, astfel Ónc‚t s„ se fac„ un singur raport pentru ambele ordonan˛e.

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule deputat!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Toat„ problema este a acelui art. 14, Ón leg„tur„ cu care, Ón comisie, noi am sus˛inut ∫i am reu∫it, asta este p„rerea noastr„, s„ elimin„m o mare nedreptate pentru ˛„rani, iar acum, dac„ se rediscut„, se reintroduce Ón Comisia pentru agricultur„ ∫i Ordonan˛a nr. 82, ne vom trezi cu aspectul c„ acest art. 14 va fi reintrodus Ón raportul comisiei. Aici e toat„ problema. ™i v„ rog s„ ˛ine˛i cont de propunerea colegului meu liberal, s-o discut„m, dar nu discut„m acel art. 14, cu toate c„ nu este chiar Ón procedur„. Asta este toat„ problema, c„ altfel nu ar fi nici un fel de problem„. Ordonan˛a func˛ioneaz„ ∫i g‚ndi˛i-v„ c„ aceast„ tax„ de drum, cum a spus colegul meu de la P.S.D., este adev„rat, este tax„ de drum ∫i nu este subven˛ie pe motorin„, iar dac„ trebuia ca taxa de drum s„ fie eliminat„ trebuia s„ scad„ pre˛ul la motorin„, nu s„ r„m‚n„ a∫a. Este vorba de peste 33 de milioane de euro pe care sunt obliga˛i ˛„ranii s„ Ói suporte.

## Stima˛i colegi,

Am propus o singur„ interven˛ie de grup parlamentar.

Procedur„!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

V„ Ón˛eleg perfect logica, numai c„ ea ar fi func˛ionat dac„ noi am fi intrat Ón dezbaterea legii ∫i am fi ajuns la concluzia c„ unul dintre articole trebuie trimis. S-a pus problema prealabil„, repet, prealabil„ Ónainte de a intra Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 fond, ca s„ fie restituit„ la comisie. Acest lucru o s„-l

Da, domnule deputat.

## Stima˛i colegi,

Tot pe procedur„. Œn momentul Ón care un proiect de lege, un raport a ajuns de la comisie Ón plen prin hot„r‚rea Comitetului ordinii de zi, comisia nu mai poate s„ vin„ s„ cear„ retragerea ei. Poate, eventual, Ón timpul dezbaterii, la anumite articole, dac„ plenul constat„ c„ acele articole nu corespund voin˛ei politice de aici, poate s„ cear„ ca pe acele articole s„ le retrimit„ Ónapoi sau poate chiar Óntregul raport s„-l trimit„ Ónapoi, dar a∫a, f„r„ nici o dezbatere... Dac„ se introduce pe ordinea de zi, prin hot„r‚rea Comitetului ordinii de zi, un anumit raport, eu cred c„ o comisie singur„ nu poate s„ vin„ s„-l retrag„.

Pofti˛i, domnule deputat!

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„-mi permite˛i tot o problem„ de procedur„. Se trimite, sigur, spre analiza comisiei, Ordonan˛a nr. 82 care vine cu, hai s„ spunem, ∫i cu modificarea termenului de aplicare a prevederilor Ordonan˛ei nr. 72 ∫i vine ∫i cu completarea privind extinderea posibilit„˛ii de acces la cele 2 milioane, sigur, ∫i pe societ„˛ile Ónfiin˛ate sau asocia˛iile, conform Legii nr. 36/1991.

A∫ dori, Ón schimb, s„ atrag aten˛ia c„ discut‚nd Ordonan˛a nr. 82, nu mai putem s„ modific„m art. 14 din Ordonan˛a nr. 72. Asupra acestui lucru, comisia ∫i-a dat un vot ∫i am propus abrogarea...

## Stimate coleg,

Asta ve˛i stabili Ón comisie. Ceea ce voteaz„ Comisia nu oblig„ plenul, ∫ti˛i prea bine lucrul „sta.

## Domnule pre∫edinte,

Sigur, plenul este suveran ∫i, din acest punct de vedere, am venit la microfon ∫i v-am rugat, dac„ e posibil, atrag aten˛ia, b„nuiesc c„ acest lucru se va petrece Ón comisie. De data asta, probabil colegii din P.S.D. vor fi majoritari ∫i vom repune Ón discu˛ie un articol asupra c„ruia noi, de fapt, comisia a hot„r‚t o dat„ abrogarea lui.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Tudor.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Tot pe procedur„, a∫ vrea s„ ar„t urm„torul fapt cu care ne confrunt„m foarte des. Comisia, deseori fac ∫i eu lucrul acesta, este reprezentat„ printr-un membru din conducerea ei, de obicei vicepre∫edinte, c„ pre∫edin˛ii

sunt tot prin str„in„t„˛uri, sau altcineva, un secretar. Œn cazul de fa˛„, un anume vicepre∫edinte se erijeaz„ Ón comisie, numai pentru c„ st„...

Domnule deputat, uita˛i-v„ pu˛in la dreapta ∫i Ól ve˛i vedea ∫i pe pre∫edintele comisiei, Ónt‚mpl„tor din partidul dumneavoastr„.

Nu am zis acum, Ón momentul „sta, am zis de obicei.

Nu discut„m de obicei, discut„m acum...

Dar eu vreau s„ spun o procedur„ cu caracter general, nu numai Ón locul „sta. Aceasta este esen˛a procedurii invocate de mine Ón acest moment ∫i v„ rog s„ fi˛i atent, s„ nu m„ mai Óntrerupe˛i, m„ Óntrerupe˛i dac„ nu Ón˛elege˛i. Deci eu supun aten˛iei dumneavoastr„ un mod de a judeca: prezen˛a noastr„ acolo, a celor care sus˛inem punctul de vedere al comisiei. Œn cazul de fa˛„, comisia a votat, cu majoritate sau Ón totalitate, un punct de vedere. Acum vine un membru al comisiei ∫i spune c„ el este comisia, f„r„ s„ pun„ la vot nimic, se erijeaz„ Ón majoritatea comisiei, numai pentru c„ s-a a∫ezat pe scaunul de acolo.

Este o procedur„ prost Ón˛eleas„ pentru noi. Ca atare, atunci c‚nd, ∫i eu gre∫esc uneori Ón sensul „sta ∫i v„ rog s„ g„sim o solu˛ie ∫i s„ nu se mai Ónt‚mple a∫a, pentru c„ nu e democratic, atunci c‚nd st„ cineva acolo, el nu este comisia, de acum Óncolo, el reprezint„ comisia, explic‚nd numai ce s-a Ónt‚mplat p‚n„ atunci, adic„ atunci c‚nd a participat Ón cadrul comisiei, el poart„ cuv‚ntul comisiei pe loc. Dac„ exist„ o decizie de acum Óncolo, el nu poate fi numit comisie. Trebuie dat„, Óntr-adev„r, cu un vot majoritar o decizie a comisiei.

Ca atare, acest punct de vedere al vicepre∫edintelui comisiei nu este, din partea noastr„, punctul de vedere al comisiei, ci al unui om anume. Ca atare, oricare dintre noi poate face o propunere, dar nu este a comisiei. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Nu are nici o relevan˛„ dac„ propunerea de restituire a fost f„cut„ cu votul majorit„˛ii, Ón numele comisiei. A f„cut-o Ón numele unui parlamentar ∫i

Œmpotriv„? 32 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Deci, cu 87 de voturi pentru, 32 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, proiectul de lege a fost restituit Comisiei pentru agricultur„, pentru a-l dezbate Ómpreun„ cu proiectul de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 82/2003.

Domnul pre∫edinte B‚ldea, pre∫edintele Comisiei pentru agricultur„, vrea s„-∫i explice votul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Permite˛i-mi s„-mi exprim opinia, Ón calitate de deputat al Grupului parlamentar al P.R.M. ∫i membru al Comisiei de agricultur„.

Fac parte din categoria parlamentarilor stagiari, cum ne considera˛i dumneavoastr„, dup„ 3 ani de activitate aici. A∫teptam ∫i speram s„ Ónv„˛ mult mai multe Ón acest cadru superorganizat al puterii din Rom‚nia.

Sunt nevoit s„ constat, la aceast„ dat„, c„ lu„m Ón discu˛ie un element dintre cele mai sensibile ale agriculturii rom‚ne∫ti. La ora c‚nd noi ne chinuim s„ stabilim dac„ trimitem, nu trimitem, dac„ r„m‚ne motorina nu r„m‚ne, agricultura este blocat„. E domnul ministru de fa˛„, din raport„ri, mai mult de 10% din suprafa˛a de gr‚u necesar„ anului viitor, c„ anul „sta nu s-a f„cut gr‚u Ón Rom‚nia, nu s-a sem„nat. Dac„ un utilaj se mai g„se∫te, dac„ o s„m‚n˛„ se mai g„se∫te, cu plata la recolt„, motorin„ nu se g„se∫te nic„ieri Ón Rom‚nia. Merge˛i prin sondaj Ón ce jude˛ dori˛i dumneavoastr„, s„ vede˛i lucr„rile agricole stopate din cauza lipsei de motorin„.

Cred c„ nu era nici o dificultate, cu toate Óngr„dirile legisla˛iei europene, ca statul rom‚n, prin Guvernul actual, s„ ia o m„sur„ de salvgardare pentru aceast„ perioad„ critic„, Ón urma unui an agricol e∫uat, ∫i s„ treac„ cu vederea aceast„ subven˛ie la motorin„, care e normal s„ se dea.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

La punctul 15 pe ordinea de zi este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 55/2003 pentru modificarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2000 pentru reglementarea situa˛iei patrimoniale a B„ncii Comerciale Rom‚ne — S.A. Ón litigiile izvor‚te din activitatea desf„∫urat„ de Banca Rom‚n„ de Comer˛ Exterior — BANCOREX — S.A. p‚n„ la data radierii acesteia din registrul comer˛ului.

Rog Comisia pentru buget, domnul vicepre∫edinte Grigora∫, s„ propune˛i timpii de dezbatere, av‚nd Ón vedere c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Domnule deputat Bleotu, v„ rog s„ propune˛i ∫i timpii totali ∫i timpii de interven˛ie.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ. La lucr„rile comisiei au participat 23 din 25 de membri ai comisiei ∫i comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma adoptat„ de Senat.

Men˛ion„m c„ proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 4 septembrie 2003.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunem ca timp general de dezbatere 10 minute, iar pentru fiecare interven˛ie dou„ minute.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere, distin∫i colegi? Mul˛umesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

Œn unanimitate, s-a adoptat procedura de dezbatere ∫i timpii de dezbatere.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 55/2003. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Art. I. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. II. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege. Œl vom supune votului final Ón ∫edin˛a destinat„ acestui scop.

La punctul 16, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor m„suri Ón materie financiar-fiscal„.

Doamn„ ministru Manolescu, v„ rog s„ prezenta˛i proiectul.

## **Doamna Maria Manolescu** _— secretar de stat Ón_

_Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin acest act normativ se modific„ ∫i se completeaz„ reglement„rile privind regimul vamal ∫i fiscal al m„rfurilor comercializate prin magazinele amplasate Ón aeroporturile interna˛ionale, sistemul de antrepozitare fiscal„, astfel Ónc‚t, la 1 ianuarie 2004, s„ poat„ intra Ón vigoare Codul fiscal, sistemul de organizare ∫i func˛ionare a Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„. Totodat„, se aduc unele modific„ri privind organizarea ∫i func˛ionarea cazierului fiscal, recuperarea arieratelor bugetare, colectarea crean˛elor bugetare, introducerea sistemelor moderne de plat„, organizarea activit„˛ii de expertiz„ ∫i a contabililor autoriza˛i, precum ∫i alte reglement„ri din legisla˛ia Ón vigoare.

Comisiile de specialitate ale Camerei Deputa˛ilor au Óntocmit raport de adoptare cu amendamente, iar Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.

La dezbateri generale cine dore∫te? Œnt‚i s„ prezent„m raportul. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Aceast„ ordonan˛„ a fost discutat„ ∫i Ón cadrul Comisiei pentru industrii ∫i servicii, unde am avut multe neclarit„˛i ∫i chiar am f„cut observa˛ii, urm‚nd s„ se fac„ dezbatere Ómpreun„ cu Comisia pentru industrii; am Ón˛eles c„, Ón cadrul Comisiei pentru buget, finan˛e, nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 s-a ˛inut cont deloc de problemele ridicate de noi ∫i atunci solicit, prin domnul pre∫edinte ∫i dumneavoastr„, de asemenea, s„ fie retrimis„ Óntreaga ordonan˛„ Ón discu˛ie la comisie, s„ fie o comisie comun„, Ómpreun„ cu Comisia pentru industrii ∫i servicii. Œn special trebuie discutat art. 12 care cuprinde o inadverten˛„ foarte clar„ ∫i foarte periculoas„, Ón acela∫i timp, referindu-se la dreptul unor persoane fizice rom‚ne sau str„ine s„ de˛in„ antrepozite Ón Rom‚nia, antrepozite pentru carburan˛i, antrepozite pentru ˛ig„ri sau pentru alcool.

Trebuie s„ ∫ti˛i c„, Ón cazul unei persoane fizice, avem Legea nr. 105/2002 privind persoanele fizice autorizate, iar modul cum este descris„ aceast„ posibilitate Ón aceast„ ordonan˛„ face imposibil„ realizarea ∫i aplicarea acestei Legi nr. 105. Aceste neclarit„˛i trebuie neap„rat reglementate, deoarece ocolesc regimul fiscal. Niciodat„ o persoan„ fizic„ nu va putea s„ aib„ angaja˛i, spune aici, nu va putea s„ aib„ personal de gestiune, fiindc„ el poate s„ angajeze numai familia sa.

Noi am ridicat aceste probleme, am primit un r„spuns de la Comisia de buget: a∫a vrea Guvernul. Chiar dac„ a∫a vrea Guvernul, hai s„ nu facem o lege str‚mb„, motiv pentru care v„ solicit s„ fie retrimis„ ∫i rediscutat„, pentru a putea scoate o lege bun„. Dac„ scopul ei a fost s„ elimine evaziunea, prin acest lucru nu facem altceva dec‚t s„ Óngr„dim o activitate a persoanelor fizice sau Ónlesnim participarea unor persoane din alt„ ˛ar„ s„ fac„ acest lucru.

Domnul vicepre∫edinte Grigora∫, din partea Comisiei de buget.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, fac precizarea c„ la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci acest proiect de lege a fost analizat, au fost f„cute o serie de amendamente ∫i sunt prezentate Ón anex„ amendamentele admise. Comisia, prin raportul s„u, propune dezbaterea ∫i adoptarea cu amendamentele admise, iar Ón ceea ce prive∫te propunerea colegului care a vorbit anterior vreau s„ fac men˛iunea c„, Ón raport, figureaz„ la amendamente respinse ∫i au fost analizate amendamentele f„cute pentru Comisia pentru industrii ∫i servicii, ele au fost respinse Ón cadrul comisiei, pe motivarea care este prezentat„ la fiecare amendament Ón parte, Ón raport ∫i, ca atare, la comisie nu mai pot fi discutate Ónc„ o dat„ aceste amendamente, fiindc„ punctul de vedere a fost exprimat clar.

Œn aceste condi˛ii, comisia propune dezbaterea ∫i adoptarea, Ón forma prezentat„, cu amendamentele din anex„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am re˛inut motivarea dumneavoastr„, trebuie, potrivit regulamentului, s„

Domnul vicepre∫edinte sau domnul Bleotu Vasile. Am Ón˛eles, domnule Bleotu, c„ dumneavoastr„ dori˛i s„ prezenta˛i raportul comisiei.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere avizul favorabil al Comisiei pentru industrii ∫i servicii, precum ∫i avizele Consiliului Legislativ ∫i al Consiliului Economic ∫i Social.

La lucr„rile comisiei au participat 23 de deputa˛i din totalul de 25 de membri ai comisiei. Œn urma examin„rii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor m„suri Ón materie financiar„, Ón ∫edin˛a din 17 septembrie 2003, comisia a hot„r‚t cu 22 de voturi pentru ∫i o ab˛inere ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, cu amendamentele prezentate Ón anex„. La lucr„rile comisiei au participat, conform prevederilor art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, reprezentan˛ii Ministerului Finan˛elor Publice, care au sus˛inut forma rezultat„ din prezentul raport.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc. La dezbateri generale cine dore∫te s„ se Ónscrie? Nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei de urgen˛„. La titlul proiectului de lege nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic: urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 1 din raport. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Admis amendamentul 1, modificat textul articolului unic potrivit amendamentului.

La titlul ordonan˛ei de urgen˛„ v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 2. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 2? Nu sunt. Votat Ón unanimitate, modificat titlul ordonan˛ei de urgen˛„.

La punctul 3, mai exact amendamentul 3, urm„ri˛i propunerea de modificare a titlului capitolului 1. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Se modific„ titlul capitolului 1.

Titlul sec˛iunii I. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Art. 1 ∫i 2 din ordonan˛„. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Art. 3. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. La art. 4, alin. 1 ∫i 2. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón formularea din ordonan˛„.

La alin. 3 urm„ri˛i amendamentul 4. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Admis amendamentul, modificat alin. 3 al art. 4, potrivit amendamentului.

Alin. 4, 5, 6 de la art. 4. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate Ón formularea din ordonan˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 Art. 5 votat Ón unanimitate.

- Art. 6 de la alin. 1 p‚n„ la alin. 4 dac„ sunt

- obiec˛iuni? Votate Ón unanimitate.

La alin. 5 urm„ri˛i amendamentul 5. Admis amendamentul, votat alin. 5 Ón noua formulare.

- Alin. 6, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate Ón

- formularea ordonan˛ei.

- Art. 7, 8 ∫i 9, dac„ sunt obiec˛iuni? Votate Ón formula

- din ordonan˛„.

- Titlul sec˛iunii a II-a. Votat Ón unanimitate.

- Art. 10, 11, 12, 13, 14, 15 — dac„ sunt obiec˛iuni?

- Votate Ón formularea din ordonan˛„, Ón unanimitate. Art. 16 alin. 1. Votat Ón unanimitate.

Œn continuare, trecem la dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspec˛ie la frontier„ organizate Ón punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importuri, exporturi ∫i tranzitul tipurilor de m„rfuri supuse controalelor veterinare, precum ∫i condi˛iilor de aprobare a posturilor de inspec˛ie la frontiere responsabile pentru controalele veterinare ale animalelor vii ∫i produselor provenite din ter˛e pie˛e.

Dac„ din partea ini˛iatorului dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Pofti˛i. V„ rog s„ v„ ∫i prezenta˛i.

## **Domnul Ion Sorin Mitrea** _— director general la Agen˛ia Na˛ional„ Sanitar„Veterinar„_ **:**

Ion Sorin Mitrea — director general la Agen˛ia Na˛ional„ Sanitar„-Veterinar„ din cadrul Ministerului Agriculturii.

Œn vederea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, strategia pe termen lung ∫i mediu privind inspec˛ia ∫i controalele sanitar veterinare la frontier„ a fost prezentat„ ca un document oficial din partea Rom‚niei la Comisia European„ at‚t Ón Ónt‚lnirea din noiembrie 1999, c‚t ∫i Ón ianuarie 2001.

Œn baza strategiei men˛ionate au fost prev„zute aceste m„suri cuprinse Ón documentul de pozi˛ie a Rom‚niei Ón capitolul VII — agricultur„.

Proiectul de ordonan˛„ are ca obiect de reglementare aprobarea posturilor de inspec˛ie la frontier„ organizate Ón puncte de trecere a frontierei, stabilite pentru importulexportul ∫i tranzitul tipurilor de m„rfuri supuse controalelor veterinare, precum ∫i condi˛iilor de agreare a posturilor de inspec˛ie la frontier„ responsabile pentru controalele veterinare. De fapt, aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ creeaz„ cadrul legislativ necesar pentru adoptarea urm„toarelor acte legislative Ón vederea derul„rii controlului sanitar-veterinar la frontier„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003

Domnule director, a∫ vrea s„ fac o observa˛ie. Aici, la noi, la Parlament, se vine cu costum. Asta este regula, uita˛i-v„ ∫i la noi, nu venim de pl„cere Ómbr„ca˛i a∫a, este o problem„ de solemnitate a ∫edin˛ei.

O a doua observa˛ie. Indiferent c‚t de competent„ este o persoan„ Ón cadrul unui minister, proiectele de lege se sus˛in de mini∫tri sau de secretarii de stat, Ón cel mai r„u caz de ministrul cu rela˛ia cu Parlamentul. Deci, pe viitor, v„ rog s„ v„ conforma˛i unor asemenea reguli. Din partea comisiei sesizate Ón fond, pofti˛i!

## Mul˛umesc domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i avizul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea posturilor de inspec˛ie la frontiere organizate Ón punctele de trecere a frontierei, stabilite pentru importul, exportul ∫i tranzitul tipurilor de m„rfuri supuse controalelor veterinare, precum ∫i condi˛iilor de agreare a posturilor de inspec˛ie la frontiere, responsabile pentru controalele veterinare ale animalelor vii ∫i produselor provenind din ˛„rile ter˛e.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constitu˛ie. Raportul a fost votat Ón unanimitate de membrii comisiei. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare dac„ se dore∫te participarea la discu˛ie? Da, pofti˛i! Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul Bozg„.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Av‚nd Ón vedere importan˛a actului normativ Ón vederea ader„rii la Uniunea European„, se impune aprobarea acestuia cu modific„rile pe care comisia le-a propus, este vorba de posturi de inspec˛ie la frontier„ organizate Ón puncte de trecere, este vorba de fiecare poart„ de intrare a Rom‚niei, vamal„, bineÓn˛eles, care va avea c‚te dou„ puncte de trecere, unde m„surile sanitar-veterinare vor fi foarte severe. V„ mul˛umesc ∫i propun aprobarea Ón forma adoptat„ de comisie.

Art. 7. V„ rog s„ privi˛i ∫i Ón raport, se propune o modificare. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat a∫a cum a fost modificat de comisie.

Art. 8. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 10. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 11. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 13. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 14. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 15. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. V„ rog s„ privi˛i Ón raport, se propune o anumit„ modificare. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat a∫a cum a fost modificat de c„tre comisia avizat„ Ón fond. Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot.

Proiectul de Lege pentru prelungirea unor termene prev„zute de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/2001 privind transmiterea temporar„ a unor imobile situate Ón municipiul Bucure∫ti din administrarea Regiei Autonome îLocato“ Ón administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucure∫ti.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„, rog s„ face˛i propuneri pentru timpii de dezbatere. Pofti˛i!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Propun per total un timp de 10 minute ∫i cu dou„ minute pe fiecare interven˛ie.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Cine este pentru ace∫ti timpi? Mul˛umesc. Voturi contra? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

S-a adoptat aceast„ variant„.

Titlul legii. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al legii. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt. Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot.

Proiectul privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 62/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1994 privind m„suri pentru reducerea riscului seismic al construc˛iilor existente.

Dac„ din partea ini˛iatorului dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Da, pofti˛i, domnule secretar de stat!

## **Domnul Dan Banciu** _— consilier Ón Ministerul_

_Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor deputa˛i,

Dac„ alte grupuri parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonan˛ei. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 1. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 2. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Ordonan˛a Guvernului nr. 20/1994, aprobat„ cu modific„ri prin Legea 460/2001, a fost transpus„ Ón practic„ prin programele anuale de ac˛iuni, aprobate prin hot„r‚ri de guvern.

Œn momentul punerii Ón aplicare au ap„rut Ón perioada anilor 2001-2003 o serie de disfunc˛ionalit„˛i pe care ordonan˛a de fa˛„ a Óncercat s„ le corecteze, ∫i anume: am Óncercat definirea situa˛iilor Ón care o cl„dire de locuit multietajat„ prezint„ pericol public din cele Óncadrate prin raportul de expertiz„ tehnic„ Ón clasa I de risc seismic, am Óncercat completarea sursei de finan˛are din transfe-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 ruri de la bugetul de stat cu surse din credite Ón limita fondurilor aprobate anual cu aceast„ destina˛ie Ón bugetul ministerului nostru, am Óncercat asigurarea finan˛„rii consolid„rii din surse proprii ale proprietarilor pentru spa˛iile cu alt„ destina˛ie dec‚t cea de locuin˛„.

Un punct important se refer„ la completarea atribu˛iilor Ón competen˛a primarilor municipiilor ∫i ora∫elor, respectiv a primarului general al municipiului Bucure∫ti pentru ac˛ionarea Ón justi˛ie cu procedur„ de urgen˛„ a proprietarilor care obstruc˛ioneaz„ ac˛iunile privind proiectarea ∫i executarea lucr„rilor de consolidare la cl„dirile nominalizate.

Obligarea furnizorilor de utilit„˛i, electricitate, gaz, agent termic, ap„, canalizare, telefonie s„ asigure realizarea lucr„rilor de specialitate, impus„ de solu˛ia de consolidare, asigur‚nd func˛ionalitatea cl„dirii cu respectarea reglement„rilor tehnice Ón vigoare. Pe Óntreg ansamblul ei este o ordonan˛„ eminamente tehnic„, dar atinge punctele sensibile care au fost decelate pe parcursul aplic„rii ∫i v„ rug„m s„ ave˛i amabilitatea s„ ne sprijini˛i Ón promovarea actului legislativ.

Comisia sesizat„ Ón fond. Pofti˛i!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea cu modific„ri a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 62/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei nr. 20/1994 privind m„suri pentru reducerea riscului seismic.

Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege se Óncadreaz„, potrivit prevederilor art. 74 alin. (3), Ón categoria legilor ordinare. Mai fac men˛iunea c„ la ∫edin˛a comisiei din 17 septembrie au fost prezen˛i 24 de deputa˛i ∫i au votat Ón unanimitate acest proiect de lege cu un singur amendament care se g„se∫te ata∫at la raport.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbaterile generale? Nu doresc.

Titlul ordonan˛ei. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Dac„ la articolul unic, la vreunul din punctele articolului unic sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

Titlul legii. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Articolul unic, v„ rog s„ privi˛i Ón raport, se propune o modificare de c„tre comisie. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt. S-a adoptat. Votul final se va da Óntr-o ∫edin˛„ special„ de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au apar˛inut comunit„˛ilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„, v„ rog s„ propune˛i timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Av‚nd Ón vedere c„ ne afl„m Ón procedur„ de urgen˛„, pe de o parte, iar pe de alt„ parte, raportul nostru nu con˛ine amendamente, propun ca timp de dezbatere 10 minute, iar pentru fiecare interven˛ie dou„ minute.

Mul˛umesc.

Cine este pentru ace∫ti timpi de dezbatere? Mul˛umesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

S-au adoptat ace∫ti timpi de dezbatere.

Titlul ordonan˛ei. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Avem ∫i o anex„. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat„.

Titlul legii. Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor imobile care au apar˛inut comunit„˛ilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale.

Suntem, de asemenea, Ón procedur„ de urgen˛„. V„ rog s„ face˛i propuneri pentru timpii de dezbatere.

Comisia propune ca timp de dezbatere 15 minute, pentru fiecare interven˛ie c‚te un minut. A∫ dori s„ fac o corectur„ referitoare la amendamentul con˛inut Ón raport — autorul acestui amendament este de fapt domnul deputat Dorel Dorian de la Federa˛ia Comunit„˛ilor Evreie∫ti din Rom‚nia. Este o mic„ gre∫eal„ pe care o corect„m aici, pentru stenogram„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Cine este pentru ace∫ti timpi de dezbatere? Mul˛umesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Titlul ordonan˛ei. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Art. 1. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat. Art. 2. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Anexa. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, preambulul. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 1 v„ rog s„ privi˛i Ón raport, la pagina 3 a raportului este propus„ o modificare de c„tre comisie. Dac„ sunt obiec˛ii? Pofti˛i, reprezentantul Guvernului!

40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003

## **Domnul Adrian M„r„∫oiu** _— secretar de stat la_

_Autoritatea pentru urm„rirea aplic„rii Legii nr. 10/2001_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Permite˛i-mi s„ m„ prezint. Sunt pre∫edintele Autorit„˛ii pentru urm„rirea aplic„rii unitare a Legii nr. 10 ∫i am ∫i calitatea de pre∫edinte al Comisiei speciale de retrocedare a imobilelor apar˛in‚nd cultelor religioase.

Din amendamentele depuse cu ocazia dezbaterii la Comisia pentru drepturile omului, am constatat c„ s-a l„rgit excesiv sfera de retrocedare. De aceea a∫ sugera limitarea la textul Senatului, este vorba de precizarea: construc˛ii existente Ón natur„ ∫i terenul aferent situate Ón intravilan, deci f„r„ sintagma îsau Ón extravilan“, deoarece este domeniul Legii nr. 18 privind fondul funciar.

Aceasta este precizarea sau amendamentul nou, amendament pe care l-a∫ propune din partea Guvernului, restul, toate sunt acceptate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia.

Comisia este de acord cu eliminarea cuv‚ntului îextravilan“ din cele dou„ alineate, eventual revenim cu o ini˛iativ„ legislativ„ special„ Ón leg„tur„ cu aceast„ problem„.

Deci suntem de acord cu propunerea domnului secretar de stat.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Supunem la vot Ón aceast„ variant„ negociat„ aici de c„tre comisie ∫i reprezentantul Guvernului.

Cine este pentru? Mul˛umesc.

Voturi contra? 3 voturi contra.

Ab˛ineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Dac„ la alte puncte ale articolului unic sunt obiec˛ii? Nu sunt.

Atunci articolul unic, Ón totalitate. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. S-a adoptat, se va supune votului final Ón ∫edin˛„ special„ de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 73/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/2002 privind achizi˛iile publice prin licita˛ie electronic„. Dac„ din partea ini˛iatorului dore∫te?

Pofti˛i, v„ rog s„ v„ prezenta˛i!

## **Domnul Cezar Armeanu** _— secretar de stat Ón_

_Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ **:**

Cezar Armeanu — secretar de stat la Ministerul Comunica˛iilor.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sistemul electronic de achizi˛ii publice prin licita˛ii electronice a fost introdus Ón martie 2002.

P‚n„ Ón prezent, valoarea tranzac˛iilor Óncheiate dep„∫e∫te 310 milioane euro, Óncheindu-se 165 de contracte.

Œn timp Óns„ s-au constatat o serie de disfunc˛ionalit„˛i care au Óngreunat atribuirea de c„tre autorit„˛ile contractante a contractelor de achizi˛ii publice Ón concordan˛„ cu principiile care stau la baza aplic„rii acestora.

De aceea, Ón scopul sporirii securit„˛ii sistemului de achizi˛ii publice prin licita˛ii electronice, ∫i anume pentru prevenirea unui comportament neadecvat Ón rela˛iile dintre parteneri ∫i pentru derularea cu transparen˛„ a opera˛iunilor Ón sistemul electronic, se impune completarea dispozi˛iilor legale existente prin introducerea unui regim sanc˛ionator unic ∫i stabilirea situa˛iilor Ón care pot fi sanc˛iona˛i participan˛ii la licita˛ii electronice.

De asemenea, a fost necesar„ reglementarea expres„ a num„rului minim de furnizori executan˛i sau prestatori care trebuie s„ depun„ oferta, dar ∫i acelora selecta˛i Ón cazul utiliz„rii fazei de preselec˛ie.

™i eu v„ mul˛umesc. Din partea comisiei sesizate Ón fond.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Raportul Comisiei pentru tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 73/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/2002 privind achizi˛iile publice prin licita˛ii electronice.

Comisia noastr„ a dezb„tut acest proiect de lege de aprobare a ordonan˛ei sus-men˛ionate Ón mai multe ∫edin˛e. La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 14 deputa˛i din cadrul celor 23, raportul fiind adoptat pe 16, 17 septembrie 2003 cu o serie de amendamente, dup„ cum se poate observa Ón raportul care l-am Óntocmit ∫i pe care Ól propunem spre adoptare.

V„ mul˛umesc.

Dac„ grupurile parlamentare doresc s„ participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonan˛ei. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. I, preambulul. Dac„ sunt obiec˛ii la preambul? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 1, alin. 2 al art. 9 îse modific„ ∫i va avea urm„torul cuprins:“. V„ rog s„ observa˛i, la pct. 5 din raportul comisiei se propun ni∫te modific„ri, inclusiv eliminarea literei c).

Dac„ sunt obiec˛ii fa˛„ de aceast„ variant„ modificat„ de comisie? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

Dup„ pct. 1, v„ rog s„ privi˛i Ón raportul comisiei la pct. 6; se introduce un nou punct — pct. 11.

Dac„ aceast„ propunere a comisiei este corect„ din punctul dumneavoastr„ de vedere? Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

Adoptat.

Pct. 2, care prive∫te art. 10.

Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 3. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat. Art. 4. V„ rog s„ privi˛i la pct. 9 din raport. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

Adoptat, plus introducerea acestui nou articol — art.

201.

Dac„ la pct. 5, sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 Pct. 6. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat. Pct. 7. Obiec˛iuni?

V„ rog s„ privi˛i Ón raport la pozi˛ia 12; sunt propuse ni∫te modific„ri.

Sunt obiec˛ii? Nu sunt.

Adoptat„ varianta comisiei.

Pct. 8. Comisia propune eliminarea acestui punct, Ón varianta ini˛ial„.

Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

Se propune o alt„ variant„.

V„ rog s„ privi˛i la pct. 13.

Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat„ varianta comisiei.

Pct. 9. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 10. Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. I, Ón integralitate, a∫a cum a fost modificat de comisie.

Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Art. II. V„ rog s„ privi˛i la pct. 16 al raportului. Sunt ni∫te modific„ri propuse de comisie.

Stima˛i colegi,

V„ propunem un timp de dezbatere de 15 minute ∫i lu„ri de pozi˛ie nu mai lungi de un minut.

V„ mul˛umesc.

Cine este pentru ace∫ti timpi? V„ mul˛umesc. Voturi contra? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Da, pofti˛i!

Ave˛i o interven˛ie de procedur„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Colegii mei care au fost Ón comisia respectiv„ au avut un amendament care a fost trecut Ón raport ca respins, dar care acum nu corespunde textului pe care l-au propus d‚n∫ii. ™i atunci, v„ propun fie retrimiterea la comisie s„ fie rediscutat, fie s„ accepta˛i s„ discut„m amendamentul Ón forma scris„ de colegii mei la dezbaterile pe articole.

V„ mul˛umesc.

P„i, amendamentul, chiar respins, dac„ este respins ∫i s-a f„cut un amendament, sunt obligat s„-l supun...

Da, dar este alt text.

Dac„ mergem pe textul de acolo, nu corespunde cu ceea ce au propus colegii mei.

Deci dac„ sunte˛i de acord s„ discut amendamentul respins cu textul propus de ei, nu e nici un fel de problem„.

Da, da, da, sigur c„ da, sigur c„ da. Important este c„ s-a f„cut un amendament ∫i, cu ocazia aceea, spune˛i, domnule, con˛inutul nu este acela, poate este o eroare material„, nu este nici o problem„.

Titlul ordonan˛ei.

V„ rog s„ privi˛i la titlul ordonan˛ei.

Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

Este o variant„ modificat„ de comisie.

Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. I. La preambul sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 1.Dac„ la pct. 1 sunt obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 2. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat. Pct. 3. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 4.Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 5, v„ rog s„ privi˛i Ón raportul comisiei, la pozi˛ia 3 se fac ni∫te propuneri de modificare.

Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat. Pct. 6. Dac„ sunt obiec˛ii la pct. 6? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Pct. 7. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat. Pct. 8. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat. Pct. 9. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 10. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 11. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 12, v„ rog s„ privi˛i Ón raport, la pct. 4 al raportului, dac„ sunt obiec˛ii fa˛„ de varianta propus„ de comisie? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

Pct. 13. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Adoptat.

Pct. 14. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 15. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat. Pct. 16. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 17. Dac„ sunt obiec˛ii la pct. 17? Nu sunt obiec˛ii.Adoptat.

Pct. 18. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat. Pct. 19. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat. Pct. 20. Obiec˛iuni? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 21. V„ rog s„ privi˛i Ón raport; la pct. 5 se propune un text nou, ca pct. 4.

- Dac„ sunt obiec˛ii fa˛„ de varianta comisiei? Nu sunt

- obiec˛ii.

Adoptat.

Pct. 22. V„ rog s„ privi˛i ∫i Ón raport, la pct. 6 al raportului se propune introducerea unui text.

Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii.

Adoptat a∫a cum s-a modificat de c„tre comisie.

Pct. 29 se refer„ la o modificare la art. 125 alin. 2, Ón care noi propunem ca alin. 2 s„ aib„ urm„toarea form„: îPentru drepturile care se stabilesc dup„ data de 31 decembrie 2003, cuantumul brut lunar al indemniza˛iei prev„zute la art. 121 alin. 1 lit. a) este de 85% din baza de calcul stabilit„ conform art. 99, dar nu mai mic„ de 85% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigur„ri sociale de stat ∫i aprobat prin Legea bugetului asigur„rilor sociale de stat“. ™i am s„ Óncerc s„ motivez.

™ti˛i foarte bine c„ aceast„ Ordonan˛„ nr. 9 a creat mari probleme. Au fost manifest„ri ale societ„˛ii civile, era o modalitate de a impune c‚nd mamele s„ fac„ copii ∫i Ón ce condi˛ii s„ fac„ copii ∫i Guvernul, Ón urma presiunilor, a hot„r‚t s„ modifice aceast„ ordonan˛„ prin Ordonan˛a nr. 23.

Dac„ una dintre p„r˛ile bune ale acestei ordonan˛e a permis ridicarea unei indemniza˛ii la nivelul a 85% din venitul brut lunar, este incorect s„ plafon„m aceast„ indemniza˛ie pentru mamele care au venituri mai mari. ™ti˛i foarte bine c„ orice om Óntr-o societate Óncearc„ s„ aib„ venituri c‚t mai mari, s„ aib„ un trai c‚t mai decent. De ce s„ oblig eu acea familie s„-∫i coboare standardul de via˛„ ∫i de educa˛ie a copilului fiindc„ a∫ da aceast„ form„ de protec˛ie.

Pe de alt„ parte, cred c„ pentru mam„ ∫i copil ar trebui s„ existe o cu totul alt„ protec˛ie, un complex general de m„suri care s„ permit„ ∫i cre∫terea natalit„˛ii, fiindc„ efectul acestei legi va fi, dup„ p„rerea noastr„, pervers, deoarece foarte multe femei vor Óncerca, prin aceast„ modalitate, de a ob˛ine circa 6 milioane de lei, s„ nasc„, s„ creasc„ copii pentru a-∫i permite s„ acumuleze aceste sume de bani care, pe l‚ng„ efectul de cre∫tere a natalit„˛ii, ∫ti˛i foarte bine c„ poate s„ fie ∫i un efect social grav. Sunt anumite familii care nu pot s„-i creasc„ ∫i apoi vor abandona copiii, cre‚nd mari probleme sociale.

Din acest motiv, mai ales c„ acest amendament a fost discutat cu societatea civil„ ∫i cu societ„˛ile de protec˛ie a mamei ∫i copilului din societatea civil„, v„ rog foarte mult s„ analiza˛i ∫i s„ fi˛i de acord cu aceast„ prevedere, elimin‚nd, Ón acest mod, alin. 2 care este prev„zut Ón raport.

Comisia sesizat„ Ón fond.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Acel amendament pe care l-a citit distinsul coleg, domnul deputat Toader, nu corespunde cu amendamentul care ni s-a prezentat la comisie de c„tre doamna deputat Iv„nescu ∫i domnul deputat Barbu.

Acel amendament care ni s-a prezentat cerea doar eliminarea alin. 2, ceea ce nu presupune acea tez„ pe care a dezvoltat-o domnul deputat Toader.

Dar, referitor la acea propunere pe care a ridicat-o ast„zi Ón plen domnul deputat Toader, noi nu suntem de acord. Am discutat Ón alt context Ón comisie despre acea propunere, ∫i anume ca, de la un cuantum Ón sus, indemniza˛ia pentru cre∫terea copiilor s„ se acorde procentual din salariul fiec„ruia, ∫i anume, doar pentru persoanele, pentru mamele sau pentru ta˛ii care au un salariu peste salariul mediu pe economie.

Aceast„ modificare care s-a f„cut prin cele dou„ ordonan˛e — Ordonan˛a nr. 9 ∫i modificat„ prin Ordonan˛a nr. 23 — a avut Ón vedere ruperea acestei indemniza˛ii de m„rimea contribu˛iei ∫i de m„rimea salariului ∫i acordarea acestei indemniza˛ii Ón cuantum fix, a∫a cum, de altfel, o fac ∫i alte patru ˛„ri europene Ón momentul de fa˛„. Œn Europa exist„ patru ˛„ri care o mai acord„ ∫i toate o fac Ón cuantum fix. Faptul c„ noi ne raport„m la salariul mediu pe economie este un gest l„udabil ∫i este un gest de mare curaj din partea noastr„. Œn acela∫i timp, nu este numai curaj, ci dorin˛„ de a sprijini familiile, de a influen˛a, dac„ se poate, pozitiv, prin aspectul financiar na∫terea ∫i cre∫terea copiilor, de∫i toate celelalte ˛„ri se raporteaz„ doar la salariul minim.

Repet, dac„ vorbim de un reper fix, a∫a cum trebuie s„ fie aceast„ indemniza˛ie, nu trebuie s„ fie legat„ de contribu˛ia de asigur„ri sociale. De contribu˛ia de asigur„ri sociale este legat„ strict pensia ∫i, pentru o contribu˛ie, nu putem avea dou„ presta˛ii.

Deci dac„ noi am legat-o de cuantum fix, care a dus la favorizarea a 92% dintre femei care p‚n„ acum primeau, conform salariului lor, 85% ∫i acum vor primi un cuantum fix, superior mult sumei primite p‚n„ acum, Ónseamn„ c„ am acceptat c„ vor fi dezavantajate fa˛„ de regula instituit„ p‚n„ acum un num„r de aproximativ 8% din femeile considerate a fi poten˛ial mame, adic„ din femeile care au v‚rsta fertil„. Deci a fost o dorin˛„, o voin˛„ politic„ de tip social-democrat ca s„ avantaj„m un num„r mare de femei, mult mai mare de femei, acord‚ndu-le o aloca˛ie deosebit de generoas„, fiind con∫tien˛i c„ Ón acela∫i timp, dup„ regula general„, femeile care c‚∫tigau un salariu peste salariul mediu vor fi dezavantajate.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., da? Pofti˛i! Doamna Mona Musc„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi ∫i, mai ales, stimate colege,

A fost o Óntreag„ poveste cu cele dou„ ordonan˛e. Prima ordonan˛„ vrea s„ schimbe regulile jocului Ón timpul jocului. Œn acela∫i timp, nu ajuta nici femeile s„race — ∫i aici cred c„ nu este vorba de femei, ci de co∫ul lunar al unui copil mic, al unui nou-n„scut — ∫i discrimina, dezavantaja ∫i pe cele care au ajuns la o performan˛„ profesional„ care le permite retribu˛ii serioase.

Ei, bine, nu pot s„ nu apreciez faptul c„, la protestele opozi˛iei ∫i ale societ„˛ii civile, Guvernul a modificat ordonan˛a aceea, a am‚nat aplicarea, Ón primul r‚nd a ordo-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 nan˛ei p‚n„ la 1 ianuarie 2004, deci a renun˛at s„ mai schimbe regulile Ón timpul jocului. Œn acela∫i timp Óns„ a ˛inut cont ∫i de propunerea pe care am f„cut-o Ón leg„tur„ cu co∫ul lunar al unui nou-n„scut ∫i bine a f„cut. Cred c„ este o ini˛iativ„ bun„ ∫i, atunci c‚nd se Ónt‚mpl„ ceva bun, indiferent din ce parte ar veni, de la adversar sau de la partener, trebuie recunoscut.

A r„mas, Óns„, o mare problem„. Este vorba de cei care au salarii serioase ∫i care sunt extraordinar de dezavantaja˛i. Este vorba, Ón primul r‚nd, de tinerii care au reu∫it s„-∫i fac„ o carier„ Ón via˛a lor, au reu∫it s„ promoveze ∫i care sunt, cu aceast„ ocazie, dezam„gi˛i de felul cum este tratat„ reu∫ita lor, de felul cum este tratat„ inten˛ia lor de a face copii.

Œn primul r‚nd, s„ nu uit„m c„ sunt cei care ar putea s„ contribuie serios la natalitate, la cre∫terea natalit„˛ii Ón Rom‚nia. Probabil c„ ∫ti˛i c„ natalitatea Ón Rom‚nia la ora actual„ este cu minus Ón fa˛„. Suntem, din acest punct de vedere, cap de afi∫. P„i, cum Óncuraj„m noi natalitatea, dac„ exact pe cei care au posibilitatea de a-∫i cre∫te copiii a∫a cum trebuie noi nu-i ajut„m? Ba, din contr„, Ói Óntoarcem din drum.

Œn al doilea r‚nd, cred c„ este vorba de principiul nondiscrimin„rii, care face parte din acquis-ul comunitar. P„i, cum respect„m noi principiul discrimin„rii, at‚ta vreme c‚t ace∫ti oameni sunt amenda˛i, practic, pentru faptul c„ Domniile lor au reu∫it s„-∫i construiasc„ o carier„ Ón via˛„, au reu∫it s„ treac„ de pragul acela al s„r„ciei, pe care sunt, cu b„taie, la ora actual„, 80% din oamenii din Rom‚nia? Mi se pare strig„tor la cer ca oamenii ace∫tia care pl„tesc la bugetul de stat impozite ∫i taxe mult mai mari dec‚t to˛i ceilal˛i, pentru c„ au ∫i salariile mai mari, s„ fie amenda˛i, practic, s„ fie sanc˛iona˛i de c„tre Guvern prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„. Nu mi se pare firesc, nu mi se pare normal. Ba, Ónc„ o dat„ spun, mi se pare o discriminare care cred c„ arat„ extraordinar de ur‚t Ón ochii europenilor. Cu at‚t mai mult cu c‚t noi vrem s„ cre„m clasa de mijloc Ón Rom‚nia. P„i, cum cre„m clasa de mijloc Ón Rom‚nia, dac„ exact pe „∫tia Ói sanc˛ion„m ∫i le spunem: îNu, domnule, nu mai face˛i nici copii, nu ave˛i dreptul s„ lua˛i dec‚t o anumit„ sum„ din ceea ce vi se cuvine“. Adic„, cei mai buni pl„titori de taxe Ón Rom‚nia, cei care aduc mai mult la buget, sunt cei sanc˛iona˛i. P„i, ce politic„ este asta? Este o politic„ care men˛ine Ón continuare rata cu minus Ón fa˛„ Ón privin˛a cre∫terii copiilor, este o politic„ care love∫te exact Ón clasa de mijloc din Rom‚nia, este o politic„ care love∫te Ón tineretul din Rom‚nia, c„ nu fac copii cei de v‚rsta mea, nici pensionarii. Copii fac cei tineri ∫i mai ales sunt porni˛i s„ contribuie la sporirea natalit„˛ii Ón primul r‚nd cei care au mijloace s„ creasc„ copiii. Ei, bine, nu. Noi, exact pe „ia Ói sanc˛ion„m.

Domnul Tudor Marcu.

A∫ face, totu∫i, observa˛ia c„ pretutindeni Ón lume boga˛ii pl„tesc impozite mai mari ∫i beneficiaz„ mult mai pu˛in de la stat, cum este ∫i extrem de firesc.

Domnule pre∫edinte, Ón primul r‚nd c„ o s„ v„ rog, dumneavoastr„, dac„ ave˛i comentarii, s„ le face˛i de la microfonul acesta, nu acela.

Le fac, da.

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

Œn al doilea r‚nd, — ∫i v„ mul˛umesc —, Ón al doilea r‚nd, boga˛ii peste tot contribuie mai mult ∫i foarte bine c„-i a∫a. Partea proast„ este c„ acolo nu sunt sanc˛iona˛i, pe c‚nd aici Ói sanc˛ion„m pentru treaba asta.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Stima˛i colegi,

A∫ ruga-o pe doamna Mona Musc„ s„-mi acorde pu˛in„ aten˛ie, pentru c„ a dorit s„-mi exprim comentariile mai pe larg, pentru c„ de acolo se poate face doar o remarc„. De aici, de la tribun„, o s„ vorbesc cel pu˛in la fel de mult c‚t a vorbit ∫i d‚nsa.

## **Doamna Monica Octavia Musc„**

**:**

Dar cine v„ opre∫te?

Nu m„ opre∫te nimeni. Tocmai asta este problema, c„ pre∫edintele de ∫edin˛„ nu mai exist„ Ón clipa asta.

Deci a∫ vrea s„ fac un comentariu procedural.

De ani de zile, Ón Camera Deputa˛ilor exist„ aceast„ interpretare — stupid„, Ómi permit s„ spun — c„ pre∫edintele de ∫edin˛„, dac„ vrea s„ intervin„ Ón lucr„ri, trebuie s„ vin„ neap„rat la aceast„ tribun„. Ea se bazeaz„ pe o formulare nefericit„ din Regulamentul Adun„rii Deputa˛ilor din 1990. Ea a fost introdus„ atunci numai ∫i numai pentru c„ Ón C.P.U.N. cel pu˛in trei sferturi din cei care erau membri ai C.P.U.N. nu voiau s„ vin„ la tribun„ ∫i strigau tot timpul din sal„. Era un adev„rat circ, era o adev„rat„ babilonie ∫i, sub impresia acestei practici, s-a introdus o asemenea formulare-regulament: c„ deputatul vorbe∫te de la tribun„, ca s„ disciplineze acea situa˛ie. Ea nu are nici o leg„tur„ cu vreun principiu firesc al regulilor parlamentare, pentru c„ la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 marea majoritate a parlamentelor europene se vorbe∫te de pe scaun. Exist„ microfon la fiecare scaun ∫i parlamentarul are dreptul s„ vorbeasc„ de la locul lui.

Deci nu este o practic„ fireasc„ ∫i neap„rat obligatorie aceasta de a vorbi de la tribun„.

Mai mult dec‚t at‚t, chiar Ón Rom‚nia, la Senat, dup„ cum ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„ foarte bine, se vorbe∫te de la microfoane instalate Ón sal„, sau de la tribun„, cum dore∫te fiecare. Reprezentantul Guvernului nu vorbe∫te de la tribuna Senatului, vorbe∫te de la o m„su˛„ al„turat„, unde are instalat un microfon. Deci aceast„ permanent„ apostrofare îvorbi˛i de la tribun„“ d„ o gre∫it„ interpretare unei prevederi regulamentare, n„scut„ dintr-un anumit fapt real.

™i acum, pentru c„ tot am venit la tribun„, s„ m„ refer pu˛in la ce a spus doamna Mona Musc„.

Problema aceasta nu este de a sanc˛iona pe cineva. Sanc˛iunea presupune c„ ˛i se ia dintr-un anumit venit pe care-l ai la un moment dat, pentru o anumit„ fapt„, o anumit„ fapt„ pentru care e∫ti vinovat. Nu este cazul aici. Este adev„rat c„ ai pl„tit o contribu˛ie social„, Óns„ suma aceea deja nu-˛i apar˛ine.

V„ rog, vreau un drept la replic„ acum!

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Domnilor, nu pot s„ v„ dau un drept la replic„ acum, pentru c„ acum... Doamn„, e politicos s„ m„ l„sa˛i s„ vorbesc.

A∫a am Ónv„˛at eu Ón familie. C‚nd cineva vorbe∫te nu-l Óntrerupem. Deci nu pot s„ v„ dau imediat dreptul la replic„, pentru c„ nu am redevenit pre∫edinte de ∫edin˛„. Sunt doar un deputat care vorbe∫te la tribun„ ∫i, dac„ m„ g‚ndesc bine, nici nu puteam s„ plec de acolo, pentru c„ ar fi trebuit s„ fiu Ónlocuit de pre∫edintele Camerei sau de un alt vicepre∫edinte. Deci asta este situa˛ia.

A∫ dori un drept la replic„, domnule pre∫edinte.

Da. Doamna Musc„, un drept la replic„.

V„ mul˛umesc.

Sigur, eu nu ∫tiam, sincer„ s„ fiu, nu am ∫tiut de originea microfonului de la care se vorbe∫te, de originea acestui obicei.

A∫ vrea Óns„ s„ v„ spun c„ pentru mine e o chestiune care vine dintr-o interpretare de bun-sim˛, c„ de la tribun„ dumneavoastr„ vorbi˛i ca pre∫edinte al acestei ∫edin˛e, de aici vorbi˛i ca parlamentar.

Œn mod normal ∫i corect este ca dumneavoastr„ c‚nd ave˛i orice comentariu s„ vorbi˛i ca parlamentar, ∫i nu ca pre∫edinte al ∫edin˛ei, pentru c„ Ón momentul acela ave˛i, sigur, o alt„ influen˛„ asupra s„lii ∫i mai ales nu mai pute˛i fi impar˛ial, a∫a cum trebuie s„ fie un pre∫edinte de ∫edin˛„. Dar v„ mul˛umesc pentru c„ mi-a˛i spus care este originea acestui obicei.

A∫ vrea s„ v„ spun c‚teva lucruri. Dumneavoastr„ a˛i spus c„ se ia o parte din venit... Da, domnule pre∫edinte, se ia o parte din venitul celor care au mai mult exact Ón momentele cele mai importante pentru ei.

Œn al doilea r‚nd, a˛i vorbit de solidaritate social„, aceast„ solidaritate social„, stima˛i colegi, este prezent„ Ón contribu˛ia pe care o are persoana respectiv„ la bugetul de stat. O contribu˛ie, dup„ cum ∫i dumneavoastr„ a˛i spus ∫i cum cred c„ este ∫i firesc, mai mare dec‚t a celor care au venituri mici. Practic, dumneavoastr„ vre˛i s„-i sanc˛iona˛i de dou„ ori: deci o dat„ ei contribuie la solidaritatea social„, iar dup„ aceea le afect„m drepturile lor, pentru c„ e un drept al lor s„ ia, s„ spunem, un 85% din salariul pe care Ól au, dumneavoastr„ vre˛i s„ le lua˛i acest drept. Deci practic, prin ceea ce se propune Ón aceast„ ordonan˛„, nu m„ refer la dumneavoastr„ personal, ci la ordonan˛„, prin ceea ce se propune Ón aceast„ ordonan˛„ nu se face altceva dec‚t s„ se afecteze dreptul celor care pl„tesc mai mult la buget ∫i drept urmare au ∫i ei dreptul s„ aib„ o sum„ mai mare Ón momentul Ón care trebuie s„-∫i creasc„ copiii.

Dac„ dumneavoastr„ vre˛i, stima˛i colegi, s„ afecta˛i aceste drepturi, cred c„ trebuie s„ ave˛i ∫i responsabilitatea de a face acest lucru. Nu cred c„ o ˛ar„ care se Ónscrie pe respectarea drepturilor omului pentru a intra Ón Uniunea European„ poate s„-∫i permit„ aceast„ discriminare. Poate s„-∫i permit„ s„ afecteze un drept al unui cet„˛ean din Rom‚nia.

Domnul deputat Tudor Marcu. ™i mai avem 4 Ónscrieri ∫i r„m‚nem Ón acest stadiu, pentru c„ deja este t‚rziu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M-am g‚ndit, dup„ ce am fost Óntrerupt de vreo dou„trei ori, dac„ mai am un flux al g‚ndirii a∫a cum mi-l formasem ∫i am constatat c„ nu mai am, a∫a, aplombul pe care Ól aveam atunci c‚nd pornisem din sal„ ∫i cu argumentele pe care le aveam, pentru c„ am fost Óntrerupt de trei ori. ™i nu e bine s„ fii Óntrerupt c‚nd porne∫ti Óntr-o activitate.

Dar constat, cu toate c„ nu sunt Solomon, c„ argumente pro au ∫i doamna Musc„ ∫i cei care au propus amendamentul acela, f„r„ s„ exagerez cu vorbele despre Alian˛a Civic„ sau cum Ói zice, care Ómi fac mie ni∫te propuneri. Pentru c„ Óntotdeauna c‚nd vrem s„ argument„m ceva zicem: Europa vrea... civiliza˛ia vrea... toat„ lumea vrea... Noi suntem numai punctul de vedere al lor sau exprimarea lor. Nu. Aceste argumente nu sunt constructive ∫i nu sunt elegante. Eu vreau, c„ eu fac propunerea, c„ g‚ndesc ∫i eu ca unii dintre ei, asta e alt„ treab„. Dar ∫i ceilal˛i au dreptate, Óntr-un punct de vedere, care au f„cut ordonan˛a. Ce vreau s„ v„ spun? C„ depinde de modul Ón care vrei s„ dep„∫e∫ti acest impas. Dac„ vrei s„ cedezi unei p„r˛i, g„se∫ti argumente pentru acest lucru, dac„ vrei invers, de asemenea g„se∫ti argumente.

Votul nu este a∫a u∫or de dat, deoarece, cu toat„ aparen˛a de populism a acestei ordonan˛e, parc„ trebuie, pe undeva, s„ nu cumva s„ ajung„ un copil, care are ni∫te nevoi mai mari dec‚t ale altora, dar nu at‚t de mari de ordinul miilor de dolari, s„ zic, pentru c„ se nasc ni∫te discrepan˛e incorecte, Ón momentul de fa˛„, Ón societatea rom‚neasc„. Dar, nici nu po˛i s„-l plafonezi, deoarece este Óndeob∫te cunoscut c„ nu to˛i copiii sunt educa˛i la fel. Unii oameni vor s„ fac„ copii, spre ru∫inea momentului pe care Ól tr„im, din poporul rom‚n, numai pentru ca s„ ia ni∫te bani de la stat. ™i, ∫ti˛i foarte bine c„ tr„im to˛i prin unele locuri Ón care natalitatea este excesiv„ numai pentru c„ nu munce∫te nimeni ∫i pe baza acestor bani tr„iesc, de bine, de r„u, o mul˛ime de oameni prin jurul copiilor. ™i, ca al˛i copii, pentru care p„rin˛ii, familia, muncesc mult mai mult, mai responsabili ∫i cu venituri mai mari pentru societate, beneficii mai mari pentru o societate at‚t intelectual„, pentru dezvoltarea ei, c‚t ∫i financiar„, au ∫i ei nevoie de o educa˛ie corespunz„toare, doar pentru acest lucru muncesc p„rin˛ii lor. S„-i pun„ copilului o vioar„ Ón m‚n„, ca s„ ajung„ un p„rinte de M„d„lin Voicu, s„-i pun„, ∫tiu eu, un bisturiu, s„ ajung„ un chirurg eminent... Altfel, ce facem? Œi plafon„m pe to˛i ∫i nu putem, copii fiind, s„ se dezvolte mai mult unii dec‚t ceilal˛i? Ne lipsim de v‚rfuri? A∫a se ob˛in v‚rfurile! A∫a se cap„t„ v‚rfurile Ón societate — cu bani. Nimeni nu st„ s„ ia lec˛ii de limbi str„ine sau de pian dac„ el are numai 3-4 milioane de lei, la fel ca un om dintr-un cort... E adev„rat, bine ar fi s„ d„m la to˛i 20 de milioane, dar trebuie s„ c„dem de acord c„ trebuie s„ existe o diferen˛iere.

Doresc drept la replic„, domnule pre∫edinte.

Nu, nu, am Ónchis, nu se poate!

V„ mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Aici foarte multe lucruri s-au spus despre aceast„ ordonan˛„, despre amendamentul colegei noastre, Óns„ s-a omis s„ se spun„ un lucru care este foarte important: faptul c„ aceast„ sum„, deci plata pentru concediul pentru cre∫terea copilului p‚n„ la doi ani, respectiv p‚n„ la trei ani, se pl„te∫te din fondul de pensii. Deci de aici trebuie s„ pornim, nimeni, dar absolut nimeni, nu se asigur„ pentru concediul de maternitate. Toat„ lumea, cei 6 milioane de angaja˛i din Rom‚nia se asigur„ pentru pensii.

Patru milioane...

Sau 4 milioane, da, v„ mul˛umesc frumos, se asigur„ pentru pensii ∫i din acest fond, Ón afara pl„˛ii pensiilor, se mai pl„tesc foile de boal„, concediile de boal„, plus

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 concediul pentru cre∫terea copilului. Deci trebuie s„ ne g‚ndim foarte bine atunci c‚nd mai scoatem din acest fond, care ∫i a∫a este foarte deficitar, ∫i nu ajunge pentru pensii. Deci v„ spun Ónc„ o dat„, ∫i cred c„ aici este esen˛a, c„ nimeni nu se asigur„ pentru concediul de maternitate, ci pentru pensii. ™i Ónc„ ceva, s„ nu crede˛i cumva c„ vorbesc Ómpotriva acestui ajutor pentru mame deoarece, Ón legisla˛ia trecut„, U.D.M.R.-ul a fost unul dintre ini˛iatorii acestei legi. Suntem pentru acest ajutor pentru mame ∫i noi vrem ca Ón ˛ara noastr„ s„ se nasc„ copii, dar s„ fim foarte aten˛i c‚nd este vorba s„ d„m ni∫te bani. Vorbind cu tinere care lucreaz„ ∫i p‚n„ la v‚rsta asta c‚nd...p‚n„ la 35 de ani femeile, deci e cam v‚rsta p‚n„ c‚nd femeile accept„ s„ fac„ copii, salariile lor, din p„cate, nu ajung la salariul mediu brut pe economie. Sunt Ón c‚∫tig cu cele 6 milioane jum„tate ce o s„ primeasc„ din anul viitor. A∫a ar trebui s„ ne g‚ndim c‚nd d„m votul final.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc.

Acum avem pe domnul Podgoreanu, doamna Apostolescu, doamna Muraru ∫i domnul Giur„scu ∫i am Ónchis lista.

Da, pofti˛i!

Œn calitate de ini˛iator al amendamentului ∫i al disputei din Parlament, v-a∫ propune, ∫i sunt de acord s„ fie retrimis la comisie, s„ fie discutat ∫i punctul de vedere al domnului Marcu, ∫i sus˛in chiar retrimiterea la comisie.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Nu, dreptul la replic„ vi-l dau mai t‚rziu.

™i aici trebuie modificat oarecum regulamentul. Dar, m„ rog, pofti˛i!

## Domnule pre∫edinte,

Eu am ridicat problema la Ónceput. Dac„ considera˛i s„ trimitem Ónapoi spre discutare, fiindc„ amendamentul propus de colegii mei nu a fost scris Ón raport, Ól retrimitem. Dac„ dumneavoastr„ a˛i fost de acord s„-l discut„m aici, a˛i fost de acord s„ discut„m amendamentul Ón plen. Aceasta este motiva˛ia pentru care discut„m acest amendament Ón textul pe care vi l-am propus, nu din alte considerente.

Domnule deputat, noi Ól discut„m, dar vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ dac„ respect„m regulamentele, am dep„∫it cu foarte mult timp timpul alocat discut„rii acestei ordonan˛e. Tocmai av‚nd con∫tiin˛a faptului c„ este o problem„ important„, am Ónc„lcat cu bun„ ∫tiin˛„ regulamentul, l„s‚ndu-v„ s„ v„ expune˛i punctele de vedere foarte pe larg. Dar ∫i asta are o limit„. Adic„, s-ar putea discuta 3-4 zile Óncontinuu, or, asta nu este admisibil. V„ rog s„ ave˛i pu˛in„ decen˛„.

## Procedur„!

Dac„ este procedur„, pofti˛i!

Procedur„, doamna pre∫edinte de comisie.

## Stima˛i colegi,

Comisia de munc„ a votat Ón unanimitate ordonan˛a. S-a ridicat acel amendament al domnului deputat Barbu care, pur ∫i simplu, cere s„ nu mai avem amendamentul 2, s„ se abroge amendamentul 2 al art. 125, ceea ce Ónseamn„ c„ nu avem nici un fel de men˛iune la ceea ce va fi la anul. Dar s-a discutat, s-a votat Ón unanimitate.

Distinsa coleg„, pe care o apreciez, doamna deputat Mona Musc„, nu a depus nici un amendament. Deci nu ∫tiu pe ce discut„m acum Ón plen. Nu a depus nici un amendament.

Ceea ce cunosc eu foarte bine din sus˛inerea dumneaei este ceea ce ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„ c„ a ap„rut pe toate posturile de televiziune de nenum„rate ori, dar ceea ce nu ∫ti˛i dumneavoastr„ ∫i, ierta˛i-m„, dac„ este ies din procedur„, doar pentru o singur„ idee, este c„ vorbim de un cuantum fix de 6.500.000 lei pe lun„ la nivelul anului 2004. Deci dac„ 6.500.000 lei pe care Ól d„m la toate femeile care nasc sau ta˛ii care Ó∫i Óngrijesc copiii Ón cadrul concediului de maternitate reprezint„ un motiv de disput„ politic„, atunci haide˛i s„ ne mut„m la 12 milioane, la 24 de milioane, c„ci femeile de carier„, nu-i a∫a, Ón Rom‚nia, c‚∫tig„ zeci de mii de dolari pe lun„, nu-i a∫a? Deci din punctul acesta de vedere, comisia de munc„ nu are ce s„ mai discute, nu avem ce discuta ∫i nici ce amendament a trimite Ónapoi.

Œn numele Grupului parlamentar al P.N.L., v„ rog s„ accepta˛i retrimiterea la comisie. Cu toat„ stima pentru doamna pre∫edint„ a comisiei, doamna Smaranda Dobrescu, Ói aduc aminte c„ un vot Ón comisie, chiar Ón unanimitate, nu Ónseamn„ c„ nu se poate rediscuta pe alte argumente dec‚t s-a f„cut la comisie acest amendament. ™i tot ca procedur„, v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ acest amendament, a∫a cum v-am spus, este al societ„˛ii civile ∫i l-a Ónsu∫it cel care vi l-a expus aici, dar Ómi apar˛ine Ón egal„ m„sur„ cum Ói apar˛ine fiec„rei femei din cele 4 mii care au accesat un site deschis pentru aceast„ chestiune, ∫i a∫a cum apar˛ine tuturor organiza˛iilor guvernamentale care au ca obiect de activitate problema femeii ∫i a copilului Ón Rom‚nia.

Drept urmare, stimat„ doamn„, nu Ónseamn„ c„ dac„ nu am trecut acolo ∫i numele meu nu este un amendament pe care, Ómpreun„, Ón dezbateri publice, ni l-am asumat. ™i atunci, Ónc„ o dat„ cer retrimiterea la comisie, pentru c„ avem elemente Ón plus, informa˛ii Ón plus care pot s„ schimbe situa˛ia.

Da. Domnul Podgoreanu. Mai sunt dou„ doamne deputat ∫i dup„ aceea domnul Giurescu.

## Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ le recomand colegilor no∫tri care de vreo dou„ zile militeaz„ pentru adev„r ∫i dreptate s„ militeze ∫i pentru memorie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 A∫ dori s„ le aduc aminte c„ Ón perioada c‚nd guvernau au f„cut un lucru pozitiv, au introdus o aloca˛ie pentru copii, de 50 de mii de lei. Acea aloca˛ie provenea din taxe ∫i impozite, nu din banii partidelor d‚n∫ilor.

Deci, ca ∫i Ón cazul de fa˛„, se decidea un sprijin pentru popula˛ie, provenit din bugetul format prin veniturile rezultate din taxe ∫i impozite. Atunci, de∫i erau tot liberali, tot democra˛i, nu au ˛inut seam„ de faptul c„ unii contribuiau cu mai mult ∫i al˛ii cu mai pu˛in. Au considerat firesc, ∫i cred c„ atunci au procedat corect, s„ dea o aloca˛ie egal„ pentru to˛i copiii rom‚nilor. Œn acest caz, noi facem un lucru similar. D„m o aloca˛ie pentru ca mamele care au copii s„ poat„ s„-i Óntre˛in„ Ón perioada c‚nd Ói cresc. Deci din acest punct de vedere noi nu facem dec‚t s„ ducem mai departe un principiu care func˛ioneaz„ Ón multe alte societ„˛i, acela c„ sprijinul pe care Ól dai nu e obligatoriu s„ fie totdeauna propor˛ional cu contribu˛ia.

Procedur„!

Da. Pofti˛i!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doar at‚t vreau s„-i atrag aten˛ia colegului meu, c„ noi vorbim aici, Ón ora aceasta ∫i Ón momentul acesta, despre indemniza˛ia pentru cre∫terea copilului. Aloca˛iile sunt cu totul alt subiect. Cu totul alt subiect, din toate punctele de vedere. Deci una este indemniza˛ia, alta este aloca˛ia.

V„ mul˛umesc.

Da. Nu are nici o leg„tur„ cu procedura, doamn„. Replicile astea care se bazeaz„ pe argumente de fond nu au nici o conexiune cu procedura. Uite, acum, colegul dumneavoastr„ cere ∫i d‚nsul un drept la replic„.

Nu, a˛i f„cut trimitere direct„ ∫i implict„ la ceea ce am spus.

A˛i spus colegul meu?

Nu am pronun˛at nici un nume.

Nici eu nu am pronun˛at numele dumneavoastr„.

Doamn„, nu v„ sup„ra˛i, vre˛i s„ p„stra˛i ordinea Ón sala de ∫edin˛e? ™i v„ mai spun tot o chestiune, dac„ e cazul s„ vin la tribun„, o s„ vin la tribun„ acum ∫i s„ v„ spun o chestiune din practica mea parlamentar„.

Œntr-adev„r, aloca˛ia este diferit„ de indemniza˛ie, dar principiile sunt unitare. Principiul este corect.

## Stima˛i colegi,

## Doamna deputat Mona Musc„,

A∫ vrea s„ v„ spun c„ sunt parlamentar din anul 1990 ∫i niciodat„, dar absolut niciodat„ Ón Camera Deputa˛ilor nu am tr„it experien˛a ca o prevedere care a fost dezb„tut„ foarte Óndelungat ∫i cu foarte multe argumente ∫i cu foarte multe acuza˛ii, niciodat„ nu am tr„it experien˛a s„ fie adoptat„. Dumneavoastr„ nu face˛i dec‚t... eu v„ spun prietene∫te, ca un coleg al dumneavoastr„. Insisten˛a exagerat„ pe o anumit„ problem„ duce la respingerea aproape automat„, indiferent de argumentele pe care le aduce˛i. Nu vreau s„ v„ explic mecanismele psihologice ale acestui fapt, pentru c„ timpul a expirat de mult, rug„mintea mea, dac„ vre˛i ca o asemenea propunere s„ treac„, nu mai insista˛i la modul acesta.

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

Dreptul la replic„...

Nu este un gest de elegan˛„ s„ o l„s„m pe doamna Apostolescu ∫i pe colegele dumneavoastr„, c„ sunt dou„ doamne ∫i d‚nsele. ™i d‚nsele nu au vorbit. Regulamentul nu-l respect„m, pentru c„ dac„ respectam regulamentul, dumneavoastr„ nu a˛i fi vorbit aici dec‚t dou„ minute. ™i a˛i vorbit trei sferturi de or„ Óncontinuu.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

M„ surprinde vehemen˛a cu care sus˛ine doamna deputat Musc„ acest amendament ∫i respectiv combate votul unanim dat Ón comisie. O felicit ∫i bine face c„ sus˛ine un astfel de amendament. Dar o Óntreb, e a∫a de Óndurerat„ de soarta mamelor? C‚nd a votat Ómpotriva ini˛iativei legislative a noastr„ de a da o indemniza˛ie de 500 de mii lei pentru o mam„ care cre∫te 3 copii, atunci nu s-a g‚ndit la mame? Se g‚nde∫te acum la cele care au milioane, zeci de milioane salariu. De ce nu s-a g‚ndit la cele am„r‚te care nu au nimic ∫i am solicitat doar 500 de mii de lei o indemniza˛ie pentru o mam„ care cre∫te 3 copii. Atunci a votat doamna Ómpotriv„. De ce? Acum de ce?

V„ mul˛umesc.

Doamna Muraru M‚ndrea, pofti˛i!

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dac„ ve˛i citi cu aten˛ie proiectul de Constitu˛ie european„ ve˛i observa c„ termenul îsolidaritate“ este cel mai des folosit. Deci trebuie s„ avem pu˛in vizionarism Ón ceea ce facem. ™i atunci, dac„ noi avem de a∫ezat o societate comunitar„ Ón care termenul solidaritate este un termen de baz„, cu toat„ conceptualizarea lui, trebuie s„ Ón˛elegem c„ Ón acest moment, Ón condi˛iile economice ale Rom‚niei, aceast„ ordonan˛„ vine s„ rezolve pentru majoritatea tinerelor femei situa˛ia Ón care se afl„. Deci eu cred c„ dac„ ideile liberale ale colegei noastre vor fi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/10.X.2003 foarte potrivite peste 6-10 ani, cred c„, Ón acest moment, trebuie s„ fim solidari ∫i cred c„ ∫i tinerele femei bogate din aceast„ ˛ar„ vor avea pl„cerea de a Ómp„r˛i cu cele s„race, care sunt majoritare. Cred c„ trebuie s„ vot„m aceast„ ordonan˛„ ∫i s„ ne g‚ndim cu aten˛ie la modul Ón care gestion„m banii acestei ˛„ri.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Domnul Giurescu, v„ rog.

## **Domnul Ioan Giurescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn primul r‚nd, vreau s„ apreciez faptul c„ unii dintre colegii dumneavoastr„ din Camer„ au apreciat modul Ón care noi am reu∫it s„ modific„m ordonan˛a, prima ordonan˛„, ∫i am venit cu aceast„ a doua ordonan˛„ Ón ideea de a rezolva c‚t mai multe dintre problemele care ap„ruser„ datorit„ primei ordonan˛e.

Ce vreau Óns„ s„ spun? La pensii, dup„ cum ∫ti˛i, nu este un sistem de asigurare de pia˛„. Acolo pl„te∫ti o anumit„ sum„, c‚t vrei tu, ∫i iei Ón func˛ie de suma pe care ai pl„tit-o, ni∫te bani Ón final.

Aici ∫ti˛i c„ C.A.S.-ul este undeva oprit, se pl„tesc maximum cinci salarii medii brute pe economie. Deci la aceast„ sum„ se opre∫te plata C.A.S.-ului. Cel care c‚∫tig„, cei care c‚∫tig„ peste cinci salarii medii brute pe economie nu mai pl„tesc diferen˛a la C.A.S, ci se pot asigura Ón sisteme private sau alte sisteme care o s„ apar„, filonul 3 ∫i filonul 2.

## **Domnul Gheorghe Barbu**

**:**

R„spunde˛i la Óntrebare!

Am fost deputat ∫i ∫tiu s„ r„spund, s„ ∫ti˛i, dac„ este nevoie, domnule deputat. V„ mul˛umesc.

Deci eu cred c„ at‚t timp c‚t sistemul propune un anumit capac de plata C.A.S.-ului, ∫i presta˛iile sunt ca atare. Iar aici, p‚n„ la urm„, dac„ vre˛i, aceast„ cre∫tere, aceast„ plat„ pentru cre∫terea copilului, pentru concediul de maternitate nici n-ar fi trebuit s„ fie Ón acest sistem. Este un sistem care a fost preluat, Ón virtutea iner˛iei, de ani de zile ∫i au fost preluate ∫i alte pl„˛i care n-au leg„tur„ cu pensiile.

Dar, dac„ tot a r„mas aici, ∫i dac„ tot am vrut s„ Ómbun„t„˛im c‚t de c‚t sistemul, cred c„ solu˛ia bazat„ pe principiul solidarit„˛ii sociale este la ora asta cea mai favorabil„ at‚t pentru viitoarele mame, c‚t ∫i pentru bugetul actual ∫i de perspectiv„ al ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Amendamentul f„cut de parlamentarii din Grupul P.D., Iv„nescu Paula ∫i Barbu Gheorghe, ∫i care este Ómp„rt„∫it ∫i de grupul liberal, ∫i poate ∫i de al˛i colegi, propune eliminarea alin. 2 de la art. 125.

Deci fiind un articol de eliminare, propun s„ vot„m amendamentul d‚n∫ilor, cu care comisia nu este de acord, ∫i nici ini˛iatorul.

Ce obiec˛ii ave˛i, domnule deputat Barbu?

## **Domnul Gheorghe Barbu**

**:**

Œn raport este altceva dec‚t a fost depus.

Am aici ce a fost depus ∫i este scris de m‚n„. M-a˛i indus Ón eroare, Óntr-un fel. V„ rog s„ m„ scuza˛i! Ce a˛i depus este scris pe aceast„ h‚rtie, ∫i aceasta este. Pofti˛i, procedural, domnule deputat Dobre!

Procedural, trebuie s„ supune˛i Ónt‚i la vot retrimiterea la comisie, a∫a cum a fost prima propunere.

Este la discre˛ia mea s„ retrimit la comisie sau nu, s„ ∫ti˛i. Dac„ dori˛i, eu propun asta. Pre∫edinta comisiei nu este de acord.

Este excesiv...!

Nu, nu este excesiv, este regulamentar. Bun, facem retrimiterea la comisii.

Cine este pentru retrimiterea la comisii? V„ rog s„ num„ra˛i. 32 voturi pentru.

Cine este Ómpotriva trimiterii la comisie? V„ rog s„ num„ra˛i.

Pentru trimitere sunt 43 de voturi.

- 73 voturi Ómpotriva retrimiterii la comisie.

- Deci nu se retrimite la comisie, se supune votului. Cine este pentru amendamentul colegilor no∫tri, amen-

- dament care nu este acceptat de comisie ∫i de ini˛iator. Cine este pentru amendament? 16 voturi pentru. Ab˛ineri? 23 de ab˛ineri.

- Œmpotriv„? 87 voturi Ómpotriv„.

Deci amendamentul dumneavoastr„ nu a trecut.

Oprim lucr„rile aici, Óntruc‚t a expirat programul nostru

de lucru, iar pentru votul final nu este cvorum suficient.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 12,45._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 122/10.X.2003 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul 59.328 lei