În legãturã cu procedura de dezbatere a moþiunii vã informez cã în ºedinþa Biroului permanent ºi a Comitetului ordinii de zi de astãzi, 4 decembrie, s-a stabilit ca, dupã prezentarea moþiunii, sã se aloce Guvernului 45 de minute pe care sã ºi le administreze singur la începutul ºi sfârºitul dezbaterilor. Sã se aloce, în continuare, pentru fiecare parlamentar 20 de secunde, urmând ca grupurile parlamentare din care fac parte sã stabileascã pe cei care iau cuvântul. Potrivit însumãrii celor 20 de secunde, Grupului parlamentar al P.S.D. îi revin 54 de minute, Grupului România Mare Ð 25 minute, Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, Partidului Naþional Liberal câte 10, Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, 9, ºi Grupului minoritãþilor naþionale, 6.
Urmeazã sã îmi comunicaþi la prezidiu numele celor care iau cuvântul din partea Partidului Democrat, Partidului Naþional Liberal, U.D.M.R.-ului Ceilalþi mi-au prezentat lista.
În consecinþã, trecem la dezbateri. Dau cuvântul domnului deputat Andea Petru, de la P.S.D.; se pregãteºte în continuare domnul deputat Dumitru Palade, de la P.R.M.
Mai întâi, Guvernul rãspunde moþiunii dumneavoastrã. Dau cuvântul domnului ministru Valeca pentru a rãspunde în numele Guvernului conþinutului moþiunii.
## **Domnul ªerban Constantin Valeca Ñ** _ministru delegat pentru activitatea de cercetare_ **:**
## Mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Un grup de 57 deputaþi din Grupurile parlamentare ale P.N.L. ºi P.D. îºi bazeazã aceastã moþiune pe supoziþia cã actualul Executiv nu intenþioneazã sã-ºi respecte propriul Program de guvernare în privinþa importanþei acordate
activitãþii de cercetare, identificând aceastã crizã dupã aproape un an de guvernare, dupã derularea Bugetului de stat pe 2001 ºi aprobarea Bugetului de stat pe 2002.
În prezentarea fãcutã în moþiune se eludeazã situaþia cercetãrii româneºti la începutul anului 2001, crizã profundã de sistem datoritã politicii incoerente în domeniul activitãþii de cercetare, a seriei de ordonanþe ºi legi care s-au modificat continuu unele pe altele, prin articole reformulate sau abrogate, de multe ori contradictorii, cu influenþã nefastã asupra cercetãrii ºi cercetãtorilor.
Într-o asemenea situaþie a fost necesarã o nouã abordare, primele mãsuri pe care Guvernul a trebuit sã le ia au fost direcþionate prin întocmirea unui calendar coerent de îmbunãtãþire ºi completare a legislaþiei care sã permitã adaptarea sistemului naþional de cercetare ºtiinþificã, de dezvoltare tehnologicã ºi inovare la cerinþele procesului de integrare europeanã.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi din Grupurile parlamentare P.N.L. ºi P.D., nu dorim sã localizãm toatã vina pentru nerealizãrile din acest domeniu numai Guvernului din care aþi fãcut parte, P.N.L. ºi P.D., dar trebuie sã subliniem cã nu putem fi noi responsabili pentru situaþia actualã ºi pentru angajamentele asumate de dumneavoastrã la final de guvernare.
Trebuie sã vã reamintim, stimaþilor domni deputaþi din P.N.L. ºi P.D., cã în perioada 1996 Ð 1999 produsul intern brut pe locuitor a scãzut continuu ºi acest fapt s-a reflectat ºi în scãderea dramaticã în aceeaºi perioadã a fondurilor publice alocate cercetãrii ºtiinþifice.
Tocmai pentru a corecta ceea ce dumneavoastrã numiþi perspectiva sumbrã a cercetãrii, în anul 2001 actualul Guvern a fãcut eforturi deosebite, astfel cã suma alocatã de la bugetul de stat pentru finanþarea cercetãrii practic s-a dublat.
În acelaºi timp, ne-am asumat responsabilitatea implementãrii Programului naþional de cercetare-dezvoltare, prin lansarea a 10 noi programe, faþã de numai 4 programe iniþiate de fosta autoritate, Agenþia Naþionalã pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare, asigurând astfel premisele trecerii definitive de la finanþarea practic instituþionalã la cea competiþionalã în domeniul cercetãrii ºtiinþifice.
Prin aceastã mãsurã ºi prin politicile de parteneriat promovate am reuºit sã atragem resurse suplimentare prin cofinanþare care se ridicã în anul 2001 la peste 269 de miliarde, faþã de numai 61 de miliarde în anul 2000, ceea ce denotã o creºtere de peste 4 ori.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Vrem sã vã amintim, de asemenea, cã România nu a încheiat capitolul XVII al Acordului de aderare la Uniunea Europeanã aºa cum se afirmã în moþiune, ci negocierile de aderare la capitolul XVII Ñ ªtiinþã ºi cercetare Ñ au fost închise provizoriu, tratatul de aderare a României la Uniunea Europeanã urmând a se redacta dupã finalizarea negocierilor la toate cele 29 de capitole.
Documentul de poziþie din data de 28 martie 2000, prin care România îºi asumã responsabilitãþile referitoare la acest domeniu, a avut la bazã o declaraþie-angajament ca finanþarea cercetãrii sã reprezinte 1% din PIB pânã în anul 2007.
Poate pãrea cã înºiruirea acestor date nu are relevanþã, dar vrem sã sublinem cã prezentarea procesului
de integrare europeanã a cercetãrii româneºti a fost abordatã de cãtre autorii moþiunii, pornind de la premise false ºi care încearcã sã transfere Guvernului nostru responsabilitãþi fãrã legãturã cu realitatea economicã româneascã.
În aceastã situaþie ambiguã creatã pe parcursul anului 2000, referitor la procentul din PIB alocat pentru cercetare, probabil cã cel pe care l-aþi introdus în moþiune a fost ales la întâmplare, prin tragere la sorþi sau este un simplu joc politicianist.
Având în vedere relansarea economicã care se realizeazã prin politica actualului Guvern ºi corelat cu angajamentele asumate prin acordurile cu organismele financiare internaþionale, Executivul ºi-a propus în mod realist o creºtere a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare, în concordanþã cu tendinþele înregistrate în þãrile din Uniunea Europeanã, fãrã a le condiþiona de cheltuielile alocate pentru educaþie.
Aceastã prevedere a fost specificatã prin Ordonanþa nr. 32 din 26 februarie 2001 care a modificat prevederile din Legea nr. 95/1998 invocatã în moþiune, precum ºi în proiectul Legii cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice.
Trebuie reþinut faptul cã aceste prevederi fac parte dintr-un complex de mãsuri ce prevãd atragerea de fonduri de la agenþii economici interesaþi de proiectele de cercetare, prin cofinanþarea acestora.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Actualul Guvern acþioneazã ferm pentru integrarea comunitãþii ºtiinþifice ºi tehnice româneºti în sistemul european de ºtiinþã ºi tehnologie ca fiind o opþiune strategicã prioritarã.
În acest sens, pentru a furniza parteneri performanþi pentru cercetare europeanã, politicile în domeniul ºtiinþei ºi tehnologiei promoveazã în primul rând excelenþa ºtiinþificã ºi tehnologicã, prin evaluarea unitarã a performanþelor organizaþiilor de cercetare-dezvoltare, prin sprijin pentru dezvoltarea centrelor de excelenþã ºi a carierei ºtiinþifice, precum ºi pentru recunoaºterea importanþei ºi a valorii corpului profesional al oamenilor de ºtiinþã ºi al cercetãtorilor.
În al doilea rând, dezvoltarea infrastructurii pentru cercetare-dezvoltare ºi inovare în institutele de cercetare ºi în universitãþi prin: îmbunãtãþirea reþelelor informaþionale ºi de comunicaþii, stimularea formãrii centrelor viitoare de cercetare cu parteneri din þarã ºi strãinãtate, dezvoltarea unor centre regionale de inovare cu impact direct asupra capacitãþii de absorbþie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare ºi de îmbunãtãþire a mediului economic, adicã centre de informare ºi asistenþã în domeniul tehnologic, centre de transfer tehnologic, parcuri tehnologice ºi altele, în domenii ºtiinþifice ºi tehnice, în corespondenþã cu programele-cadru, de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene ºi pentru implementarea în spaþiul european de cercetare.
În al treilea rând, dezvoltarea reþelei naþionale de calculatoare pentru cercetare, ca principal instrument de creare a condiþiilor necesare pentru participarea la programele-cadru de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene ºi pentru implementarea ariei de cercetare europene.
În al patrulea rând, integrarea spaþiului naþional de cercetare în spaþiul european de cercetare ERA, prin corelarea programelor naþionale de cercetare-dezvoltare cu cele ale Uniunii Europene, în perspectiva deschiderii programelor naþionale de cercetare pentru cercetãtorii din statele membre UE.
Pentru a asigura ºi îmbunãtãþi participarea comunitãþii ºtiinþifice ºi tehnice autohtone la programele-cadru de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene am urmãrit ºi am realizat practic integral planul de acþiuni guvernamentale pe acest an pentru dezvoltarea, suportul legislativ, financiar ºi organizaþional. În termeni concreþi, obiectivele politicilor României în ºtiinþã ºi tehnologie orientate cãtre participarea la programele-cadru de cercetare-dezvoltare ale Uniunii Europene ºi pentru implementarea ERA sunt realizate în principal prin urmãtoarele instrumente: 1) Planul naþional de cercetare, dezvoltare ºi inovare; 2) Programul naþional de aderare a României la UE.
Menþionãm cã fondurile alocate începând cu anul 2001 pentru Programul de cooperare ºi parteneriat internaþional CORINT, din Planul naþional de cercetare, dezvoltare, inovare, prin care este sprijinitã participarea cercetãtorilor români la programe internaþionale de cercetare, reprezintã peste 10% din bugetul alocat întregului Plan naþional de cercetare, dezvoltare, inovare.
Fondurile alocate pentru participarea la subprogramele din CORINT care asigurã participarea la programele internaþionale derulate în spaþiul european, Programulcadru V, COST, NATO, EURECA, reprezintã peste 75% din bugetul pentru Programul CORINT.
În prezent, participarea României la Programul-cadru V este concretizatã prin: participarea a 102 instituþii cu activitate de cercetare din România la realizarea a 82 de contracte de cercetare încheiatã cu Comisia europeanã, cuprinderea a circa 40 de proiecte cu participare româneascã pe lista proiectelor recomandate pentru finanþare, la care negocierile pentru încheierea contractelor sunt în curs, mãrirea cotei de atragere a finanþãrii internaþionale de la circa 5% la aproximativ 40% din valoarea contribuþiei României la bugetul Programuluicadru V.
Planul naþional de aderare la Uniunea Europeanã cuprinde o secþiune dedicatã sectorului cercetare, dezvoltare tehnologicã în care obiectivul general este reprezentat de integrarea comunitãþii ºtiinþifice ºi tehnice din România în sistemul european de ºtiinþã ºi tehnologie.
În concluzie, Guvernul, prin Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, îºi respectã angajamentele asumate prin Programul de guvernare ºi considerã cã afirmaþiile din moþiune referitoare la integrarea cercetãrii româneºti în spaþiul de cercetare european, cât ºi cele referitoare la adaptarea sistemului naþional de cercetare ºtiinþificã ºi dezvoltare tehnologicã la cerinþele procesului de integrarea europeanã sunt în întregime nefondate.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi P.N.L. ºi P.D., ne reproºaþi cã nu este susþinutã activitatea de dotare a laboratorului de cercetare cu echipamente performante.
În acest sens, dorim sã subliniem cã prin bugetul de stat s-a asigurat creºterea nivelului fondurilor de investiþii direct alocate de la buget, urmãrind în acelaºi timp
alocarea acestor fonduri în regim competiþional pentru dezvoltarea centrelor de cercetare cu performanþe deosebite, inclusiv a infrastructurii acestora, prin programe de promovare a centrelor de excelenþã pe domenii ºtiinþifice ºi tehnologii prioritare.
Astfel, în anul 2001, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a susþinut financiar dezvoltarea infrastructurii a 16 institute naþionale, pentru dotarea cu 200 de calculatoare de ultimã generaþie, din care 10 staþii de lucru ºi servere, împreunã cu circa 1.000 de licenþe de software. De asemenea, s-au alocat peste 20 miliarde pentru aparaturã de laborator în 10 institute naþionale.
În acelaºi timp, s-au finalizat lucrãrile pentru nava de explorãri fluviale ISTROS, care a devenit astfel operaþionalã pentru cercetãri pe Dunãre ºi în Delta Dunãrii.
Este necesar a se sublinia cã prin fondurile alocate de la bugetul de stat sunt în curs de finalizare amenajarea ºi modernizarea navei de cercetãri oceanografice ”SomeºÒ, începute în luna mai a acestui an, navã destinatã cu precãdere cercetãrilor din zona platoului continental al Mãrii Negre, inclusiv pentru descoperirea de noi resurse energetice.
Din cele de mai sus rezultã cã angajamentul privind dotarea ºi informatizarea laboratoarelor cu echipamente ºi software de ultimã generaþie a fost, este ºi va rãmâne o prioritate a activitãþii noastre.
În altã ordine de idei, crearea unei infrastructuri care sã faciliteze transferul tehnologic ºi valorificarea rezultatelor cercetãrilor ºi sã se asigure un cadru instituþional corespunzãtor pentru creºterea vizibilitãþii cercetãrii în zona economicului ar fi trebuit pusã în operã de cei care s-au ocupat de destinele cercetãrii din 1997 pânã în 2000 ºi care trebuiau sã creeze Agenþia naþionalã de transfer tehnologic, conform Legii nr. 51/1996.
Probabil cã incoerenþa legislativã din perioada 1997 Ð 2000, mai sus menþionatã, produce confuzii ºi asupra autorilor moþiunii, prin faptul cã au scãpat din vedere cã prin Ordonanþa Guvernului nr. 8/1997, aprobatã prin Legea nr. 95/1998 s-a abrogat art. 15 din Legea nr. 51/1996 care abroga Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995 referitoare la înfiinþarea Agenþiei naþionale de transfer tehnologic.
Aºa cum am subliniat de la început, prima noastrã preocupare a fost de a asigura un cadru legislativ coerent pentru cercetare ºi astfel rolul acestei agenþii fãrã finanþare va fi luat de Societatea de investiþii pentru transfer tehnologic ºi dezvoltare, prevãzutã în proiectul Legii cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice.
Totodatã, în continuare, sunt prevãzute o serie de mãsuri pentru a mãri transferul tehnologic.
În prezent activitatea în domeniu este asiguratã corespunzãtor prin Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, unde existã o direcþie generalã de transfer tehnologic ºi inovare care se aflã în contact permanent cu inventatorii ºi cu organizaþiile acestora, astfel încât activitãþile inovative sã fie susþinute nemijlocit, în mod eficace ºi eficient.
O atenþie deosebitã s-a acordat mãsurilor imediate care s-au concretizat prin includerea în pachetele de informaþii aferente Planului naþional de cercetare, dezvoltare,
inovare, a cerinþelor ministerelor privind necesitãþile de proiecte de cercetare sau studii, în concordanþã cu strategiile de ramurã.
Acesta este modul prin care se realizeazã susþinerea politicilor economice prin proiecte de cercetare aplicativã.
Pentru a veni în întâmpinarea cerinþelor de aplicare a unor invenþii, în premierã dupã 1989, în 2001 s-a lansat în cadrul Programului naþional de cercetare, dezvoltare ºi inovare Programul INVENT, prin care încã din acest an se finanþeazã 40 de proiecte pentru prototipuri, având la bazã brevete de invenþii acordate de OSIM pentru inventatori, persoane fizice ºi juridice.
Contribuþia Executivului pentru stimularea activitãþilor de transfer tehnologic ºi inovare s-a concretizat în anul 2001 ºi prin organizarea Expoziþiei cercetãrii ”Conceput în RomâniaÒ, ce a cuprins ºi o secþiune distinctã dedicatã inventicii.
Inventatorii români au fost sprijiniþi financiar de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sã fie prezenþi atât la Salonul internaþional al invenþiilor, tehnicilor ºi produselor noi de la Geneva, unde s-au obþinut 25 de medalii de aur, cât ºi la Salonul internaþional al invenþiilor, cercetãrii ºi noilor tehnologii EURECA, de la Bruxelles, unde s-au obþinut pentru prima datã în istoria participãrii României Marele Premiu al juriului, precum ºi 68 de medalii de aur, dintre care 24 cu menþiunea specialã a juriului, astfel încât cercetarea româneascã, prin invenþiile ei, ocupând în ambele cazuri locul I între naþiuni, toate invenþiile prezentate fiind medaliate.
Trebuie sã mai adãugãm cã pentru medaliaþii de la Salonul internaþional al invenþiilor, tehnicilor ºi produselor noi, de la Geneva, Guvernul, prin Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, a acordat premii în valoare de 2,28 miliarde lei, ceea ce reprezintã din nou o altã premierã a actualului Cabinet.
Menþionãm cã iniþiatorul Legii nr. 64/1991 nu este Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi cã abrogarea art. 68 din aceastã lege care prevedea mãsuri stimulatoare pentru agenþii economici care implementeazã brevete de invenþii româneºti s-a produs prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 217/1999 promovatã de guvernarea dumneavoastrã.
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În perioada care s-a scurs de la instalarea noului Guvern, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a adoptat un plan de mãsuri special pentru stimularea capacitãþii de difuzare a rezultatelor cercetãtorilor în mediul economic ºi social, prin promovarea transferului gratuit cãtre agenþii economici interesaþi a rezultatelor de cercetare-dezvoltare obþinute în cadrul programelor finanþate din fonduri publice, dar nevalorificate pânã în prezent, la valoarea simbolicã de 1 leu, prin promovarea unui proiect de lege pentru completarea Legii nr. 64/2000, proiect de lege care este în curs de avizare.
Prin proiectul Legii cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice, s-au prevãzut o serie de facilitãþi acordate realizatorilor de invenþii ºi utilizatorilor acestora, prin stabilirea regimului drepturilor asupra rezultatelor, exclusivitatea asupra rezultatelor pentru agenþii economici care
cofinanþeazã proiecte de cercetare în proporþie de 50% (stimulând în acest fel dezvoltarea cercetãrii de firmã ca o componentã de bazã a inovãrii) ºi prin facilitãþi privind taxele de brevetare pentru unitãþile de cercetare-dezvoltare care sunt titulari de brevet.
Preocuparea permanentã pentru crearea ºi dezvoltarea unei pieþe a rezultelor de cercetare-dezvoltare s-a manifestat prin realizarea ºi dezvoltarea unei baze de date cu informaþii generale privind rezultatele de cercetare-dezvoltare. În acest sens, menþionãm cã s-a creat în premierã un site interactiv prin care se prezintã atât rezultatele cercetãrii, cât ºi cererea tematicã de cercetare din partea agenþilor economici.
Asigurarea informãrii tehnologice s-a realizat prin dezvoltarea unei infrastructuri performante, finanþatã prin proiecte de centre de transfer tehnologic în cadrul Planului naþional de cercetare, dezvoltare, inovare. Pentru dezvoltarea infrastructurilor specializate pentru transfer tehnologic ºi inovare, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a susþinut prin proiecte din cadrul Planului naþional înfiinþarea a 7 centre de transfer tehnologic care asigurã instruire, consultanþã, asistenþã tehnicã ºi informare-documentare, care se vor constitui într-o reþea de centre de transfer tehnologic, inovare ºi servicii.
Promovarea Legii cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice va conduce la întãrirea elementelor referitoare la dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic ºi inovare, prin introducerea unor prevederi speciale adresate acestei problematici. De asemenea, prin promovarea proiectului Legii parcurilor tehnologice ºi ºtiinþifice, se urmãreºte crearea legãturilor funcþionale între sectorul de cercetare, dezvoltare, inovare ºi agenþii economici.
În aceeaºi direcþie, de stimulare a aplicãrii tehnologiilor avansate, înfiinþarea Societãþii de investiþii pentru transfer tehnologic ºi dezvoltare, promovatã prin Legea cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice, introduce pentru prima datã ideea preluãrii riscului de piaþã în aplicarea rezultatelor cercetãrii.
Aºa cum reiese din cele prezentate, Guvernul a susþinut cu consecvenþã dezvoltarea infrastructurii specifice valorificãrii rezultatelor cercetãrilor prin transfer tehnologic, având permanent în preocupare ca aceasta sã producã efecte economice prin aplicarea lor în practicã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi P.N.L. ºi P.D.,
A considera ”Desfiinþarea Ministerului Cercetãrii ºi Tehologiei o idee nefericitã, care contravine modului în care statele europene membre ale Uniunii Europene organizeazã ºi înþeleg rolul cercetãrii tehnologiilor ºi sistemului inventivÓ, am citat, este o abordare care nu þine cont de angajamentele faþã de UE pentru integrare, prevãzute prin H.G. 456/2000, aprobate de cãtre P.N.L. ºi P.D.
Am dori sã vã amintim cã desfiinþarea Ministerului Cercetãrii ºi Tehnologiei în anul 1998 este rezultatul Hotãrârii de Guvern nr. 974/1998, promovatã de guvernarea dumneavoastrã, care a condus la înfiinþarea unei agenþii care nu avea reprezentativitate în Guvern.
Adoptarea soluþiei de integrare într-un singur minister a celor douã entitãþi existente în guvernarea anterioarã,
Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Agenþia Naþionalã pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare, se bazeazã pe complementaritatea obiectivelor ºi infrastructurii de cercetare, dezvoltare, inovare, în vederea stimulãrii aplicãrii în practicã a rezultatelor cercetãrii ºtiinþifice universitare ºi dezvoltãrii tehnologice. Aceastã soluþie nu contravine cu nimic practicii europene, în numeroase state cercetarea fiind integratã cu educaþia ºi învãþãmântul superior.
În legãturã cu programul legislativ, ne face plãcere sã vã aducem la cunoºtinþã cã angajamentele legislative prevãzute în planul de acþiuni al Guvernului pentru perioada 2001-2002 au fost devansate prin iniþierea proiectelor de lege cu privire la promovarea ºi dezvoltarea activitãþilor în domeniul nuclear (angajament asumat în documentul de poziþie la capitolul XVII pentru semestrul II 2000, aflat în fazã finalã de avizare la ministerul de profil).
În ceea ce priveºte legile specifice domeniului, în acest moment, Legea cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologie, precum ºi Legea cu privire la statutul cercetãtorului sunt elaborate ºi se aflã în fazã de avizare la ministerele de profil, urmând a fi adoptate de Guvern pânã la sfârºitul acestui an, dupã care vor fi înaintate spre aprobare Parlamentului. Prin promovarea acestor douã acte normative se va realiza un cadru instituþional adecvat realizãrii activitãþii de cercetare ºi se va defini ºi statutul cercetãtorului român în societatea româneascã.
Proiectul Legii cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice cuprinde o serie de reglementãri importante cu caracter de noutate, cum ar fi: înfiinþarea Consiliului naþional pentru politica ºtiinþei ºi tehnologiei, ca organism la nivel guvernamental care stabileºte prioritãþile strategice în plan economic ºi social, corelând politicile de cercetare, dezvoltare, inovare, precum ºi a acestora cu ansamblul politicilor economico-sociale; legiferarea Strategiei naþionale de cercetare ca instrument fundamental de definire a obiectivelor politicilor în domeniu, corelatã cu Strategia economicã naþionalã ºi cu cele de ramurã tehnologicã.
În scopul urgentãrii procesului de elaborare a Strategiei naþionale de cercetare, M.E.C. a realizat deja sinteza obiectivelor prioritare ale fiecãrui minister, înainte de intrarea în vigoare a legii.
Alt obiectiv este înfiinþarea Colegiului naþional de atestare a cercetãrii, în scopul aplicãrii unui sistem unitar de evaluare pe plan naþional a institutelor naþionale de cercetare-dezvoltare; reforma institutelor naþionale de cercetare-dezvoltare, ca formã juridicã de organizare specificã a domeniului.
Un alt obiectiv este crearea unei societãþi de investiþii pentru transfer tehnologic ºi dezvoltarea sa ca instrument nou de tip ”fond de riscÒ, constituit din fonduri publice ºi private, pentru a sprijini în mod direct crearea ºi dezvoltarea agenþilor economici inovativi care aplicã rezultatele de cercetare-dezvoltare.
Un alt obiectiv sunt prevederile referitoare la venitul lunar al personalului de cercetare atestat, care se poate ridica pânã la limita echivalentului în lei a sumei de 1.500 de euro, dacã, concomitent cu execuþia termenelor
finanþate cu fonduri de la bugetul de stat, deruleazã ºi proiecte finanþate din programe internaþionale sau fonduri private.
Un alt obiectiv este remunerarea studenþilor ºi doctoranzilor care participã la proiecte de cercetare-dezvoltare. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Problema tinerilor absolvenþi, care sunt din ce în ce mai puþin atraºi în munca de cercetare, ne preocupã ºi o avem permanent în vedere. Tocmai de aceea, din acest an, am introdus în cadrul grilei de evaluare a proiectelor finanþate în cadrul planului naþional un sistem de bonificaþii pentru cei care atrag ºi menþin în activitatea de cercetare tinerii cu performanþe profesionale deosebite. De asemenea, în cadrul Programului de granturi existã douã subprograme care se adreseazã studenþilor ºi tinerilor cercetãtori, cãrora li se oferã suportul necesar pentru formarea profesionalã ºi susþinerea activitãþilor proprii de cercetare.
Referitor la înfiinþarea unui fond de garantare a participãrii la licitaþie a unitãþilor de cercetare-dezvoltare, dupã consultãri cu partenerii sociali, am elaborat un proiect de lege care sã modifice actele normative în vigoare, permiþând accesul mai uºor la licitaþii al unitãþilor de cercetare-dezvoltare.
Prin urmare, referirile din moþiune la angajamentele asumate de M.E.C. cu privire la Legea cercetãrii ºtiinþifice, Legea cu privire la statutul cercetãtorului, revizuirea sistemului de salarizare, Fondul de risc pentru aplicarea rezultatelor cercetãrii ºi Fondul de garantare a participãrii la licitaþii ºi preocupãrile pentru atragerea ºi menþinerea tinerilor cercetãtori au fost îndeplinite, unele chiar înainte de termen, prin iniþierea proiectelor de lege, care se aflã în diverse faze de avizare sau alte acte normative deja adoptate.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Procesul de privatizare a unitãþilor de cercetare-dezvoltare desfãºurat în perioada 1997-2000 a avut un efect devastator asupra întregii activitãþi de cercetare, întrucât majoritatea institutelor privatizate (practic, pentru valorile lor imobiliare: clãdiri, terenuri º.a.) nu ºi-au menþinut profilul de activitate. Astfel, majoritatea personalului atestat din cercetare sau proiectare din institutele în cauzã a fost nevoit fie sã pãrãseascã instituþia, fie sã se reprofileze, de multe ori, pentru o muncã sub nivelul lor de pregãtire.
Deºi moþiunea invocã lipsa unei atitudini constructive faþã de societãþile comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare, menþionãm cã în perioada 1997-2000 au fost privatizate 133 de societãþi de profil. Dumneavoastrã, domnilor deputaþi din P.D. ºi P.N.L., aþi avut la dispoziþie pentru privatizare, practic, întreaga reþea de unitãþi de cercetare-dezvoltare ºi acum vã ”îngrijoreazãÒ cele doar 9 societãþi comerciale de profil care au mai rãmas cu capital integral de stat în decembrie 2000, uitate, probabil, în portofoliul fostului APAPS.
Aceste rezultate nesatisfãcãtoare predate la sfârºitul anului 2000 ne-au determinat sã elaborãm proiectul unui protocol privind pregãtirea, efectuarea ºi finalizarea privatizãrii societãþilor comerciale cu profil de cercetare, dezvoltare, proiectare, pus de acord de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii cu reprezentanþii Uniunii Patronale a
Unitãþilor din Cercetare, Dezvoltare, Proiectare din România ºi ai Federaþiei Sindicatelor Lucrãtorilor din Cercetare, Dezvoltare, Proiectare din România, care a fost înaintat spre semnare la APAPS.
În vederea îmbunãtãþirii procesului de privatizare a societãþilor comerciale cu profil de cercetare, M.E.C. urmãreºte ca obiective:
1) Pãstrarea profilului ºi dezvoltarea activitãþii de cercetare, dezvoltare, proiectare a respectivelor societãþi comerciale dupã privatizare.
2) Menþinerea ºi dezvoltarea patrimoniului intelectual existent.
3) Protecþia documentaþiilor de interes naþional aflate în arhivele tehnice ale societãþilor comerciale care se privatizeazã, în conformitate cu prevederile Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naþionale, prin depunerea acestor arhive fie la Arhivele Naþionale fie la Institutul Naþional de Cercertare, Dezvoltare sau la instituþii publice desemnate de M.E.C.
În plus, menþionãm cã s-au luat ºi o serie de mãsuri suplimentare, printre care putem aminti analiza unificãrii unor institute de cercetare, în principal din portofoliul APAPS, cu departamente de cercetare din diverse universitãþi de stat, existând deja trei expresii de intenþie.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Activitatea de cercetare reprezintã un vârf de lance în promovarea progresului tehnologic, care poate relansa economia româneascã, de aceea noi considerãm cã dezbaterile pe aceastã temã nu trebuie sã fie utilizate în mod abuziv, ca instrumente de acumulare de capital politic, ci, recunoscându-se rolul ºi importanþa de ordin strategic ale activitãþilor de cercetare, planul de acþiuni în domeniu ar trebui sã fie susþinut de toate grupãrile politice. Prin aceasta, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii va lucra în continuare la elaborarea cadrului legislativ care sã asigure dezvoltarea coerentã a domeniului, având în vedere aici elaborarea proiectelor de lege referitoare la înfiinþarea parcurilor tehnologice ºi ºtiinþifice; la domeniul nuclear, prin promovarea Legii privind organizarea activitãþilor din domeniu ºi gospodãrirea deºeurilor radioactive ºi a combustibilului nuclear ars ºi la reglementarea relaþiilor cu Laboratorul european de la Geneva.
Ca acþiuni suplimentare, nu vrem sã utilizãm formule referitoare la ”greaua moºtenire a guvernãrii trecuteÒ, dar trebuie menþionat aici cã din bugetul cercetãrii pe 2001 am fost nevoiþi sã achitãm restanþe, ca urmare a proastei gestionãri a resurselor financiare de cãtre guvernarea precedentã ºi a nerespectãrii angajamentelor internaþionale asumate. Astfel, rezolvarea problemelor legate de colaborarea internaþionalã a implicat achitarea unor datorii restante la cotizaþii la IUCN Dubna, pentru perioada 1999-2000: 21,2 miliarde; la Centrul internaþional pentru inginerie geneticã ºi biotehnologie Trieste-Italia: 1 miliard; la Programul-cadru 5: 111,4 miliarde de lei; iar la Sern: 8,9 miliarde, angajându-se o sumã totalã de 143,4 miliarde. În cazul Sern, datoritã unor angajamente asumate fãrã bazã juridicã, pânã în decembrie 2000, M.E.C. a fost nevoit sã iniþieze o serie de acte normative interne ºi sã negocieze acorduri internaþionale necuprinse în Programul de guvernare.
Adãugând la totalul datoriilor ºi sumele pentru Programul Orizont 2000 ºi Planul naþional de cercetaredezvoltare, restante din anul 2000, în sumã de 78 de miliarde de lei, rezultã cã din bugetul anului 2001 a trebuit sã plãtim datorii, graþie unor mãsuri întreprinse de guvernarea dumneavoastrã, în sumã de 221,4 miliarde, ceea ce reprezintã afectarea cu circa 12% a bugetului alocat cercetãrii în acest an.
Concluzionãm cã informaþiile prezentate conþin acþiuni întreprinse de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii în cele 11 luni de la preluarea guvernãrii, acþiuni ce vin în susþinerea argumentelor cã Guvernul îºi respectã angajamentele asumate ºi cã este preocupat de transpunerea în practicã a Programului de guvernare.
Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În ultima lunã au fost înregistrate la Camera Deputaþilor ºi Senat 4 moþiuni simple pe diverse probleme privind politica internã ºi externã a Guvernului. Recurgerea la proceduri referitoare la moþiune nu trebuie sã se transforme dintr-un drept constituþional într-un abuz, sã obstrucþioneze derularea normalã a activitãþilor parlamentare ºi executive. Dacã nu se respectã aceastã cerinþã democraticã elementarã, moþiunea devine un instrument politicianist, demagogic, de manipulare a opiniei publice.
Având în vedere argumentele prezentate asupra tuturor problemelor învederate de semnatarii moþiunii, Guvernul propune plenului Camerei Deputaþilor ca moþiunea susþinutã de cei 57 de deputaþi aparþinând Grupurilor parlamentare ale P.N.L. ºi P.D. sã fie respinsã prin votul dumneavoastrã.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.