Corneliu Ciontu

## Stimaþi colegi,

Întreaga societate româneascã este conºtientã în acest moment de caracterul artificial ºi gãunos al aerului suficient ºi optimist pe care actuala putere îl arboreazã. Un veritabil val de propagandã se abate zilnic asupra românilor, încercând sã-i convingã pe aceºtia de viaþa bunã ºi confortabilã pe care o duc.

Totuºi, toatã aceastã construcþie firavã se prãbuºeºte atunci când un oaspete strãin, obiectiv ºi imparþial, este dispus sã spunã lucrurilor pe nume.

Prezent recent la Bucureºti, preºedintele Comisiei parlamentare RomâniaÐUniunea Europeanã, Domenico Mennitti a declarat: ”În România existã multe legi, dar ele sunt greu sau deloc transpuse în practicã, aºa cum se întâmplã, spre exemplu, în cazul independenþei magistraturii sau al libertãþilor civile.Ò Un alt oaspete important, Pat Cox, preºedintele Parlamentului European, a declarat cã, citez, ”corupþia este un motiv de îngrijorare. Administraþia publicã ºi justiþia au nevoie de independenþã ºi integritateÒ.

Pe scurt, douã din domeniile cele mai importante ale reformei promise în campania electoralã, justiþia ºi administraþia, sunt, în viziunea partenerilor noºtri externi, compromise. Faptul cã acestea sunt, în acest moment, cangrenate de corupþie o demonstreazã recentul scandal al deturnãrilor fondurilor Uniunii Europene din România, prezentat pe larg de prestigiosul cotidian german ”Die Toige ZaitungÒ, care semnaleazã destinul bizar al celor peste 20 de milioane de dolari alocaþi de Uniunea Europeanã Vãii Jiului.

Sã mergem mai departe. Actualul Guvern se laudã, prin statistici ºi grafice parþiale, cu importante realizãri în domeniul economic. Iatã însã cã diagnosticul rece ºi lucid al Forumului Economic Mondial spune cu totul altceva. Conform acestuia, România a cãzut, în ultimul an, cu nu mai puþin de zece locuri în clasamentul creºterii economice. Cu excepþia Ucrainei, suntem ultimii din Europa, fiind devansaþi de state precum Trinidad-Tobago, Zimbabwe sau Nicaragua. Aceasta nu este, domnilor guvernanþi, cine ºtie ce performanþã.

Un alt domeniu cu care se mândresc actualii guvernanþi este politica externã. Iatã însã cã unul dintre cei mai influenþi analiºti americani ai momentului, Richard Kaplan, publicã în ”New York TimesÒ o analizã extrem de durã a diplomaþiei româneºti din ultimii ani. Observând cã politica externã a lui Nicolae Ceauºescu era una prooccidentalã, deºi politica sa internã era una de tip sovietic, Kaplan scrie: ”Liderii români urãsc sã fie comparaþi

cu Ceauºescu, dar politica lor externã este conformã tiparului acestuia.Ò Din pricina corupþiei ºi a sãrãciei, reputatul analist considerã cã integrarea europeanã a României, în acest moment, citez, ”ar putea altera EuropaÒ.

Iatã pe scurt poziþia celor care observã România din exterior. Încercarea Executivului de a ocoli ºi oculta aceste luãri de poziþie, scoþând în evidenþã, în bunã tradiþie comunistã, tocmai laudele ºi încurajãrile de circumstanþã ºi curtoazie, nu poate înºela pe nimeni.