S-au Ónscris la dezbateri din partea Partidului Social Democrat domnii deputaþi Radu Podgoreanu, Viorica Afr„sinei, Ioan Bivolaru, Ionel Olteanu, Dumitru Buzatu; din partea Grupului parlamentar al PRM, iniþiatorul moþiunii, doamna Leonida Lari, domnii Dumitru B„l„eþ, Nicolae Leon„chescu, Sever Me∫ca. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat s-au Ónscris domnii deputaþi Radu Berceanu ∫i Mihai Baciu; de la PNL, domnul Puiu Ha∫otti ∫i de la minorit„þi, domnul deputat Sotiris Fotopulos.
Dau cuv‚ntul reprezentantului Guvernului, pentru a r„spunde la aceast„ moþiune, exprim‚nd opinia Executivului.
Domnul ministru D‚ncu.
**Domnul Vasile DÓncu —** _ministrul informaþiilor publice_ **:**
Domnule pre∫edinte al Camerei Deputaþilor, Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,
Œnainte de a intra Ón fondul problemelor ridicate de aceast„ moþiune, ∫i anume r„spunderea Guvernului Rom‚niei Ón sprijinul rom‚nilor din afara graniþelor statului, inclusiv al rom‚nilor de dincolo de Prut, v„ rog s„-mi permiteþi a evidenþia cel puþin un punct comun Ómp„rt„∫it, cred, de toate partidele parlamentare.
Dincolo de faptul c„ moþiunea este un instrument de lupt„ politic„ pe deplin legitim ∫i democratic, ea reprezint„ totodat„ ∫i dovada preocup„rii dumneavoastr„ pentru problema ap„r„rii identit„þii naþionale. Am speranþa c„ putem folosi acest prilej nu pentru polemici sterile, ci Ón scopul unor dezbateri utile ai c„ror beneficiari s„ fie Óns„∫i comunit„þile rom‚nilor care tr„iesc Ón afara frontierelor þ„rii.
Admitem, a∫adar, c„ suntem cu toþii uniþi Ón jurul aceleia∫i idei: trebuie s„ facem ceva pentru ameliorarea situaþiei etnicilor rom‚ni, a c„ror identitate naþional„ este ameninþat„ de diverse tendinþe asimilaþioniste. Indiferent de apartenenþa politic„, fiecare dintre noi suntem pu∫i aici Ón faþa unei probleme care nu are culoare politic„ ∫i nu poate fi rezolvat„ prin apeluri la argumente ideologice. Trebuie s„ convenim c„ exist„ chestiuni care dep„∫esc cadrul politic de dezbatere ∫i se Ónscriu Óntr-o dimensiune naþional„ Ón care partizanatul devine cel puþin inutil, dac„ nu riscant.
Dac„ suntem perfect de acord asupra necesit„þii unei implic„ri susþinute a statului rom‚n Ón ajutorarea rom‚nilor r„sp‚ndiþi dincolo de frontiere, concepþiile noastre Óncep s„ se disting„ ∫i s„ se despart„ c‚nd vorbim despre modul Ón care suntem datori s„ ne atingem scopul. Moþiunea depus„ de c„tre parlamentarii Partidului Rom‚nia Mare expune un asemenea punct de vedere. Rolul meu este s„ prezint perspectiva Guvernului, argument‚nd poziþia noastr„ ∫i raþiunile care ne-au determinat s„ o adopt„m.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002
Cerinþele enumerate Ón moþiune pot fi considerate rezonabile, Óns„ numai rup‚ndu-le de contextul geopolitic actual. Or, tocmai aici este diferenþa ce separ„ acest punct de vedere de abordarea noastr„, care se bazeaz„ pe o interconexiune a problemelor. Nu le putem urm„ri, obiectivele de politic„ naþional„, decup‚ndu-le, pur ∫i simplu, din contextul internaþional ∫i regional. Nu putem sfida regulile unui joc geopolitic extrem de dificil Ón care statul nostru trebuie s„ dovedeasc„ foarte mult„ prudenþ„ ∫i echilibru. Œn sf‚r∫it, dar mai important dec‚t orice, nu ne putem permite nici un pas riscant care ar putea periclita ∫ansele noastre de integrare european„ ∫i euroatlantic„ Óntr-un an decisiv pentru realizarea lor.
A vorbi acum despre conjunctura favorabil„ reÓntregirii neamului rom‚nesc mi se pare un act oarecum exaltat, cu o mare Ónc„rc„tur„ afectiv-emoþional„, dar cu un simþ al realit„þii atrofiat.
Poate c„ ar fi utile aici c‚teva preciz„ri. Din punct de vedere identitar – ∫i aici m„ refer la cultur„, limb„, religie, tradiþii –, neamul rom‚nesc nu a fost niciodat„ scindat ∫i nu este locul s„ aducem Ón discuþie problema acestui tip de reÓntregire.
Dac„ ne referim la dimensiunea politic„ a problemei, atunci situaþia devine extrem de delicat„. Ce ar Ónsemna, din acest punct de vedere, reÓntregirea neamului? Declan∫area unui r„zboi cu toate statele vecine pe ale c„ror teritorii locuiesc rom‚ni?! Oare este at‚t de greu de Ónþeles c„ ostilizarea vecinilor no∫tri ar Ónsemna o prostie politic„ secular„, acum, c‚nd avem nevoie de stabilitate?
Doamnelor ∫i domnilor,
Politica extern„ a Rom‚niei urmeaz„ o doctrin„ care postuleaz„ integrarea ∫i colaborarea, nu izolarea ∫i agresivitatea. Œn luna octombrie, la Praga, noi ne propunem s„ fim invitaþi pentru a Óncepe demersurile de aderare la cea mai puternic„ alianþ„ militar„ a lumii. Este momentul ca dintr-un membru de facto al NATO, Rom‚nia s„ devin„ membru _de jure._
De asemenea, acest an este unul decisiv Ón ceea ce prive∫te parcurgerea Ón vitez„ a unor etape importante de negociere cu Uniunea European„. Dup„ cum ∫tim cu toþii, Rom‚nia nu are, la ora actual„, o dezvoltare economic„ impresionant„ sau m„car suficient„ pentru a constitui un atu al nostru Ón aceast„ direcþie. Deci, Ón aceste condiþii, ce avem noi de oferit? Ce anume ne-ar recomanda ca partener credibil ∫i atractiv pentru forurile internaþionale Ón care ne propunem s„ accedem?
Œnainte de orice, Rom‚nia este valoroas„ prin rolul s„u de factor stabilizator Ón regiunea Europei Centrale ∫i de Sud-Est. Mai mult dec‚t at‚t, argumentul pe care tindem s„-l facem cunoscut peste tot este acela c„ suntem gata oric‚nd spre a ne asuma un rol de lider Ón aceast„ privinþ„. Mai este, oare, nevoie s„ definesc exact ce Ónseamn„ rol de lider ∫i nucleu generator de stabilitate? Œl cunoa∫tem cu toþii. Œnseamn„ implicarea activ„ Ón orice tip de acþiune care promoveaz„ pacea regional„ ∫i Ón dezamorsarea oric„rei crize care ameninþ„ aceast„ zon„. Œnseamn„, de asemenea, un climat de toleranþ„ interetnic„ ∫i interreligioas„, care transform„ teritoriul Rom‚niei Óntr-o oaz„ de stabilitate implantat„ pe teritoriul cu nisipuri mi∫c„toare ale Balcanilor. S„ nu uit„m c„ exist„ þ„ri mai aproape de lumea civilizat„ dec‚t noi, dar pe care
le-am dep„∫it la capitolul îtoleranþe interetnice“, ceea ce nu este puþin lucru.
Poziþia geostrategic„ a Rom‚niei Ón zon„ Óncepe s„ fie perceput„ la adev„rata sa importanþ„. F„r„ s„ supraevalu„m rolul Rom‚niei Ón politica de securitate a NATO, nu putem s„ nu constat„m c„ putem servi ca element stabilizator Ón aceast„ regiune. Evoluþiile politice din Republica Moldova ∫i Ucraina, precum ∫i recentele tulbur„ri din Macedonia pun Ón evidenþ„ contribuþia Rom‚niei la procesul de pacificare a Europei de Sud-Est. Rom‚nia Ó∫i poate dovedi expertiza Ón medierea conflictelor din regiune ∫i Ón identificarea soluþiilor de compromis.
Politica extern„ a Rom‚niei este Óndreptat„ exclusiv spre promovarea cooper„rii ∫i asigur„rii unui climat de stabilitate internaþional„, iar integrarea Rom‚niei Ón NATO se subsumeaz„ pe deplin acestui obiectiv de ansamblu al politicii noastre externe.
Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,
Ast„zi Ón Europa se manifest„, cu egal„ forþ„, dou„ fenomene opuse: uniunea, deci integrarea, ∫i fragmentarea. Exist„ un formidabil efort de integrare ∫i, pe de alt„ parte, un tehnicit manifest de spaþiu public european. Œntre aceste extreme, Rom‚nia trebuie s„ navigheze cu infinit„ precauþie. C‚ntecelor de siren„ nostalgice trebuie s„ li se r„spund„ cu un demers politic raþional, dezb„rat de resentimente ∫i prejudec„þi care trebuie s„ ne lase libere opþiunile viitoare.
P„strarea unui climat pa∫nic de Óncredere reciproc„ Óntre statele din zon„ este un þel fondamental al politicii noastre externe. S„ nu uit„m c„, except‚nd unele momente Ón care intervenþia unor mari puteri str„ine a dezechilibrat regiunea, popoarele central-europene nu au purtat nici un r„zboi Óntre ele Ón secolul trecut. Este un punct de plecare pentru acest mileniu. Nu vom putea avansa, dac„ nu vom reu∫i s„ ne Ónþelegem Óntre noi, s„ ne discut„m deschis problemele ∫i s„ ne ap„r„m valorile. Trebuie s„ fim lucizi ∫i s„ vedem direcþia Ón care se Óndreapt„ istoria. Þinta noastr„ este aceea a ader„rii la Uniunea European„ Ón primul deceniu al mileniului al treilea. Poporul rom‚n are o legitimaþie de popor european, certificat„ prin tradiþia, limba ∫i istoria sa. Nimeni nu poate nega aceast„ realitate, nici unele forþe care se Ónc„p„þ‚neaz„ s„ susþin„ teza caracterului retrograd al statului naþional unitar rom‚n, nici cei care consider„ c„ singura form„ de afirmare a rom‚nilor este delimitarea lor agresiv„ faþ„ de naþiunile conlocuitoare ∫i faþ„ de realit„þile unei lumi globalizate. Trebuie s„ afirm„m r„spicat: limba, istoria ∫i identitatea noastr„ naþional„ sunt cei mai buni susþin„tori ai cauzei poporului rom‚n.
Tr„im vremuri Ón care excesele de naþionalism agresiv fac ravagii ∫i este firesc ca ele s„ fie aspru taxate de mediile politice, de opinia public„ din lumea democratic„. Dorim s„ ne afirm„m interesul de a aparþine acestei lumi. Prin urmare, trebuie s„ ne supunem regulilor ei. Mai mult, trebuie s„ ne remarc„m ca model pozitiv, s„ fim exemplari, Óntr-o anumit„ m„sur„ chiar invidiaþi pentru ceea ce avem realmente bun. Dac„ dorim ca rom‚nii no∫tri care tr„iesc Ón alte state s„ fie respectaþi ∫i ocrotiþi, atunci nu putem impune acest lucru dec‚t printr-o politic„ f„r„ repro∫, de toleranþ„ faþ„ de minorit„þile etnice care tr„iesc pe teritoriul nostru.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002
Œn acest context, foarte limpede ∫i acceptat ca atare de Óntreaga societate rom‚neasc„, ne putem da seama de caracterul inoportun al acestei moþiuni simple. Nu ne putem permite Ón acest moment s„ cre„m un conflict de interese Óntre obiectivele noastre majore ∫i modalit„þile noastre de acþiune. Nu ne putem permite, Ón acest moment, s„ cre„m un conflict de interese care s„ aduc„ Guvernul Óntr-o situaþie ca s„ fie jenate eforturile concentrate de aderare la NATO ∫i la Uniunea European„.
Statul rom‚n, cu toate instituþiile sale, este responsabil pentru Ómbun„t„þirea imaginii naþionale pe plan extern. Mai mult, dac„ ne aplec„m analitic asupra detaliilor moþiunii depuse de Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, observ„m c„ ele nu se Óntemeiaz„ pe informaþii corecte, ci c„ Óncearc„ s„ acrediteze impresia unei atitudini de neimplicare a Guvernului Ón problema sprijinirii rom‚nilor din afara graniþelor, ∫i Ón special a celor din Republica Moldova.
Guvernul a elaborat obiective clare privind sprijinul statului pentru rom‚nii de peste hotare at‚t Ón strategia de guvernare, c‚t ∫i Ón strategia special„ pe termen mediu ∫i lung, pentru dezvoltarea relaþiilor cu etnicii rom‚ni ∫i organizaþiile romnilor de pretutindeni. Aceste strategii reprezint„ un cadru de m„suri concrete, cu termene fixe ∫i responsabilit„þi bine definite, pe care Guvernul ∫i le-a asumat.
Œn relaþia cu vecinii no∫tri de peste Prut, a fost Ónfiinþat un oficiu al Guvernului pentru gestionarea relaþiilor cu Republica Moldova ∫i s-a inclus Ón buget un fond la dispoziþia Guvernului pentru relaþiile cu vecinul nostru de peste Prut. Totodat„, a mai fost Ónfiinþat un comitet interministerial pentru rom‚nii de pretutindeni, care proiecteaz„ ∫i aplic„ politici de specialitate privind ajutorul acordat ap„r„rii identitare. Acesta este cadrul instituþional Ón politica Rom‚niei faþ„ de etnicii rom‚ni care tr„iesc dincolo de graniþele þ„rii. El nu se limiteaz„ la instituþiile deja Ónfiinate, ci este dezvoltat prin organizarea unui Consiliu consultativ al rom‚nilor de pretutindenþi. Œn intenþia noastr„, acest consiliu va fi un forum de dezbatere ∫i dialog Óntre instituþiile din Rom‚nia ∫i organizaþiile ∫i personalit„þile rom‚ne din afara graniþelor. Este o idee util„ ∫i eficient„ Ón dezvoltarea fluxului comunicaþional rom‚no-rom‚n, cu prec„dere Ón domeniul contactelor culturale ∫i Ón domeniul politicii de protecþie identitar„.
Œn ceea ce prive∫te sugestiile care implic„ Ón„sprirea relaþiilor cu Guvernul Ucrainei, p‚n„ la retrocedarea teritoriilor aparþin‚nd istoric Rom‚niei, a∫ prefera s„ nu intru Óntr-o polemic„ steril„ ∫i demagogic„. Rom‚nia are un tratat de bun„ vecin„tate, semnat cu Ucraina, pe care nu Guvernul nostru l-a negociat ∫i semnat, dar pe care Guvernul nostru este angajat s„-l respecte.
Orice guvern responsabil ar urma calea aleas„ de noi ∫i ar folosi acest cadru bilateral pentru protecþia ∫i ajutorarea rom‚nilor care tr„iesc Ón þ„rile vecine.
Acest tratat a fost receptat pozitiv de c„tre mediile politice internaþionale, el este un pilon important al stabilit„þii regionale est-europene ∫i ar fi hazardat s„ renunþ„m la el. Din contr„, dup„ 10 ani de Óngheþ politic, Ón anul 2001 au fost relansate relaþiile politice ∫i economice cu Ucraina. Vizita recent„ la Bucure∫ti a primului-ministru ucrainean vine s„ confirme aceast„ evoluþie pozitiv„. Avem Óncredere c„ problemele aflate Ónc„ Ón discuþie Ó∫i
vor g„si o rezolvare c‚t mai grabnic„, cu at‚t mai mult cu c‚t a fost Ónfiinþat„ o comisie mixt„ guvernamental„ rom‚no-ucrainean„. Œn cadrul acesteia sunt negociate toate aspectele privind respectarea drepturilor etnicilor rom‚ni care tr„iesc pe teritoriul Ucrainei, respectarea asigurat„ printr-o monitorizare permanent„ la faþa locului.
Dac„ Ómi permiteþi o sugestie, a∫ propune ca ∫i Parlamentul Rom‚niei s„ iniþieze acþiuni asem„n„toare Ón colaborare cu Legislativul Ucrainei, mai ales c„ exist„ de mai bine de 6 ani un fundal pozitiv de comunicare Óntre cele dou„ foruri din Rom‚nia ∫i Ucraina.
Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,
Stimaþi invitaþi,
Trec‚nd acum la problema Pactului RibbentropMolotov, a∫ dori s„ fac c‚teva observaþii. Acest act a devenit nul Ónc„ din momentul semn„rii sale. Cu alte cuvinte, nu a∫ fi de acord s„ concentr„m dezbaterea privind soarta rom‚nilor aflaþi dincolo de graniþele þ„rii exclusiv prin prisma acestui tratat ∫i a protocoalelor sale secrete. Mai degrab„ ar trebui s„ ne Óntreb„m de ce trebuie s„ ne preocupe at‚t denunþarea unui pact care oricum este nul. Este adev„rat, consecinþele sale Ónc„ subzist„, dar ar fi iluzoriu s„ credem c„ le putem contracara prin simpla denunþare a Pactului Ribbentrop-Molotov.
S„ nu facem abstracþie de faptul c„ lumea a suferit schimb„ri dramatice Ón ultimul timp. Evenimentele desf„∫urate Ón S.U.A. la 11 septembrie 2001 au modificat radical datele problemei. Apropierea dintre Statele Unite ∫i Rusia este deja o certitudine pe fondul afirm„rii unui periculos du∫man comun al celor dou„ puteri: terorismul internaþional. Œn acest moment este clar ∫i faptul c„ NATO Ó∫i va redefini obiectivele ∫i componenþa. Rom‚nia trebuie doar s„ practice o politic„ extern„ inteligent„, generatoare de perspectiv„.
Statele naþionale erau p‚n„ acum arbitrii supremi Ón deciziile care priveau proprii cet„þeni sau persoanele care intrau sub autoritatea lor. Acum sistemele naþionale de drept se subordoneaz„ normelor de drept stabilite de Convenþia European„ Óntr-o gam„ extins„ de domenii. Œn cazul Ón care legislaþia Statelor Europene nu corespunde principiilor Curþii Europene a Drepturilor Omului, ea este amendat„ pentru a r„spunde deciziei acestei instituþii. Identitatea supranaþional„ european„ Ón formare Ó∫i g„se∫te Ón acest caz cea mai bun„ ilustrare. Orice cet„þean sau organizaþie nonguvernamental„ ce poate demonstra c„ a suferit o Ónc„lcare a drepturilor prev„zute Ón Convenþia European„ Ó∫i poate prezenta cazul la Curtea European„ de Justiþie. Ariile de competenþ„ a Curþii Europene de Justiþie sunt: legislaþia familiei, drepturile copilului, politicile de angajare, libertatea de exprimare ∫i politica militar„.
Œn aceast„ optic„ trebuie s„ se Ónscrie politica Rom‚niei faþ„ de Republica Moldova. Evident, nu putem facem abstracþie de faptul c„ noua conducere a Republicii Moldova a imprimat o alt„ direcþie de politic„ extern„. Nu putem trece cu vederea nici tendinþele repetate ale Guvernului de la Chi∫in„u de a exprima poziþii antirom‚ne∫ti inacceptabile. Ideea eronat„ a existenþei unei limbi ∫i a unui popor moldovenesc induc o stare de rom‚nofobie Ón r‚ndul cet„þenilor Republicii Moldova.
Ne Óngrijoreaz„, de asemenea, faptul c„ aceast„ m„sur„ este folosit„ Ón detrimentul cultiv„rii ∫i folosirii lim-
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002
bii rom‚ne, unul din c‚∫tigurile obþinute de cet„þenii moldoveni, dup„ declararea independenþei. Ultimele evoluþii geopolitice din regiune sunt de natur„ s„ Óngrijoreze statul rom‚n cu privire la respectarea drepturilor rom‚nilor care tr„iesc peste hotare. Toate aceste probleme trebuie Óns„ abordate Óntr-un dialog constructiv cu partenerii europeni pentru identificarea urgent„ a unor soluþii capabile s„ protejeze drepturile fundamentale ale cet„þenilor rom‚ni.
Œn arhitectura instituþional„ a vechiului continent, Curtea European„ a Drepturilor Omului Ó∫i p„streaz„ rolul de pilon de susþinere, mai ales dup„ extinderea Uniunii Europene spre noile democraþii. Faptul c„ Rom‚nia se integreaz„ Ón primul r‚nd Óntr-o Europ„ a drepturilor omului este mai mult dec‚t un simbol. Este semnul unei r„sturn„ri de g‚ndire care face din democraþia politic„ baza oric„rei evoluþii sociale. Nu vom ezita s„ sprijinim comunicarea dintre Curtea European„ a Drepturilor Omului ∫i reclamanþii rom‚ni ale c„ror Ónc„lc„ri ale drepturilor lor fundamentale au fost semnalate.
Guvernul Rom‚niei nu putea s„ nu ia act de m„surile cu caracter discreþionar care Óncalc„ normele democratice luate de Guvernul Republicii Moldova. Aceste m„suri reprezint„ un regres, o restauraþie a unor practici ∫i mentalit„þi totalitare pe care trebuie s„ le denunþ„m f„r„ echivoc. Enum„r doar c‚teva, cele mai importante dintre acestea. Œn primul r‚nd, este introducerea obligatorie a limbii ruse Ón toate ∫colile. Aici trebuie s„ menþionez foarte clar poziþia Guvernului Rom‚niei. Noi nu suntem Ómpotriva introducerii limbii ruse Ón ∫coli. Am rezolvat Ón Rom‚nia problemele legate de utilizarea limbilor minorit„þilor Ón ∫coli ∫i Ón administraþie conform normelor europene. Credem c„ este normal ca ∫i Executivul de la Chi∫in„u s„ aplice, s„ spunem, norma de 20% din populaþie pentru folosirea limbilor minorit„þilor Ón ∫coli sau Ón administraþie.
De asemenea, Executivul consider„ c„ este normal s„ dezvolt„m relaþii bune cu Rusia la toate nivelurile. Ce demonstraþie mai elocvent„ dec‚t aceasta este vizita pe care primul-ministru Adrian N„stase o va efectua la Moscova peste c‚teva zile.
Alte m„suri cu caracter discreþionar care Óncalc„ normele democratice luate de Guvernul Republicii Moldova pe care doresc s„ le subliniez sunt: revenirea la organizarea administrativ-teritorial„ de tip sovietic ∫i Ónc„lcarea principiilor autonomiei locale, aservirea justiþiei Executivului de la Chi∫in„u, cenzurarea mass-media, intimidarea reprezentanþilor opoziþiei, tendinþe de renaþionalizare a economiei.
Œn aceste condiþii, a fost normal„ atitudinea reactiv„ de distanþare a Guvernului de la Bucure∫ti de Cabinetul comunist de la Chi∫in„u. Este absurd s„ ni se repro∫eze o astfel de luare de poziþie faþ„ de o politic„ Óndreptat„ clar Ómpotriva intereselor noastre naþionale ∫i a politicilor de protecþie identitar„. Da, a avut loc o distanþare la nivel oficial ∫i, probabil, vor fi necesare multe eforturi pentru reÓnnodarea dialogului ∫i producerea unui dezgheþ. R„m‚nem credincio∫i obiectivului dezvolt„rii de relaþii speciale, privilegiate cu Republica Moldova pentru consolidarea spaþiului economic, cultural ∫i spiritual comun. Depinde numai de atitudinea Guvernului de la Chi∫in„u revenirea la cursul normal al raporturilor bilaterale.
Œns„, Ón relaþiile Rom‚niei cu cet„þenii de etnie rom‚n„ din Republica Moldova nu s-a Ónregistrat nici o schimbare de atitudine, cu at‚t mai puþin una negativ„. Dimpotriv„, persecutarea rom‚nilor de peste Prut ∫i Ónc„lcarea unora din drepturile lor fundamentale ne vor sensibiliza Ón continuare, pornind de la respectarea valorilor democratice, ne vor motiva eforturile de protejare a libert„þilor lor ∫i de a impulsiona comunicarea cu ei. Dac„, la nivel oficial, relaþiile sufer„ un blocaj comunicaþional, Ónseamn„ c„ va trebui s„ ne concentr„m dialogul cu societatea civil„ din Moldova, pornind de la c‚teva obiective concrete. ™i acestea sunt: ap„rarea limbii rom‚ne, promovarea istoriei ∫i culturii rom‚ne∫ti, educaþie ∫i cultur„ democratic„.
Pot s„ pun la dispoziþia oricui dore∫te date ∫i cifre care demonstreaz„ faptul c„ Guvernul Rom‚niei a acordat ∫i acord„ un sprijin special rom‚nilor de peste Prut, const‚nd Ón schimburi universitare, burse, donaþii de carte, finanþarea unor programe de cercetare ∫i altele. Numai pentru anul Ón curs este prev„zut„ Ón bugetul naþional suma de aproximativ 155 de miliarde de lei, bani cu destinaþii prev„zute Ón proiecte speciale de sprijinire a rom‚nilor de pretutindeni. Programele distincte care vor beneficia de aceste finanþ„ri acoper„ domenii de activitate dintre cele mai diverse ∫i pot s„ v„ furnizez exemple numeroase Ón acest sens. Ministerul Culturii ∫i Cultelor va gestiona un buget de aproape 28 de miliarde de lei, pe care Ól va direcþiona c„tre Patriarhia Rom‚n„ spre sprijinirea a∫ez„mintelor ortodoxe rom‚ne∫ti din afara graniþelor þ„rii. Ministerul Afacerilor Externe Ón colaborare cu Fundaþia Cultural„ Rom‚n„ au la dispoziþie o sum„ de un miliard ∫i jum„tate pentru editarea ∫i subvenþionarea unor reviste rom‚ne∫ti de peste hotare, precum ∫i pentru donaþii de carte.
De asemenea, Oficiul Guvernului pentru gestionarea relaþiilor cu Republica Moldova a formulat propuneri de finanþare a unor proiecte din fondul la dispoziþia Guvernului Ón valoare de 118 miliarde de lei, dintre care 86 de miliarde vor fi alocate pentru proiecte economice ∫i culturale, iar celelalte 32 de miliarde vor fi cheltuite pentru retransmisia Programului 1 al Televiziunii Rom‚ne pe Óntreg teritoriul Republicii Moldova.
Guvernul Rom‚niei, pe care Ól reprezint direct Ón faþa dumneavoastr„, a avut o implicare multidimensional„ Ón eforturile statului rom‚n de a sprijini pe rom‚nii care tr„iesc risipiþi Ón afara frontierelor. Œn anul 2001 Ón ceea ce prive∫te comunit„þile rom‚ne∫ti de pretutindeni, prioritatea a constituit-o implementarea programelor ™coala rom‚neasc„, Biserica rom‚nilor ∫i Limba rom‚n„. Œn plus au fost demarate o serie de proiecte cum ar fi: Parteneriatul rom‚no-rom‚n, Parteneriatul emigraþiei comunit„þii rom‚ne∫ti minoritare sau proiectul îCasa limbii ∫i culturii rom‚ne“, proiecte absolut necesare pentru p„strarea ∫i afirmarea identit„þii naþionale ∫i pentru dezvoltarea unei reþele de comunicare direct„ Óntre comunit„þile rom‚ne∫ti.
Œn acest sens, Guvernul Rom‚niei prin Departamentul pentru rom‚nii de pretutindeni a sprijinit editarea revistelor îSeptentrion literar“, publicaþia Uniunii scriitorilor din Cern„uþi, ∫i îArca∫ul“, publicaþie independent„ din regiunea Cern„uþi. De asemenea, Ón colaborare cu Liga Tineretului Rom‚n îJunimea“ a fost organizat„ Tab„ra de cultur„ de la Cern„uþi.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13/23.II.2002
Œn privinþa dreptului la educaþia Ón limba matern„, situaþia comunit„þilor rom‚ne∫ti din Ucraina este Ónc„ dificil„. Aplicarea acestui drept firesc, pe baza unor prevederi legale minimale ∫i neclare, Ón continu„ schimbare, Óntr-un sens defavorizant pentru rom‚ni, este Óngreunat„ de limitarea exerciþiului s„u prin diverse presiuni: proiecte de legi, directive neclare ale autorit„þilor locale sau centrale. Spre exemplu, Ón Ucraina o dat„ la 6 luni se elaboreaz„ un nou proiect de lege privind Ónv„þ„m‚ntul Ón limbile minorit„þilor. Aceste proiecte Óncearc„, de regul„, s„ diminueze existenþa Ónv„þ„m‚ntului minoritar Ón raport cu situaþia existent„. Chiar dac„ proiectele nu ajung s„ devin„ lege, cel de la Ónceputul anului 1998 a fost respins de c„tre Parlamentul Ucrainei, prevederile lor sunt popularizate cu o eficienþ„ de invidiat la nivelul autorit„þilor locale care le aplic„ din exces de zel. Astfel a fost posibil„ Ónchiderea unor ∫coli rom‚ne∫ti din sudul Basarabiei sau unor clase rom‚ne∫ti din nordul Bucovinei.
Pentru a contrabalansa acest tip de acþiuni, Guvernul Rom‚niei sprijin„ o serie de iniþiative menite s„ protejeze procesul instructiv educativ ai c„ror beneficiari sunt membrii comunit„þii rom‚nilor din nordul Bucovinei ∫i sudul Basarabiei. Astfel, s-a continuat construirea ∫colii rom‚ne∫ti de la Crasna Ón colaborare cu Consiliul Judeþean Suceava, la solicitarea prim„riei din Crasna, s-a finanþat proiectul de construcþie al ∫colii rom‚ne∫ti de la Molodia, urm‚nd s„ finaliz„m Ón acest an Óntreaga construcþie. De asemenea, s-a alocat un sprijin logistic ™colii nr. 10 îRo∫a“ din Cern„uþi, iar Ministerul Informaþiilor Publice a f„cut achiziþii de aparatur„ de birou destinate ™colii rom‚ne∫ti de la Slatina, din Transcarpatia, ∫i a Liceului îGheorghe Asachi“ din Herþa.
Guvernul Rom‚niei va continua s„ deruleze Programul î™coala rom‚neasc„“ ∫i Ón acest an, Ón conformitate cu Constituþia Rom‚niei cu documentele internaþionale Ón materie ∫i cu angajamentele asumate prin programul de guvernare, Ón limita alocaþiilor bugetare. Astfel, va continua acþiunea de dotare a ∫colilor rom‚ne∫ti din Transcarpatia, nordul Bucovinei ∫i sudul Basarabiei cu tehnic„ de calcul. Se vor aloca fonduri Ón vederea repar„rii sau ridic„rii localurilor pentru alte dou„ ∫coli: Babele, din sudul Basarabiei, ∫i Privorochia. Se vor aloca fonduri pentru organizarea unor tabere de informatic„ Ón regiunea Cern„uþi, se vor aloca fonduri pentru deschiderea unui terminal de Ónv„þ„m‚nt la distanþ„ la Cern„uþi Ón parteneriat cu Universitatea din Bucure∫ti, cu Institutul Rom‚n, cu publicaþia îLumea“ ∫i cu Agenþia Naþional„ de ™tiri îRompres“. Se va sprijini acordarea de burse de c„tre statul rom‚n potrivit cererilor ∫i nevoilor locale, iar Ón paralel se va stimula reÓntoarcerea absolvenþilor de Ónv„þ„m‚nt care au f„cut studii Ón Rom‚nia Ón zonele din care provin. Se vor acorda burse at‚t elevilor, c‚t ∫i profesorilor, pentru stimularea Ónv„þ„rii Ón limba rom‚n„ Ón ∫colile rom‚ne∫ti cu efective mici din satele deznaþionalizate sau din zonele defavorizate. Se va dezvolta programul Institutului Rom‚n de la Cern„uþi prin aplicarea unui parteneriat ∫colar implic‚nd instituþii publice rom‚ne∫ti, ∫coli din þar„, Ómpreun„ cu Centrul îEudoxiu Hurmuzachi“, Ón beneficul ∫colilor rom‚ne∫ti de toate gradele. Se vor aloca fonduri pentru susþinerea sau Ónfiinþarea cabinetelor metodice de limba rom‚n„ sau a cercurilor de drepturile omului, a cercurilor de pictur„, inclusiv religioas„, din
∫colile rom‚ne∫ti din nordul Bucovinei, Transcarpatia ∫i sudul Basarabiei. Va continua sprijinul pentru desf„∫urarea cursurilor de cultur„ ∫i civilizaþie rom‚neasc„, de perfecþionare a cadrelor didactice, organizate Ómpreun„ cu Centrul îEudoxiu Hurmuzachi“. Vor fi sprijinite revistele tinerilor rom‚ni din Bucovina ∫i din Basarabia, cum este, de exemplu, Revista îConfluenþe“. Vor fi sprijinite acele iniþiative media care vor prezenta proiecte valabile, cu impact local, aparþin‚nd principalelor redacþii rom‚ne∫ti independente.
Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,
Identitatea spiritual„ este o alt„ problem„ serioas„ cu care se confrunt„ comunit„þile rom‚ne∫ti de peste hotare. Œn general, sub pretextul caracterului secular al statului se practic„ deznaþionalizarea prin intermediul bisericii, acolo unde nu se face resimþit ajutorul nostru.
Œn anul 2001, Ón scopul protej„rii ∫i afirm„rii spiritualit„þii rom‚ne∫ti din nordul Bucovinei, Guvernul a alocat fonduri pentru continuarea lucr„rilor de pictur„ interioar„ la Biserica Parohiei îSfinþii Apostoli Petru ∫i Pavel“, de asemenea, au fost finanþate lucr„rile de acoperire cu tabl„ a Bisericii Parohiei Ortodoxe din T„r„s„ud ∫i reluate preparativele pentru refacerea bisericii ∫i catapetesmei pentru Biserica din Staloselie.
Œn anul 2002, strategia Guvernului Rom‚niei va avea Ón vedere, Ón funcþie de alocaþiile bugetare, sprijinirea l„ca∫elor de cult ale comunit„þilor rom‚ne∫ti tr„itoare Ón afara graniþelor þ„rii, prin achiziþionarea ∫i donarea de obiecte ∫i c„rþi de cult Ón limba rom‚n„, precum ∫i prin sprijinirea construcþiei ∫i renov„rii de biserici, atenþia acord‚ndu-se, cu prec„dere, pentru comunit„þile rom‚ne∫ti din imediata apropiere a graniþelor. Dintre acþiunile urm„rite prioritar de Executiv enumer„m urm„toarele: achiziþionarea de c„rþi de cult ∫i literatur„ teologic„, achiziþionarea de obiecte de cult ∫i mobilier bisericesc, organizarea de Ónt‚lniri, simpozioane sau conferinþe cu impact pentru viaþa religioas„ a rom‚nilor din Ucraina ∫i Republica Moldova.
Programele parteneriatului iniþiate de Executiv, menþionate mai sus, urm„resc pe de o parte ca implicarea Rom‚niei Ón p„strarea ∫i afirmarea identit„þilor rom‚nilor de pretutindeni s„ aib„ un caracter total, urm‚nd a fi cooptate, Ón acest sens, toate autorit„þile statului, at‚t la nivel central, c‚t mai cu seam„ la nivel local, iar pe de alt„ parte sprijinirea comunit„þilor rom‚ne∫ti din statele Ónvecinate Rom‚niei ∫i din Balcani, prin crearea ∫i dezvoltarea unui parteneriat cu asociaþiile rom‚ne∫ti din emigraþie _. (Vocifer„ri din partea Grupului parlamentar al PRM.)_
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.