Ion Solcanu

## Stimaþi colegi,

Ne-am abãtut foarte mult de la dezbaterea amendamentului ºi am navigat în alte spaþii.

Din multitudinea de probleme, douã sunt esenþiale: prima, acuzaþia pe care o aduc televiziunile particulare, ºi anume de concurenþã neloialã pe care ar face-o televiziunea publicã în condiþiile în care s-ar bucura în continuare de publicitate; ºi a doua, aspectul economic al televiziunii publice, ºi anume de unde se acoperã acele procente de 13,6 pe care televiziunea publicã le preia din publicitate.

La prima problemã, amendamentul pe care l-a adus comisia rãspunde, fireºte, mulþumitor, nu pe deplin, pentru cã instituie un regim de publicitate la anumite ore ºi numai între programe, lãsând televiziunilor particulare alte drepturi în privinþa publicitãþii.

Cea de a doua chestiune, ºi anume a fondurilor pe care trebuie sã le aducã televiziunea publicã în procente de 13% minim din publicitate. Dacã eliminãm posibilitatea publicitãþii, nu ne rãmân decât douã variante: 1 Ñ sã mãrim abonamentul ºi iatã o altã taxã pe care o punem pe umerii cetãþenilor; a doua, subvenþii de la bugetul de stat. Nici una, nici alta nu este posibilã în acest moment ºi atunci singura viabilã care rãmâne este sã lãsãm televiziunea publicã pe piaþa de publicitate sã absoarbã aceastã sumã de 13% din bugetul anual al ei.

De aceea, cred cã este judicios amendamentul pe care l-a adus Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã ºi, fireºte, grupul nostru parlamentar susþine amendamentul comisiei.