Ne-am adunat ast„zi pentru a discuta o mo˛iune introdus„ de colegii no∫tri din P.S.D. ∫i P.R.M.
Œn Rom‚nia a survenit o epidemie de rujeol„. Poate un banal fapt divers, dac„ 10 copii Ón jurul v‚rstei de un an nu ar fi decedat. Sunt aceste date Ón m„sur„ s„ ne Óngrijoreze? R„spunsul nostru este categoric da. Sunt aceste evenimente vina unui singur om, Ón persoana ministrului s„n„t„˛ii? Categoric, nu.
Œns„, acest gest politic, introducerea unei mo˛iuni simple, are valen˛e pozitive, aduc‚nd aten˛iei publice unele aspecte care au importan˛„ pentru noi to˛i ∫i pentru copiii no∫tri.
Œn cele ce urmeaz„ voi supune aten˛iei dumneavoastr„ zece motive pentru respingerea mo˛iunii, dar totodat„ zece motive pentru o profund„ reflec˛ie ∫i urgent„ interven˛ie legislativ„.
Motivul 1. Œntre anii 1990 ∫i 2000, a∫a cum s-a mai amintit de la acest microfon, Rom‚nia a fost inclus„ Óntr-un program ESEN 2, destinat ˛„rilor membre ale Uniunii Europene, care avea ca obiectiv adoptarea unei strategii pentru prevenirea epidemiilor de rujeol„, printre altele. Rezultatele au devenit publice abia Ón anul 2003. Studiul a demonstrat c„ aproximativ 40% din popula˛ia copiilor ce ar fi trebuit s„ fie vaccina˛i nu au titruri de anticorpi care s„ le confere protec˛ia fa˛„ de aceast„ boal„.
f n s„ subliniez faptul c„ acest studiu nu are puterea de a stabili care sunt copiii neproteja˛i. Asemenea unui sondaj de opinie privind Óncrederea Ón oamenii politici, acest studiu a stabilit, pur ∫i simplu, prin extrapolare statistic„ ∫i nu prin verificare de la om la om, faptul c„ o mare mas„ de copii nu au beneficiat de o vaccinare eficient„ sau, pur ∫i simplu, nu au fost vaccina˛i.
Ceea ce ar trebui s„ ne atrag„ aten˛ia este faptul c„ acest studiu a fost realizat ∫i comunicat Óntre anii 1999—2003. Nu doresc s„ stabilesc o vin„ colectiv„ sau politic„ ancorat„ temporar acestei perioade, Óns„ vreau s„ se Ón˛eleag„ c„ aceast„ epidemie era, pur ∫i simplu, iminent„ ∫i inevitabil„.
M„surile luate de fosta guvernare, vaccinarea suplimentar„ a 100 de mii de copii nu a avut efectele scontate, epidemia afect‚nd din plin cohorte de copii afla˛i la v‚rsta la care se presupune c„ ar fi fost deja vaccina˛i.
Motivul 2. Am men˛ionat faptul c„ o mare parte a copiilor care, teoretic, ar fi vaccina˛i nu ∫i-au dezvoltat rezisten˛a fa˛„ de apari˛ia acestei boli. O vaccinare ineficient„ s-ar putea datora faptului c„ acest vaccin ar fi trebuit s„ fi fost men˛inut Ón anumite condi˛ii de temperatur„ care, destul de probabil, nu sunt respectate.
Motivul este unul banal, majoritatea medicilor opteaz„ pentru a folosi termosuri ∫i nu utilizeaz„ frigidere portabile
care ar permite men˛inerea temperaturii adecvate de la preluarea vaccinului p‚n„ la inocularea sa.
La fel de grav„ este Óns„ ∫i problema num„rului mare de copii nevaccina˛i. Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii accept„ ca maxim 5% din totalitatea copiilor s„ r„m‚n„ nevaccina˛i. Œn Rom‚nia, num„rul acestora este, Ón mod categoric, mult mai mare. Vaccinarea copiilor, la fel ca ∫i m„surile privind supravegherea gravidelor, a intrat Óntr-un con de umbr„ legislativ dup„ anul 1990. Intrarea Ón vigoare a Legii asigur„rilor sociale de s„n„tate, lege care a Óncercat s„ Ómbun„t„˛easc„ finan˛area sistemului sanitar, a adus Óns„ o foarte important„ modificare, a Ónl„turat teritorializarea, arondarea Óntregii popula˛ii la anumi˛i medici Ón func˛ie de locuin˛a de domiciliu. A∫a se face c„ o dat„ cu transformarea medicului de medicin„ general„ Ón medic de familie, unii dintre copii au disp„rut pur ∫i simplu din eviden˛„. Cu alte cuvinte, nici un medic de familie nu s-a mai Ónghesuit s„ se includ„ pe propria list„, cu at‚t mai mult Ón cazul p„rin˛ilor care nefiind angaja˛i sau ∫omeri nici ei nu s-au mai Ónscris pe list„. Œn mod evident, primii care au intrat Ón acest con de umbr„ au fost copiii popula˛iei rome.
Avem datoria s„ recunoa∫tem public faptul c„ popula˛ia rom„ sufer„ de o marginalizare pentru care facem cu to˛ii mult prea pu˛in. Œn realitate, s„r„cia ∫i nivelul cultural face ca mamele copiilor romi s„ nu fie preocupate de a se adresa la medic iar, la r‚ndul lor, medicii au prea pu˛ine motive pentru a duce o adev„rat„ lupt„ cu reprezentan˛ii acestei etnii pentru a le oferi Óngrijiri de s„n„tate adesea cu for˛a. Pentru a fi corec˛i p‚n„ la cap„t trebuie s„ recunoa∫tem c„ Ónainte de anul 1989 mul˛i dintre copii ratau aten˛ia medicului care trebuia s„-i vaccineze. Un exemplu elocvent este chiar propriul meu copil, n„scut Ón anul 1988, evitat pur ∫i simplu de asistenta medical„, pentru motivul c„ Ón fi∫„ era trecut„ profesia p„rin˛ilor, am‚ndoi medici. Deh! Discrimin„ri ∫i discrimin„ri!
Motivul 3. Medicii de familie sunt ast„zi pl„ti˛i Ón func˛ie de num„rul de pacien˛i afla˛i pe list„. Vaccinarea a devenit o presta˛ie pl„tit„ aparte. Trebuie s„ men˛ionez, Óns„, prost pl„tit„ ∫i nu o obliga˛ie a medicului p‚n„ de cur‚nd. Aceast„ plat„ nestimulativ„ se coreleaz„ cu refuzul de a da 6 milioane pe un frigider portabil, adic„ mult mai mult dec‚t primesc pentru campania de vaccinare propriu-zis„. Foarte probabil c„ atunci c‚nd aprob„m bugetul de stat ar trebui s„ fim mai darnici la pung„ ∫i s„ supliment„m bugetul Ministerului S„n„t„˛ii cu 30 de miliarde de lei pentru a putea dota gratuit toate cabinetele medicilor de familie cu astfel de frigidere mici, Ón interesul nostru, al tuturor.
R„spunderea pentru vaccinare a r„mas Ón sarcina direc˛iilor sanitare Óns„ mijloacele pentru achizi˛ionarea vaccinurilor nu mai sunt at‚t de bine delimitate ca p‚n„ Ón perioada anterioar„ anului 2004. Aici trebuie g„sit„ explica˛ia faptului c„ 60% din copiii care au f„cut rujeol„ Ón acest an sunt copii de etnie rom„. Insuficienta stimulare a medicului de a face gesturi medicale de s„n„tate public„ Ón interiorul unei comunit„˛i ostile este un fapt devenit evident. Œn realitate, campania de vaccinare ar trebui f„cut„ cu agentul de poli˛ie ∫i cu primarul l‚ng„ tine, care s„ fac„ uz de autoritatea lor, at‚t c‚t au, pentru a permite medicului s„-∫i fac„ datoria.
Realitatea din teren este sumbr„ Óns„. Tot mai marginaliza˛i de o societate s„rac„ ∫i ea, activitatea de vaccinare Ón colectivit„˛ile de romi se poate simplifica
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005
printr-un singur citat extras din lumea real„: îC‚t Ómi dai, domni∫oar„ doctor, ca s„ te las s„-mi vaccinezi copilul“?
Motivul 4. Raportarea statistic„ dep„∫e∫te, Ón mod cert, realitatea din teren. De∫i medic de profesie, m„ simt dator s„ spun adev„rul p‚n„ la cap„t, indiferent c‚t de nepl„cut sun„ el. Exist„ supozi˛ia conform c„reia plata neadecvat„ a medicilor de familie i-a Ómpins pe unii dintre ace∫ti medici s„-∫i rotunjeasc„ veniturile printr-un mod incorect, presupus dar necercetat ∫i nedovedit vreodat„: umflarea discret„ a veniturilor cabinetului prin simpla raportare fals„ a unor acte medicale f„r„ ca acestea s„ fie efectuate Ón fapt, ∫i aici m„ refer la vaccinare.
Aparent aceast„ ipotetic„ fraudare a bugetului C.N.A.S. nu ar produce mari prejudicii, Óns„ num„rul de copii raporta˛i de a fi vaccina˛i adoarme vigilen˛a reziden˛ilor din administra˛ia sanitar„, care v„d c„ num„rul total de persoane vaccinate este cel propus ini˛ial sau uneori chiar mai mare. Le dator„m ∫i lor, ca oric„rui cet„˛ean, prezum˛ia de nevinov„˛ie, Óns„ avem datoria dezvolt„rii de urgen˛„ a unor mecanisme eficiente de control care s„ Ónl„ture astfel suspiciuni neprobate Ónc„.
Motivul 5. Œn anul 2004, Ministerul S„n„t„˛ii a decis trecerea de la utilizarea vaccinului monovalent, care se administra la v‚rsta de un an, la un vaccin trivalent, antirujeolic, antirubeolic, antiurlian, care Óns„ se administreaz„ de la v‚rsta de un an ∫i jum„tate. Prin aceast„ decizie, num„rul copiilor susceptibili de a face rujeol„ s-a m„rit exact cu num„rul copiilor afla˛i ca v‚rst„ Óntre un an ∫i un an ∫i 6 luni, aproximativ cu 80 de mii anual. Probabil c„ Ón situa˛ia unei vaccin„ri eficace a 95% din popula˛ie, reamintesc, aceast„ decizie nu ar avea nici cea mai mic„ urmare negativ„. Œn condi˛iile disfunc˛iilor din ˛ara noastr„, decizia Óns„ devine una controversat„.
Subliniez c„ aceast„ decizie, luat„ Ón anul 2004, apar˛ine Ministerului S„n„t„˛ii. Nu m„ gr„besc s„ acuz persoana ministrului din acea perioad„ deoarece, Ón mod evident, Ón pofida faptului c„ este medic, ar trebui s„ ia Ón considerare deciziile exper˛ilor Ón boli infec˛ioase ∫i epidemiologie din comisia de specialitate a Ministerului S„n„t„˛ii care Óns„, nici Ón prezent, nu are o opinie unitar„ Ón aceast„ privin˛„.
Œn mod evident, m„sura are dezavantaje: copilul se confrunt„ cu o singur„ ac˛iune de vaccinare Ón locul a dou„ campanii. Totu∫i, concomitent a crescut popula˛ia copiilor receptivi la rujeol„. Acest lucru este important ∫i prin perspectiva faptului c„ de∫i epidemia s-a manifestat Ón r‚ndul copiilor care Ón mod oficial ar fi trebuit s„ fi fost vaccina˛i, copii de 2, 5, 7, 12 ani, victimele au apar˛inut preponderent din r‚ndul copiilor de v‚rst„ mic„, Ón jur de un an, suferinzi de alte boli grave. Ei au venit Ón contract cu al˛i copii, Ón special bolnavi, afla˛i Ón perioad„ de spitalizare, iar contactarea rujeolei poate fi, dar nu este o certitudine, un factor agravant sau precipitant al decesului acestor copii.
Trebuie men˛ionat c„ rujeola are arareori o evolu˛ie fatal„, decesele Ónregistr‚ndu-se la copiii cu grave afec˛iuni medicale care ∫i Ón absen˛a pojarului ar fi putut avea o evolu˛ie nefavorabil„, respectiv decesul. Acest lucru Ól vom ∫ti abia dup„ finalizarea anchetei Ministerului S„n„t„˛ii ∫i, eventual, a Procuraturii.
Motivul 6. Decizia privind achizi˛ia unui vaccin trivalent, pentru care exist„ mai mul˛i ofertan˛i prezumtivi, a Ómpins
aproape inevitabil c„tre o licita˛ie la nivel na˛ional. P‚n„ Ón anul 2004, achizi˛ia se f„cea la un pre˛ unic, dintr-o surs„ unic„, intern„, Institutul îCantacuzino“. Introducerea licita˛iei na˛ionale a atras obligativitatea respect„rii Legii achizi˛iilor publice. La prima licita˛ie din acest an, Ministerul S„n„t„˛ii s-a confruntat cu imposibilitatea achizi˛ion„rii datorit„ faptului c„ s-a prezentat un singur ofertant aflat Ón contradic˛ie astfel cu cadrul normativ Ón vigoare. Procedura a presupus emiterea succesiv„ a Ordinului nr. 203 din martie 2005, nr. 386 din aprilie 2005 ∫i respectiv a procesului-verbal de anulare a licita˛iei din mai 2005.
Cea de-a doua procedur„ a presupus emiterea altor ordine, respectiv Ón aprilie, Ón mai, Ón iunie ∫i, Ón cele din urm„, un proces-verbal Ón aceea∫i lun„ iunie, contractul de achizi˛ie av‚nd ca termen de livrare septembrie 2005.
Vreau doar s„ subliniez faptul c„ Legea achizi˛iilor publice a pus Ón imposibilitate Ministerul S„n„t„˛ii de a respecta un calendar de vaccinare ∫i acest lucru aproape c„ nu poate fi pus Ón sarcina nim„nui. Œn mod evident, achizi˛ionarea pentru prima oar„ de vaccin antirujeolic printr-o procedur„ centralizat„ nu este favorizat„ de cadrul legal general existent la data derul„rii procedurilor, impun‚ndu-se de urgen˛„ modificarea Legii achizi˛iilor publice at‚t Ón privin˛a vaccinurilor, c‚t ∫i a altor produse medicale. Achizi˛ionarea unui vaccin, eventual din surse externe, ridic„ probleme care nu sunt caracteristice unor obiecte obi∫nuite, nici m„car comparativ cu aparatura medical„ sau cu medicamentele. Vaccinul are o valabilitate mult mai restr‚ns„ ∫i arareori exist„ produc„tori care s„ se aventureze s„ produc„ pe stoc f„r„ a avea certitudinea v‚nz„rii acestui produs Ónainte de a expira. Acesta este unul din motivele probabile pentru care, chiar finalizat„ licita˛ia, livrarea produselor s-a f„cut cu o Ónt‚rziere de o lun„, cresc‚nd ∫i mai mult marja de copii susceptibili de a face rujeol„.
Motivul 7. Responsabilit„˛ile ∫i pedepsele Ón cazul Ónc„lc„rii normelor de s„n„tate public„, iar nevaccinarea unui copil se Óncadreaz„ Ón acest domeniu, sunt destul de insuficient de bine delimitate, ca dovad„ c„ nimeni nu a condus o anchet„ penal„ suficient de profund„, nimeni nu a fost tras la r„spundere penal„, nici o amend„ nu a fost dat„ unei familii care refuz„ vaccinarea. De altfel cum po˛i s„ amendezi cu 30 de milioane de lei o familie nomad„ sau care nu are acte de identitate, sau care tr„ie∫te Óntr-un bordei de chirpici, care nu are practic valoare material„ ∫i care, mai mult, nu lucreaz„ nic„ieri? Œn mod evident, acest motiv subiectiv este unul peste care trecem adesea cu u∫urin˛„ cu vederea, inclusiv datorit„ faptului c„ solu˛iile nu ne sunt la Óndem‚n„.
S„n„tatea public„ este un drept constitu˛ional. Trebuie s„ acord„m cu to˛ii mai mult„ aten˛ie drepturilor fundamentale ∫i s„ sanc˛ion„m mai energic Ónc„lcarea acestora, Óns„ aceast„ lacun„ a societ„˛ii noastre se manifest„ Ón multiple alte domenii reglementate de Constitu˛ie, nu numai Ón domeniul s„n„t„˛ii.
Motivul 8. A∫a cum am mai amintit, tangen˛ial, cadrul legal las„ direc˛iilor sanitare posibilitatea de achizi˛ie de vaccin la nivel local. Unul din primele ordine ale Ministerului S„n„t„˛ii pe acest an, 10/2005, stipula obliga˛ia direc˛iilor sanitare de a achizi˛iona vaccinurile, cu excep˛ia celor antigripale ∫i antirubeolic. Subliniez c„ vaccinul rujeolic nu se reg„se∫te printre aceste vaccinuri care teoretic n-ar fi de competen˛a Direc˛iei Sanitare, Óns„ acest lucru s-a Ónt‚mplat doar Ón c‚teva jude˛e, restul fiind practic f„r„ reac˛ie Ón achizi˛ionarea de vaccin
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005
antirujeolic. Motivele sunt unele de natur„ subiectiv„, a∫teptarea licita˛iei na˛ionale, pe de o parte, dar poate, mai grav, lipsa de reac˛ie a directorilor generali ai Direc˛iilor sanitare care, afla˛i Ón perioada postelectoral„, de∫i func˛ionari publici, fiind numi˛i pe criterii politice, au a∫teptat perplec∫i momentul Ónlocuirii din func˛ie.
Trebuie s„ recunoa∫tem c„ aceast„ boal„ a democra˛iei noastre, politizarea unor func˛ii, care ar trebui s„ fie protejate de influen˛a politicului, cel pu˛in Ón domeniul sanitar, poate face victime indirecte.
Motivul 9. Institutul îCantacuzino“, produc„torul indigen al vaccinului antirujeolic, a dispus Ón acest an de cantit„˛i suficiente de vaccin ieftin care ar fi putut fi achizi˛ionat la timp, aproape 400 de mii de doze, Óns„ aceast„ produc˛ie a venit Ón contradic˛ie cu decizia deja adoptat„, dar Ónc„ discutabil„, Ón opinia mea, de a se trece la un vaccin trivalent. Situa˛ia Institutului îCantacuzino“ s-a aflat ∫i Ón discu˛ia Comisiei de s„n„tate, al c„rei secretar sunt. Personal sunt un sus˛in„tor al privatiz„rii ∫i al punerii pe pia˛„ numai de produse care Óndeplinesc standardele interna˛ionale de bun„ practic„ Ón producere — GMP.
Institutul îCantacuzino“ produce ieftin ∫i datorit„ faptului c„ linia de produc˛ie nu Óndepline∫te condi˛iile de bun„ practic„, cele aproximativ 5-10 milioane de euro care ar trebui investite nereg„sindu-se Ónc„ Ón pre˛ul vaccinului. Este posibil ca o astfel de investi˛ie s„ nu fie nici m„car rentabil„, institutul neav‚nd Ón mod cert capacitatea de a-∫i desface produc˛ia Ón afara grani˛elor ˛„rii, la concuren˛„ cu produc„torii interna˛ionali. Pe de alt„ parte, acest institut are o importan˛„ strategic„ Ón sistemul de s„n„tate public„. Œnc„ de anul trecut au Ónceput adev„rate atacuri la patrimoniul institutului prin care investitori dubio∫i erau gata de a investi un milion de euro pentru a de˛ine 51% din activele de peste 10 milioane.
Motivul 10, ultimul ∫i probabil cel mai pu˛in dezvoltat, Reac˛ia Ministerului S„n„t„˛ii dup„ declan∫area epidemiei a fost una extrem de energic„. Din acest punct de vedere este foarte greu s„ aducem vreo critic„ func˛ionarilor Ministerului S„n„t„˛ii, comunicatele exhaustive date publicit„˛ii vorbind de la sine asupra luptei Ón focar ∫i m„surilor de Ónl„turare a acestei epidemii.
Œn concluzie, prin aceast„ mo˛iune simpl„, colegii din P.R.M. ∫i P.S.D. au Ón˛eles s„ trag„ un corect semnal de alarm„.
Membrii comisiilor de s„n„tate din Parlamentul Rom‚niei, Ómpreun„ cu speciali∫tii Ministerului S„n„t„˛ii au datoria de a rezolva, Ón cel mai scurt timp, prin modificarea cadrului legal, totalitatea problemelor legate de vaccinare, precum catagrafierea adecvat„ a Óntregii popula˛ii, modific‚nd Legea asigur„rilor sociale de s„n„tate ∫i cea a s„n„t„˛ii publice, identificarea celor aproximativ 40% din copii care au ratat vaccinarea sau eventual luarea unor m„suri, precum dubla vaccinare, modificarea procedurii de achizi˛ie prin licita˛ie public„ a vaccinurilor, adoptarea unor decizii echilibrate ∫i de interes na˛ional Ón privin˛a Institutului îCantacuzino“, g„sirea unor solu˛ii eficiente Ón rezolvarea situa˛iei dramatice a minorit„˛ii rome lovit„ de s„r„cie extrem„, purt‚nd povara propriilor tradi˛ii ∫i a culturii insuficiente, pentru care Rom‚nia nu are suficiente resurse de protec˛ie social„.
Aceast„ povar„ a corect„rii cadrului legislativ Ón domeniul s„n„t„˛ii publice o consider ca o datorie
comun„ pe care, dincolo de disputa politic„, o putem duce Ómpreun„ toate partidele reprezentate Ón Parlamentul Rom‚niei.
Cele zece motive pe care le-am trecut Ón revist„ cred c„ nu las„ loc nici unui dubiu asupra faptului c„ epidemia de rujeol„ din acest an are cauze multiple, convergente, care nu pot fi puse sub nici o form„ Ón seama unei singure persoane sau a actualei guvern„ri, fiind mai degrab„ o reflectare a multiplelor deficien˛e ale cadrului legal general dup„ anul 1990.
Acestea sunt motivele pentru care coali˛ia aflat„ la putere Ón˛elege s„ voteze Ómpotriva actului politic care este mo˛iunea simpl„ aflat„ Ón discu˛ie, f„r„ a trece Óns„ cu vederea m„surile care trebuie adoptate Ón cel mai scurt timp.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Marian Sorin Paveliu · 22 decembrie 2005 · monitorul.ai