Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·22 decembrie 2005
MO 203/2005 · 2005-12-22
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputa˛ilor, potrivit prevederilor art. 88 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, modificat ∫i completat prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 34/25.10.
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e
Prezentarea ∫i dezbaterea mo˛iunii simple cu tema îCopiii din Rom‚nia mor de rujeol„ datorit„ Guvernului iresponsabil“ (supunerea la vot; respingerea mo˛iunii)
· Informare · informare
10 discursuri
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i anun˛ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 228, sunt absen˛i 103, din care 40 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.
Pentru Ónceput, Ón conformitate cu prevederile art. 88 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, modificat ∫i completat prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 34 din 2005, v„ informez c„ au fost distribuite tuturor deputa˛ilor urm„toarele documente: informarea cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Camera Deputa˛ilor ∫i care
urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse Ón perioada 13—15 decembrie 2005 de comisiile permanente sesizate Ón fond.
Intr„m Ón ordinea de zi ∫i urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e ∫i mo˛iunea simpl„ ini˛iat„ de 76 de deputa˛i.
Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e.
Potrivit prevederilor art. 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
Are cuv‚ntul ini˛iatorul.
Domnilor deputa˛i... Ierta˛i-m„, doamn„!
Domnilor deputa˛i, lua˛i loc, v„ rog, Ón b„nci. Mul˛umesc.
Doamn„ secretar de stat, ave˛i microfonul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005 ## **Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu** — _secretar_
_de stat Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Potrivit prevederilor art. 115 din Constitu˛ia Rom‚niei, Parlamentul Rom‚niei poate s„ adopte o lege special„ prin care abiliteaz„ Guvernul s„ emit„ ordonan˛e Ón domenii care nu fac obiectul legilor organice, pe durata vacan˛elor parlamentare.
Œn practica parlamentar„, asemenea legi de abilitare au fost adoptate, de regul„, Ónainte de Óncheierea sesiunii parlamentare ordinare, Guvernul fiind Ómputernicit s„ emit„ ordonan˛e pe durata vacan˛ei parlamentare, Ón domenii limitativ prev„zute de actul normativ, care s„ nu fac„ obiectul legilor organice, a∫a cum sunt ele stabilite de c„tre art. 73 din Constitu˛ie.
Potrivit art. 115 alin. (2) din Constitu˛ie, legea de abilitare urmeaz„ s„ stabileasc„, Ón mod obligatoriu, domeniile ∫i data p‚n„ la care se pot emite ordonan˛e.
Œn acest proiect de lege, Guvernul, prin consultarea ministerelor interesate, a stabilit urm„toarele domenii Ón care va putea emite ordonan˛e pe perioada vacan˛ei parlamentare din luna ianuarie 2006, acestea fiind: domeniul reglement„rilor necesare pentru Óndeplinirea angajamentelor asumate Ón cadrul procesului de integrare Ón Uniunea European„; domeniul finan˛e publice ∫i economie; domeniul transporturi, construc˛ii ∫i turism; domeniul Óntreprinderi mici ∫i mijlocii; domeniul agricultur„; domeniul ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„; domeniul cultur„; domeniul administra˛ie public„; domeniul minorit„˛i na˛ionale; domeniul munc„, protec˛ie social„ ∫i salarizare, precum ∫i un domeniu special, prorogarea unor termene prev„zute Ón acte normative cu putere de lege.
Œntruc‚t, potrivit art. 66 alin. (1) din Constitu˛ie, cea de-a doua sesiune parlamentar„ ordinar„ Ón acest an se Óncheie la sf‚r∫itul lunii decembrie, Guvernul a elaborat acest proiect de lege pe care vi-l supunem adopt„rii.
Œn conformitate cu prevederile art. 115 alin. (3) din Constitu˛ie, Ón proiectul de lege se prevede, de asemenea, faptul c„ ordonan˛ele emise de Guvern vor fi supuse spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, p‚n„ la Ónceputul primei sesiuni ordinare a anului 2006, nerespectarea acestui termen atr„g‚nd dup„ sine ∫i Óncetarea efectelor ordonan˛ei. De asemenea, prin proiectul de lege se prevede faptul c„ aceste ordonan˛ele emise de Guvern ∫i depuse la Parlament vor fi dezb„tute cu prioritate.
Potrivit prevederilor alin. (1) al art. 75 din Constitu˛ie, Senatul este prima Camer„ sesizat„, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„, cu privire la acest proiect pe care vi-l supunem spre adoptare Ón aceast„ ∫edin˛„.
Mul˛umesc. Are cuv‚ntul comisia raportoare.
Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au dezb„tut Ón ∫edin˛a din 14 decembrie acest proiect de lege. Am ˛inut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.
Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, a dezb„tut, a avizat ∫i adoptat acest proiect legislativ, Ón ∫edin˛a din 5 decembrie. Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„. Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Dup„ dezbaterile Ón cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, membrii s„i au hot„r‚t s„ transmit„ plenului proiectul de lege, cu amendamentele admise, care sunt redactate Ón anexa din prezentul raport.
Mul˛umesc, domnule deputat.
Dac„ din partea grupurilor parlamentare exist„ interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu.
Conform prevederilor art. 111 ∫i art. 112 din regulament, urmeaz„ s„ aprob„m timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege. Invit biroul comisiei sesizate Ón fond s„ fac„ propunerile.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Propun timp total 10 minute, c‚te un minut pentru fiecare interven˛ie.
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Mul˛umesc.
Dac„ exist„ observa˛ii la propunerea f„cut„?
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputa˛ilor, potrivit prevederilor art. 88 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, modificat ∫i completat prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 34/25.10.
curent 10. Comisia ne propune formularea ini˛iatorului.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.
Num„rul curent 11. Comisia ne propune formularea ini˛iatorului.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.
Num„rul curent 12. Comisia ne propune textul ini˛iatorului.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.
Num„rul curent 13. Comisia ne propune text nou. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru formularea comisiei? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Num„rul curent 14. Comisia ne propune formularea din raport.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Num„rul curent 15. Comisia ne propune formularea din raport.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.
Num„rul curent 16. Comisia ne propune textul ini˛iatorului.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.
Num„rul curent 17. Comisia ne propune textul ini˛iatorului.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.
Text adoptat Ón unanimitate.
Rog colegii secretari s„ verifice prezen˛a Ón sal„.
Rog liderii de grupuri parlamentare s„ aduc„ colegii Ón sal„. Sunt 153 de deputa˛i Ón acest moment, avem nevoie de 165 ca s„ putem trece la votarea final„ a proiectului de lege. Rog liderii de grupuri parlamentare s„ fac„ un efort!
156 de deputa˛i. Rog liderii de grupuri s„ fac„ eforturi s„ aduc„ colegii deputa˛i Ón sal„!
167 de colegi deputa˛i Ón sal„.
Vot · approved
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputa˛ilor, potrivit prevederilor art. 88 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, modificat ∫i completat prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 34/25.10.
Al doilea punct pe ordinea de zi este dezbaterea ∫i votul asupra mo˛iunii simple ini˛iate de 76 de deputa˛i.
Œn leg„tur„ cu dezbaterea acestei mo˛iuni, Ón ∫edin˛a din 14 decembrie 2005, Biroul permanent ∫i Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au stabilit s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor urm„toarele:
Mo˛iunea se prezint„ de unul dintre semnatari.
Guvernului i se rezerv„ 45 de minute, pe care le utilizeaz„ la Ónceputul ∫i sf‚r∫itul dezbaterilor. Grupurilor parlamentare li se aloc„ timpul corespunz„tor num„rului membrilor lor, lu‚ndu-se Ón calcul c‚te 20 de secunde pentru fiecare deputat. Deputa˛ii care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispozi˛ie c‚te 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat Óntre ace∫tia ori grupurilor parlamentare.
Potrivit num„rului de deputa˛i care compun grupurile parlamentare ∫i al deputa˛ilor care nu fac parte din aceste grupuri, timpul afectat pentru dezbatere este dup„ cum urmeaz„: Grupul parlamentar al P.S.D., 37 de minute; Grupul parlamentar al P.N.L., 22 de minute; Grupul parlamentar al P.D., 15 minute; Grupul parlamentar al P.R.M., 11 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R., 7 minute; Grupul parlamentar al Partidul Conservator, 6 minute; Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, 6 minute; deputa˛ii f„r„ apartenen˛„ la grupuri parlamentare, 6 minute.
Dac„ sunt comentarii Ón leg„tur„ cu propunerile prezentate? Nefiind comentarii,
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputa˛ilor, potrivit prevederilor art. 88 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, modificat ∫i completat prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 34/25.10.
Ovidiu BrÓnzan
#13149## **Domnul Ovidiu BrÓnzan:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Subsemna˛ii parlamentari, membri ai Grupului Partidului Social Democrat ∫i ai Grupului Partidului Rom‚nia Mare, prezent„m ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ o mo˛iune simpl„ prin care solicit„m exprimarea votului de neÓncredere pentru iresponsabilitatea administrativ„ ∫i lipsa de respect civic a Guvernului T„riceanu fa˛„ de s„n„tatea cet„˛enilor rom‚ni.
Epidemia de rujeol„, care la ora actual„ se dezvolt„ Ón Rom‚nia cu o violen˛„ ∫i amploare sc„pate de sub control ∫i care a condus deja la 10 decese Ón r‚ndul copiilor, ne oblig„ s„ tragem un semnal de alarm„ cu privire la incompeten˛a ∫i pasivitatea de care a dat dovad„ Ministerul S„n„t„˛ii Ón anul 2005 Ón exercitarea atribu˛iilor sale fundamentale de prevenire ∫i control al bolilor transmisibile. Nici m„car acum ministrul s„n„t„˛ii Ón exerci˛iu Eugen Nicol„escu nu Ón˛elege gravitatea situa˛iei ∫i, Ón loc ca m„car Ón ceasul al doisprezecelea s„-∫i foloseasc„ toat„ energia pentru limitarea consecin˛elor ∫i salvarea unor vie˛i nevinovate, el pierde inutil vremea, Óncerc‚nd s„ se disculpe ∫i s„ transfere responsabilitatea Ón alt„ parte. Responsabilitatea Óns„ apar˛ine integral celor care au gestionat Ministerul S„n„t„˛ii Ón acest an.
Faptele sunt urm„toarele, stima˛i colegi.
Œn Rom‚nia, vaccinarea antirujeolic„ de rutin„ se efectueaz„ la copii cu v‚rste Óntre 12 ∫i 15 luni, iar revaccinarea la v‚rsta de 7 ani, Ón campanie ∫colar„, Ón luna octombrie. P‚n„ Ón anul 2004 s-a utilizat pentru ambele administr„ri vaccinul rujeolic simplu. Œn anul 2004 s-a introdus vaccinul combinat — rujeol„, rubeol„, oreion — la copiii de 12—15 luni, urmat de revaccinarea cu vaccinul rujeolic simplu la 7 ani. Contrar afirma˛iilor actualului ministru al s„n„t„˛ii, at‚t Ón anul 2003, c‚t ∫i Ón anul 2004 au fost vaccina˛i peste 400 de mii de copii Ómpotriva rujeolei, dup„ cum urmeaz„: 483.458 de copii Ón anul 2003 ∫i 560.246 de copii Ón anul 2004. P‚n„ la sf‚r∫itul anului 2004 nu au existat probleme privind procurarea sau administrarea vaccinurilor antirujeolice.
Acoperirea vaccinal„, conform datelor raportate de c„tre direc˛iile de s„n„tate public„ jude˛ene c„tre Ministerul S„n„t„˛ii, a fost de peste 95%, conform„ cu cerin˛ele Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii. Aceste date au fost comunicate anual Ón form„ agregat„, pentru toate tipurile de vaccinuri, c„tre organismele interna˛ionale cu responsabilit„˛i Ón domeniu, respectiv Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii ∫i UNICEF, ∫i se reg„sesc de altfel Ón rapoartele anuale ale acestora.
Œn anul 2005, Ministerul S„n„t„˛ii a preluat integral responsabilitatea organiz„rii licita˛iilor pentru vaccinuri,
c„ci a∫a a decis la vremea respectiv„ ministrul Mircea Cintez„, contrar practicii din anii preceden˛i, c‚nd responsabilitatea apar˛inea Institutului de S„n„tate Public„ Bucure∫ti ∫i lucrurile func˛ionau normal. Cu toate semnalele primite Ón mod repetat, at‚t de la Centrul Na˛ional de Supraveghere ∫i Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului de S„n„tate Public„ Bucure∫ti, precum ∫i de la direc˛iile de s„n„tate public„ jude˛ene, licita˛ia anun˛at„ Ón luna martie a fost anulat„ ∫i finalizat„ abia Ón luna august, de∫i vaccinul lipsea cu des„v‚r∫ire.
Spre sf‚r∫itul anului 2001, a Ónceput Ón Rom‚nia realizarea unui studiu european de seroprevalen˛„ ESEN-2, ale c„rui rezultate preliminare au fost primite de la Londra Ón a doua jum„tate a anului 2003, rezultatele par˛iale Ón anul 2004, iar cele finale au venit anul acesta. Concluziile studiului au relevat existen˛a anticorpilor protectori fa˛„ de rujeol„, deci seroprevalen˛a, Óntr-o propor˛ie de minimum 65—70% dintre copiii vaccina˛i Ón perioada anterioar„ studiului, adic„ Ón perioada 1999— 2000. Aceast„ propor˛ie nu se coreleaz„ doar cu acoperirea vaccinal„, ci ∫i cu modul de conservare, transport ∫i mai ales de utilizare a vaccinului antirujeolic.
Œn urma rezultatelor preliminare ale studiului, Ministerul S„n„t„˛ii s-a sesizat ∫i a dispus, la finele anului 2003, catagrafierea tuturor copiilor restan˛ieri la vaccinare din clasele I—XII. Drept urmare, Ón anul 2004 au fost vaccina˛i suplimentar antirujeolic Ón jur de 100.000 de copii din categoria men˛ionat„, pe l‚ng„ cei vaccina˛i de rutin„ Ón fiecare an. Aceea∫i procedur„ trebuia aplicat„ ∫i Ón anul 2005. Dar nimeni nu a mai fost interesat de respectarea normelor de prevenire a bolilor transmisibile Ón timpul guvern„rii T„riceanu.
La finele anului 2004 s-au Ónregistrat Ón vestul ˛„rii, jude˛ele Arad ∫i Timi∫, aproximativ 100 de cazuri de rujeol„. Intervenindu-se prompt prin vaccinarea copiilor din jurul focarelor, extinderea bolii a fost stopat„. Ac˛iunea a continuat conform dispozi˛iilor Centrului Na˛ional de Supraveghere ∫i Control al Bolilor Transmisibile ∫i Ón luna ianuarie 2005, cu un num„r de 37.000 de doze de vaccin disponibile la UNIFARM, Ón stocul de rezerv„ al Ministerului S„n„t„˛ii.
Cantitatea de 360.000 de doze de vaccin, men˛ionat„ de actualul ministru al s„n„t„˛ii ca fiind disponibil„ la Institutul îCantacuzino“, exista, dar ea trebuia achizi˛ionat„ cu respectarea procedurilor legale de c„tre Ministerul S„n„t„˛ii ∫i trimis„ la timp direc˛iilor de s„n„tate public„ jude˛ene, Ón vederea limit„rii epidemiei. Dar acest lucru nu s-a Ónt‚mplat pentru c„ nimeni nu a fost interesat s„ cumpere vaccinuri ieftine ∫i bune, produse Ón ˛ar„ la Institutul îCantacuzino“, de∫i ele erau absolut necesare ∫i se g„seau Ón stoc.
Aceea∫i atitudine iresponsabil„ a existat ∫i la achizi˛ia vaccinului antigripal Ón anul 2005, c‚nd s-a Óncercat excluderea Institutului îCantacuzino“ de la licita˛ie, doar pentru c„ producea vaccinuri bune ∫i mai ieftine dec‚t cele de import. Doar interven˛ia Comisiei pentru s„n„tate a Camerei Deputa˛ilor a evitat o b„taie de joc pe bani publici ∫i o Óncercare de destabilizare a singurului produc„tor de vaccinuri din Rom‚nia.
Incapacitatea Ministerului S„n„t„˛ii de a gestiona corespunz„tor Programul na˛ional de imuniz„ri ∫i epidemia de rujeol„ a dus la urm„toarele deficien˛e grave. Lipsa vaccinului rujeolic a f„cut imposibil„ interven˛ia Ón jurul focarelor ∫i a determinat extinderea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005 epidemiei. Vaccinul combinat rujeol„-rubeol„-oreion nu a sosit la timp, ceea ce a dus la am‚narea campaniei ∫colare de vaccinare din luna octombrie 2005. Ast„zi, copii de 7—11 luni trebuie supu∫i unor vaccin„ri suplimentare, cu toate riscurile lor. Consecin˛a este o epidemie de rujeol„ cu poten˛ial de extindere Ón toate jude˛ele ˛„rii, de o amploare mult mai mare dec‚t ar fi fost normal dac„ se luau din timp m„surile necesare ∫i care a condus deja la prea multe decese Ón r‚ndul copiilor de sub un an.
Œn ceea ce prive∫te Centrul Na˛ional de Supraveghere ∫i Control al Bolilor Transmisibile, acesta a fost Ónfiin˛at Ón cadrul Institutului de S„n„tate Public„ Bucure∫ti Ón 2004 prin ordin al ministrului s„n„t„˛ii ∫i a reprezentat un angajament de integrare european„ a Rom‚niei, fapt apreciat de altfel ∫i de delega˛ia Comisiei Europene la Bucure∫ti. Necesitatea organiz„rii acestui centru a ap„rut Ón urma unei evalu„ri efectuate de c„tre Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii. Activitatea Centrului a Ónceput Ón luna ianuarie 2005, iar atribu˛iile sale erau de coordonare tehnic„ a re˛elei na˛ionale de supraveghere ∫i control al bolilor transmisibile, decizia administrativ„ fiind Óns„ la nivelul Direc˛iei de s„n„tate public„ din cadrul Ministerului S„n„t„˛ii, conform Ordinului ministrului Mircea Cintez„ nr. 10/2005. Aceast„ direc˛ie era singura care avea atribu˛ii pentru achizi˛ia de vaccinuri Ón anul 2005 ∫i realizarea efectiv„ a campaniilor de vaccinare.
De altfel, Centrul a trimis repetate inform„ri ∫i solicit„ri c„tre Ministerul S„n„t„˛ii pentru a solu˛iona problemele ap„rute ca urmare a evolu˛iei Ómboln„virilor de rujeol„ Ón prima parte a anului 2005. Nu s-a primit nici un r„spuns, nu s-a luat nici o m„sur„, cu toate c„ au existat numeroase semnale venite din pres„ de la speciali∫ti Ón epidemiologie, de la direc˛iile de s„n„tate public„ jude˛ene ∫i de la Departamentul de s„n„tate al P.S.D., iar problema era cunoscut„, dup„ cum rezult„ din comunicatele de pres„ ale Ministerului S„n„t„˛ii din 4 ∫i 5 mai anul curent.
Desfiin˛area Centrului Na˛ional de Supraveghere ∫i Control al Bolilor Transmisibile, decis„ de ministrul s„n„t„˛ii zilele trecute, reprezint„ o grav„ eroare, cu at‚t mai mult cu c‚t aceast„ structur„ este men˛ionat„ pozitiv Ón raportul de ˛ar„ de la Bruxelles din luna octombrie 2005, cu men˛iunea c„ el trebuie s„ func˛ioneze ∫i s„ fie sprijinit s„ se dezvolte. Œnchiderea sa este o Óncercare de a deturna aten˛ia opiniei publice de la adev„ra˛ii vinova˛i, care se g„sesc Ón cadrul Ministerului S„n„t„˛ii.
Prin declara˛iile date recent de c„tre ministrul s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu Ón fa˛a Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii, s-a creat o situa˛ie grav„ ∫i f„r„ precedent. Œn plin„ epidemie de rujeol„, ministrul s„n„t„˛ii a dezinformat forul suprem de ap„rare a ˛„rii privitor la cauzele care au condus la epidemia de rujeol„ care se extinde acum Ón Rom‚nia ∫i Ón urma c„reia au murit deja 10 copii.
Ne Óntreb„m ce credibilitate mai poate avea un ministru care dezinformeaz„ forul suprem de ap„rare a ˛„rii Óntr-o situa˛ie de criz„ na˛ional„. Ne Óntreb„m cum mai putem avea Óncredere c„ m„surile luate de ministrul Eugen Nicol„escu pentru limitarea extinderii epidemiei sunt adecvate ∫i conforme cu realitatea. Œn fa˛a Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii, Eugen Nicol„escu a afirmat c„ principala cauz„ a epidemiei este neefectuarea vaccin„rii Óntre anii 2003—2005 inclusiv, Ón loc s„ spun„ adev„rul, ∫i anume c„ Ministerul S„n„t„˛ii
nu a achizi˛ionat vaccinurile necesare ∫i nu a vaccinat la timp copiii anul acesta.
Realitatea este c„ Ón Rom‚nia, Óncep‚nd cu anul 1979, se vaccineaz„ anual cu vaccin antirujeolic to˛i copiii la v‚rsta de 1 an ∫i 7 ani, adic„ peste 400.000 de copii Ón fiecare an. Mai mult, Ón anul 2004 au fost vaccina˛i suplimentar Ónc„ 100.000 de copii, care nu fuseser„ prin∫i Ón campaniile precedente. Œn anul 2005, din cauza indolen˛ei ∫i incompeten˛ei ministrului s„n„t„˛ii, nu s-a efectuat campania de vaccinare antirujeolic„ de rutin„, situa˛ie f„r„ precedent, stima˛i colegi, Ón ultimii 25 de ani. Singurul responsabil pentru situa˛ia grav„ creat„ este Ministerul S„n„t„˛ii, care nu ∫i-a exercitat atribu˛iile de prevenire a bolilor transmisibile, neefectu‚nd la timp campania de vaccinare antirujeolic„.
Din aceste motive solicit„m Ón mod explicit ministrului Eugen Nicol„escu s„-∫i asume public responsabilitatea ∫i, Ón loc s„ dezinformeze opinia public„, s„ ia toate m„surile care se impun ∫i la care func˛ia pe care o ocup„ Ól oblig„. Solicit„m ca Ministerul S„n„t„˛ii s„ cear„ de urgen˛„ sprijin din partea exper˛ilor Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii ∫i UNICEF pentru coordonarea activit„˛ilor Ón lupta cu epidemia de rujeol„, c„ci, Ón mod evident, aparatul ministerului este dep„∫it de situa˛ie. Solicit„m Ónlocuirea ministrului s„n„t„˛ii cu o persoan„ capabil„ s„ gestioneze problemele complexe din sistemul sanitar.
Grupul parlamentar al P.S.D. ∫i Grupul parlamentar al P.R.M. solicit„ Ónfiin˛area unei comisii parlamentare de anchet„ pentru decesele produse de epidemia de rujeol„ ∫i pentru stabilirea ∫i pedepsirea vinova˛ilor. Solicit„m Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii s„ cear„ ministrului s„n„t„˛ii o informare corect„ asupra cauzelor care au condus la epidemia de rujeol„ cu care ne confrunt„m. Stima˛i colegi,
Av‚nd Ón vedere situa˛ia grav„ Ón care s-a ajuns, v„ invit„m s„ vota˛i textul prezentei mo˛iuni, pentru a da o ∫ans„ poporului rom‚n s„ beneficieze de un sistem sanitar care s„ ofere Óngrijiri de calitate, Ón mod nediscriminatoriu, pentru to˛i cet„˛enii.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule deputat. Œl invit la microfon pe domnul ministru Nicol„escu s„ r„spund„ mo˛iunii.
Domnule ministru, ave˛i microfonul.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu —** _ministrul_
## _s„n„t„˛ii_ **:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stima˛i colegi,
Am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ cu toat„ responsabilitatea, pentru a v„ informa despre o situa˛ie critic„, chiar dramatic„ — pentru c„ au murit copii —, respectiv evolu˛ia epidemiei de rujeol„. ™i am Óntocmit o documenta˛ie serioas„, din respect pentru institu˛ia parlamentar„, pentru cet„˛eanul rom‚n.
Citind Óns„ textul mo˛iunii îCopiii din Rom‚nia mor de rujeol„ datorit„“ — trebuia s„ se spun„ îdin cauza“ — îGuvernului iresponsabil“, am realizat c„ ini˛iatorii nu doresc s„ afle adev„rul, pentru c„ nu-i intereseaz„, nu-i intereseaz„ nici soarta copiilor bolnavi, nici evolu˛ia
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005 acestei epidemii de rujeol„. De la declararea epidemiei de rujeol„, de la primele decese datorate complica˛iilor acestei boli, au trecut mai bine de 3 s„pt„m‚ni. Iat„ c„ mo˛iunea apare abia acum, dup„ implicarea total„ a ministerului Ón plin„ campanie de vaccinare ∫i, coinciden˛„, dup„ ce ministrul a anun˛at demiterea a 23 de consilii de administra˛ie ∫i a 15 consilii directoare Ón spitalele cu datorii.
Opozi˛ia nu este interesat„ de soarta copiilor, opozi˛ia este interesat„ s„ arunce cu noroi Ón guvernare, exact Ón momentul Ón care noi facem bilan˛ul primului an de mandat. ™i, mai grav, opozi˛ia urm„re∫te s„ arunce cu noroi Ón reforma pe care Óncerc„m s„ o facem Ón sistemul de s„n„tate. Din acest punct de vedere, mo˛iunea dumneavoastr„, domnilor, este un demers pur politicianist, un demers care se amplific„ pe fiecare pagin„. Opozi˛ia transform„ o situa˛ie dureroas„ Ón arm„ politic„, opozi˛ia d„ dovad„ de cinism ∫i arogan˛„. Oricine cite∫te textul constat„ c„ acesta este o colec˛ie de critici nejustificate, de improviza˛ii ∫i afirma˛ii perverse, de atacuri ∫i jigniri personale greu de descris.
Am o singur„ vin„: î∫ansa“ de a fi ministru Óntr-un moment Ón care bombele amorsate Ón sistemul de s„n„tate de 15 ani explodeaz„. A explodat o bomb„, nu pentru c„ este la guvernare Alian˛a D.A., iar la s„n„tate sunt eu, a explodat pentru c„ de 15 ani ministerul func˛ioneaz„ cu structuri rigide ∫i management deplorabil, care produce mai multe pagube dec‚t lucruri pozitive.
Œn leg„tur„ cu prima afirma˛ie, referitoare la epidemia de rujeol„ care se dezvolt„ cu violen˛„ ∫i a∫a mai departe, v„ comunic urm„toarele: am s„ Óncerc Ón textul care urmeaz„ s„ demontez fiecare afirma˛ie mincinoas„ din aceast„ mo˛iune.
Œn Rom‚nia a evoluat o epidemie de rujeol„ Ón perioada 1996—1998, al c„rei v‚rf a fost atins Ón 1997. Este de remarcat ∫i pentru aceast„ epidemie faptul c„ persoanele susceptibile, adic„ masa critic„, s-au acumulat anterior anului 1997. Este de mirare c„ P.D.S.R.-ul de atunci nu a solicitat o anchet„ ∫i demiterea ministrului s„n„t„˛ii din Guvernul respectiv. Œn perioada 1996—1998 au fost raportate 32 de decese prin rujeol„. ™i ar mai fi de pus o Óntrebare. De ce nu a˛i solicitat ∫i demiterea ministrului Mincu, pentru c„ epidemia din perioada 1992—1997 a atins un v‚rf ∫i mai Ónalt, ∫i mai violent, ∫i cu o mai mare amploare, respectiv 28.321 de cazuri Ón anul 1993 ∫i Ón perioada 1992—1994 au fost raportate 91 decese de rujeol„.
Iat„ c„ ast„zi st„m ∫i discut„m despre erorile ∫i lipsa de responsabilitate din guvern„ri coordonate de F.S.N., P.D.S.R., P.S.D. Care este violen˛a ∫i care este amploarea la care v„ referi˛i?
Rujeola este o boal„ acut„ infec˛ioas„, transmis„ pe cale aerian„, extrem de contagioas„, caracterizat„ prin sezonalitate ∫i periodicitate. Pe parcursul evolu˛iei naturale a rujeolei, pe m„sur„ ce se acumuleaz„ persoane susceptibile, apar izbucniri epidemice, Ón mod ciclic. Asta este situa˛ia real„ a pojarului, pe care dumneavoastr„ nu face˛i altceva dec‚t s„ Óncerca˛i s„-l politiza˛i. Dar, mult mai r„u dec‚t at‚t, Óncerca˛i s„ eluda˛i adev„rul ∫i s„ ne sili˛i s„ ne prefacem c„ nu ∫tim c„ masa receptiv„ s-a acumulat anterior debutului epidemiei, lucru pe care a∫a-zi∫ii dumneavoastr„ speciali∫ti ar fi trebuit s„-l constate ∫i s„ propun„ m„surile care puteau preveni apari˛ia acestei epidemii.
La nivel mondial, din datele Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii, este cunoscut faptul c„ rujeola afecteaz„ Ón fiecare an Óntre 20 ∫i 40 de milioane de persoane. Dintre exemplele de izbucniri epidemice Ón alte ˛„ri ∫i de cur‚nd, men˛ion„m: Olanda, Óntre 1999—2000, 3.387 de cazuri; Japonia, Óntre 2000—2004, 95.899 de cazuri; Italia, Óntre 2002—2003, 20.367 de cazuri; Fran˛a, Óntre 2000—2004, 4.448 de cazuri.
Pentru — ∫i preiau de la dumneavoastr„ — a trage semnalul de alarm„, ar fi fost bine s„ formula˛i aceast„ mo˛iune imediat dup„ decesul primului copil, adic„ pe 25 ianuarie 2005. Acest copil avea 11 luni la data decesului ∫i nu ar fi fost vaccinat. Oricum, pentru c„ Ón guvernarea P.S.D. a fost modificat„ v‚rsta de vaccinare, Ón spe˛„ domnul BrÓnzan ar trebui s„ fie primul vinovat pentru primul copil mort. Mai precis, Ón plin an Ón care se anun˛a epidemie — dac„ speciali∫tii din perioada 2001— 2004 ar fi interpretat corect datele —, Ministerul S„n„t„˛ii din anul 2004 a f„cut aceast„ modificare ∫i, Ón loc s„ fie vaccina˛i copiii Ón v‚rst„ de 9—12 luni, s-a Ónceput prima vaccinare la copii la 12—15 luni.
Œn stilul deja bine cunoscut, Óncerca˛i s„ v„ preface˛i c„ nu cunoa∫te˛i aceste date sau, poate, nu le Ón˛elege˛i.
Incompeten˛a ministrului s„n„t„˛ii sau mini∫trilor s„n„t„˛ii din perioada 2001—2004 a fost dovedit„ Ón mod repetat, inclusiv atunci c‚nd a transferat, prin ordinul ministrului s„n„t„˛ii nr. 1.144/2004 ∫i respectiv 1.167 din decembrie 2004, responsabilitatea activit„˛ilor din domeniul supravegherii ∫i controlului bolilor transmisibile unui îCentru“ f„r„ posturi, f„r„ personal ∫i, p‚n„ la urm„, f„r„ competen˛„.
Œn ceea ce prive∫te afirma˛ia referitoare la fapte, v„ spun c„ reveni˛i la infinit cu aceste cifre, sper‚nd c„ pute˛i s„ le transforma˛i Ón date reale. Nu pute˛i pentru c„ nu ave˛i cum. Situa˛ia este, din nefericire, departe de adev„r, pentru c„ materialul dumneavoastr„ face referire la dozele de vaccin cump„rate ∫i nu ˛ine cont de pierderile de vaccin raportate de c„tre Direc˛ia de s„n„tate public„. Dac„ lu„m Ón discu˛ie situa˛ia real„, lucrurile se schimb„ foarte mult ∫i am s„ v„ dau date. Pierderile de vaccin Ón anul 2004 au fost, Ón medie, urm„toarele: 32,5% la vaccinul rujeolic — din 563.865 doze cump„rate ∫i distribuite Ón jude˛e s-au administrat doar 380.623; 44,4% la vaccinul rujeolic, rubeolic, urlian — din 220.409 doze cump„rate ∫i distribuite Ón jude˛e s-au administrat numai 129.512.
Œn ciuda eviden˛ei, nu vre˛i s„ spune˛i mai multe lucruri ∫i anume: Ón perioada 2002—2004, cel pu˛in, ar fi trebuit s„ fie vaccinate mai multe persoane dec‚t au fost vaccinate; dac„ pierderile de vaccin nu ar fi fost at‚t de mari, stocul de vaccin la Ónceputul anului 2005 ar fi fost mai mare; gestionarea programului na˛ional de imuniz„ri a fost deficitar„, ∫i acest lucru reprezint„ principala cauz„ a epidemiei care a debutat Ón anul 2004. Indiferent c„ v„ place sau nu v„ place, acesta este adev„rul.
Mai exist„ Ón textul mo˛iunii o afirma˛ie hazardat„, dac„ nu manipulatoare, cum c„ acoperirea vaccinal„ este conform„ cu cerin˛ele Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii ∫i, se spune Ón continuare, îaceste date se reg„sesc Ón rapoartele anuale ale acestora“. Cunoa∫tem datele despre acoperirea vaccinal„ administrativ„, datele raportate de c„tre direc˛iile de s„n„tate public„. Acoperirea vaccinal„ a atins un nivel record, 100% Ón anumite jude˛e. Cunoa∫tem ∫i rapoartele Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii ∫i UNICEF, dar dumneavoastr„ v„ preface˛i c„ nu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005 cunoa∫te˛i c„ aceste date agregate sunt preluate la nivelul Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii ∫i UNICEF Ón baza asum„rii r„spunderii fiec„rei ˛„ri Ón parte.
Se vorbe∫te Ón mo˛iune despre responsabilitatea organiz„rii licita˛iilor de c„tre Ministerul S„n„t„˛ii, de∫i lucrurile func˛ionau normal. Aici problema devine esen˛ial„, pentru c„ decizia conducerii Ministerului S„n„t„˛ii s-a bazat pe analiza unor date, pe rapoarte de audit, pe haosul care a dus la dou„ pl‚ngeri penale — Ón iulie 2005 ∫i, respectiv, la sesizarea D.N.A., Ón luna octombrie 2005.
Raportul de audit din 10 iunie 2005 a condus la formularea a dou„ pl‚ngeri penale, dintre care una cu privire la achizi˛ia de vaccinuri, constat‚ndu-se: neconcordan˛a perioadei de valabilitate a vaccinului cu specifica˛iile tehnice din caietul de sarcini, pl„˛i efectuate de Institutul de S„n„tate Public„ Bucure∫ti care dep„∫eau valoarea produselor contractate, achitarea avansului Ónaintea depunerii scrisorii de bun„ execu˛ie a contractului, valoarea T.V.A.-ului eronat calculat„, Ónc„lcarea prevederilor Legii contabilit„˛ii ∫i, evident, a altor ordine ∫i norme comune ale Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate.
Raportul de audit din 3 octombrie 2005 s-a Óncheiat cu sesizarea Departamentului Na˛ional Anticorup˛ie, Direc˛ia de audit ∫i control sesiz‚nd: existen˛a unor stocuri de vaccin expirate, circa 10.000 de doze de vaccin antigripal; proasta gestionare de c„tre responsabilii din Institutul de S„n„tate Public„ a situa˛iei dozelor de vaccin achizi˛ionate ∫i de˛inute; lipsa de responsabilitate ∫i dezinteresul manifestat de c„tre persoanele responsabile Ón monitorizarea intr„rilor ∫i ie∫irilor dozelor de vaccin; Ónregistr„ri eronate Ón documentele financiarcontabile; lipsa de preocupare pentru repartizarea Ón teritoriu a vaccinurilor achizi˛ionate Ón anul 2004; cheltuirea nejustificat„ a anumitor sume reprezent‚nd servicii de transport, Ón condi˛iile Ón care acestea trebuiau s„ fie efectuate de c„tre furnizori conform contractelor.
A∫adar, lucrurile nu func˛ionau deloc normal, ci haotic, ∫i acest aranjament realizat Óntre Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Institutul de S„n„tate Public„ Bucure∫ti poate c„ a contribuit, la r‚ndul s„u, la favorizarea declan∫„rii epidemiei Ón anul 2004 — ca s„ Ón˛elege˛i bine ∫i definitiv momentul debutului acestei epidemii.
Autorii mo˛iunii, din necuno∫tin˛„ de cauz„ sau din dorin˛a de a ascunde adev„rul, spun: îCu toate semnalele...“ ∫i a∫a mai departe, îvaccinul lipsea cu des„v‚r∫ire“. Mint autorii mo˛iunii. Semnalele repetate au fost, Ón mod repetat, incomplete. Abia Ón data de 7 martie 2005 Institutul Public de S„n„tate Bucure∫ti a dat un r„spuns satisf„c„tor.
Procedura de achizi˛ie a fost declan∫at„ Ón sf‚r∫it Ón 16 martie 2005. Nu o s„ v„ citesc — o s„ v„ dau textul scris — toate etapele procedurale care au fost Óndeplinite p‚n„ la data semn„rii contractului, 16 august 2005. Œn conformitate cu Ordinul ministrului s„n„t„˛ii nr. 10/2005 pentru aprobarea derul„rii programelor ∫i subprogramelor de s„n„tate finan˛ate din bugetul de stat Ón anul 2005, subprogramul 1.1., obiectivul 2, Direc˛iile de s„n„tate public„ au mai multe atribu˛ii, spre exemplu, ca lucrurile s„ fie foarte limpezi:
1. Supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de s„n„tate public„ local„ sub coordonarea Institutului de S„n„tate Public„ regional, inclusiv imuniz„ri Ón situa˛ii epidemiologice deosebite.
· other
1 discurs
<chair narration>
#363882. Instituirea ∫i aplicarea m„surilor de prevenire ∫i control al focarului de boal„ transmisibil„, adic„: depistarea, tratamentul profilactic ∫i/sau vaccinarea contac˛ilor, raportare, dezinfec˛ie, dezinsec˛ie, deratizare, anchet„ epidemiologic„ etc., Ón colaborare cu re˛eaua de asisten˛„ primar„.
· other · respins
73 de discursuri
V„ mul˛umesc, domnule ministru. A˛i vorbit 32 de minute.
Invit la cuv‚nt pe domnul deputat Aurel Nechita.
## **Domnul Aurel Nechita:**
Domnule pre∫edinte, Domnule ministru, Domnilor secretari de stat, Doamnelor ∫i domnilor,
L-am ascultat mai bine de o jum„tate de or„ pe domnul ministru Nicol„escu ∫i aveam un _speech_ profesionist, ca s„ spunem a∫a, adic„ a∫a cum nu-i place Domniei sale, pentru c„ eu fac parte din tagma medicilor, aceia care n-au ce c„uta Ón sistemul sanitar. Acolo trebuie s„ fie doar manageri. Sunt convins c„, dac„ vor fi manageri, de la direc˛ie ∫i p‚n„ la poart„, nu va mai muri nimeni Ón Rom‚nia.
Domnule ministru,
Practic, exist„ ∫i sec˛ii O.R.L., m„ scuza˛i... Practic Ón Rom‚nia, Ón 2005, de c‚nd Conven˛ia, Alian˛a conduce aceast„ ˛ar„ s-a Ónregistrat o epidemie de rujeol„ cu aproape 7 mii de cazuri ∫i care epidemie va continua p‚n„ Ón ianuarie—februarie. S-au Ónregistrat deja 10 decese. Constat„m c„, la 8 ani o dat„, avem c‚te o epidemie sub aceast„ guvernare, indiferent c„ e galben„ sau portocalie. Constat„m c„ mor copii, Ón 1997 s-a s„rit peste ea, c„ nu v„ convenea, au fost afecta˛i peste 23.500 de copii ∫i atunci, acum, peste 8 ani, sunt afecta˛i p‚n„ acum aproape 7.000 de copii ∫i au murit 10 copii.
Domnule ministru,
Eu sunt Ón primul r‚nd pediatru ∫i am participat la campanii de vaccinare Ón 30 de ani de meserie. ™i nu sunt, Óntr-adev„r, economist, contabil s„ pot s„-mi permit s„ manageriez un spital, de∫i am condus un spital de copii foarte bine 14 ani de zile. Dar vreau s„ v„ spun c„ acestor medici pe care dumneavoastr„ Ói blama˛i — c„ le expir„ vaccinurile, c„ le arunc„, c„ nu le fac — nu le cunoa∫te˛i situa˛ia, pentru c„ nu a˛i fost niciodat„ Ón teritoriu s„ vede˛i cum se vaccineaz„ Óntr-un sat din Rom‚nia, indiferent de situa˛ie, un copil. S„ vede˛i c„ acel medic a raportat poate 1.000 de copii ca vaccina˛i ∫i din ace∫tia unii sunt Ón cartiere Óndep„rtate, Ón zon„ cu popula˛ie rom„, Ón zone Ón care nu se poate umbla; copii care pleac„ cu familiile din ˛ar„ ∫i r„m‚ne cu doze de vaccin.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005
I-a˛i Óntrebat, domnule ministru, c„ alearg„ uneori din cas„ Ón cas„ ∫i 3-4 luni de zile p‚n„ prind un copil s„-l vaccineze? Pentru c„ legea nu-i permite s„-l vaccineze cu de-a sila!
V-a˛i referit la un studiu ESEN, pentru c„ ini˛ial am avut senza˛ia c„ a˛i f„cut un alt studiu, pe care nu-l ∫tie Ón Rom‚nia nimeni, ∫i-l ave˛i secret. A˛i studiat, am luat Ón considera˛ie, rezultatele acestui studiu ∫i v„ pot spune, domnule ministru, c„ la capitolul Rom‚nia din cele 6 state analizate Ón studiul ESEN 2 era vorba doar de 24 de copii seronegativi, cu v‚rste Óntre 2 ∫i 4 ani, domnule ministru, deci vaccina˛i la un an, Ón perioada 1999—2000, ∫i c„ afirma˛ia dumneavoastr„ c„ 39% din copii nu erau vaccina˛i este, eu sunt, am o educa˛ie, este neadev„rat„, nu pot s„-mi permit s„ v„ spun c„ min˛i˛i, domnule ministru. Eu sunt educat, eu sunt medic.
Din acest motiv, domnule ministru, vreau s„ recunoa∫te˛i un singur lucru. C„ Ón timp ce Ón anii preceden˛i s-au acumulat, s-au achizi˛ionat vaccinuri, cu toate disfunc˛ionalit„˛ile pe care poate dumneavoastr„ le cunoa∫te˛i mai bine la ora actual„, ∫i c„ au r„mas poate vaccinuri Ón plus, dar cum este mai bine, domnule ministru? S„ ai mai multe vaccinuri, s„ vaccinezi totu∫i popula˛ia, s„ ai o acoperire de 90% sau, cum s-a Ónt‚mplat acum, Óntre martie ∫i septembrie s„ nu fie achizi˛ionat„ nici o doz„ de vaccin Ón Rom‚nia? Pentru c„ masa receptiv„, nu critic„, domnule ministru, Óntreba˛i-i pe speciali∫ti, masa receptiv„ se poate acumula ∫i deveni critic„ ∫i Ón 6 luni de zile, nu e nevoie de 4 ani, nu e nevoie s„ fie P.S.D.-ul la guvernare ca s„ se formeze o mas„ critic„. Copii care au murit anul acesta, cu excep˛ia primului, din ianuarie, to˛i ceilal˛i s-au n„scut sub guvernarea dumneavoastr„. To˛i erau copii sugari. Nu P.S.D.-ul este vinovat de acest lucru. A fost de acord Ón final cu oferta dumneavoastr„, dar tardiv„, domnule ministru, ∫i anume c„ problemele sunt de la revolu˛ie ∫i p‚n„ acum. P„i, dac„ spune˛i treaba asta, de ce nu a˛i venit coautori cu noi la mo˛iune?
Domnule ministru, nu mai repet ceea ce s-a spus. Dar vreau s„ v„ spun c„ parc„ asist„m la un dialog al surzilor. Avem acelea∫i date, noi le prezent„m a∫a cum sunt, ∫i dumneavoastr„ le prezenta˛i invers. f n‚nd cont c„ epidemia de rujeol„ are o ciclicitate Ón Rom‚nia se pare, prima a fost Ón 1997, tot sub guvernarea dumneavoastr„, a doua Ón 2005, tot sub guvernarea dumneavoastr„. Pentru ca s„ nu mai moar„ copii Ón aceast„ ˛ar„ ∫i popula˛ia s„ fie s„n„toas„, m-a∫ ruga la Dumnezeu s„ reveni˛i la guvernare nu o dat„ la 8 ani, ci la 80 de ani.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit 5 minute ∫i 45 de secunde. A˛i v„zut ce exact sunt?
Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul Liviu C‚mpanu.
## **Domnul Liviu C‚mpanu:**
Bun„ ziua!
Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,
## Stima˛i colegi,
A∫ vrea s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„ p„str„m un moment de reculegere pentru cei 10 copii deceda˛i Ón aceast„ epidemie de rujeol„, pentru cei 20 de copii mor˛i
Ón 2003 Óntr-un spital din Oradea, pentru cei 6 copii deceda˛i Óntr-un spital din Ia∫i Ón 2003.
V„ rog frumos, s„ p„str„m un moment de reculegere pentru fiecare victim„ a sistemului sanitar adus Ón aceast„ situa˛ie Ón special de guvernan˛ii sociali-democra˛i Ón ultimii 15 ani.
## **Domnul Liviu C‚mpanu:**
## V„ mul˛umesc.
Nu voi face dec‚t s„ v„ prezint foarte pe scurt o statistic„ de la Direc˛ia de s„n„tate public„ a jude˛ului Boto∫ani privind situa˛ia vaccin„rilor Ón perioada 2001— 2004. V„ voi spune c„ Ón anul 2001 vaccinarea antirujeolic„ Ón jude˛ul Boto∫ani s-a f„cut la interval de 3 luni, deci din 3 Ón 3 luni.
Œn anul 2002 vaccinarea antirujeolic„ Ón jude˛ul Boto∫ani a p„strat aceea∫i ritmicitate. Œn anul 2003, Ón lunile aprilie, august, octombrie, noiembrie ∫i decembrie nu s-a efectuat nici o vaccinare antirujeolic„ Ón jude˛ul Boto∫ani. Œntr-adev„r, nici la Ónceputul anului 2005 nu s-a efectuat vaccinarea antirujeolic„, dar v„ Óntreb, cine ar fi trebuit s„ se ocupe de organizarea de licita˛ii pentru aprovizionarea cu vaccinuri pentru anul 2005?
Vreau s„ v„ Óntreb totu∫i altceva. Poate c„ acest lucru nu s-a Ónt‚mplat datorit„ lipsei de vaccinuri, poate s-a Ónt‚mplat datorit„ modului ∫mechere∫te Ón care guvernarea P.S.D. s-a g‚ndit s„ fure medicii de familie, ∫tiut fiind c„ o vaccinare este pl„tit„ cu 24 de mii de lei, iar dac„ este f„cut„ la mai mult de 10 copii o dat„ se pl„te∫te numai cu 12 mii lei.
Vreau s„ v„ mai Óntreb un lucru. Eu personal vreau s„-mi cer scuze, ca medic, fa˛„ cei care au semnat aceast„ mo˛iune simpl„. Pentru c„ sunt convins c„ a˛i semnat aceast„ mo˛iune Ón necuno∫tin˛„ de cauz„. Sunt convins c„ v-a˛i l„sat p„c„li˛i de cei care au guvernat Ón 2000—2004 ∫i au distrus sistemul sanitar rom‚nesc.
Spunea˛i de dispre˛ fa˛„ de bani publici, domnule ministru.
Vreau numai s„ v„ Óntreb, ce Ónseamn„ atunci plata Ón avans Ón fiecare lun„ de 3 milioane de euro, Óncep‚nd din 2003, c„tre centrele îEuromedica“? Vreau s„ v„ Óntreb de ce salv„rile pe care le-a˛i achizi˛ionat anul trecut, Dacii, deci autoturisme Dacia, au costat 17 mii de euro bucata? ™i vreau s„ v„ mai Óntreb un lucru: din ce bani a˛i f„cut campania pentru al„ptare la s‚n, dac„ nu din bani publici? Œns„ aceast„ campanie nu face altceva dec‚t s„ creasc„ imaginea so˛iei dumneavoastr„, s„-i creasc„ cota de pia˛„, Ón condi˛iile Ón care era Ón concediu pentru Óngrijirea copilului. Vede˛i Ón fa˛„ un afi∫ care reprezint„ aceast„ campanie, mai am ∫i alte pliante, sunt pl„tite din bani publici ∫i, de asemenea, vreau s„ v„ spun c„ aici vede˛i o ini˛iativ„, o campanie pentru suptul la s‚n _. (Domnul Liviu C‚mpanu arat„ c„tre sal„ un afi∫.)_
Domnule deputat, a˛i vorbit 4 minute. Urmeaz„ domnul Petric„ Movil„, de la Grupul parlamentar al P.D.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005
## **Domnul Petru Movil„:**
## Stima˛i colegi,
Mo˛iunea simpl„ îCopiii din Rom‚nia mor de rujeol„ datorit„ Guvernului iresponsabil“, Ónaintat„ de Grupurile parlamentare ale P.S.D. ∫i P.R.M., este doar o alt„ dovad„ de ipocrizie ∫i rea-voin˛„ din partea opozi˛iei, care speculeaz„ orice situa˛ie neprev„zut„: inunda˛ii, grip„ aviar„ ∫i, Ón acest caz, epidemie rujeolic„ pentru a discredita coali˛ia aflat„ la guvernare, Ón paralel cu sporirea capitalului de imagine proprie. Strategia const„ Ón utilizarea unei tehnici de manipulare simpl„: crearea unei dihotomii Óntre cei r„i, Ón acest caz Ministerul S„n„t„˛ii ∫i, prin extindere, coali˛ia aflat„ la guvernare, ∫i cei buni, adic„ opozi˛ia, care semnaleaz„ situa˛ia dramatic„ ∫i se a∫az„ Ón postura de erou salvator, consider‚nd c„ adoptarea mo˛iunii reprezint„ nici mai mult nici mai pu˛in dec‚t: î™ansa poporului rom‚n s„ beneficieze de un sistem sanitar care s„ ofere Óngrijiri de calitate, Ón mod nediscriminatoriu pentru to˛i cet„˛enii.“
Œn fa˛a unei situa˛ii care solicit„ concentrarea eforturilor pentru identificarea unei solu˛ii viabile, principala preocupare a semnatarilor mo˛iunii o constituie discreditarea ministerului ∫i Ónlocuirea ministrului s„n„t„˛ii, Ónfiin˛area unei comisii parlamentare de anchet„, o solicitare c„tre C.S.A.T. de a primi o informare corect„ despre epidemia de rujeol„. De altfel, 4 din cele 5 propuneri concrete ale semnatarilor se refer„ la aceste aspecte.
Poate a˛i uitat, domnilor, ce eficient a˛i gestionat fondurile din s„n„tate c‚t a˛i fost la guvernare. V„ informez, dup„ cum bine ∫ti˛i, c„ banii necesari pentru achizi˛ia de vaccinuri pentru anul 2005 au fost cheltui˛i de Institutul de S„n„tate Public„ la Ónceputul anului pentru plata restan˛elor din 2004, un an bine gestionat de P.S.D. la Capitolul îPopulismul Ón s„n„tate“.
De altfel ∫i la aceast„ or„ Ónc„ mai pl„tim din bugetul pe 2005 datorii din anii anteriori.
Vreau s„ precizez, ceea ce, de asemenea, ∫ti˛i, c„ Guvernul T„riceanu a alocat Ón luna iulie 2005 suma necesar„ pentru achizi˛ionarea vaccinurilor.
Stima˛i colegi din opozi˛ie, dac„ sunte˛i at‚t de preocupa˛i de situa˛ia dramatic„ ce afecteaz„ starea de s„n„tate a popula˛iei, de ce nu veni˛i cu propuneri constructive pentru limitarea efectelor de epidemie rujeolic„ cu care ne confrunt„m? Este, desigur, o Óntrebare retoric„. Pe dumneavoastr„ v„ intereseaz„, Ón principal, discreditarea adversarilor politici, specul‚nd Ón acest scop suferin˛ele ∫i nevoile popula˛iei, titlul apocaliptic al mo˛iunii fiind o dovad„ gr„itoare Ón acest sens.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit 4 minute. Urmeaz„ domnul deputat din partea Partidului Rom‚nia Mare, Mircea Ifrim.
## **Domnul Mircea Ifrim:**
Stimate domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stimate domnule ministru, Distin∫i colegi,
Permite˛i-mi s„ exprim, Óntr-un limbaj profesionist, situa˛ia existent„. Œntr-adev„r, sunt de acord cu ministrul s„n„t„˛ii, distinsul domn Nicol„escu, c„ bombele explodeaz„ dup„ 15 ani. Este un adev„r. Acest sistem este subfinan˛at cronic din 1990 Óncoace ∫i acest lucru se resimte. Cu toate acestea, Óns„, consider c„, dac„ exist„ disfunc˛ionalit„˛i anterioare, este necesar ca ele s„ fie Ónl„turate ∫i, Ón nici Óntr-un caz, ad‚ncite. Or, faptele sunt fapte ∫i nu pot fi contestate. Avem mor˛i de rujeol„ Ón secolul al XXI-lea, ceea ce nu se Ónt‚mpl„ Ón nici o ˛ar„ civilizat„. Aceste lucru este un fapt.
Un alt fapt foarte cert este acela c„ licita˛ia pentru rujeol„, Ón mod normal, trebuia s„ fie Óncheiat„, nu demarat„ Ón luna martie.
Studiul ESEN 2 ar„ta, Óntr-adev„r, c„ masa receptiv„ este de 39%. Acest studiu are o istorie Ónt‚rziat„. De ce? Œncepe Ón 2001, Óns„, p‚n„ c‚nd laboratoarele îCantacuzino“ au fost acreditate extern ∫i p‚n„ c‚nd de la Londra a venit confirmarea acestui studiu, s-a f„cut anul 2004. Aceasta este realitatea.
Œntr-adev„r, exista aceast„ mas„ critic„ pe care nu o putem pune exclusiv pe seama vaccin„rii. Este vorba ∫i de nereceptivitate, este vorba ∫i de calitatea vaccinului. Dar acest lucru se ∫tia. ™i, Ón aceste condi˛ii, licita˛ia trebuia terminat„ ∫i vaccinarea trebuia Ónceput„ alert ∫i puternic Ón anul 2005, nu Ón aceast„ perioad„, c‚nd epidemia s-a declan∫at.
A∫ mai ad„uga Ónc„ ceva. Noi aveam vaccin antirujeolic f„cut din anul 1979, de c„tre Institutul îCantacuzino“, Óntruc‚t statul, la acea vreme, a dat 2,5 milioane de dolari Laboratoarelor îMariott“ din Fran˛a, care au realizat vaccinul antirujeolic, vaccin pe care nu aveam dreptul s„-l export„m, dar era bun. Acest vaccin, Ón mod normal, se face la v‚rsta situat„ Óntre 7 ∫i 9 luni, Óntruc‚t imunitatea pasiv„ primit„ de la mam„ dispare dup„ 6 luni. Aceasta era tradi˛ia.
Œntr-adev„r, Ón anul 2002 se schimb„ orientarea ∫i se trece la trivaccin, vr‚ndu-se s„ se fac„ rubeol„, rujeol„ ∫i vaccinul urlian, vaccin care trebuia importat, Ón primul r‚nd mai scump, Ón al doilea r‚nd, cu acest vaccin trebuia s„ cre∫ti v‚rsta la 11 luni. OK! E o orientare; nu e rea, poate. Dar un fapt este cert: copilul r„m‚ne f„r„ imunizare Óntre 7 ∫i 9 luni.
V„ mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit 10 minute. Din partea U.D.M.R. are cuv‚ntul domnul deputat Márton Árpád.
## **Domnul Márton Árpád Francisc:**
S„ nu v„ mira˛i, nu vorbesc Ón calitatea de medic, nu sunt medic. Vorbesc Ón calitatea mea de om politic.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor,
Prezenta mo˛iune este Ón primul r‚nd o declara˛ie politic„: îO mo˛iune simpl„, prin care solicit„m exprimarea votului de neÓncredere pentru iresponsabilitatea administrativ„ ∫i lipsa de respect civic a Guvernului T„riceanu fa˛„ de s„n„tatea cet„˛enilor rom‚ni“.
Œn al doilea r‚nd, este dublarea unei solicit„ri de Ónfiin˛are a unei comisii de anchet„, depuse deja ∫i pe alt„ cale regulamentar„.
Œn al treilea r‚nd: este o explica˛ie a fostei guvern„ri fa˛„ de unele declara˛ii care au f„cut-o responsabil„ pentru epidemie.
Iar, Ón al patrulea r‚nd — accentuez, numai Ón al patrulea r‚nd —, deci jum„tate din text se refer„ la existen˛a unei epidemii.
Dar nici un cuv‚nt, nici un cuv‚nt despre adev„rata problem„. Permite˛i-mi ca eu s„ vorbesc numai despre asta. C„ci problema real„, Ón viziunea mea, este subfinan˛area s„n„t„˛ii ∫i, pentru a controla c‚t mai la s‚nge cheltuirea pu˛inilor bani, birocratizarea din ce Ón ce mai cresc‚nd„ a acesteia.
Œn perioada 1997—2000 a existat o Óncercare de reformare a sistemului cu unele adev„rate mici rezultate: dotarea ∫i a spitalelor de provincie cu aparate performante, respectiv crearea sistemului de asisten˛„ medical„ primar„, care, la Ónceput, a primit o finan˛are c‚t de c‚t acceptabil„, urm‚nd ca aceast„ finan˛are s„ fie restr‚ns„ din ce Ón ce mai mult. Œn pachetul de reform„ Ón domeniul s„n„t„˛ii se propune, din nou, alocarea unui procent de cel pu˛in, accentuez, cel pu˛in, 15% din valoarea total„ a Fondului unic de asigur„ri sociale de s„n„tate. S„ sper„m c„ va fi a∫a.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005 Se vorbe∫te despre responsabilitatea ministerului, Ón Óntregul s„u. Cred pe undeva acest enun˛ este adev„rat. C„ci birocra˛ii din aceast„ institu˛ie sugereaz„ solu˛ii care duc la aceast„ birocratizare din ce Ón ce mai mare, solu˛ii acceptate, din p„cate, de to˛i mini∫trii din ultimii 15 ani, indiferent de culoarea politic„.
pare c„ nu e numai un semn de iresponsabilitate... dar, Ónc„ o dat„, Ón loc s„ discut„m despre ce trebuie f„cut Ón viitor, ascult„m tot felul de oameni frustra˛i.
Am fost ieri Ón jude˛ul pe care domnul ministru Nicol„escu Ól reprezint„ Ón Parlament, Ón Mure∫, ∫i oamenii de acolo-mi spuneau, z‚mbind, a∫a, c„-i spun îministrul rudotel“. Nu cred c„ era nimic de z‚mbit, at‚t timp c‚t sunt copii, sunt oameni care sufer„ pentru incompeten˛„. Nu cred c„ dac-ai fost contabil oriunde, de la C.A.P. p‚n„ oriunde, Óntr-un minister, trebuie obligatoriu s„ te pricepi la s„n„tate. Am o singur„ propunere ∫i-nchei rug‚ndu-l pe domnul Nicol„escu, a c„rui lips„ n-o sim˛im Ón Parlament, s„ pun„ cap„t acestei mo˛iuni, s„ vorbeasc„ cu domnul T„riceanu s„-i dea o func˛ie de ministru de unde nu mai poate s„ omoare oameni. At‚t a∫ fi... Sper s„ dea m„car acum un semn de responsabilitate.
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
V„ mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit dou„ minute.
Are cuv‚ntul, din partea Partidului Conservator, domnul Renic„ Diaconescu.
## **Domnul Octavian Mircea Purceld**
**:**
Domnule pre∫edinte, v„ rog, procedur„!
Procedur„. V„ rog. M„ ierta˛i, domnule deputat.
O interven˛ie pe procedur„.
Œmi cer scuze ∫i eu c„ intervin. Eu ∫tiam c„ Ón sal„ sunt reprezentan˛i ai presei ∫i ai televiziunii, persoane acreditate.
V„ rog, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Ón banca mini∫trilor a ap„rut un fotograf. V-a∫ ruga s„-l ruga˛i s„ p„r„seasc„ banca mini∫trilor. Ne face fotografii Óntruna. ™i are preferin˛„ pentru o anumit„ zon„ a s„lii.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit 5 minute.
Are cuv‚ntul domnul deputat Victor Ponta.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Nu a∫ fi vrut s„ vorbesc despre s„n„tate, pentru c„ eu sunt jurist, nu sunt contabil, ca domnul Nicol„escu, ∫i prefer s„ vorbesc despre lucrurile pe care le cunosc.
Am fost, Óns„, ∫i nu credeam c„ se mai poate Ón Parlamentul Rom‚niei, am fost indignat nu de cele 32 de minute Ón care domnul ministru nici nu ne-a spus c„-i pare r„u pentru ce s-a Ónt‚mplat, nici cum va face ca Ón viitor s„ evite asemenea situa˛ii, ci de un discurs ∫i ni∫te interven˛ii at‚t de tic„loase, Ónc‚t credeam c„ n-o s„ le vedem nici m„car Ón Parlamentul Rom‚niei. C‚nd un domn deputat, de care n-am mai auzit, ∫i nu vreau s„ mai aud de acum Óncolo, domnul C‚mpanu, folose∫te copiii deceda˛i ∫i atacuri la familiile colegilor no∫tri, mi se
Da. Rog chestorii s„ verifice aceast„ chestiune. Domnul Renic„ Diaconescu, ave˛i cuv‚ntul.
O voce din sal„
#77420Este secretar de stat!
Dac„-i secretar de stat, cu at‚t mai grav este, dac„ se ocup„ de poze.
Da. Domnule Renic„, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Renic„ Diaconescu:**
## Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,
N-am s„ vorbesc ca un om care se simte frustrat, pentru c„ sunt medic ∫i lucrez Óntr-un spital jude˛ean, deci nu vorbesc ca un frustrat. Ca medic, pot s„ v„ spun doar c„ sunt surprins de ceea ce a ap„rut Ón mo˛iunea de cenzur„, de afirma˛iile de acolo.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005 ™i v„ Óntreb dac„ aceste cazuri de rujeol„, de care spune˛i dumneavoastr„ c„ au bulversat sistemul sanitar, nu au, oare, r„d„cini Ón anii preceden˛i, de prost management Ón sistemul sanitar? Faptul c„ spitalele au fost devalizate de a∫a-zi∫i directori care acum Ó∫i arunc„ carnetele de partid din buzunare ∫i au devenit brusc independen˛i nu intereseaz„, oare, pe nimeni? Faptul c„ subfinan˛area sistemului de s„n„tate de peste 10 ani a dus la o asisten˛„ ca Ón ˛„rile din lumea a treia nu intereseaz„ pe nimeni? Este neseriozitate sau lips„ de implicare?
Dac„ se vrea s„ ne ocup„m de sistemul sanitar, haide˛i, atunci, s„ facem o analiz„ serioas„, competent„ despre criza care exist„ de mai mul˛i ani ∫i care a fost acoperit„ p‚n„ acum.
V„ Óntreb: unde au fost directorii de spitale sau de direc˛ii sanitare acum un an sau acum doi ani? De ce nu au strigat ∫i atunci pe ecranele televiziunilor c„ sistemul este subfinan˛at? Atunci v„ era bine, nu? T„cerea lor a reprezentat satisfac˛ia sistemului sanitar sau satisfac˛ia sistemului politic de atunci?
Parlamentarii Partidului Conservator consider„ c„ o analiz„ profesionist„ ∫i o dezbatere f„r„ accente politicianiste trebuie f„cut„. Sistemul sanitar este Óntr-adev„r Ón criz„, dar colacul de salvare nu vine prin aceste abord„ri superficiale, care se vor a fi lovituri de imagine public„. Oamenii a∫teapt„ de la noi solu˛ii, nu a∫teapt„ mo˛iuni f„cute de dragul schimb„rii imaginii. Oamenii a∫teapt„ responsabilitate, ∫i nu jocuri de picioare, care se doresc a fi semnale de alarm„. Aceste piese ieftine nu mai au audien˛„. Acelea∫i personaje, se schimb„ doar decorul.
De aceea, noi, parlamentarii Partidului Conservator, vom vota Ómpotriva mo˛iunii de cenzur„, pentru c„ o consider„m un act ieftin Óntr-o pies„ nerealist„.
V„ mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit 3 minute. Are cuv‚ntul doamna deputat Monalista G„leteanu.
## **Doamna Monalisa G„leteanu:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Timp de un an de zile am asistat cu to˛ii cum, r‚nd pe r‚nd, toate categoriile de cet„˛eni ai acestei ˛„ri, fie c„ s-au numit sinistra˛ii r„ma∫i sub cerul liber, fie c„ s-au numit pensionarii am„gi˛i de mirajul recalcul„rii pensiilor sau profesorii p„c„li˛i cu promisiunea dubl„rii salariilor, cu to˛ii au pl„tit tribut pentru indiferen˛a ∫i incompeten˛a actualei puteri.
™i, pentru ca triste˛ea ∫i dezam„girea s„ fie totale, iat„ c„ a venit acum r‚ndul copiilor nevinova˛i ai acestei ˛„ri s„ dea tributul lor de via˛„ pentru neputin˛a actualilor guvernan˛i privind garantarea dreptului constitu˛ional la via˛„.
Ve∫tile rele care circul„ Ón ultima perioad„ ne determin„ s„ urm„rim cu fric„ situa˛ia Rom‚niei, care pare s„ se agraveze pe zi ce trece.
Actuala guvernare, Ón loc s„-∫i asume responsabilitatea pentru moartea unor copii nevinova˛i, caut„ ˛api isp„∫itori Ón gr„dina Partidului Social Democrat. Œn Bucure∫ti ∫i Ón 31 de jude˛e ale ˛„rii s-a declan∫at epidemia de rujeol„, fiind raportate deja peste 3.000 de cazuri, cu mult peste cele Ónregistrate Ón anii anteriori. Lipsa de reac˛ie a Ministerului S„n„t„˛ii la momentul apari˛iei ∫i extinderii epidemiei de rujeol„ de la Ónceputul acestui an a avut consecin˛e tragice, pe care, iat„, le consemn„m acum Ón triste statistici.
Cele mai multe cazuri de rujeol„ se Ónregistreaz„ Ón jude˛ele Constan˛a, Prahova, Bihor, dar ∫i Ón municipiul Bucure∫ti. Mai grav este c„, de∫i dezvoltarea epidemiei de rujeol„ a sc„pat de sub control, conduc‚nd deja la decese Ón r‚ndul a 10 copii de sub un an, autorit„˛ile sanitare Ónc„ Ó∫i paseaz„ responsabilit„˛ile. Œn spitale sunt interna˛i Ón stare grav„ zeci de copii din cauza incompeten˛ei Ministerului S„n„t„˛ii, care nu a efectuat campania de vaccinare antirujeolic„ de rutin„, situa˛ie f„r„ istoric Ón ultimii 25 de ani.
Conducerea Ministerului S„n„t„˛ii ar fi trebuit s„ se asigure c„ vaccinarea antirujeol„ se face la timp ∫i Ón bune condi˛ii. Ca urmare a ineficien˛ei ministeriale Ón gestionarea campaniei de vaccinare, boala a ap„rut Ón forme grave la sugarii care nu pot fi vaccina˛i Ónainte de un an, aceasta fiind transmis„ de copiii care nu au fost imuniza˛i la timp.
V„ mul˛umesc, doamn„ deputat. A˛i vorbit 4 minute. Are cuv‚ntul domnul deputat Paveliu Sorin, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.
## Stima˛i colegi,
Ne-am adunat ast„zi pentru a discuta o mo˛iune introdus„ de colegii no∫tri din P.S.D. ∫i P.R.M.
Œn Rom‚nia a survenit o epidemie de rujeol„. Poate un banal fapt divers, dac„ 10 copii Ón jurul v‚rstei de un an nu ar fi decedat. Sunt aceste date Ón m„sur„ s„ ne Óngrijoreze? R„spunsul nostru este categoric da. Sunt aceste evenimente vina unui singur om, Ón persoana ministrului s„n„t„˛ii? Categoric, nu.
Œns„, acest gest politic, introducerea unei mo˛iuni simple, are valen˛e pozitive, aduc‚nd aten˛iei publice unele aspecte care au importan˛„ pentru noi to˛i ∫i pentru copiii no∫tri.
Œn cele ce urmeaz„ voi supune aten˛iei dumneavoastr„ zece motive pentru respingerea mo˛iunii, dar totodat„ zece motive pentru o profund„ reflec˛ie ∫i urgent„ interven˛ie legislativ„.
Motivul 1. Œntre anii 1990 ∫i 2000, a∫a cum s-a mai amintit de la acest microfon, Rom‚nia a fost inclus„ Óntr-un program ESEN 2, destinat ˛„rilor membre ale Uniunii Europene, care avea ca obiectiv adoptarea unei strategii pentru prevenirea epidemiilor de rujeol„, printre altele. Rezultatele au devenit publice abia Ón anul 2003. Studiul a demonstrat c„ aproximativ 40% din popula˛ia copiilor ce ar fi trebuit s„ fie vaccina˛i nu au titruri de anticorpi care s„ le confere protec˛ia fa˛„ de aceast„ boal„.
f n s„ subliniez faptul c„ acest studiu nu are puterea de a stabili care sunt copiii neproteja˛i. Asemenea unui sondaj de opinie privind Óncrederea Ón oamenii politici, acest studiu a stabilit, pur ∫i simplu, prin extrapolare statistic„ ∫i nu prin verificare de la om la om, faptul c„ o mare mas„ de copii nu au beneficiat de o vaccinare eficient„ sau, pur ∫i simplu, nu au fost vaccina˛i.
Ceea ce ar trebui s„ ne atrag„ aten˛ia este faptul c„ acest studiu a fost realizat ∫i comunicat Óntre anii 1999—2003. Nu doresc s„ stabilesc o vin„ colectiv„ sau politic„ ancorat„ temporar acestei perioade, Óns„ vreau s„ se Ón˛eleag„ c„ aceast„ epidemie era, pur ∫i simplu, iminent„ ∫i inevitabil„.
M„surile luate de fosta guvernare, vaccinarea suplimentar„ a 100 de mii de copii nu a avut efectele scontate, epidemia afect‚nd din plin cohorte de copii afla˛i la v‚rsta la care se presupune c„ ar fi fost deja vaccina˛i.
Mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit 17 minute. Are cuv‚ntul domnul deputat Bolca∫.
## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**
## Stima˛i colegi,
Am auzit o serie de voci autorizate care, Ón termeni ∫i Ón obiect de specialitate, au discutat problema s„n„t„˛ii. Era necesar acest lucru, dar, Ón acela∫i timp, din cauza copacilor s„ nu uit„m p„durea, ∫i p„durea este reprezentat„ de ideea c„ o mo˛iune este Ón primul r‚nd un act politic, este un act de responsabilitate politic„ a semnatarilor mo˛iunii, a celor care o sus˛in ∫i Ón aceea∫i m„sur„ un act de responsabilitate politic„ a celor care au p„reri contrare.
Vorbesc Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare care are autoritatea moral„ s„ se pronun˛e Ón acest Parlament cu privire la starea de s„n„tate din Rom‚nia, Ón februarie 2003 grupul nostru parlamentar fiind autorul unei mo˛iuni privind s„n„tatea. Au existat ∫i atunci cauze ce trebuiau Ónl„turate, au existat nereguli care trebuiau Ónl„turate ba, mai mult spun, au existat mini∫tri a c„ror Ónl„turare am solicitat-o. Este regretabil c„ ∫i acum trebuie s„ venim cu o mo˛iune privind s„n„tatea. ™i atunci Ón loc de a ne pasa responsabilitatea care este, Ón primul r‚nd, politic„, de la o perioad„ de guvernare la alt„ perioad„ de guvernare, de la P.S.D. la Alian˛„, trebuie s„ vedem, Ón primul r‚nd, ce este de f„cut.
S-a spus chiar de sus˛in„torii programului guvernamental c„ sunt o serie de lucruri de f„cut, ∫i atunci v„ Óntreb de ce nu s-au f„cut p‚n„ acum ∫i mai Óntreb de ce v„ opune˛i admiterii acestei mo˛iuni dac„ sunt lucruri de f„cut? Este o problem„, dac„ vre˛i, de logic„ politic„ aici.
Mai este o singur„ problem„ pe care a∫ vrea s„ o supun aten˛iei dumneavoastr„. Vede˛i, autoritatea moral„ de care vorbeam, a Grupului parlamentar P.R.M., exprimat„ ∫i atunci ∫i acum de prestigiul pre∫edintelui Comisiei de s„n„tate din Camera Deputa˛ilor, distinsul deputat profesor dr. Ifrim, s-a manifestat tocmai Ón grija pentru s„n„tatea public„. Noi avem grij„ de aceast„ s„n„tate ∫i spunem un lucru foarte simplu: a˛i venit la guvernare, a˛i venit la guvernare cu un program nou, v-a˛i izbit de ni∫te greut„˛i pe care ∫i noi le-am semnalat. Ce a˛i f„cut ca s„ rezolva˛i aceste greut„˛i? ™i p‚n„ acum am v„zut: starea sanitar„ contabilizat„ Ón decese,
∫i a∫ vrea s„-i amintesc domnului ministru atunci c‚nd a spus c„ ar fi preferat s„ se duc„ la finan˛e dec‚t s„ vin„ la s„n„tate. Eu nu contest capacitatea managerial„ a Domniei sale, dar cred c„ acest moment, Ón care de fapt ∫i copacii sunt reprezenta˛i de copiii mor˛i ∫i p„durea sunt foarte greu de Óngrijit cu bani mult mai pu˛ini dec‚t ai avut Ón urm„ cu un an.
C‚t„ vreme ai de Ómp„r˛it 100 de lei, nu o s„ reu∫e∫ti s„ Óngrije∫ti popula˛ia Rom‚niei, indiferent cum ai manageria, chiar dac„ se fur„ s„ spunem 10 lei din ei. Dac„ se fur„ 90, atunci, Óntr-adev„r, asta ar fi marea problem„, dar deocamdat„ la banii pe care-i are Ministerul S„n„t„˛ii cred c„ sarcina Domniei sale va fi foarte grea.
Eu, oricum, Ói doresc succes d‚nsului ∫i echipei Domniei sale.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit 3 minute.
Are cuv‚ntul domnul deputat Vasile Soporan, P.S.D.
Mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit 5 minute. Urmeaz„ domnul doctor Cioc‚lteu.
Stima˛i colegi deputa˛i, Stimate domnule pre∫edinte,
Stimate domnule ministru,
M„ simt obligat de meseria pe care o am ∫i de faptul c„ am fost pentru un an de zile secretar de stat ∫i 13 luni pre∫edintele Casei de Asigur„ri.
Ce s-a Ónt‚mplat de fapt? S„ spunem lucrurilor pe nume ∫i ceea ce domnul ministru, poate dintr-o camaraderie care n-a fost foarte _fair_ , n-a spus. Œntre luna martie ∫i luna septembrie a acestui an nu s-a f„cut vaccinarea. Simplu. Au mai fost asemenea perioade, au mai fost asemenea situa˛ii ∫i Ón care cineva trebuie s„ r„spund„ p‚n„ la urm„ de ceea ce se Ónt‚mpl„, dar este pentru mine foarte clar c„ dac„ va r„spunde cineva, va fi altcineva dec‚t domnul ministru Nicol„escu, pentru c„, din Ónt‚mplare, asta este situa˛ia. D‚nsul putea s„ vin„ la minister ca un nemedic, dar ar fi trebuit s„ aib„ Ón jur, ∫i vorbesc de zona aceea, de Departamentul de vaccin„ri, care trebuiau s„-i spun„ lucrurile acestea ∫i aceia sunt poate vinova˛i pentru ceea ce s-a Ónt‚mplat, de∫i d‚nsul ar fi trebuit s„ ia m„suri destul de t‚rziu. Problema este de ce nu au fost vaccina˛i copiii p‚n„ Ón septembrie ∫i de aici Ónainte nu mai intru Ón detalii pentru c„ nu v„ intereseaz„ nici c‚t ˛ine vaccinarea, nici cum se face, astea nu sunt problemele noastre.
Acesta e motivul pentru care n-am s„ votez, eu personal, ca independent, aceast„ mo˛iune simpl„.
Œn acela∫i timp, exist„ un lucru remarcat de domnul profesor Ifrim ∫i despre care a∫ vrea s„ spun ∫i eu c‚teva lucruri: este vorba de finan˛area sistemului sanitar, o s„ spune˛i c„ mereu scoatem aceea∫i ∫i aceea∫i pisic„ moart„ ∫i o arunc„m peste gard Ón bra˛ele nu ∫tiu cui, a Ministerului Finan˛elor, dar este imposibil Ón condi˛iile actuale ca domnul ministru Nicol„escu s„ poat„ s„ fac„ reform„ dac„ are cu 0,4% din P.I.B. mai pu˛in. Cine crede c„ va putea s„ fac„ aceast„ reform„ este exact...
## **Domnul Vasile Filip Soporan:**
Domnule pre∫edinte, Domnule ministru, Stimate colege,
Stima˛i colegi,
îDomnul Eugen Simion este om de litere ∫i s„-∫i vad„ mai departe de litere. Cu alte cuvinte s„ nu se bage unde nu se pricepe“. Acestea au fost cuvintele cu care domnul ministru Nicol„escu, mare maestru al medicinei moderne, l-a pus la punct pe pre∫edintele Academiei. Vrem, pe aceast„ cale, s„-i reamintim domnului ministru c„ ∫i d‚nsul este specialist Óntr-un domeniu cu totul diferit de medicin„, de s„n„tate Ón general, ∫i nu putem s„ nu-i d„m dreptate atunci c‚nd recomand„ ca fiecare s„-∫i vad„ de domeniul Ón care se pricepe mai bine.
De∫i nici preocuparea mea de baz„ nu este legat„ de domeniul s„n„t„˛ii, Ón calitate de prefect al jude˛ului Cluj Ón perioada 2001—2004 am avut ocazia s„ cunosc Ón profunzime principalele probleme cu care s-a confruntat asisten˛a medical„ Ón jude˛ul Cluj, centru medical ∫i universitar de o incontestabil„ valoare na˛ional„ ∫i interna˛ional„. Œn aceast„ calitate am participat la numeroase Ónt‚lniri cu medicii de familie nemul˛umi˛i de valoarea punctului ∫i de procentul alocat pentru asisten˛a primar„, m-am Ónt‚lnit Ón repetate r‚nduri cu directorii de spitale cu care am f„cut demersurile necesare pentru alocarea unor fonduri care s„ asigure func˛ionarea normal„ a spitalelor din Cluj. Am ini˛iat constituirea unui Consiliu medical superior format din conducerea Universit„˛ii de Medicin„ ∫i Farmacie îIuliu Ha˛eganu“, conducerea Direc˛iei de s„n„tate public„, a Casei de asigur„ri de s„n„tate jude˛ene, conducerea Colegiului Medicilor ∫i a Colegiului Farmaci∫tilor, precum ∫i organiza˛iile profesionale ∫i sindicale ale asisten˛ilor medicali, consiliu Ón care au fost discutate toate problemele asisten˛ei medicale.
Am participat, de asemenea, la o serie de manifest„ri ∫tiin˛ifice din domeniul medical, dar ∫i la vizite Ón spitale, unde am Ón˛eles, din dialogul cu pacien˛ii, de ce medicii din Cluj sunt at‚t de respecta˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005 Am ˛inut s„ men˛ionez aceste date, pentru a sublinia faptul c„ problemele de s„n„tate nu-mi sunt str„ine, ∫i at‚t timp c‚t am fost prefect am ˛inut s„ m„ implic cu responsabilitate Ón bunul mers al s„n„t„˛ii popula˛iei din jude˛ul Cluj.
Domnule deputat, a˛i vorbit 6 minute.
Are cuv‚ntul domnul deputat Crin Antonescu, P.N.L. P.N.L.-ul mai are 12 minute, P.D.-ul i-a cedat 11 minute.
## **Domnul George Crin Lauren˛iu Antonescu:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Sunt unul care crede c„ cea mai exigent„ analiz„, evaluare ∫i, la nevoie, critic„ a unui guvern trebuie f„cut„ chiar de c„tre majoritatea pe care acest guvern o exprim„. ™i n-am ezitat ∫i n-am s„ ezit, de c‚te ori va fi cazul, s„ fiu critic cu propriul meu guvern.
Azi, Eugen Nicol„escu a dat, aici, acestei mo˛iuni unul dintre cele mai remarcabile r„spunsuri pe care eu le-am auzit, Ón multe mandate ∫i ∫i mai multe mo˛iuni, ∫i-l felicit.
Nu am nimic de ad„ugat; nu am nimic de ad„ugat la cele ce au spus colegii mei. Vreau doar ca la toate insultele pe care, din p„cate, membrii opozi˛iei le-au aruncat ministrului Eugen Nicol„escu, s„ spun nu doar c„ vom vota Ómpotriva acestei mo˛iuni, ci s„-i spun lui Eugen Nicol„escu, Ón fa˛a dumneavoastr„, c„ noi, Grupul liberal, suntem al„turi de Domnia sa, Ón sprijinul Domniei sale pentru o reform„ rapid„, onest„ ∫i grabnic„ a sistemului de s„n„tate. Dac„ nu va face aceast„ reform„, dac„ va Ónt‚rzia, dac„ va ezita, atunci, Óntr-adev„r, va avea probleme cu noi.
Œn al doilea r‚nd, vreau s„-i spun domnului Victor Ponta dou„ vorbe: aici suntem Ón Parlamentul Rom‚niei. Nu permit, ca lider de grup parlamentar, ca un coleg de-al meu s„ fie jignit.
Domnule Ponta, dac„ pot s„ v„ spun a∫a, deputatul Liviu C‚mpanu, colegul meu ∫i al dumneavoastr„, s-ar putea s„ n-aib„ ∫ansa s„ fi auzit dumneavoastr„ de el. Nu-i nici o nenorocire: a intrat de cur‚nd Ón politic„. Dar v„ spun eu c„ a intrat cu fa˛a, ∫i nu din profil; a intrat prin votul aleg„torilor, ∫i nu c„r‚nd geanta unui primministru.
Œn al doilea r‚nd, dac„ dumneavoastr„ n-a˛i auzit de el, nu-i nici o problem„. Dar s„ v„ permite˛i s„ spune˛i de la acest microfon c„ nu vre˛i s„ mai auzi˛i, am impresia c„ sunte˛i nervos ∫i am impresia c„ trop„i˛i din picioru∫e. ™i v„ invit colegial ∫i respectuos s„ trop„i˛i din picioru∫e la ∫edin˛ele Tineretului Social-Democrat, c‚nd v„ juca˛i de-a Che Guevara, vara, pe la Florica, dac„ mai be˛i un ∫pri˛ ∫i nu pl„ti˛i, dar nu Ón Parlamentul Rom‚niei.
Mul˛umesc ∫i succes, Eugen Nicol„escu!
Mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit dou„ minute.
Are cuv‚ntul domnul deputat Dida Corneliu, P.S.D.
20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule ministru,
Onorat prezidiu,
Mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit 4 minute. Are cuv‚ntul domnul deputat Cr„ciunescu, P.N.L. Ave˛i 10 minute, domnule deputat.
Stima˛i colegi,
Chestiunea pus„ ast„zi Ón discu˛ie comport„ dou„ aspecte: unul tehnic ∫i unul politic.
De∫i sunt medic, v„ m„rturisesc c„ depl‚ng accentul enorm pus pe aspectele politice. Parlamentul este un for de dezbateri tehnice, este un for legislativ ∫i de dezbateri politice.
Rezum‚nd, despre ce este vorba? De o parte, avem o popula˛ie de copii vulnerabili ∫i, de cealalt„ parte, riscul imanent, pentru o ˛ar„ care nu a eradicat rujeola, s„ se Ónt‚mple o epidemie. Œntre aceste dou„ p„r˛i exist„ o singur„ pav„z„: vaccinarea specific„ Ómpotriva rujeolei.
Anul 2005 a comportat o deficien˛„ f„r„ precedent: dup„ 25 de ani de vaccin„ri Ón acest domeniu, vaccinarea a fost am‚nat„ ∫i a Ónceput abia Ón luna octombrie. De ce? Defec˛iunea major„ a fost, evident, la nivelul Ministerului S„n„t„˛ii.
De asemenea, este evident c„ defec˛iunea a fost dup„ 1 ianuarie ∫i ea s-a putut corecta abia Ón a doua jum„tate a lunii august.
V„ Óntreb ∫i m„ Óntreb: dac„ lucrurile, Ón 2005, pe acest palier s-ar fi rezumat eminamente la acest aspect, Ónt‚rzierea, darea peste cap a calendarului de vaccinare era un lucru extrem de grav ∫i important care s-a Ónt‚mplat Ón Ministerul S„n„t„˛ii, trebuie s„ devin„ grav ca urmare a faptului c„ nemijlocit se declan∫eaz„ o epidemie de rujeol„, Ónc‚t eu v„d aici dou„ paliere de r„spundere: unul, clar la nivelul Ministerului S„n„t„˛ii, Ón perioada ianuarie—august ∫i al doilea, cel care este semnalat ∫i de mo˛iune, ∫i de to˛i vorbitorii, apari˛ia nemijlocit„ a acestei epidemii de rujeol„.
Oricum am lua-o, pe fiecare din aceste dou„ paliere, este vorba de o r„spundere politic„ clar„. Minimal, o r„spundere politic„, dac„ nu ∫i pe alte paliere. ™i m„ Óntreb ∫i v„ Óntreb ∫i pe dumneavoastr„: dac„ acest tip de deficien˛„ s-ar fi Ónt‚mplat Ón Fran˛a sau Germania, care ar fi fost reac˛ia opiniei publice, a presei, a Parlamentului ∫i a Ónsu∫i Guvernului? V„ las s„ v„ r„spunde˛i fiecare.
Mai pun o Óntrebare ∫i deloc retoric„: dac„ Ón perioada ianuarie—august ar fi fost un ministru P.S.D., cum ar fi tratat ministrul, venit dup„ 1 septembrie, epidemia la care asist„m Ón prezent.
## **Domnul Grigore Cr„ciunescu:**
Domnule pre∫edinte, Domnule ministru, Stima˛i colegi,
Epidemia de rujeol„ declan∫at„ cu trei s„pt„m‚ni Ón urm„ a oferit prilejul opozi˛iei de a critica guvernarea T„riceanu ∫i, Ón mod special, Ministerul S„n„t„˛ii, pe ministrul Eugen Nicol„escu, pentru aceast„ situa˛ie.
L„s‚nd de o parte aspectul tehnic ∫i cel politic, s-a petrecut un lucru grav: ∫i anume, c„ au decedat 10 copii. A face responsabil pe domnul ministru Eugen Nicol„escu de aceast„ situa˛ie, Ón mod special, mi se pare incorect.
™i atunci ar trebui s„ vedem lucrurile pu˛in mai larg, s„ ne uit„m pu˛in Ón urm„ ∫i s„ tragem c‚teva concluzii. Este cert, ∫i toat„ lumea trebuie s„ fie de acord cu mine, c„ Ón cei 16 ani de la revolu˛ie, situa˛ia din sistemul sanitar a mers din ce Ón ce mai r„u.
Concluzia este simpl„: m„surile, deciziile, ceea ce am f„cut noi Ón acest domeniu n-a fost bine, n-a fost corect ∫i Ónseamn„ c„ trebuie s„ g„sim alte solu˛ii.
Din acest punct de vedere, sunt pentru o reform„ radical„, urgent„, Ón domeniul sanitar. St‚nd de vorb„ cu colegii din Comisia pentru s„n„tate ∫i din partidele de opozi˛ie, am c„zut cu to˛ii de acord c„ exist„ dou„ probleme majore ale sistemului sanitar: una, subfinan˛area; a doua, managementul din acest sector.
Legat de subfinan˛are: stima˛i colegi din opozi˛ie, r„m‚n surprins c‚t de grijulii ∫i c‚t„ dragoste manifesta˛i fa˛„ de acest sector de activitate. Dar vreau s„ v„ Óntreb: unde a˛i fost Ón 2002, c‚nd Ón urma controlului f„cut de Curtea de Conturi, 25.000 miliarde au fost scoase din sistem ∫i puse Ón alt„ parte. Tovar„∫ul Gherghina, prietenul dumneavoastr„ din Ministerul de Finan˛e, sus˛inea sus ∫i tare c„ ace∫ti bani nu au fost sco∫i din sistem.
Al doilea lucru care vreau s„ v„ Óntreb: unde a˛i fost atunci c‚nd Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate, din entitate autonom„, a fost trecut„ Ón subordinea Ministerului S„n„t„˛ii?
Stima˛i colegi din opozi˛ie, unde a˛i fost ∫i ce-a˛i g‚ndit c‚nd a˛i scos 5,5 milioane de contribuabili din sistem? Atunci nu v„ durea inima de ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón sistemul de s„n„tate? Eu m„ bucur c„ a˛i Ónv„˛at din experien˛„ ∫i acum vre˛i s„ ne ajuta˛i s„ punem noi lucrurile la punct. Este foarte bine ∫i vom face acest lucru.
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Domnule deputat, a˛i vorbit 5 minute.
Are cuv‚ntul domnul deputat BrÓnzan Ovidiu, P.S.D.
Referitor la afirma˛ia pe care ministrul s„n„t„˛ii ∫i-a permis s„ o fac„, ∫i anume: îMint autorii mo˛iunii“, Ói atrag aten˛ia celui care ocup„ Ón mod efemer scaunul vremelnic de ministru al s„n„t„˛ii c„ nu are dreptul s„ jigneasc„ 76 de deputa˛i din Parlamentul Rom‚niei, c„ nimic nu-i d„ dreptul s„ jigneasc„ un sfert din Parlamentul Rom‚niei doar fiindc„ se afl„ Óntr-un scaun ministerial. Colegul Crin Antonescu se lega ∫i Óncerca s„-l trag„ de urechi pe Victor Ponta, care f„cuse o observa˛ie referitoare la un coleg. P„i, ceea ce a spus Victor Ponta este o dr„g„l„∫enie fa˛„ de m„g„ria pe care ∫i-o permite ministrul s„n„t„˛ii, s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei s„ ne fac„ mincino∫i. Este inadmisibil, stima˛i colegi!
Stima˛i colegi, am vorbit ∫i am auzit unele discu˛ii ale unor colegi din alte grupuri. ™i Ón˛eleg c„, Óntr-adev„r, lucrurile Ónc„ nu sunt foarte clare, fiindc„ am discutat foarte mult ast„zi, lu„rile de cuv‚nt au fost foarte lungi, dar oamenii stau ∫i se Óntreab„: totu∫i, ce s-a Ónt‚mplat ∫i, de fapt, de ce discut„m aceast„ mo˛iune?
Pe scurt, lucrurile sunt foarte simple: anul acesta, Ministerul S„n„t„˛ii a uitat s„ vaccineze copiii de pojar. Orice alt„ discu˛ie este inutil„. Vaccinurile trebuiau cump„rate anul acesta, fiindc„ cele pentru anul trecut s-au cump„rat anul trecut ∫.a.m.d.
Deci, repet, nu spun c„ ministrul Nicol„escu personal, am spus c„ Ministerul S„n„t„˛ii a uitat s„ vaccineze copiii anul acesta. Aceasta este realitatea. Orice alt„ discu˛ie este superflu„, iar vinova˛ii Ói vom g„si ∫i, bineÓn˛eles, c„ Ó∫i vor primi pedeapsa.
Totu∫i, domnule ministru, au murit copii; au murit copii Ón Rom‚nia, au murit de pojar. Eu v„ Óntreb, domnule ministru: ∫tim c„ ave˛i o responsabilitate, pute˛i dormi lini∫tit noaptea? Iar dac„ pute˛i dormi lini∫tit, domnule ministru, o s„ avem noi grij„ s„ nu mai dormi˛i lini∫tit, fiindc„ a˛i dormit prea mult Ón ultima vreme.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule deputat, a˛i vorbit 3 minute. Are cuv‚ntul domnul deputat Cosmin Nicula.
Ovidiu BrÓnzan
#127362## **Domnul Ovidiu BrÓnzan:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Stima˛i colegi,
Mai ales cei pe care v„ v„d veseli, Ón partea dreapt„ a s„lii, lucrurile ar fi, Óntr-adev„r, comice, dac„ nu ar fi triste. Ar fi o comedie, dac„ nu am putea vorbi despre o tragedie care se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia la ora actual„.
Ovidiu BrÓnzan
#127682™i m-a∫ bucura ca, acum, cei c‚˛iva dintre dumneavoastr„ care nu au Ón˛eles Ónc„ prin ce tragedie trece Rom‚nia, ast„zi, s„ Ón˛eleag„ m„car Ón ceasul al 12-lea c„ sunte˛i Óntr-un fel p„rta∫i la moartea unor copii nevinova˛i. ™i, crede˛i-m„, nu e nimic de r‚s Ón asta.
Mul˛umesc colegilor liberali care mi-au atras aten˛ia Ón leg„tur„ cu titlul mo˛iunii. Probabil c„ nu a∫ fi realizat dac„ nu exista interven˛ia lor c„ ceva nu era Ón regul„ cu titlul. Ave˛i dreptate, domnilor liberali, no˛iunea de Guvernul T„riceanu, activitatea Guvernului T„riceanu este at‚t de profund negativ„, at‚t de profund Ónc„rcat„ de conota˛ii negative, pernicioas„, cum spunem noi Ón medicin„, Ónc‚t Óntr-adev„r, titlul ar fi trebuit s„ fie altul. Titlul corect era: îGuvernul criminal, vinovat de moartea unor copii!“
## **Domnul Vasile Cosmin Nicula:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule ministru,
Rom‚nia a sc„pat de multe blesteme de-a lungul istoriei ei milenare.
Era inevitabil ca, dup„ cei 15.000 de speciali∫ti ai Conven˛iei Democrate din anii 1996—2000, s„ nu avem bucuria de a fi reprezenta˛i Ón s„n„tatea public„ de un specialist care ˛inea socoteala unui C.A.P. din Giurgiu, ora∫ r„mas Ón con∫tiin˛a public„ drept locul Ón care dau concerte diurne ∫i nocturne renumi˛ii l„tr„tori trecu˛i la liberalism canin.
Se pare c„ vocalizele lor s-au transmis peste timp ∫i la oameni, asemenea gripei aviare, condi˛ion‚ndu-le comportamentul. Pojarul îportocaliu“ a ajuns pe m‚na unui contabil, care nu trebuie acuzat de cerbicia de care d„ dovad„ Ón abordarea unui fenomen at‚t de sensibil cum este boala copil„riei, ci de incapacitatea de a Ón˛elege mai mult dec‚t statistic aceast„ afec˛iune.
Nici nu se poate pretinde unui contabil de C.A.P. un efort intelectual dincolo de puterea lui de Ón˛elegere, fiind necesar un tratament de îconstipa˛ie mental„“.
Aceste manifest„ri ale fuduliei Ói dau acestuia reprezentarea mistic„ intim„ c„ venirea lui pe lume ∫i ajungerea Ón Parlament se datoreaz„ unui har divin, ∫i nu unui accident electoral.
Contabilul providen˛ial, n„scut, ca Afrodita, din spuma m„rii, vrea s„ ne conving„ cu argumente contabile c„ el st„p‚ne∫te via˛a ∫i moartea unor copii prin gargarisme televizate, f„r„ ca timp de un an de zile, Ómpreun„ cu partenerii de înebunii“ politice, s„ mi∫te un deget pentru s„n„tatea popula˛iei.
Bilan˛ul guvern„rii din acest domeniu, de la fraudarea alegerilor, este macabru. Era mai indicat s„ se Ómbrace Ón costume de ciocli, Ón urm„ cu un an, c‚nd s-a declan∫at epidemia portocalie.
Noua Conven˛ie Ó∫i valideaz„ neputin˛a ∫i nepriceperea, la nici un an de la guvernare. Asist„m la o fars„ sinistr„, cu ifose docte ∫i de aruncare Ón curtea vecinilor a pisicii moarte. Tot P.S.D. trebuie s„ pl„teasc„ nota de plat„ pentru indolen˛a ∫i lipsa de implicare a Coali˛iei Ón gestionarea crizei grave din s„n„tate. Devine tot mai clar pentru orice om cu scaun la cap c„ medicina a intrat pe m‚inile unui amator infatuat, inflexibil ∫i neprofesionist, care a visat ur‚t Ón nop˛ile c‚nd num„ra zilele-munc„ ale C.A.P.-i∫tilor ∫i le dijmuia normele.
El nu-∫i poate dep„∫i condi˛ia de socotitor, pentru a putea intra Ón lumea elitei intelectuale a medicinei.
Dac„ ∫i ast„zi îpatrulaterul negru“ Ól crediteaz„ pe eroul din Giurgiu, este posibil ca el s„ dispar„ Ón valurile despicate de flota v‚ndut„ de îmarinarul de curs„ lung„“ de la îGolden ™pri˛“.
Devine tot mai evident ciocoismul care guverneaz„ ast„zi Rom‚nia, motiv pentru care v„ Óndemn s„ vota˛i mo˛iunea simpl„: îPentru via˛„, Ómpotriva mor˛ii“.
Mul˛umesc, domnule deputat.
Nemaiav‚nd colegi deputa˛i Ónscri∫i la cuv‚nt, dau cuv‚ntul domnului ministru Nicol„escu.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**
Domnule pre∫edinte,
Ini˛ial n-am vrut s„ mai iau cuv‚ntul, consider‚nd c„ lucrurile s-au spus, c„ documentul pe care l-am prezentat este suficient de clar, este limpede, este exhaustiv ∫i c„ orice discu˛ie pe aceast„ tem„ este inutil„, pentru c„ ∫i eu doresc o comisie care Óntr-adev„r s„ scoat„ la lumin„ cine este vinovat de moartea acestor copii, cine este vinovat, de fapt, c„ Ón Rom‚nia este epidemie de rujeol„ sau mai pot exista ∫i alte epidemii. Constat c„ aici este o epidemie de prostie la unii dintre colegii care discut„.
Œn acela∫i timp, voiam s„ v„ spun c„, totu∫i, at‚t de multe cuvinte ur‚te n-am auzit Ón 5 ani de c‚nd sunt deputat, de la o parte din mai tinerii colegi pesedi∫ti ∫i mi-e mil„ de ei, pentru c„ sunt la Ónceput de carier„ ∫i au timp s„ Ónve˛e prostii multe de acum Óncolo ∫i e p„cat s„-∫i Ónceap„ cariera Ón acest mod demagogic ∫i jalnic.
Dar a∫ vrea s„ fac c‚teva mici comentarii la ce spunea domnul Mircea Ifrim, ∫i are dreptate. Are dreptate c‚nd spune c„ nu s-au f„cut foarte multe lucruri la Institutul îCantacuzino“. Œntr-adev„r, asta am spus-o ∫i eu: nu s-au f„cut! Acest institut a fost l„sat de izbeli∫te,
acest institut n-a fost utilizat la capacitatea pe care el o are. ™i-l asigur pe domnul pre∫edinte al Comisiei pentru s„n„tate ∫i profesor Ifrim c„ vom face tot ceea ce depinde de noi ca acest institut s„ fie Óntr-adev„r îfloare“ a sistemului medical rom‚nesc.
A∫ vrea, de asemenea, s„ fiu mirat, dac„ se poate spune a∫a, pentru c„ dumnealui ∫tie, eu nu ∫tiu, c„ din sistemul de s„n„tate s-au furat, s-au fraudat Ón anii 2002—2003 23.000 de miliarde. M„ uit Ón fa˛a mea, Ól v„d pe distinsul deputat T„n„sescu, care conducea Ministerul Finan˛elor la vremea respectiv„, ∫i nu cred c„ poate fi de acord cu o asemenea afirma˛ie.
Bun„ ziua, domnule pre∫edinte!
M„ bucur c„ v„ v„d, chiar v„ duceam lipsa ∫i doream s„ fi˛i Ón sal„ la aceast„ mo˛iune, mai ales c„ Ómi schimb g‚ndurile c„ a˛i venit Ón sal„... Am fost nedumerit de ce dumneavoastr„ ∫i domnul Mitrea nu a˛i semnat mo˛iunea. Probabil c„ nu a˛i putut s„ fi˛i p„rta∫i la o jalnic„ mo˛iune cum a fost aceasta!
## **Domnul Adrian N„stase**
**:**
O s„ vede˛i cum vot„m!
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i o s„ vedem! Vreau s„ v„ spun mai departe c„ s-au f„cut ni∫te afirma˛ii false. Se induc Ón continuare confuzii ∫i unii o fac special, dar din p„cate o fac f„r„ lips„ de responsabilitate.
F„r„ lips„ de responsabilitate, pentru c„, ∫i eu vorbesc bine... Cine r‚de, s„ r‚d„ la urm„, c„ poate atunci o s„ r‚d„ mai bine.
Probabil c„ m„surile pe care le lu„m acum Ón sistemul de s„n„tate deranjeaz„ pe mult„ lume, ∫i ∫tiu c„ deranjeaz„. ™tiu c„ au reu∫it s„ Óncurce toate socotelile pe care ∫i le f„cuser„ mul˛i! Problema este alta: problema este c„ noi tot vorbim de sistemul de s„n„tate, c„ nu func˛ioneaz„, c„ este Ón criz„, c„ de ani de zile nu s-a f„cut nimic Ón acest sistem, iar c‚nd chiar Óncerc„m s„ facem ceva, toat„ lumea sare! C‚nd sunte˛i, fra˛ilor, corec˛i? C‚nd vre˛i schimbarea sau c‚nd nu vre˛i schimbarea?! C„ aceasta este problema de fond, p‚n„ la urm„! A∫a putem s„ vorbim zile Ón ∫ir ∫i nu se Ónt‚mpl„ nimic Ón sistemul de s„n„tate!
Eu fac o afirma˛ie foarte clar„ ∫i limpede: Ói stim„m ∫i Ói respect„m pe domnii profesori universitari doctori, Ói iubim, avem nevoie de dumnealor, dar nu to˛i sunt buni manageri. Dac„ Ói schimb„m c„ nu sunt buni manageri, ar trebui s„ v„ bucura˛i, c„ Ói l„s„m s„ fie foarte buni profesori ∫i medici, s„ se ocupe de cre∫terea studen˛ilor, a reziden˛ilor, de pacien˛i, Ón final. De ce nu vede˛i lucrurile a∫a cum sunt ele Ón realitate, ∫i dumneavoastr„ le politiza˛i? Aceasta este realitatea care nu v„ convine! Eu ∫tiu! Dar nu aceasta este problema, p‚n„ la urm„!
Mai tinerilor colegi deputa˛i P.S.D. nu vreau s„ le spun dec‚t c„ e bine s„ Ónve˛e, e bine s„ fie respectuo∫i, e bine s„-∫i caute cei 7 ani de acas„, dac„ i-au pierdut pe undeva, ∫i, dup„ aceea, c‚nd vin la Parlament, s„ vin„ cu ei la ghiozd„nel!
A∫ vrea s„ v„ asigur c„ la nivelul Ministerului S„n„t„˛ii este o echip„ serioas„, o echip„ de oameni
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005 care cunosc despre ce este vorba, echip„ care este hot„r‚t„ acum s„ fac„ ceea ce nu s-a f„cut Ón aproape 16 ani Ón sistem.
Vorbeam, ∫i vreau s„ m„ Óntorc pu˛in la lucrurile de ast„zi, la mo˛iune ∫i la ceea ce dore∫te ea s„ sublinieze, avem probleme Óntr-adev„r Ón ceea ce Ónseamn„ Programul na˛ional de imuniz„ri, toat„ lumea le ∫tie, noi nu facem dec‚t s„ le relief„m, dar mai ales s„ c„ut„m solu˛ii s„ le rezolv„m. ™i aceasta este de datoria noastr„. ™i pentru aceasta Ómi asum toat„ responsabilitatea, ∫i o asum Ón fa˛a dumneavoastr„, a Parlamentului Rom‚niei, c„ voi duce p‚n„ la cap„t programul pe care l-am Ónceput, program care, a∫a cum spun speciali∫tii, are capacitatea profesional„ s„ rezolve problemele Ón ceea ce prive∫te s„n„tatea.
Sistemul de preven˛ie Ól vom dezvolta cu toat„ tenacitatea. Discut„m cu secretarii de stat ∫i vrem s„ dezvolt„m Ón continuare un sistem al asisten˛ei comunitare, astfel Ónc‚t s„ putem s„ ajungem ∫i Ón comunit„˛ile pe care dumneavoastr„ le-a˛i sesizat c„ se ajunge greu acolo. Pentru c„ sunt comunit„˛i defavorizate, sunt comunit„˛i care sunt mai pu˛in educate ∫i este datoria noastr„ s„ avem grij„ de aceste comunit„˛i. ™i o vom face!
Œn final, vreau s„ cred c„, totu∫i, aceast„ mo˛iune nu a fost ca toate celelalte la care am asistat p‚n„ acum, un dialog al surzilor, Ón care puterea spune una, opozi˛ia spune alta ∫i fiecare pleac„ cu impresia c„: îi-am tras-o celuilalt!“
A∫ vrea s„ credem c„ a fost o dezbatere Ón care unii s-au ar„tat politicieni mai talenta˛i sau mai pu˛in talenta˛i, dar, mai ales, a fost o dezbatere care a ar„tat c„ sistemul de s„n„tate are nevoie de o reform„ real„ ∫i v„ asigur c„ voi duce p‚n„ la cap„t reforma pe care am Ónceput-o.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule ministru. Domnul Victor Ponta, un minut dreptul la replic„.
Nu dumneavoastr„, domnul Crin Antonescu i-a pronun˛at numele.
Mul˛umesc distinsului meu coleg c„ mi-a pronun˛at numele, necunosc‚nd probabil regulamentul, ∫i mi-a dat ocazia s„ mai spun Ónc„ o dat„ c„, Ón loc s„ discut„m despre rujeol„, despre îministrul-rujeol„“, despre copiii care mor din cauza incompeten˛ei, am ascultat modul î∫mechere∫te“, nu? A∫a se zice la dumneavoastr„: modul î∫mechere∫te“! S„ afl„m cum e cu î∫mechere∫tele“ sau s„ afl„m cum e îf„r„ lips„ de responsabilitate“!
Suntem foarte consecven˛i: vrem, voim schimbare, f„r„ lips„ de responsabilitate, ∫i, cum nu credem c„ un contabil se poate schimba Óntr-un ministru, vrem schimbarea ministrului.
Sper c„ am fost foarte clar!
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Un minut dreptul la replic„, domnule deputat.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Eu doresc doar s„ exprim mul˛umiri domnului ministru.
Dac„ aceast„ mo˛iune se soldeaz„ cu sprijinirea Institutului îCantacuzino“ ∫i cu recunoa∫terea deturn„rii celor 23.000 de miliarde, care Ónseamn„, corolar, c„ Ón proiectul Legii asigur„rilor de s„n„tate bugetul Casei nu va mai fi Ón bugetul consolidat de stat, Casa Ó∫i va aduna banii ∫i cei 3 miliarde de dolari de la oameni se vor Óntoarce, eu Ói mul˛umesc ∫i socotesc mo˛iunea foarte bun„.
Mul˛umesc, stima˛i colegi.
Œnainte de a trece la votul pe mo˛iune, am o interven˛ie de procedur„. Domnule deputat?
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn timpul dezbaterii mo˛iunii, domnul vicelider al Grupului parlamentar al P.R.M. v-a cerut s„ Ól ruga˛i pe un chestor al Parlamentului s„ dea afar„ fotograful de serviciu care nu a fost acreditat Ón timpul lucr„rilor Parlamentului.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, v„ rog s„ dispune˛i domnului chestor s„-i confi∫te pentru moment aparatul, de la domnul secretar de stat Ervin, s„ scoat„ afar„ filmul cu imaginile care au fost fotografiate aici, pentru c„ nu accept ca imaginea mea s„ fie folosit„ Ón alt„ parte. Sigur c„ dup„ distrugerea filmului aparatul Ói poate fi returnat ∫i lucrurile r„m‚n a∫a cum au fost.
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Domnule secretar de stat, lua˛i loc!
Domnule deputat, dac„ fotografia dumneavoastr„ va fi folosit„ altfel dec‚t dori˛i dumneavoastr„, ave˛i tot dreptul s„-l da˛i Ón judecat„ pe domnul secretar de stat. Œn momentul Ón care m-a˛i sesizat, i-am cerut s„ nu mai fotografieze ∫i, din c‚te am v„zut eu, nu a mai fotografiat. Nu am cum s„ pun un chestor acum s„-i ia aparatul de fotografiat. Nu intr„ Ón procedurile fire∫ti. A∫a cum trebuie s„ recunoa∫te˛i c„ nu a intrat Ón procedura fireasc„ nici faptul c„ d‚nsul a fotografiat sala. Pentru mine este un incident Ónchis.
V„ mul˛umesc.
Vre˛i s„ spune˛i ceva, domnule Oltean? Domnule Oltean, dori˛i s„ spune˛i ceva? V-am v„zut cu m‚na ridicat„.
## **Domnul Ioan Oltean**
**:**
Nu.
Nu v„ aud! Vre˛i s„ lua˛i cuv‚ntul la microfon, pe procedur„?
## **Domnul Ioan Oltean** _**(** din sal„)_ **:**
Nu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Bun.
Stima˛i colegi,
Dezbaterea mo˛iunii s-a finalizat. Trecem la votul mo˛iunii.
Eu am s„ propun pentru vot procedura de vot deschis, prin ridicarea m‚inii.
Dac„ exist„ alte proceduri propuse de colegi din sal„? Nu.
Cine este de acord cu aceast„ procedur„? Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Œn unanimitate.
Vot · Respins
Prezentarea ∫i dezbaterea mo˛iunii simple cu tema îCopiii din Rom‚nia mor de rujeol„ datorit„ Guvernului iresponsabil“ (supunerea la vot; respingerea mo˛iunii)
Cu 99 de voturi pentru, 115 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, mo˛iunea simpl„ a fost respins„.
Stima˛i colegi,
Œn conformitate cu prevederile art. 88 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, modificat ∫i completat prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 34/2005, v„ informez c„ lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale a fost distribuit„ tuturor deputa˛ilor.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Declar Ónchis„ ∫edin˛a Camerei de ast„zi.
V„ mul˛umesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#142184Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|070837]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 203/22.XII.2005 con˛ine 24 de pagini.**
Pre˛ul: 4,62 lei noi/46,200 lei vechi
Ce nu vede˛i este modalitatea de a suge frumos, elegant din banii publici!
V„ mul˛umesc.
Se pare, domnule deputat N„stase, pre∫edinte executiv al P.S.D., c„ sunte˛i un om de cuv‚nt, a∫a cum a˛i promis la dezbaterea mo˛iunii îNep„sarea“: îVor mai fi ∫i alte mo˛iuni!“ ∫i avem exemplul.
Trebuie s„ recunoa∫te˛i c„ nu este deloc l„udabil gestul dumneavoastr„ de a lovi prin toate mijloacele Guvernul Rom‚niei, atunci c‚nd ˛ara are nevoie de solidaritate pentru binele cet„˛enilor care v-au ales al„turi de noi Ón Parlamentul Rom‚niei.
Se fac declara˛ii publice, de parc„ cei care le fac, colegi parlamentari, ori nu ∫tiu pe ce lume se afl„, ori sunt adev„ra˛i mae∫tri ai demagogiei. Sper ca ace∫ti colegi s„ con∫tientizeze faptul c„ Ón via˛„ ∫i Ón politic„ exist„ reguli, respect pentru adversari, ∫i, ceea ce e mai
important e c„ toate demersurile noastre trebuie s„ aib„ la baz„ fapte ∫i situa˛ii reale.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota Ómpotriva acestei mo˛iuni.
Sigur, acum, Ministerul S„n„t„˛ii revine la imunizarea f„cut„ la 7 luni cu vaccin antirujeolic. M„ Óntreb: de ce acest lucru nu s-a f„cut la Ónceputul anului 2005? Sigur, po˛i s„ dai vina pe o tradi˛ie prost f„cut„. Dar de ce n-ai f„cut tu acest lucru? ™i aceasta este Óntrebarea.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005 Vaccin„m acum, Ón plin„ epidemie de grip„. Vreau s„ v„ spun c„ acest lucru are riscuri ∫i se discut„ acest fapt, Óntruc‚t vaccinul este cu virus viu atenuat, luat de la Institutul îCantacuzino“, vaccin foarte bun, dar care nu se face Ón plin„ perioad„ epidemic„.
A∫ merge mai departe ∫i a∫ spune ni∫te lucruri. S„ privim constructiv. La grip„ ne afl„m, la fel, Ón fa˛a unei situa˛ii Ón care poate veni epidemia de grip„.
Vreau s„ v„ spun c„ s-a promis c„ la 10 noiembrie vor fi Ón teritoriu 1,5 milioane doze de vaccin antigripal. Nu avem dec‚t 550 de mii de doze luate de la AVANTIS ∫i cu care Ónc„ nu se semnase contractul p‚n„ la data de 21 noiembrie. Poate acum este semnat. Ne afl„m Ón pericolul acestei epidemii de grip„ ∫i trebuie s„ ac˛ion„m.
De acord. Institutul îCantacuzino“ trebuie sprijinit. De ce nu s-au dat comenzile la Ónceputul anului spre Institutul îCantacuzino“? Nu este o scuz„ faptul c„ anterior nu s-au dat. S-a urm„rit o politic„ de distrugere a acestui institut, de privatizare a lui, ceea ce nu este corect, pentru c„ este un institut cu valoare strategic„. Œn condi˛iile bioterorismului, acest institut trebuie sprijinit ∫i s„ se g„seasc„ fondurile necesare ca s„-∫i poat„ introduce G.M.P.-ul.
Deci, cred c„ aici trebuie ca aceast„ mo˛iune s„ ne duc„ la reflec˛ia asupra acestor probleme.
A∫ mai sublinia un fapt. Ne afl„m Ón condi˛iile unei subfinan˛„ri cronice a sistemului de s„n„tate. Bugetul sistemului de s„n„tate este cel mai slab buget primit Ón decursul anilor. ™i a∫ spune: ce reform„ este aceea Ón care fondul public privat adunat de la oameni r„m‚ne Ón continuare Ón bugetul consolidat de stat? S-au deturnat 23 de mii de miliarde Ón anii 2002—2003. Ac˛iunea continu„. Eu Ón˛eleg reform„, dar s„ se treac„ faptul c„ acest buget este fond public privat, s„ nu se mai adune fondurile prin A.V.A.B. ∫i s„ se deturneze banii oamenilor ∫i ai s„n„t„˛ii.
La ora actual„, v„ rog s„ m„ ierta˛i, cu tot respectul pe care-l am fa˛„ de dumneavoastr„, domnule ministru, dar Legea spitalelor, prin care se face aceast„ decapitare a elitelor medicale, nu socotesc c„ este corect„. Am luptat s„ facem descentralizare. Personal, m-am luptat cu guvernele anterioare s„ Ón˛eleag„ c„ ministrul nu are dreptul s„ destituie ∫i s„ numeasc„ directori de spital. ™i am fost Ón˛eles. A∫a este Ón toat„ lumea civilizat„. La ora actual„, revenim la aceste situa˛ii, care spun eu c„ vor crea un hiatus ∫i aceste mari personalit„˛i care au f„cut eforturi, au sponsorizat spitalele prin rela˛ii personale, sunt Ónl„turate.
M„ Óntreb eu, dac„ dumneavoastr„ a˛i avea consilier pe profesorul Streinu Cercel, personalitate de renume interna˛ional, eu cred c„ ∫i vaccinarea ar fi fost f„cut„ la 7-9 luni, imediat dup„ ce a˛i fi venit ministru, ∫i a˛i fi realizat toate aceste probleme grave cu care se confrunt„ sistemul sanitar.
Cred c„ trebuie s„ ne baz„m pe elitele profesionale, ace∫ti oameni de excep˛ie, care au f„cut foarte mult ∫i vor face Ón continuare. Vede˛i, sistemul de s„n„tate, spre deosebire de alte sisteme, nu face greve. Indiferent de salarizarea indecent„ pe care o avem ∫i de tot ceea ce exist„, noi venim s„ trat„m bolnavii. Am f„cut un jur„m‚nt al lui Hipocrate. Din acest motiv, cred c„ este necesar s„ g‚ndim ad‚nc la ace∫ti oameni, care nu fac grev„, care vin ∫i care muncesc, ∫i care, la ora actual„, sunt mai umili˛i dec‚t oric‚nd Ón istoria medicinii. Nu este
posibil ca un profesor Ciurea, ca un profesor Florin Popa, ca un profesor B‚rsan, un profesor C„p‚lneanu, ca un profesor Babe∫, s„ fie destitui˛i pentru management prost! Mai mult dec‚t at‚t: sunt spitale care nu au avut nici o datorie, precum Institutul Inimii din Cluj, Spitalul Clinic din Oradea, pe care-l cunosc foarte bine ∫i care au fost destitui˛i.
Nu cred c„ aceasta este solu˛ia. Eu sunt de acord ca un ministru s„ nu fie medic, dar Ón jurul lui trebuie s„ fie medici de ˛inut„. El trebuie s„-∫i asculte consilierii, trebuie s„ asculte glasul lumii medicale. Pentru c„ suntem o lume f„r„ de care nu pute˛i exista nici unul. C‚nd deveni˛i bolnavi, fiecare veni˛i la medic. Deci, v„ rog, ∫i acest mesaj este mesajul meu ∫i al Partidului Rom‚nia Mare, respecta˛i lumea medical„, respecta˛i s„n„tatea, aranja˛i disfunc˛ionalit„˛ile existente, da˛i cele 3 milioane de dolari, care se adun„ de la oameni, la oameni ∫i, Ón aceste condi˛ii, situa˛ia va fi rezolvat„ Ón condi˛iuni bune, ∫i nu printr-o v‚n„toare de vr„jitoare ∫i prin c„ut„ri de motive privind mo∫tenirile. Ele exist„, dar trebuie dep„∫ite.
V„ mul˛umesc.
Œn ˛„rile al c„ror exemplu dorim s„-l urm„m, un medic de familie care are circa 1.000 de pacien˛i tr„ie∫te bine. La noi, pentru realizarea unui venit aproximativ egal cu venitul mediu pe economie, un medic trebuie s„ aib„ cel pu˛in 2.000 de pacien˛i ∫i cadre medii c‚t mai pu˛ine ∫i are o activitate birocratic„ din ce Ón ce mai mare. Astfel, medicul a fost transformat, Óncetul cu Óncetul, Óntr-un birocrat care completeaz„ toat„ ziua formulare tipizate ∫i nu mai are timp s„ se ocupe de examinarea foarte atent„ a bolnavului sau a omului aparent — accentuez, aparent — s„n„tos. Nu are cadre medii care s„ se duc„ dup„ copiii pe care p„rin˛ii lor nu-i aduc la medic. Nu au cadre medii care s„ se duc„ dup„ persoanele care se consider„ a fi s„n„toase. ™i, astfel, vom avea din ce Ón ce mai multe epidemii at‚t la copii, c‚t ∫i la adul˛i. Vom depista din ce Ón ce mai pu˛ine cazuri, Ón form„ incipient„, de boli, pentru c„ prevenirea acestora necesit„ timp mult mai mare dec‚t suntem dispu∫i s„ acord„m medicilor.
Noi credem c„ aceasta este problema real„, noi credem c„ aceast„ problem„ trebuie s„ fie solu˛ionat„.
Œn mod evident, nu vom vota aceast„ mo˛iune. Dar, Ón mod evident, suger„m ∫i persoanelor care Ón momentul actual au competen˛„ decizional„ Ón acest sistem, pentru c„ ∫tim cu to˛ii: marea parte a acestor probleme sunt create de norme juridice inferioare legilor pe care dumneavoastr„ le vota˛i. Sunt norme de aplicare, de decizii, ordine, contracte-cadru care reglementeaz„ Óntreaga activitate.
Deci avem o sugestie c„tre toate persoanele care au o astfel de competen˛„: crea˛i un cadru optim de activitate pentru medici, ∫i nu numai pentru medicii de familie, ca ace∫tia s„ se poat„ ocupa Óntr-adev„r de bolnavi ∫i s„ nu devin„ birocra˛i care s„ completeze, de diminea˛a p‚n„ seara, formulare!
V„ mul˛umesc.
Problema sistemului sanitar trebuie rezolvat„ prin implicare, ∫i nu prin trageri de m‚nec„ ∫i jocuri de imagine. Vremea vorbelor Ón sistemul sanitar a trecut. Trebuie s„ trecem la fapte. La fapte, domnule ministru!
Spitalele ∫i sec˛iile de boli infec˛ioase din toat„ ˛ara au devenit neÓnc„p„toare, din cauza cre∫terii continue a num„rului de cazuri de Ómboln„viri, mul˛i dintre copiii afecta˛i afl‚ndu-se acum Ón stare foarte grav„.
Œn tot acest timp, conducerea Ministerului S„n„t„˛ii nu face dec‚t s„ solicite raport„ri peste raport„ri ∫i s„ se disculpe Ón cazul deceselor.
Actualul Guvern a Óncercat chiar s„ arunce vina pe guvernarea P.S.D., c„ a Ónfiin˛at un centru na˛ional de supraveghere ∫i control al bolilor transmisibile, care ar fi trebuit s„ coordoneze campaniile de imunizare.
Av‚nd Ón vedere faptul c„ Ministerul S„n„t„˛ii nu a achizi˛ionat vaccinuri timp de 7 luni, ne Óntreb„m: ce oare ar fi putut coordona acest centru, care Ónc„ de la Ónceputul anului a trimis numeroase adrese, sesiz„ri ∫i cereri disperate c„tre Ministerul S„n„t„˛ii? Nimeni, Óns„, nu a luat nici o m„sur„ Ón acest sens, astfel Ónc‚t se pot observa efectele dezinteresului celor afla˛i la conducerea ministerului.
Œn ceea ce prive∫te acuza˛iile domnului deputat de la P.N.L. referitoare la campania pentru promovarea al„pt„rii la s‚n, vreau s„ fac o singur„ precizare: aceast„ campanie nu a fost finan˛at„ din banii Guvernului P.S.D., ci, dimpotriv„, a fost finan˛at„ ∫i promovat„ de UNICEF.
Œn ceea ce-l prive∫te pe domnul ministru: d‚nsul ne-a predat ast„zi o frumoas„ lec˛ie de medicin„, ne-a prezentat defini˛ii despre rubeol„, poj„rel ∫i, de foarte multe ori, a men˛ionat c„ noi nu Ón˛elegem. Sigur c„ noi nu Ón˛elegem, pentru c„ nu suntem speciali∫ti Ón medicin„. Un singur lucru Ón˛elegem noi, cei de la P.S.D.: c„ ne mor copiii ∫i b„tr‚nii, Ón timp ce actuala guvernare face telejusti˛ie, telereform„, teledemitere, adic„, teleguvernare.
Dac„ aceast„ situa˛ie tragic„, prin care trec cet„˛enii nevinova˛i ai acestei ˛„ri, trebuie s„-∫i g„seasc„ o scuz„ Ón managementul deficitar din sistemul sanitar, atunci trebuie Óns„n„to∫it mai Ónt‚i managementul conducerii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005 Ministerului S„n„t„˛ii ∫i administrat de urgen˛„ un vaccin Ómpotriva cinismului ∫i arogan˛ei actualilor guvernan˛i.
V„ mul˛umesc.
Motivul 2. Am men˛ionat faptul c„ o mare parte a copiilor care, teoretic, ar fi vaccina˛i nu ∫i-au dezvoltat rezisten˛a fa˛„ de apari˛ia acestei boli. O vaccinare ineficient„ s-ar putea datora faptului c„ acest vaccin ar fi trebuit s„ fi fost men˛inut Ón anumite condi˛ii de temperatur„ care, destul de probabil, nu sunt respectate.
Motivul este unul banal, majoritatea medicilor opteaz„ pentru a folosi termosuri ∫i nu utilizeaz„ frigidere portabile
care ar permite men˛inerea temperaturii adecvate de la preluarea vaccinului p‚n„ la inocularea sa.
La fel de grav„ este Óns„ ∫i problema num„rului mare de copii nevaccina˛i. Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii accept„ ca maxim 5% din totalitatea copiilor s„ r„m‚n„ nevaccina˛i. Œn Rom‚nia, num„rul acestora este, Ón mod categoric, mult mai mare. Vaccinarea copiilor, la fel ca ∫i m„surile privind supravegherea gravidelor, a intrat Óntr-un con de umbr„ legislativ dup„ anul 1990. Intrarea Ón vigoare a Legii asigur„rilor sociale de s„n„tate, lege care a Óncercat s„ Ómbun„t„˛easc„ finan˛area sistemului sanitar, a adus Óns„ o foarte important„ modificare, a Ónl„turat teritorializarea, arondarea Óntregii popula˛ii la anumi˛i medici Ón func˛ie de locuin˛a de domiciliu. A∫a se face c„ o dat„ cu transformarea medicului de medicin„ general„ Ón medic de familie, unii dintre copii au disp„rut pur ∫i simplu din eviden˛„. Cu alte cuvinte, nici un medic de familie nu s-a mai Ónghesuit s„ se includ„ pe propria list„, cu at‚t mai mult Ón cazul p„rin˛ilor care nefiind angaja˛i sau ∫omeri nici ei nu s-au mai Ónscris pe list„. Œn mod evident, primii care au intrat Ón acest con de umbr„ au fost copiii popula˛iei rome.
Avem datoria s„ recunoa∫tem public faptul c„ popula˛ia rom„ sufer„ de o marginalizare pentru care facem cu to˛ii mult prea pu˛in. Œn realitate, s„r„cia ∫i nivelul cultural face ca mamele copiilor romi s„ nu fie preocupate de a se adresa la medic iar, la r‚ndul lor, medicii au prea pu˛ine motive pentru a duce o adev„rat„ lupt„ cu reprezentan˛ii acestei etnii pentru a le oferi Óngrijiri de s„n„tate adesea cu for˛a. Pentru a fi corec˛i p‚n„ la cap„t trebuie s„ recunoa∫tem c„ Ónainte de anul 1989 mul˛i dintre copii ratau aten˛ia medicului care trebuia s„-i vaccineze. Un exemplu elocvent este chiar propriul meu copil, n„scut Ón anul 1988, evitat pur ∫i simplu de asistenta medical„, pentru motivul c„ Ón fi∫„ era trecut„ profesia p„rin˛ilor, am‚ndoi medici. Deh! Discrimin„ri ∫i discrimin„ri!
Motivul 3. Medicii de familie sunt ast„zi pl„ti˛i Ón func˛ie de num„rul de pacien˛i afla˛i pe list„. Vaccinarea a devenit o presta˛ie pl„tit„ aparte. Trebuie s„ men˛ionez, Óns„, prost pl„tit„ ∫i nu o obliga˛ie a medicului p‚n„ de cur‚nd. Aceast„ plat„ nestimulativ„ se coreleaz„ cu refuzul de a da 6 milioane pe un frigider portabil, adic„ mult mai mult dec‚t primesc pentru campania de vaccinare propriu-zis„. Foarte probabil c„ atunci c‚nd aprob„m bugetul de stat ar trebui s„ fim mai darnici la pung„ ∫i s„ supliment„m bugetul Ministerului S„n„t„˛ii cu 30 de miliarde de lei pentru a putea dota gratuit toate cabinetele medicilor de familie cu astfel de frigidere mici, Ón interesul nostru, al tuturor.
R„spunderea pentru vaccinare a r„mas Ón sarcina direc˛iilor sanitare Óns„ mijloacele pentru achizi˛ionarea vaccinurilor nu mai sunt at‚t de bine delimitate ca p‚n„ Ón perioada anterioar„ anului 2004. Aici trebuie g„sit„ explica˛ia faptului c„ 60% din copiii care au f„cut rujeol„ Ón acest an sunt copii de etnie rom„. Insuficienta stimulare a medicului de a face gesturi medicale de s„n„tate public„ Ón interiorul unei comunit„˛i ostile este un fapt devenit evident. Œn realitate, campania de vaccinare ar trebui f„cut„ cu agentul de poli˛ie ∫i cu primarul l‚ng„ tine, care s„ fac„ uz de autoritatea lor, at‚t c‚t au, pentru a permite medicului s„-∫i fac„ datoria.
Realitatea din teren este sumbr„ Óns„. Tot mai marginaliza˛i de o societate s„rac„ ∫i ea, activitatea de vaccinare Ón colectivit„˛ile de romi se poate simplifica
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005 printr-un singur citat extras din lumea real„: îC‚t Ómi dai, domni∫oar„ doctor, ca s„ te las s„-mi vaccinezi copilul“?
Motivul 4. Raportarea statistic„ dep„∫e∫te, Ón mod cert, realitatea din teren. De∫i medic de profesie, m„ simt dator s„ spun adev„rul p‚n„ la cap„t, indiferent c‚t de nepl„cut sun„ el. Exist„ supozi˛ia conform c„reia plata neadecvat„ a medicilor de familie i-a Ómpins pe unii dintre ace∫ti medici s„-∫i rotunjeasc„ veniturile printr-un mod incorect, presupus dar necercetat ∫i nedovedit vreodat„: umflarea discret„ a veniturilor cabinetului prin simpla raportare fals„ a unor acte medicale f„r„ ca acestea s„ fie efectuate Ón fapt, ∫i aici m„ refer la vaccinare.
Aparent aceast„ ipotetic„ fraudare a bugetului C.N.A.S. nu ar produce mari prejudicii, Óns„ num„rul de copii raporta˛i de a fi vaccina˛i adoarme vigilen˛a reziden˛ilor din administra˛ia sanitar„, care v„d c„ num„rul total de persoane vaccinate este cel propus ini˛ial sau uneori chiar mai mare. Le dator„m ∫i lor, ca oric„rui cet„˛ean, prezum˛ia de nevinov„˛ie, Óns„ avem datoria dezvolt„rii de urgen˛„ a unor mecanisme eficiente de control care s„ Ónl„ture astfel suspiciuni neprobate Ónc„.
Motivul 5. Œn anul 2004, Ministerul S„n„t„˛ii a decis trecerea de la utilizarea vaccinului monovalent, care se administra la v‚rsta de un an, la un vaccin trivalent, antirujeolic, antirubeolic, antiurlian, care Óns„ se administreaz„ de la v‚rsta de un an ∫i jum„tate. Prin aceast„ decizie, num„rul copiilor susceptibili de a face rujeol„ s-a m„rit exact cu num„rul copiilor afla˛i ca v‚rst„ Óntre un an ∫i un an ∫i 6 luni, aproximativ cu 80 de mii anual. Probabil c„ Ón situa˛ia unei vaccin„ri eficace a 95% din popula˛ie, reamintesc, aceast„ decizie nu ar avea nici cea mai mic„ urmare negativ„. Œn condi˛iile disfunc˛iilor din ˛ara noastr„, decizia Óns„ devine una controversat„.
Subliniez c„ aceast„ decizie, luat„ Ón anul 2004, apar˛ine Ministerului S„n„t„˛ii. Nu m„ gr„besc s„ acuz persoana ministrului din acea perioad„ deoarece, Ón mod evident, Ón pofida faptului c„ este medic, ar trebui s„ ia Ón considerare deciziile exper˛ilor Ón boli infec˛ioase ∫i epidemiologie din comisia de specialitate a Ministerului S„n„t„˛ii care Óns„, nici Ón prezent, nu are o opinie unitar„ Ón aceast„ privin˛„.
Œn mod evident, m„sura are dezavantaje: copilul se confrunt„ cu o singur„ ac˛iune de vaccinare Ón locul a dou„ campanii. Totu∫i, concomitent a crescut popula˛ia copiilor receptivi la rujeol„. Acest lucru este important ∫i prin perspectiva faptului c„ de∫i epidemia s-a manifestat Ón r‚ndul copiilor care Ón mod oficial ar fi trebuit s„ fi fost vaccina˛i, copii de 2, 5, 7, 12 ani, victimele au apar˛inut preponderent din r‚ndul copiilor de v‚rst„ mic„, Ón jur de un an, suferinzi de alte boli grave. Ei au venit Ón contract cu al˛i copii, Ón special bolnavi, afla˛i Ón perioad„ de spitalizare, iar contactarea rujeolei poate fi, dar nu este o certitudine, un factor agravant sau precipitant al decesului acestor copii.
Trebuie men˛ionat c„ rujeola are arareori o evolu˛ie fatal„, decesele Ónregistr‚ndu-se la copiii cu grave afec˛iuni medicale care ∫i Ón absen˛a pojarului ar fi putut avea o evolu˛ie nefavorabil„, respectiv decesul. Acest lucru Ól vom ∫ti abia dup„ finalizarea anchetei Ministerului S„n„t„˛ii ∫i, eventual, a Procuraturii.
Motivul 6. Decizia privind achizi˛ia unui vaccin trivalent, pentru care exist„ mai mul˛i ofertan˛i prezumtivi, a Ómpins
aproape inevitabil c„tre o licita˛ie la nivel na˛ional. P‚n„ Ón anul 2004, achizi˛ia se f„cea la un pre˛ unic, dintr-o surs„ unic„, intern„, Institutul îCantacuzino“. Introducerea licita˛iei na˛ionale a atras obligativitatea respect„rii Legii achizi˛iilor publice. La prima licita˛ie din acest an, Ministerul S„n„t„˛ii s-a confruntat cu imposibilitatea achizi˛ion„rii datorit„ faptului c„ s-a prezentat un singur ofertant aflat Ón contradic˛ie astfel cu cadrul normativ Ón vigoare. Procedura a presupus emiterea succesiv„ a Ordinului nr. 203 din martie 2005, nr. 386 din aprilie 2005 ∫i respectiv a procesului-verbal de anulare a licita˛iei din mai 2005.
Cea de-a doua procedur„ a presupus emiterea altor ordine, respectiv Ón aprilie, Ón mai, Ón iunie ∫i, Ón cele din urm„, un proces-verbal Ón aceea∫i lun„ iunie, contractul de achizi˛ie av‚nd ca termen de livrare septembrie 2005.
Vreau doar s„ subliniez faptul c„ Legea achizi˛iilor publice a pus Ón imposibilitate Ministerul S„n„t„˛ii de a respecta un calendar de vaccinare ∫i acest lucru aproape c„ nu poate fi pus Ón sarcina nim„nui. Œn mod evident, achizi˛ionarea pentru prima oar„ de vaccin antirujeolic printr-o procedur„ centralizat„ nu este favorizat„ de cadrul legal general existent la data derul„rii procedurilor, impun‚ndu-se de urgen˛„ modificarea Legii achizi˛iilor publice at‚t Ón privin˛a vaccinurilor, c‚t ∫i a altor produse medicale. Achizi˛ionarea unui vaccin, eventual din surse externe, ridic„ probleme care nu sunt caracteristice unor obiecte obi∫nuite, nici m„car comparativ cu aparatura medical„ sau cu medicamentele. Vaccinul are o valabilitate mult mai restr‚ns„ ∫i arareori exist„ produc„tori care s„ se aventureze s„ produc„ pe stoc f„r„ a avea certitudinea v‚nz„rii acestui produs Ónainte de a expira. Acesta este unul din motivele probabile pentru care, chiar finalizat„ licita˛ia, livrarea produselor s-a f„cut cu o Ónt‚rziere de o lun„, cresc‚nd ∫i mai mult marja de copii susceptibili de a face rujeol„.
Motivul 7. Responsabilit„˛ile ∫i pedepsele Ón cazul Ónc„lc„rii normelor de s„n„tate public„, iar nevaccinarea unui copil se Óncadreaz„ Ón acest domeniu, sunt destul de insuficient de bine delimitate, ca dovad„ c„ nimeni nu a condus o anchet„ penal„ suficient de profund„, nimeni nu a fost tras la r„spundere penal„, nici o amend„ nu a fost dat„ unei familii care refuz„ vaccinarea. De altfel cum po˛i s„ amendezi cu 30 de milioane de lei o familie nomad„ sau care nu are acte de identitate, sau care tr„ie∫te Óntr-un bordei de chirpici, care nu are practic valoare material„ ∫i care, mai mult, nu lucreaz„ nic„ieri? Œn mod evident, acest motiv subiectiv este unul peste care trecem adesea cu u∫urin˛„ cu vederea, inclusiv datorit„ faptului c„ solu˛iile nu ne sunt la Óndem‚n„.
S„n„tatea public„ este un drept constitu˛ional. Trebuie s„ acord„m cu to˛ii mai mult„ aten˛ie drepturilor fundamentale ∫i s„ sanc˛ion„m mai energic Ónc„lcarea acestora, Óns„ aceast„ lacun„ a societ„˛ii noastre se manifest„ Ón multiple alte domenii reglementate de Constitu˛ie, nu numai Ón domeniul s„n„t„˛ii.
Motivul 8. A∫a cum am mai amintit, tangen˛ial, cadrul legal las„ direc˛iilor sanitare posibilitatea de achizi˛ie de vaccin la nivel local. Unul din primele ordine ale Ministerului S„n„t„˛ii pe acest an, 10/2005, stipula obliga˛ia direc˛iilor sanitare de a achizi˛iona vaccinurile, cu excep˛ia celor antigripale ∫i antirubeolic. Subliniez c„ vaccinul rujeolic nu se reg„se∫te printre aceste vaccinuri care teoretic n-ar fi de competen˛a Direc˛iei Sanitare, Óns„ acest lucru s-a Ónt‚mplat doar Ón c‚teva jude˛e, restul fiind practic f„r„ reac˛ie Ón achizi˛ionarea de vaccin
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005 antirujeolic. Motivele sunt unele de natur„ subiectiv„, a∫teptarea licita˛iei na˛ionale, pe de o parte, dar poate, mai grav, lipsa de reac˛ie a directorilor generali ai Direc˛iilor sanitare care, afla˛i Ón perioada postelectoral„, de∫i func˛ionari publici, fiind numi˛i pe criterii politice, au a∫teptat perplec∫i momentul Ónlocuirii din func˛ie.
Trebuie s„ recunoa∫tem c„ aceast„ boal„ a democra˛iei noastre, politizarea unor func˛ii, care ar trebui s„ fie protejate de influen˛a politicului, cel pu˛in Ón domeniul sanitar, poate face victime indirecte.
Motivul 9. Institutul îCantacuzino“, produc„torul indigen al vaccinului antirujeolic, a dispus Ón acest an de cantit„˛i suficiente de vaccin ieftin care ar fi putut fi achizi˛ionat la timp, aproape 400 de mii de doze, Óns„ aceast„ produc˛ie a venit Ón contradic˛ie cu decizia deja adoptat„, dar Ónc„ discutabil„, Ón opinia mea, de a se trece la un vaccin trivalent. Situa˛ia Institutului îCantacuzino“ s-a aflat ∫i Ón discu˛ia Comisiei de s„n„tate, al c„rei secretar sunt. Personal sunt un sus˛in„tor al privatiz„rii ∫i al punerii pe pia˛„ numai de produse care Óndeplinesc standardele interna˛ionale de bun„ practic„ Ón producere — GMP.
Institutul îCantacuzino“ produce ieftin ∫i datorit„ faptului c„ linia de produc˛ie nu Óndepline∫te condi˛iile de bun„ practic„, cele aproximativ 5-10 milioane de euro care ar trebui investite nereg„sindu-se Ónc„ Ón pre˛ul vaccinului. Este posibil ca o astfel de investi˛ie s„ nu fie nici m„car rentabil„, institutul neav‚nd Ón mod cert capacitatea de a-∫i desface produc˛ia Ón afara grani˛elor ˛„rii, la concuren˛„ cu produc„torii interna˛ionali. Pe de alt„ parte, acest institut are o importan˛„ strategic„ Ón sistemul de s„n„tate public„. Œnc„ de anul trecut au Ónceput adev„rate atacuri la patrimoniul institutului prin care investitori dubio∫i erau gata de a investi un milion de euro pentru a de˛ine 51% din activele de peste 10 milioane.
Motivul 10, ultimul ∫i probabil cel mai pu˛in dezvoltat, Reac˛ia Ministerului S„n„t„˛ii dup„ declan∫area epidemiei a fost una extrem de energic„. Din acest punct de vedere este foarte greu s„ aducem vreo critic„ func˛ionarilor Ministerului S„n„t„˛ii, comunicatele exhaustive date publicit„˛ii vorbind de la sine asupra luptei Ón focar ∫i m„surilor de Ónl„turare a acestei epidemii.
Œn concluzie, prin aceast„ mo˛iune simpl„, colegii din P.R.M. ∫i P.S.D. au Ón˛eles s„ trag„ un corect semnal de alarm„.
Membrii comisiilor de s„n„tate din Parlamentul Rom‚niei, Ómpreun„ cu speciali∫tii Ministerului S„n„t„˛ii au datoria de a rezolva, Ón cel mai scurt timp, prin modificarea cadrului legal, totalitatea problemelor legate de vaccinare, precum catagrafierea adecvat„ a Óntregii popula˛ii, modific‚nd Legea asigur„rilor sociale de s„n„tate ∫i cea a s„n„t„˛ii publice, identificarea celor aproximativ 40% din copii care au ratat vaccinarea sau eventual luarea unor m„suri, precum dubla vaccinare, modificarea procedurii de achizi˛ie prin licita˛ie public„ a vaccinurilor, adoptarea unor decizii echilibrate ∫i de interes na˛ional Ón privin˛a Institutului îCantacuzino“, g„sirea unor solu˛ii eficiente Ón rezolvarea situa˛iei dramatice a minorit„˛ii rome lovit„ de s„r„cie extrem„, purt‚nd povara propriilor tradi˛ii ∫i a culturii insuficiente, pentru care Rom‚nia nu are suficiente resurse de protec˛ie social„.
Aceast„ povar„ a corect„rii cadrului legislativ Ón domeniul s„n„t„˛ii publice o consider ca o datorie
comun„ pe care, dincolo de disputa politic„, o putem duce Ómpreun„ toate partidele reprezentate Ón Parlamentul Rom‚niei.
Cele zece motive pe care le-am trecut Ón revist„ cred c„ nu las„ loc nici unui dubiu asupra faptului c„ epidemia de rujeol„ din acest an are cauze multiple, convergente, care nu pot fi puse sub nici o form„ Ón seama unei singure persoane sau a actualei guvern„ri, fiind mai degrab„ o reflectare a multiplelor deficien˛e ale cadrului legal general dup„ anul 1990.
Acestea sunt motivele pentru care coali˛ia aflat„ la putere Ón˛elege s„ voteze Ómpotriva actului politic care este mo˛iunea simpl„ aflat„ Ón discu˛ie, f„r„ a trece Óns„ cu vederea m„surile care trebuie adoptate Ón cel mai scurt timp.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005 mai funebr„ contabilitate, domnule ministru, nu pot s„ constat. Am v„zut, Ón acela∫i timp, c„ rezolvarea se face prin expedierea de la conducerea sistemului sanitar a marilor profesori, conduc„tori de spitale, de parc„ ei ar fi responsabili de contabilit„˛i defectuoase. P„i, contabilii s„-∫i caute ˛apii isp„∫itori Óntre contabili! Nu v„ sup„ra˛i, dar nici un contabil nu a dat p‚n„ acum numele vreunui spital, dar spitalele din Rom‚nia, denumite oficial sau nu, poart„ numele unor prestigio∫i medici ∫i asta este o problem„.
™i problema final„, Ón raport de aceasta, a∫ vrea s„ ∫tiu ce leg„tur„ exist„ Óntre masiva schimbare a directorilor de spitale ∫i Ómbun„t„˛irea sistemului sanitar sau, mai repede, cu privatiz„rile ce se anun˛„ Ón acest domeniu.
Este o suspiciune pe care n-a˛i Ónl„turat-o, ci a˛i ad‚ncit-o.
A∫ vrea s„ Ónchei cu o singur„ observa˛ie, dac„ vre˛i, de procedur„: vreau s„ resping tonul, atitudinea ∫i expresiile domnului ministru, care a uitat c„ este un simplu ministru Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei.
V„ mul˛umesc.
Subliniez faptul c„ m-am implicat cu responsabilitate, spre deosebire de actualul ministru al s„n„t„˛ii, care nu se consider„ responsabil de epidemia de rujeol„, care cutremur„ s„n„tatea popula˛iei din Rom‚nia, Ón momentul de fa˛„.
Este posibil ca d‚nsul s„ nu se considere responsabil, dar, Ón calitate de ministru al s„n„t„˛ii, Ói reamintim c„ este primul r„spunz„tor de tot ceea ce prive∫te starea de s„n„tate a popula˛iei. Poate c„, ast„zi, Ón calitate de ministru, nu se consider„ responsabil, dar Ói garant„m domnului Nicol„escu c„ va r„spunde pentru fiecare din vie˛ile de copii pierdute din cauza iresponsabilit„˛ii actualei conduceri a Ministerului S„n„t„˛ii ∫i va r„spunde pentru fiecare copil care, f„c‚nd ast„zi infec˛ia rujeolic„, risc„ ca peste 2, 3, 10 ani s„ fac„ o complica˛ie mortal„ a sistemului nervos.
Responsabilitatea medical„ se Ónva˛„ Ón ani ∫i ani de studiu, pe b„ncile facult„˛ii de medicin„, se deprinde Ón fiecare zi de practic„ medical„, cu fiecare caz care trece pragul cabinetului medical sau intr„ Ón sala de opera˛ie. Responsabilitatea medical„ nu este compatibil„ cu incon∫tien˛a, demagogia ∫i minciuna. Simplul fapt c„ te-ai urcat pe scaunul ministerial nu-˛i confer„ automat calit„˛ile celui dint‚i dintre medici. Œns„, odat„ asumat acest act, devii responsabil de tot ceea ce este Ón subordinea ta.
## Domnule ministru,
Nu cred Ón cei care spun c„ sunte˛i mai mult purt„tor de cuv‚nt dec‚t ministru. Consider c„ pute˛i g„si inteligen˛a de a face o analiz„ profesionist„ asupra resurselor, necesit„˛ilor ∫i procedurilor care func˛ioneaz„ sau care ar trebui s„ func˛ioneze, av‚nd drept parteneri Ón elaborare, slujitorii din domeniu, Casa de Asigur„ri de S„n„tate, Colegiul Medicilor ∫i Farmaci∫tilor ∫i prestigioasele universit„˛i de medicin„.
P‚n„ la urm„, este vorba de confruntare ∫i comunicare. Ea se produce, cu predilec˛ie, Óntre putere ∫i opozi˛ie. Ele sunt utilizate ∫i pentru cucerirea puterii politice, ∫i pentru rezolvarea problemelor care apar Óntr-un anumit domeniu de activitate.
Ambele modalit„˛i de exprimare sunt necesare. Dar, consider c„ Ón aceast„ etap„ de consolidare a democra˛iei, comunicarea este deosebit de important„. Œn argumentarea acestei p„reri, vine procedura domnului ministru Vasile Blaga, care a Ón˛eles ∫i a ac˛ionat Ón spiritul comunic„rii cu opozi˛ia, pentru a da solu˛ii durabile problemelor la fel de dificile, care sunt prezente la nivelul administra˛iei publice locale.
O asemenea procedur„ v„ propun, domnule ministru: l„sa˛i arogan˛a atot∫tiutorului ∫i Óncerca˛i o comunicare real„ cu to˛i cei care influen˛eaz„ func˛ionarea sistemului s„n„t„˛ii publice, pentru binele cet„˛eanului care dore∫te servicii de calitate, o s„n„tate mai bun„ ∫i un alt fel de îministru juc„tor“, care ∫tie s„ aprecieze eforturile colegilor ∫i s„ respecte adversarii politici.
Domnule ministru,
Nu v„ doresc lini∫tea p„rin˛ilor care ∫i-au pierdut copiii, nici presiunea celor care ∫tiu c„, nu numai probabilistic, copiii lor ar putea s„ fie Óntr-o situa˛ie dramatic„. Œn schimb, v„ doresc s„ ave˛i puterea
recunoa∫terii gre∫elilor f„cute ∫i s„ ave˛i energia de a v„ schimba ∫i a schimba pozitiv, Ón manier„ fundamental„, sistemul s„n„t„˛ii publice.
Pentru toate acestea, v„ doresc succes, domnule ministru!
Mie mi se pare c„ multe lu„ri de cuv‚nt, ∫i-mi pare r„u, inclusiv colegi din Comisia pentru s„n„tate, au trecut pe l‚ng„ esen˛„. Am avut Óntotdeauna satisfac˛ia, Ón ultimele 10—12 luni, pentru c„ am g„sit Ón Comisia pentru s„n„tate, al c„rui membru sunt, oameni serio∫i, oameni simpatici, cu care am putut s„ comunic foarte bine.
Œmi pare r„u ∫i le atrag aten˛ia: ave˛i grij„ ce fac propriile partide din dumneavoastr„, stima˛i colegi! ™i ave˛i grij„ cum vota˛i! Este o ∫ans„ unic„, poate, s„ treac„ o mo˛iune ∫i m„car un singur capitol din ea s„-l realiz„m: comisia de anchet„, abia acolo sunt discu˛iile tehnice.
Eu personal voi vota aceast„ mo˛iune. Am semnat-o, nu din Óndemn de partid, am semnat-o din convingere ∫i o voi sus˛ine Ón continuare.
Mul˛umesc pentru aten˛ie.
A doua problem„: managementul. Stima˛i colegi, cei care nu sunte˛i de specialitate, v„ spun un lucru: exist„ Ón spitalele din Rom‚nia, Ón 2005, aparatur„ de Ónalt„ performan˛„, de sute de milioane de dolari, care zace nefolosit„, descompletat„ ∫i pentru care trebuie s„ punem alte c‚teva zeci de miliarde ca s-o putem repara ∫i pune Ón func˛iune. Asta Ónseamn„ management prost.
Stima˛i colegi care nu sunte˛i Ón sistem, cum au putut s„ semneze acei directori de spitale notele de fundamentare pentru licita˛ii pentru materiale proaste, adic„ m„nu∫i de unic„ folosin˛„, care se rupeau Ón momentul Ón care le puneai pe m‚n„, vat„, toat„ cu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 203/22.XII.2005 impurit„˛i, cu îmo˛ochine“ din alea, cu fe∫e care nu puteau fi utilizate, alte materiale sanitare.
Deci sunt lucruri pe care dumneavoastr„ nu le ∫ti˛i: sistemul sanitar sufer„, sufer„ de un management performant, ∫i trebuie s„ facem acest lucru.
Ca membru al Comisiei pentru s„n„tate, ca membru al Grupului liberal, voi sus˛ine reforma, Ól voi sprijini pe domnul ministru Nicol„escu. ™i v„ mai spun un motiv pentru ce voi face acest lucru: am lucrat 22 de ani ca medic Ón sistemul public de s„n„tate ∫i am lucrat 11 ani Ón sectorul privat. Cunosc foarte bine cum se cheltuiesc banii. ™i cred c„ o s„ fi˛i de acord cu mine cu un lucru: c„ dac„ este greu s„ str‚ngi un miliard, zece miliarde, o sut„ de miliarde, nu mai vorbesc de o mie de miliarde, este la fel de greu s„ le po˛i cheltui eficient, corect ∫i fiecare leu s„ se duc„ acolo unde trebuie. ™mechere∫te a fost p‚n„ acum, ∫i tocmai asta vrem noi s„ facem: s„ nu mai fie ∫mechere∫te, s„ fie Ón interesul cet„˛enilor.
A∫ vrea s„ Ónchei cu un ultim g‚nd: dac„ nu vom face aceast„ reform„ profund„ Ón s„n„tate, dac„ nu vom schimba ∫i ceea ce este de schimbat, nu va fi altceva dec‚t ceea ce a fost p‚n„ acum. ™i, pentru a v„ dovedi c„ schimb„rile f„cute, destituirile f„cute de ministrul s„n„t„˛ii la spitalele respective nu au o component„ politic„, am s„ revin iar la trecut: Ón 2000, Partidul Social Democrat ajuns la guvernare a schimbat 11.000 de func˛ionari, directori de spital, directori de descentralizate ∫i a∫a mai departe, Óntr-o singur„ lun„. La o lun„ de la guvernare, Coali˛ia a schimbat Ón domeniul sanitar 15 directori ∫i c‚teva consilii de administra˛ie. ™i dumneavoastr„ vre˛i s„ da˛i o component„ politic„ acestor destituiri?! Aceste destituiri au fost f„cute dup„ o serie de controale care au constatat deficien˛e Ón domeniu.
Eu Ómi exprim sprijinul pentru ministrul s„n„t„˛ii ∫i voi vota pentru respingerea acestei mo˛iuni simple. V„ mul˛umesc.