Corneliu Vadim Tudor

## Stima˛i colegi,

Pentru c„ domnul pre∫edinte Nicolae V„c„roiu m-a Óntrebat dac„ nu am de g‚nd s„ prezint o informare despre vizita pe care am Óntreprins-o la Sankt Petersburg s„pt„m‚na trecut„, am considerat c„, Óntr-adev„r, este necesar s„ informez plenul Senatului, Ónainte de a informa Biroul permanent de miercuri, cu privire la succesul acestei misiuni Óncredin˛ate de Biroul permanent.

A fost vorba de o conferin˛„ interna˛ional„ parlamentar„ prilejuit„ de jubileul a 60 de ani de la victoria coali˛iei antihitleriste Ón Al Doilea R„zboi Mondial. A fost o reuniune c„reia i s-a dat o importan˛„ deosebit„ de c„tre comunitatea interna˛ional„, chiar ∫i numai pentru

faptul c„ ea a fost prezidat„ de René van der Linden, care este pre∫edintele Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, ∫i de Serghei Mironov, pre∫edintele Consiliului Federa˛iei Ruse, Senatul Rusiei, dac„ putem spune a∫a.

La aceast„ deplasare au mai participat ∫i deputa˛ii Florina Jipa, Gelil Eserghep, Adrian Severin ∫i senatorul György Frunda.

Din capul locului pot s„ v„ spun c„ to˛i s-au achitat cu cinste de Óndatoririle care le-au revenit ∫i au f„cut o figur„ frumoas„, dincolo de diferen˛ele doctrinare ∫i ideologice dintre unii ∫i al˛ii.

A fost vorba de ceea ce se nume∫te diploma˛ie parlamentar„. Este un aspect foarte important al diploma˛iei Ónt‚lnirea ∫efilor de parlamente, a ∫efilor de comisii, a oamenilor trimi∫i de parlamentele ˛„rilor respective Ón tot felul de structuri interna˛ionale, conteaz„ foarte mult, mai ales c‚nd o asemenea Ónt‚lnire este Ón jurul unor idei generoase.

Œn discursul pe care l-am rostit am prezentat salutul Senatului Rom‚niei, am omagiat efortul comun al acelei p„r˛i bune a baricadei, al comunit„˛ii interna˛ionale, greul Ón cel de-Al Doilea R„zboi Mondial fiind dus, dup„ cum se ∫tie, de popoarele fostei Uniuni Sovietice, de Statele Unite ale Americii, de Marea Britanie, de mi∫c„rile de rezisten˛„ din ˛„rile ocupate de nazism, dar Óntr-o oarecare m„sur„ zic c„ am contribuit ∫i noi, Armata Rom‚n„, prin faptul c„, Ón august 1944, s-a hot„r‚t ceea ce istoricii aveau s„ numeasc„, destul de rapid, istoricii pe plan mondial, scurtarea r„zboiului cu ∫ase luni.

Din p„cate, noi, rom‚nii, am c‚∫tigat r„zboiul, dar am pierdut pacea, iar consecin˛ele s-au v„zut.

Am omagiat, de asemenea, ∫i memoria victimelor Holocaustului. ™i am avut o foarte pl„cut„ surpriz„ ca, dup„ Óncheierea conferin˛ei, s„ fiu oprit ∫i salutat de c„tre liderul fac˛iunii Likud ∫i al coali˛iei de guvern„m‚nt din Parlamentul israelian, Knesset-ul, t‚n„rul Gideon Sa`ar, care mi-a mul˛umit.

Este destul de dificil, ∫i chiar un act de curaj, ca Ón inima Rusiei cineva s„ vorbeasc„ despre Holocaust, s„ prezinte omagiul s„u memoriei celor ∫ase milioane de victime, pentru c„ nu toat„ lumea ∫tie care a fost fa˛a adev„rat„ a istoriei, dar eu mi-am asumat aceast„ responsabilitate ∫i sunt absolut convins c„ am f„cut bine ceea ce am f„cut. Au suferit oameni pe nedrept ∫i asemenea experien˛e nu trebuie s„ se mai repete nic„ieri ∫i niciodat„.