Spuneam Óntr-o declara˛ie politic„ de anul trecut c„, Óntre 22-25 decembrie 1989, Ón timpul a∫a-zisei revolu˛ii rom‚ne, anume atunci ∫i-au g„sit timp conduc„torii fostei U.R.S.S. s„ pun„ Ón dezbatere Pactul Ribbentrop — Molotov ∫i Protocolul adi˛ional la acest pact, Ón care sunt vizate fi„rile Baltice ∫i Basarabia.
Da, numai atunci ∫i-au g„sit timp imperiali∫tii sovietici s„ dezbat„ pactul, pentru c„ trebuia de demonstrat Óntregii lumi ce sistem formidabil ∫i democratic are U.R.S.S. Aceasta s-a Ónt‚mplat Ón 1989, ca peste un an imperiul s„ dispar„. A disp„rut simplu ∫i sincer, ca s„ reapar„, la fel, simplu ∫i sincer, imperiul rus. O schimbare a unui nume cu altul nu schimb„, Óns„, cu nimic sistemul opresiv de colonizare a popoarelor.
™i drept dovad„ ne serve∫te realitatea crud„ din Basarabia, pe care o tr„iesc rom‚nii din afara actualelor hotare ale ˛„rii.
Consecin˛ele Pactului Ribbentrop—Molotov sunt Ón putere, hotarele dintre Rom‚nia ∫i Republica Moldova la fel au r„mas, neschimbate. Armata a 14-a din Transnistria st„ bine pe acela∫i loc, de∫i summit-ul de la Istanbul a stabilit eliberarea teritoriului transnistrean, de c„tre fostele trupe sovietice, Ónc„ Ón 2002.
De˛inu˛ii politici rom‚ni, Tudor Petrov Popa, Andrei Ivan˛oc ∫i Alexandru Le∫co se afl„ Ón continuare Ón temni˛ele transnistrene. Ultima m‚r∫„vie a marionetelor de la Tiraspol ale Moscovei este Ónchiderea ∫colilor cu predare Ón limba rom‚n„ din Transnistria. ™i atunci nu ne r„m‚ne dec‚t s„ ne Óntreb„m: de ce aceste r„ni ale trecutului sovietic s-au ∫ters Óntre fi„rile Baltice ∫i Rusia, care acum sunt libere, care intr„ Ónaintea Rom‚niei Ón Uniunea European„, ∫i de ce nu s-au ∫ters Óntre Rom‚nia ∫i Rusia? Spun Rom‚nia, cu bun„ ∫tiin˛„, pentru c„ Republica Moldova ∫i Basarabia, ∫i Nordul Bucovinei, ∫i f nutul Her˛a apar˛in Rom‚niei.
f n foarte mult la cultura rus„. Am tradus volume Óntregi din marea poezie rus„, dar n-are cum s„-mi plac„ imperialismul rusesc. Dar, fiindc„ este vorba de ratificarea, ast„zi, a Tratatului rom‚no-rus, s„ ne Óntoarcem la chestiunile tratatului Ón cauz„. Œn acest tratat, oric„rui dintre oamenii care dispun de o logic„ elementar„ i-ar s„ri Ón ochi o lips„ de logic„, o disonan˛„ total„ cu evenimentele istorice.
O dat„ ce Ón decembrie 1989, Ón Parlamentul U.R.S.S., ru∫ii, ucrainenii, rom‚nii, g„g„uzii, letonii, lituanienii, armenii (Ón total 15 na˛iuni) nu s-au intimidat ∫i condamn„ crimele ∫i abuzurile s„v‚r∫ite de imperiu, iar Pactul Ribbentrop—Molotov a fost considerat nul ∫i neavenit, cu majoritate de voturi (fapt consemnat ∫i Ón Monitorul Oficial al U.R.S.S)., de ce acum ar exista probleme Ón a consemna aceasta ∫i Ón Tratatul rom‚norus? C„ imperiul sovietic s-a destr„mat ∫i condamnarea Pactului Ribbentrop—Molotov nu ne mai prive∫te este un fel de a spune, deoarece tot mapamondul ∫tie c„ _locomotiva_ fostului imperiu sovietic a fost, ∫i este Ón continuare, imperiul rus.
Leonida Lari Iorga · 20 februarie 2004 · monitorul.ai
Din 1992, de c‚nd Ón Parlamentul Rom‚niei, ∫i p‚n„ acum, am avut multe declara˛ii politice pe aceast„ tem„ ∫i m-am convins c„ am vorbit Ón pustiu, nu au fost urechi s„ m„ aud„, din cauza unei conduceri imune la
orice fel de dureri: rapturi teritoriale, decimarea rom‚nilor din Basarabia ∫i Bucovina, deport„ri masive ale rom‚nilor Ón Siberia. Tocmai de aceea, azi, m-am hot„r‚t s„ ofer cuv‚ntul istoricilor, care au analizat la rece ∫i au comentat cu ra˛ionamente istorice dezbaterile din Parlamentul U.R.S.S. cu privire la Pactul Ribbentrop— Molotov ∫i protocolul adi˛ional.
Istoricul din Israel, Michael Bruhis, Ón cartea sa, ap„rut„ Ón 1997, publicat„ deja Ón Israel, Ón Fran˛a ∫i Ón Marea Britanie, denumit„ îRepublica Moldova — de la destr„marea imperiului sovietic, la restaurarea imperiului rus“, spune Ón mod tran∫ant urm„toarele: îTransplantarea procedeelor imorale, conform c„rora Ón 1940 s-a c„l„uzit, cu concursul Germaniei fasciste, Stalin, Ón normele ce reconfirm„ Ón 1945, cu concursul democra˛iilor occidentale, anexiunile sovietice din 1939-1940, ∫i-au g„sit reflectarea Ón acea parte a raportului prezentat de Alexandr Iakovlev, care e Ón deplin„ concordan˛„ cu adev„rul istoric“.
Se spune, a∫adar, Ón raport, c„ îp„∫ind pe calea Ómp„r˛irii pr„zii cu jefuitorii, Stalin a Ónceput s„ foloseasc„ limba ultimatumurilor ∫i a amenin˛„rilor fa˛„ de ˛„rile vecine, mai ales fa˛„ de ˛„rile mici“.
Pe de alt„ parte, Ón flagrant„ contradic˛ie cu adev„rul istoric, Ón raport se sus˛ine c„ Stalin a ob˛inut astfel Óntoarcerea Ón componen˛a Uniunii Sovietice a Basarabiei, reinstaurarea puterii sovietice Ón republicile baltice.
Av‚nd Ón vedere acest eclectism, care-∫i tr„gea izvoarele din duplicitatea politic„ a conducerii gorbacioviste a U.R.S.S., nu-i de mirare c„ deputata Leonida Lari Iorga l-a pus Ón cump„n„ pe Iakovlev cu urm„toarea ei replic„-Óntrebare: îDac„ Basarabia a fost o colonie a imperiului ˛arist, de ce a˛i spus acum c„ ea a fost Óntoars„, ca ∫i cum ea era o proprietate a Uniunii Sovietice, a Rusiei?“. Mai departe: îO dat„ ce Ón pact este indicat„ doar Basarabia, de ce, Ón loc de a anexa numai Basarabia, Stalin a cotropit ∫i Moldova ∫i Bucovina? De altfel, a Óncheiat d‚nsa replica, Basarabia cuprinde numai regiunile Ackerman (adic„ Cetatea Alb„), Chilia ∫i Ismail, care se afl„ ast„zi Ón Ucraina“.
Alexandr Iakovlev a Óncercat s„ se eschiveze, spun‚nd c„ n-a Ón˛eles Óntrebarea, de∫i Óntr-un t‚rziu a ad„ugat c„ Congresul a delimitat strict perimetrele mandatului comisiei, iar acest mandat se refer„ la aprecierea Pactului de neagresiune din 1939. Ceea ce, spune istoricul Bruhis, n-a dep„∫it, Óns„, c‚tu∫i de pu˛in, Ón Óntrebarea-replic„ a Leonidei Lari, limitele mandatului comisiei pentru aprecierea pactului cu pricina. ™i, ceea ce avea cea mai nemijlocit„ leg„tur„ cu el este cotropirea de c„tre U.R.S.S., nu numai a Óntregului teritoriu asupra c„ruia ˛arismul a extins, Ón 1812, denumirea de Basarabia, dar ∫i a nordului Bucovinei ∫i a Moldovei.
Iat„ ce spune un alt istoric din Republica Moldova, de ast„ dat„, pe nume Gheorghe Cojocaru, Ón cartea sa î1989, la est de Prut“, ap„rut„ Ón 2001: îLa Óncheierea pactului sovieto-german de neagresiune, din 23 august 1939, precum ∫i Ón procesul ratific„rii lui, se ar„ta Ón rezolu˛ia Congresului de la Moscova, s-a ascuns faptul c„, concomitent cu acordul, a fost semnat un protocol adi˛ional secret, prin care erau delimitate sferele de interese ale p„r˛ilor contractante, de la Marea Baltic„ p‚n„ la Marea Neagr„, din Finlanda p‚n„ Ón Basarabia“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004
Acesta era contextul Ón care Basarabia era men˛ionat„ deschis Ón cuprinsul rezolu˛iei. Œn raportul s„u, Alexandr Iakovlev, secretarul C.C. al P.C.U.S., membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., pre∫edinte al comisiei respective a Congresului Deputa˛ilor, a eviden˛iat c„ Stalin a Ónf„ptuit de o manier„ imperial„ reÓntoarcerea Basarabiei. Sesiz‚nd acest aspect dubios al raportului, deputata Lari Ól Óntreba pe Iakovlev, ∫i repet: îDac„ Basarabia a fost o colonie a imperiului ˛arist, de ce a˛i afirmat acum c„ a fost reÓntoars„?“ Nu mai continuu fraza, am citit-o deja, nu o repet. Drept r„spuns, continu„ istoricul Cojocaru, Iakovlev s-a ar„tat nedumerit de sensul Óntreb„rii, justific‚ndu-se prin faptul c„ mandatul comisiei era limitat doar la examinarea pactului ∫i a protocoalelor din ’39.
Atunci s-a organizat o comisie a Parlamentului Republicii Moldova, care urma s„ prezinte la Congresul Deputa˛ilor Poporului din U.R.S.S. concluziile sale. Esen˛a Óntreb„rii-replic„ a Leonidei Lari a fost luat„ Ón considerare cu toat„ seriozitatea de acea comisie creat„ de Parlamentul Republicii Moldova, al c„rei aviz a fost aprobat prin Hot„r‚rea Sovietului Suprem al Republicii Moldova. Iat„ avizul, cu urm„toarele concluzii:
1. Basarabia ∫i Bucovina de Nord au fost Óntotdeauna p„r˛i integrante ale statului Moldova, creat„ Ón secolul al XIV-lea pe teritoriul str„mo∫ilor rom‚nilor, al geto-dacilor; Œn 1812, Rusia a dezmembrat statul Moldova, anex‚nd teritoriul dintre Prut ∫i Nistru, extinz‚nd Ón mod artificial asupra lui denumirea _Basarabia_ .
2. La 27 martie 1918, Sfatul fi„rii a votat unirea Basarabiei cu Rom‚nia. La 15 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a votat necondi˛ionata unire — pe vecie — a Bucovinei cu Regatul Rom‚n.
Afirma˛iile insistente ale istoriografiei oficiale c„ Ón Basarabia ar fi biruit Ón 1918 puterea sovietic„ ∫i c„ ea ar fi devenit astfel parte integrant„ a statului sovietic, aveau scopul de a motiva exportul revolu˛iei, o nou„ anexiune a Basarabiei.
3. Notele ultimative din 26 ∫i 27 iunie 1940 contravin normelor fundamentale ale dreptului interna˛ional ∫i reprezint„ o mostr„ a politicii de dictat imperial. Decizia privind cotropirea nordului Bucovinei reprezint„ un exemplu elocvent al politicii expansioniste, pe care o promova Ón permanen˛„ guvernul stalinist. La 28 iunie 1940, U.R.S.S. a ocupat prin for˛„ armat„ Basarabia ∫i nordul Bucovinei, contrar voin˛ei popula˛iei acestor ˛inuturi. Proclamarea, Ón mod nelegitim, la 2 august 1940, a R.S.S. Moldovene∫ti a fost un act de dezmembrare a Basarabiei ∫i Bucovinei de Nord ∫i a jude˛elor Hotin, Ismail ∫i Cetatea Alb„ ∫i contravenea adev„rului istoric ∫i situa˛iei etnice reale a vremii.
Acestea fiind spuse, pot s„ spun, Ón Óncheiere, c„ avizul cu concluziile citate a fost prezentat Congresului Poporului ∫i a avut o foarte mare importan˛„ Ón decizia final„, pentru rezolu˛ia final„ a Congresului. A∫adar, congresul a condamnat actul semn„rii, la 23 august 1939, a Protocolului adi˛ional secret ∫i a altor Ón˛elegeri secrete cu Germania, declar‚ndu-le lipsite de putere juridic„ ∫i anulate din momentul semn„rii. îProtocoalele— se spunea Ón textul rezolu˛iei— nu au creat o nou„ baz„ juridic„ pentru rela˛iile Uniunii Sovietice cu ter˛e state, dar au fost folosite de c„tre Stalin ∫i anturajul s„u pentru
Ónaintarea unor ultimatumuri ∫i exercitarea dictaturii, dictatului asupra altor state, viol‚nd angajamentele de drept asumate fa˛„ de acestea“.
™i atunci, stima˛i colegi, stau ∫i m„ g‚ndesc, c„ este uluitor, pur ∫i simplu, cum oameni afla˛i Ón scaunul puterii Ón Rom‚nia Ó∫i imagineaz„ c„ jongl‚nd cu adev„rul istoric fac diploma˛ie superioar„ Ó∫i ajut„ ˛ara, Ón loc s„ contribuie prin orice mijloace, prin orice decizii, prin orice tratate la reÓntregirea statului na˛ional rom‚n, actuala conducere a ˛„rii face totul dimpotriv„.
V„ Óntreb cu m‚na pe inim„: dac„ dispunem de aceste documente, aprobate Ónc„ Ón 1989, de chiar statul imperialist care ne-a cotropit ˛ara, de ce, simplu, omene∫te, clar ∫i r„spicat, s„ nu le consemn„m ∫i Ón tratat? De ce s„ nu le folosim ca Tratatul rom‚no-rus s„ ne fie favorabil nou„ rom‚nilor? Ce Ónseamn„ o declara˛ie, o anex„ la tratat Ón care se pomene∫te evaziv de Pactul Ribbentrop — Molotov ∫i care nu are nici o valoare juridic„?
Haide˛i s„ nu ne juc„m cu datele istorice, care vorbesc de la sine. S„ respect„m cuv‚ntul, care este Dumnezeu!
Mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.