Stenogramă plen

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu; va urma domnul Metin Cerchez.

Domnul Tiberiu Sb‚rcea o depune la secretariat ∫i-i mul˛umesc. Sunt 64 de Ónscri∫i, pentru cei veni˛i, la 9,30 Óncheiem.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Speram c„ noua conducere a Cur˛ii de Conturi s„ reprezinte o schimbare radical„ Ón controlul folosirii banului public. Am crezut c„ Ón activitatea Camerei de Conturi s„ se poat„ observa un pas important Ón lupta Ómpotriva corup˛iei din Rom‚nia. M-am Ón∫elat amarnic, pentru c„ angaja˛ii Camerei de Conturi Harghita nu au realizat controlul cerut de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii privind investi˛iile efectuate precum ∫i achizi˛iile de utilaje de transport, Ón perioada anilor 1999-2002, at‚t la Direc˛ia silvic„ Harghita, c‚t ∫i la Ocolul silvic Gheorgheni, prin care s-a Ónc„lcat legea achizi˛iilor publice ∫i normele financiare, fapt ce a contribuit la p„gubirea fondului bugetar. Œn locul unei verific„ri cerute de noi, s-a Óncercat ascunderea realit„˛ii. S-au scos Ón eviden˛„ abateri minore pentru a ascunde fraudele grave ale personalului silvic. Œn r„spunsul trimis comisiei noastre, domnul pre∫edinte de

ce nu a f„cut referire la faptul c„ inspectorul Császár Gyözö de la Direc˛ia de conturi Harghita, Ón timpul controlului a g„sit bani vira˛i din fondul Regiei Na˛ionale a P„durilor pentru Asocia˛ia _Prosilva_ , ai c„rei asocia˛i sunt angaja˛ii Ocolului Silvic Gheorgheni ∫i ai Direc˛iei Miercurea-Ciuc, Ón vederea efectu„rii de Ómp„duriri.

Deci, Camera de Conturi a jude˛ului Harghita ∫i Direc˛ia de control financiar a constatat o serie de abateri ca: nerespectarea normelor financiar-contabile sau construirea unui dig la Lacul Ro∫u, f„r„ respectarea prevederilor legale Ón materie de autorizare ∫i executare a lucr„rilor de construire ∫i protec˛ie a mediului.

Deci pre∫edintele Cur˛ii de Conturi Ón r„spunsul s„u ne asigur„ de Óntreaga sa disponibilitate de a r„spunde cu profesionalism ∫i exigen˛„ solicit„rilor comisiei, r„spunsul s„u nu reprezint„ altceva dec‚t o acoperire a ilegalit„˛ilor s„v‚r∫ite de c„tre personalul silvic. Dac„ acest control s-a f„cut la solicitarea Comisiei de abuzuri, Camera de Conturi a jude˛ului Harghita de ce nu a dat r„spunsul acceptabil? De ce era nevoie de at‚tea reveniri din partea Parlamentului? De ce nu ne-a˛i trimis procesele-verbale privind constat„rile despre achizi˛iile de produse, utilaje ∫i servicii, precum ∫i realizarea de investi˛ii de c„tre Direc˛ia silvic„ Harghita.

Eu cred c„ ∫i Camera de Conturi Harghita a realizat un control formal care avea un singur scop: acoperirea ilegalit„˛ilor.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Da. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Metin Cerchez; va urma domnul Virgil Popescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Œn fiecare mar˛i, de 3 ani Óncoace, ne Ónt‚lnim c‚˛iva deputa˛i pentru a ne spune oful, p„sul ∫i nimeni nu ne ascult„, presa este pe undeva pe la col˛uri ∫i ne atac„ doar atunci c‚nd st„m poate Ón b„nci ∫i ne mai g‚ndim la c‚te se Ónt‚mpl„ Ón ˛ara asta ∫i nimeni nu ia nici o m„sur„.

Practic ∫i ceea ce spunem noi aici se duce Ón v‚nt, r„m‚n ca vorbe goale, cei de la Putere ne r‚d Ón nas ∫i ˛ara este practic, dup„ cum se vede din ultimele estim„ri ale raportorilor Uniunii Europene, Ón apropierea colapsului.

Acum 3 ani, c‚nd am venit Ón Parlamentul Rom‚niei, poate ∫i pentru faptul c„ eram mai t‚n„r, am crezut c„ vom putea Ónvinge Ómpreun„ Mafia.

Iat„, la c‚teva luni Ónainte de terminarea mandatului, o spun clar ∫i r„spicat: Mafia este deasupra legii Ón Rom‚nia, Mafia este Ón toate ∫i Ón tot. Dac„ Ón decembrie 1989 s-a vrut s„ trecem la or‚nduire capitalist„, ne d„m seama c„ profitorii au f„cut cerc comun, au intrat ∫i Ón politic„ ∫i practic dijmuiesc bunul Óntregului popor. Nimeni nu spune c„ Ón Securitate, Ón vechea Securitate erau ∫i sunt ofi˛eri de informa˛ii one∫ti, cinsti˛i care practic au ∫i r„mas Ón structurile serviciilor de informa˛ii ∫i acum sunt h„itui˛i. Dar foarte mul˛i au primit ordin de Ómpr„∫tiere ∫i au intrat Ón afaceri mai pu˛in oneroase.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 Metin Cerchez a semnalat despre privatizarea frauduloas„ a _Nitramoniei_ F„g„ra∫ ∫i nu pentru faptul neap„rat c„ ∫i _Nitramonia_ F„g„ra∫ a fost t„iat„ la fier vechi ca at‚tea zeci ∫i sute de alte combinate, umpl‚nd buzunarele ˛iganilor din Rom‚nia ∫i a mafio˛ilor ∫i a politicienilor, indiferent de culoarea lor politic„. Dar, _Nitramonia_ F„g„ra∫ mai producea azotat de amoniu poros care se folose∫te numai Ón atentatele teroriste.

Œn articolele de ieri ∫i de alalt„ieri din _Rom‚nia Liber„_ , iat„, cel numit de A.P.A.P.S. este fost ofi˛er de securitate, Mihai T‚njal„, care, cu tupeul caracteristic P.S.D.-ului din ultima vreme, Ón afar„ de faptul c„ a devenit administrator special, Ómpreun„ cu un ˛igan, Gheorghe Boeric„, cu care domnul Ristea Priboi s-a plimbat la cazinourile din Las Vegas, ∫i dac„ se urm„re∫te acest Gheorghe Boeric„, condamnat cu ani grei de pu∫c„rie, apare Ón toate privatiz„rile din Rom‚nia din ultimii 10 ani; deci acest Mihai T‚njal„ devine prin acest terorist, Keser Fatih, devine ∫i asociat la _Nitramonia_ F„g„ra∫.

Da. V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Virgil Popescu; va urma domnul Iulian Mincu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Subiectul declara˛iei mele politice de ast„zi Ól constituie g‚ndirea politic„ a unor membri ai Partidului Democrat. C„utarea furibund„ a unor subiecte care s„ reanimeze tensiunea sc„zut„ a partidului din sondaje a determinat zilele trecute doi reprezentan˛i ai Partidului Democrat s„ fac„ declara˛ii at‚t de nefondate, hazardate ∫i ilogice, Ónc‚t au evoluat de la inten˛ionatele acuza˛ii la adresa guvern„rii actuale la autoacuze ∫i dezv„luiri ale necunoa∫terii profunde a subiectelor abordate.

Serviciul independent de protec˛ie ∫i anticorup˛ie — SIPA - este declarat de cei doi ca serviciu secret care ar func˛iona ilegal. O minim„ informare cu c‚teva date

accesibile prin Internet, pe site-ul Ministerului Justi˛iei, chiar ∫i pentru Partidul Democrat ar putea dezv„lui c„ SIPA func˛ioneaz„ conform Legii siguran˛ei na˛ionale — Legea nr.51/1991 —, constituit Ón deplin„ legalitate. O minim„ aducere aminte, dac„ ar func˛iona pentru cei doi politicieni, le-ar putea dezv„lui c„ Ón timpul guvern„rii 1996-2000, la care s-au considerat actori principali, a fost asociat acest serviciu la conducerea Ministerului Justi˛iei.

Prin H.G. nr.1.468/C din 8.09.1997, pentru a le l„rgi orizontul de cuno∫tin˛e, le preciz„m c„ prin Ordinul ministrului justi˛iei nr.321 din 19.03.1997 s-a aprobat Regulamentul privind organizarea, func˛ionarea ∫i atribu˛iile SIPA, cam ∫ov„ielnic, e drept, fapt care a condus la completarea sa cu Ordinul ministrului justi˛iei nr.1.551 din 1997.

Cred c„ este necesar s„ preciz„m pentru Partidul Democrat c„ anul 1997 a f„cut parte Ón mod sigur din succesiunea 1996-2000, perioad„ Ón care, a∫a cum pretinde, a participat la guvernare cu o implicare deosebit„. Dac„ mai este necesar, ∫i chiar cred c„ se cuvine, le putem explica pentru Ón˛elegerea unor no˛iuni de baz„ c„ prin efectul prevederilor Legii siguran˛ei na˛ionale anumite documente ale SIPA sunt clasificate.

Se pretinde de c„tre reprezentan˛ii Partidului Democrat c„ numirea directorului SIPA a fost f„cut„ printr-un ordin secret de c„tre ministrul justi˛iei. Dac„ lucrurile ar fi avut acest caracter, nu cred c„ s-ar fi putut afla toate datele CV-ului, publicat, de altfel, data numirii, adjunc˛ii, structurile ∫i altele.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Iulian Mincu.

Va urma domnul Mihai St„ni∫oar„.

Domnii deputa˛i Cristian Sandache, Pavel T‚rpescu, Ion Mocioalc„, Dumitru Bentu, Mihai Tudose, Eugen Arn„utu, Valeriu Zgonea, Rodica Nassar, Vlad Hogea, Mircea Costache, Dan Bruda∫cu, Ioan Miclea ∫i Emil Boc au depus la secretariat declara˛iile.

Pofti˛i, domnule deputat!

## Domnule pre∫edinte,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi voi ataca una dintre cele mai grave probleme de s„n„tate ale rom‚nilor Ón anul 2004. Inciden˛a depresiei psihice a crescut Ón Rom‚nia de la 113 la 100.000, Ón 1994, la 259 la 100.000 Ón 2004. De peste 10 ori.

Din analiza datelor globale publicate de Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii, depresia psihic„ Ón Rom‚nia, considerat„ de ace∫tia îboala mileniului III“, dep„∫e∫te Ón prezent Ón Rom‚nia 10%. Popoarele de origine latin„, a∫ vrea s„ v„ comunic, sunt Ón general genetic mai pu˛in predispuse la depresii psihice dec‚t popoarele nordice. ™i totu∫i asta este situa˛ia.

Tot Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii consider„ c„ Ón perioada 2020-2025 depresia psihic„ va deveni a doua cauz„ de mortalitate dup„ bolile cardiovasculare. Care sunt cauzele majore care au principal„ cauz„ mortalitatea prin depresiune psihic„ Ón Rom‚nia?

1. Cauza major„ de instalare a bolii, mai ales la tineri, este lipsa unei perspective de via˛„. Acesta este ∫i motivul c„ Ón jur de 56% din popula˛ia t‚n„r„ p‚n„ la 29 de ani vor s„ p„r„seasc„ ˛ara definitiv. Este ∫i cauza pentru care mul˛i rom‚ni, peste 1.700.000 de persoane,

lucreaz„ Ón prezent Ón str„in„tate. Cererile actuale se ridic„ la peste 3 milioane de persoane.

2. Nesiguran˛a zilei de m‚ine: rom‚nul s-a Ónv„˛at s„∫i doreasc„ pu˛in, dar sigur. Nesiguran˛a Ói aduce grave prejudicii personalit„˛ii sale.

3. Condi˛iile grele de trai Ónt‚lnite la majoritatea popula˛iei. Dac„ analiz„m, spre exemplu, numai factura de Óntre˛inere pe perioada 1990-2004 rezult„ c„ ea a dep„∫it de 7 ori salariul minim pe economie. Œn februarie 1990 salariul minim era de 1.800 de lei lunar, ceea ce Ónseamn„ de 1.555 de ori mai mic dec‚t Ón februarie 2004, c‚nd este 2.800.000 lei.

Œn aceast„ perioad„, Óntre˛inerea unui apartament cu 2 camere s-a majorat de 12.000 de ori, de la 150 de lei Ón 1990, la 1.800.000 lei Ón 2004. Peste 850.000 de familii nu ∫i-au pl„tit Óntre˛inerea de circa 5-6 ani. Datoria acestora dep„∫e∫te 16 milioane de dolari.

Psihoza facturilor a dus la falimentarea multor regii locale ∫i la debran∫area de la agentul termic, e ru∫inos, a peste 650.000 de apartamente.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Mihai St„ni∫oar„. Va urma doamna Liana Naum.

Domnii deputa˛i Gheorghe Ro∫cule˛, Cristian Nechifor, Iriza Scarlat, Paul Magheru ∫i Emil R„dulescu au depus la secretariat declara˛iile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn calitate de ini˛iator al Legii nr.15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor Ón vederea construirii unei locuin˛e proprietate personal„, protestez Ómpotriva modului Ón care Consiliul local municipal Drobeta-Turnu Severin Ón˛elege s„ abordeze problematica acestei legi. Consiliul local municipal Drobeta-Turnu Severin a introdus Óntre criteriile suplimentare prev„zute Ón Normele metodologice de aplicare a Legii nr.15/2003 posibilitatea ob˛inerii unui punctaj superior pentru cei care de˛in Ón cont sume cuprinse Óntre 300 milioane ∫i un miliard lei.

Din aceste motive, Ómi exprim dezacordul fa˛„ de introducerea unui criteriu precum cel al bonit„˛ii financiare, criteriu care intr„ Ón dezacord cu spiritul acestei legi, ∫i anume acela al sprijinirii tinerilor f„r„ resurse financiare semnificative.

Caracterul ini˛ial al Legii nr.15/2003 a fost ∫i trebuie s„ r„m‚n„ unul social-democrat, legea fiind elaborat„ astfel Ónc‚t tocmai tinerilor f„r„ posibilit„˛i semnificative s„ li se acorde o ∫ans„ real„, o posibilitate concret„ de a-∫i Óntemeia un c„min.

Consiliul local municipal Drobeta-Turnu Severin ar trebui s„ Ón˛eleag„ c„ problemele tinerilor severineni nu se rezolv„ la modul formal ∫i cu superficialitate Ón abordarea esen˛ei Legii nr.15/2003.

Foarte mul˛i tineri din Drobeta-Turnu Severin nu au locuri de munc„, nu au venituri sigure, nu au locuin˛e, nu au posibilitatea s„-∫i cumpere o locuin˛„ ∫i s„-∫i Óntemeieze astfel o familie.

Legea nu a fost conceput„ pentru un grup de potenta˛i, de oameni cu miliarde de lei Ón cont. Cine de˛ine asemenea sume de bani nu are neap„rat„ nevoie s„ beneficieze de Legea nr.15/2003. Practica a demonstrat de altfel c„ ace∫tia s-au adresat Agen˛iei Na˛ionale a Locuin˛ei, unde sumele necesare pentru construirea unei case sunt mai presus de posibilit„˛ile tinerilor cu venituri medii, iar de aceste terenuri, la care face referire legea, au nevoie tocmai tinerii severineni cu venituri medii, care nu-∫i permit s„-∫i cumpere un teren din banii proprii.

Prin introducerea acestor criterii, se ajunge practic Óntr-o situa˛ie similar„ cu a celor care apeleaz„ la A.N.L., tinerii cu venituri modeste fiind practic Ón imposibilitatea de a-∫i construi astfel o locuin˛„.

Mul˛umesc ∫i eu.

O invit la microfon pe doamna deputat Liana Naum. Va urma domnul Emil Rus.

Domnul deputat Ioan Oltean a depus declara˛ia la secretariat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te: îNoi succese pentru P.S.D.“

Procesul de construc˛ie european„ trebuie s„ aib„ ca ˛int„ o Europ„ unit„ ∫i puternic„, o Europ„ a solidarit„˛ii ∫i toleran˛ei, acest lucru Ónsemn‚nd deopotriv„ na˛iuni demne, cu con∫tiin˛„ de sine, dar ∫i partide politice puternice, care s„ fie recunoscute ∫i respectate pe plan na˛ional ∫i interna˛ional.

Participarea pre∫edintelui Partidului Social Democrat, domnul Adrian N„stase, la Consiliul Interna˛ionalei Socialiste de la Madrid, pentru prima dat„ de la integrarea partidului Ón Interna˛ional„, s-a dovedit plin„ de succes. Adrian N„stase a fost ales copre∫edinte al Comitetului pentru Europa de Sud-Est, al„turi de ministrul grec de externe, ∫i membru al Grupului de leg„tur„ al Interna˛ionalei Socialiste cu China.

Responsabilitatea pe care a primit-o domnul Adrian N„stase demonstreaz„ capacitatea de implicare a politicienilor social-democra˛i din Rom‚nia ∫i deplina lor eficien˛„ Ón cadrul organelor interna˛ionale ∫i comunitare, acesta fiind un prim pas spre numirea actualului copre∫edinte al Interna˛ionalei Socialiste Ón func˛ia de coordonator al Grupului de leg„tur„ cu China.

f n‚nd cont ∫i de faptul c„ Interna˛ionala Socialist„ este cea mai puternic„ organiza˛ie politic„ pe plan mondial, responsabilit„˛ile copre∫edintelui ei, domnul Adrian N„stase, sunt extrem de serioase ∫i de solide. Este un merit deplin al P.S.D., deoarece Ón acest moment Rom‚nia are nevoie de o elit„ politic„ care s„ reprezinte c‚t mai bine interesele ˛„rii, precum ∫i pe cele europene ∫i interna˛ionale.

Partidul Social Democrat a dat dovad„ de stabilitate ∫i maturitate Ón decizii, ghid‚ndu-se dup„ doctrina socialdemocrat„, Ón care a crezut ∫i pe care a aplicat-o cu succes Ón practic„.

Pre∫edintele Adrian N„stase a reu∫it timp de 3 ani s„ formeze o echip„ guvernamental„ dinamic„ ∫i eficient„, care a demonstrat c„ poate s„ Óndrepte Rom‚nia pe calea integr„rii euroatlantice ∫i comunitare ∫i, totodat„, s„ creeze premisele celui mai puternic ∫i credibil partid politic din Rom‚nia.

Œnc„ o dat„, P.S.D. ∫i-a demonstrat stabilitatea Ón ac˛iune, imagine ∫i Ón ideile pe care le propag„, precum ∫i faptul c„ ceea ce este des„v‚r∫it se realizeaz„ cu infinit„ munc„ ∫i perseveren˛„. Este un succes inedit pentru politica rom‚neasc„ faptul c„ Partidul Social Democrat a reu∫it s„ se afirme Ón cadrul Interna˛ionalei Socialiste ∫i s„ c‚∫tige Óncrederea deplin„ a partenerilor social-democra˛i din Óntreaga lume.

## Da. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Emil Rus a depus la secretariat.

Urm„torul pe lista P.R.M. este domnul deputat Ludovic Mardari, pe care-l invit la microfon, ∫i va urma domnul Mircea Toader.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi ar putea avea titlul: îCercetarea agricol„ din jude˛ul Timi∫ sufocat„ de mafia terenurilor“.

Œn jude˛ul Timi∫ un num„r important de cet„˛eni Óndrept„˛i˛i s„ primeasc„ terenuri agricole Ón conformitate cu Legea nr.18/1991 ∫i Legea nr.1/2000 s-a ales doar cu ni∫te petice de h‚rtie, a∫a-numitele adeverin˛e pentru punerea Ón posesie, reconstituirea propriu-zis„ a propriet„˛ii nerealiz‚ndu-se nici p‚n„ ast„zi.

Lipsa de speran˛„ ∫i dezam„girea celor Ón cauz„, amplificate cu trecerea timpului, au dus la Ónstr„inarea pe sume derizorii a adeverin˛elor respective, acestea Ónc„p‚nd pe m‚inile unor mafio˛i locali sau interna˛ionali, Óncheindu-se concomitent ∫i promisiuni de v‚nzare legalizate prin notariat. Pasul urm„tor l-a constituit stimularea reprezentan˛ilor puterii locale ∫i centrale Ón a le pune la dispozi˛ie terenurile asupra c„rora aveau drepturi virtuale.

Acestea au fost premisele care au dus la emiterea unei hot„r‚ri de Guvern, Ón baza c„reia urmeaz„ ca 353 ha de teren agricol aflat Ón folosin˛a Universit„˛ii de ™tiin˛e Agricole a Banatului s„ fie trecute din domeniul public Ón domeniul privat al statului, cu scopul reconstituirii dreptului de proprietate pentru persoane fizice.

Terenul Ón cauz„ se afl„ Ón proximitatea Timi∫oarei, fiind str„b„tut de re˛ele electrice, gaz metan ∫i canalizare. Este foarte tentant pentru cei care se ocup„ cu afaceri imobiliare. Presa local„ afirm„ c„ Ovidiu Tender ar fi cel mai interesat de zon„.

Av‚nd Ón vedere c„ un m[2] de teren la marginea Timi∫oarei, prev„zut cu utilit„˛i, are un pre˛ de aproximativ 30 euro, cele 353 de hectare men˛ionate valoreaz„ peste 100 milioane euro.

Acelea∫i premise stau la baza unei alte hot„r‚ri de Guvern, la care se lucreaz„ Ón prezent, asem„n„toare cu

cea anterioar„, urm‚nd a fi preluate 402,5 ha de la Sta˛iunea de cercetare din comuna Lovrin.

Œn acest caz, interesele sunt de alt„ natur„. Terenul agricol din acea parte a jude˛ului Timi∫ este cel mai rodnic din Europa. Œnaintea celui de-al doilea r„zboi mondial se decoperta sol din aceast„ zon„ ∫i se transporta pe calea ferat„ Ón Germania. Œn special str„inii sunt tenta˛i s„ achizi˛ioneze astfel de terenuri comasate, at‚t pentru a face agricultur„, c‚t ∫i Ón vederea comercializ„rii lor peste c‚˛iva ani, c‚nd pre˛urile vor fi la nivelul celor din Uniunea European„.

Mul˛umesc.

Domnul Mircea Toader? Este ie∫it din sal„. Domnul Ilie Merce.

Va urma domnul Liviu Bara.

Domnii deputa˛i Eugen Nicol„escu, Victor Dobre, Popa Cornel, Anton Marin vor depune la secretariat.

Pofti˛i, domnule Merce!

Expresia cea mai abject„ a trecutului, de care oamenii normali s-au desp„r˛it r‚z‚nd, nu poate fi dec‚t str„dania unor semeni ai no∫tri de a-i r„m‚ne fideli continuatori.

O nou„ form„ a dela˛iunii, Ómpins„ p‚n„ la instigarea public„, la lin∫aj, a Ónceput s„ fie practicat„, Ón numele democra˛iei, dar Ónver∫unat Ómpotriva principiilor ei, de c„tre to˛i acei care, ignor‚nd c„ sunt cet„˛enii unui stat de drept, Ón care legea este suveran„, s-au apucat, Ón virtutea mentalit„˛ilor mo∫tenite din epoca terorii ro∫ii, s„ inventeze un nou du∫man de clas„ ∫i s„ arate cu degetul: î√∫tia sunt securi∫ti!“

C‚t de cras poate fi analfabetismul acelora care uit„ c„ istoria omenirii este istoria r„zboaielor ∫i a revolu˛iilor ei ∫i c„, Ón succesiunea ciclic„ a acestora, fiecare ordine nou„ s-a ridicat pe ruinele fumeg‚nde ale celei sf„r‚mate.

Revolu˛ia din Anglia a biruit prin teroare, serviciile secrete fidele lui Cromwell au fost antiregaliste, pentru ca dup„ restaura˛ie s„ devin„ loialiste.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 Revolu˛ia Francez„ a ridicat teroarea la rang de institu˛ie, iar poli˛iile secrete create de ea au supravie˛uit tuturor succesiunilor de putere.

Revolu˛ia bol∫evic„ a reu∫it performan˛a de a globaliza teroarea, Ón numele celei de-a treia Óncerc„ri cunoscute, de a crea statul ∫i guvernul mondial.

Œn toate aceste conjuncturi istorice au existat Ónving„tori ∫i au existat Ónvin∫i. Teroarea a fost legiferat„ ∫i s-au creat institu˛ii speciale menite s„ o Óntre˛in„, a∫a cum ∫i Biserica Catolic„ a Ón˛eles s„ se foloseasc„ de Inchizi˛ie, Ón Óntreg Óntunecatul Ev Mediu, pentru a-i reduce la t„cere pe eretici.

America postbelic„ a avut ∫i ea anii negri ai macchartismului ∫i delatorii ei.

Œn Rom‚nia, gra˛ie voin˛ei Puterilor Aliate, a fost importat ∫i impus cu tancul, cizma ∫i cnutul, regimul politic al unui stat care dintotdeauna nu a avut alt scop, Ón ceea ce ne prive∫te, dec‚t desfiin˛area entit„˛ii statalna˛ionale ∫i topirea poporului rom‚n Ón creuzetul panslavist.

Securitatea creat„ Ón august 1948, dup„ primii 4 ani de ocupa˛ie militar„ str„in„, urma˛i de al˛i zece, nu avea de ales o alt„ cale, ori alte mijloace, dec‚t cele ale ocupantului. M„sura Ón care le-a folosit, dac„ va fi obiectiv evaluat„, se va putea constata c„ nu a fost aceea∫i ca Ón ˛„rile unde excesul de zel a Ómpins la insurec˛ii generalizate Ón anii 1953 ∫i 1956.

Da. Mul˛umesc. Domnul deputat Mircea Toader. Va urma domnul Liviu Bara.

Nu mai avem prea multe minute la dispozi˛ie.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ are un titlu destul de incitant: îAdev„r ∫i minciun„ despre flota maritim„ rom‚n„“.

Œn decursul celor 14 ani de c‚nd poporul rom‚n ∫i-a ales drumul democra˛iei, flota maritim„ rom‚n„ a fost un subiect care a f„cut mare v‚lv„ Ón media na˛ional„ ∫i nu numai. Au fost constituite tot felul de comisii de anchet„ care s„ deslu∫easc„ h„˛i∫ul de informa˛ii privind flota maritim„ rom‚n„ ∫i nici p‚n„ Ón prezent nu se poate ∫ti adev„rul despre ce a fost flota maritim„ rom‚n„, ce s-a Ónt‚mplat cu navele maritime ∫i ce viitor va avea aceast„ activitate.

La ora actual„, bilan˛ul flotei maritime rom‚ne se rezum„ la procesul de lichidare judiciar„ a dou„ companii _—_ de naviga˛ie, respectiv NAVROM S.A. Constan˛a ∫i ROMLINE—S.A. Constan˛a ∫i procesul de privatizare a ceea ce a mai r„mas din compania maritim„ PETROMIN—S.A. Constan˛a.

Ce nu se ∫tie despre flota maritim„ rom‚n„?

Nu se ∫tie c„ p‚n„ Ón prezent s-au v‚ndut fie prin licita˛ie, fie prin negociere direct„, fie prin ac˛iuni juridice silite, 276 nave maritime. Nu se ∫tie c„ 71 din aceste nave (peste 25%) au fost cump„rate de persoane juridice

rom‚ne ∫i c„ toate aceste nave au renun˛at la pavilionul rom‚nesc, datorit„ inexisten˛ei unor facilit„˛i care s„ determine proprietarii de nave s„ men˛in„ pavilionul rom‚n.

Nu se ∫tie c„ peste 60 de nave au fost v‚ndute prin ac˛iuni judiciare silite de c„tre tribunale din diferite ˛„ri ale lumii sau de unele instan˛e din Rom‚nia.

Nu se ∫tie c„ pe navele v‚ndute, companiile de naviga˛ie sau A.V.A.B. au Óncasat suma de circa 370 milioane dolari. Nu se mai ∫tie c„ marea majoritate a navelor maritime erau vechi de peste 20 de ani, condi˛ie Ón care aceste nave erau practic scoase din pia˛a de transport maritim.

Nu se mai ∫tie c„ la 1 ianuarie 1990, 60% din flota maritim„ rom‚n„ era inactiv„, datorit„ fiabilit„˛ii sc„zute a echipamentelor de bord, fabricate, Ón cea mai mare parte, Ón Rom‚nia.

Nu se mai ∫tie c„ flota maritim„ rom‚n„ a fost prost dimensionat„, merg‚nd pe acela∫i principiu de megalomanie al îepocii Ceau∫escu“, fiind neconform„ cu pia˛a interna˛ional„ de transport ∫i condi˛iile de comer˛ exterior pentru economia Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Liviu Bara.

Va urma doamna deputat Leonida Lari Iorga.

Parlamentarii Dan Coriolan Simedru, Alexandru Pere∫ ∫i Viorel Coifan au depus la secretariat declara˛ia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Titlul interven˛iei mele politice este: îAcuzele unui diletant politic“.

Realiz‚nd, spre sf‚r∫itul mandatului s„u, c„ a fi pre∫edinte al Rom‚niei reprezint„ o p„l„rie prea mare pentru Domnia sa, domnul Constantinescu Emil, declar‚ndu-se îsc‚rbit de aceast„ politic„ a Rom‚niei“, ∫i-a acordat singur îcartona∫ul ro∫u“, ie∫ind pe u∫a din dos din via˛a politic„.

Dup„ ce a stat o perioad„ pe banca de rezerve politice, s-a g‚ndit s„-∫i publice memoriile, Ónscrise apoi Ón mai multe volume, c‚nt„rind circa 10 kg. V„z‚nd c„ memoriile sale nu reprezint„ interes pentru nimeni, pre˛ul volumelor sc„z‚nd vertiginos, s-a hot„r‚t s„ reintre Ón via˛a politic„.

Œnv„˛at s„ fie ∫ef, ∫i-a adunat îacoli˛ii“ ∫i a Ónfiin˛at o forma˛iune politic„ îde lift“, cu denumirea Ac˛iunea Popular„. Pentru c„ nici a∫a nu l-a b„gat nimeni Ón seam„, s-a hot„r‚t s„ creeze evenimente, situa˛ie Ón care, Óntr-o conferin˛„ de pres„, acuz„ Guvernul Ón 9 puncte, nici unul credibil.

A∫adar, acuz„ Guvernul de incompeten˛„, uit‚nd c„ guvernele Victor Ciorbea, Vasile sau Is„rescu au numit Ón func˛ia de ministru al agriculturii un inginer electronist care, Óntr-o emisiune televizat„, a dovedit c„ nu ∫tie c‚˛i metri p„tra˛i are un hectar; ministrul de externe, un a∫azis om de cultur„; ca mini∫tri ai privatiz„rii doi diletan˛i, care au distrus tot ce era mai bun Ón economia na˛ional„; ca ministru al telecomunica˛iilor, un om care a v‚ndut pe nimic ROMTELECOM-ul, afacere considerat„ ∫i ast„zi îun mare tun“. Exemplele pot continua, dar m„ opresc aici.

Domnul Constantinescu acuz„ Guvernul de imixtiune Ón Justi˛ie, Ón condi˛iile Ón care, de cur‚nd, Óntr-un interviu luat generalului St„nculescu, acesta precizeaz„ c„ unul din motivele sinuciderii so˛iei sale a fost tenacitatea cu care pre∫edintele, prin fostul procuror general Moisescu, a urm„rit condamnarea sa, acesta din urm„ murind cu con∫tiin˛a Ómp„cat„ c„ a Óndeplinit Óntocmai ordinele fostului pre∫edinte.

O alt„ acuz„ este îacapararea administra˛iei publice de c„tre acoli˛ii P.S.D.“, uit‚nd c„, imediat dup„ c‚∫tigarea alegerilor, colegii domnului fost pre∫edinte au procedat la demiterea unor importan˛i directori din serviciile descentralizate din toat„ ˛ara, ba chiar au fost sco∫i din func˛ii tehnicieni, mai∫tri, electricieni, profesori, contabili ∫i al˛i oameni, pentru singura vin„ de a fi membri P.D.S.R., cum se numea partidul la acea dat„.

O invit la microfon pe doamna deputat Leonida Lari Iorga.

Domnul Pavel Cherescu este cumva Ón sal„? Dac„ nu, domnul Mircea Ifrim va urma.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004

Stima˛i colegi,

Spuneam Óntr-o declara˛ie politic„ de anul trecut c„, Óntre 22-25 decembrie 1989, Ón timpul a∫a-zisei revolu˛ii rom‚ne, anume atunci ∫i-au g„sit timp conduc„torii fostei U.R.S.S. s„ pun„ Ón dezbatere Pactul Ribbentrop — Molotov ∫i Protocolul adi˛ional la acest pact, Ón care sunt vizate fi„rile Baltice ∫i Basarabia.

Da, numai atunci ∫i-au g„sit timp imperiali∫tii sovietici s„ dezbat„ pactul, pentru c„ trebuia de demonstrat Óntregii lumi ce sistem formidabil ∫i democratic are U.R.S.S. Aceasta s-a Ónt‚mplat Ón 1989, ca peste un an imperiul s„ dispar„. A disp„rut simplu ∫i sincer, ca s„ reapar„, la fel, simplu ∫i sincer, imperiul rus. O schimbare a unui nume cu altul nu schimb„, Óns„, cu nimic sistemul opresiv de colonizare a popoarelor.

™i drept dovad„ ne serve∫te realitatea crud„ din Basarabia, pe care o tr„iesc rom‚nii din afara actualelor hotare ale ˛„rii.

Consecin˛ele Pactului Ribbentrop—Molotov sunt Ón putere, hotarele dintre Rom‚nia ∫i Republica Moldova la fel au r„mas, neschimbate. Armata a 14-a din Transnistria st„ bine pe acela∫i loc, de∫i summit-ul de la Istanbul a stabilit eliberarea teritoriului transnistrean, de c„tre fostele trupe sovietice, Ónc„ Ón 2002.

De˛inu˛ii politici rom‚ni, Tudor Petrov Popa, Andrei Ivan˛oc ∫i Alexandru Le∫co se afl„ Ón continuare Ón temni˛ele transnistrene. Ultima m‚r∫„vie a marionetelor de la Tiraspol ale Moscovei este Ónchiderea ∫colilor cu predare Ón limba rom‚n„ din Transnistria. ™i atunci nu ne r„m‚ne dec‚t s„ ne Óntreb„m: de ce aceste r„ni ale trecutului sovietic s-au ∫ters Óntre fi„rile Baltice ∫i Rusia, care acum sunt libere, care intr„ Ónaintea Rom‚niei Ón Uniunea European„, ∫i de ce nu s-au ∫ters Óntre Rom‚nia ∫i Rusia? Spun Rom‚nia, cu bun„ ∫tiin˛„, pentru c„ Republica Moldova ∫i Basarabia, ∫i Nordul Bucovinei, ∫i f nutul Her˛a apar˛in Rom‚niei.

f n foarte mult la cultura rus„. Am tradus volume Óntregi din marea poezie rus„, dar n-are cum s„-mi plac„ imperialismul rusesc. Dar, fiindc„ este vorba de ratificarea, ast„zi, a Tratatului rom‚no-rus, s„ ne Óntoarcem la chestiunile tratatului Ón cauz„. Œn acest tratat, oric„rui dintre oamenii care dispun de o logic„ elementar„ i-ar s„ri Ón ochi o lips„ de logic„, o disonan˛„ total„ cu evenimentele istorice.

Domnul Mircea Ifrim.

Rog colegii, cu regretul de rigoare, s„ depun„ la secretariat declara˛iile care urmau s„ le prezinte. Deja am dep„∫it cu mult timpul afectat.

Domnul Bozg„ depune la secretariat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea va fi foarte scurt„. Ea se refer„ la faptul c„, prin ac˛iuni care se petrec la ora actual„, se pune Ón primejdie integrarea european„ a Rom‚niei.

Un principiu fundamental, statuat ∫i prin Constitu˛ia Rom‚niei, este separarea puterilor Ón stat: puterea judec„toreasc„, puterea executiv„ ∫i puterea legislativ„.

La ora actual„, problema major„ este reforma Justi˛iei, care dovede∫te tocmai aceast„ lips„ de separare. M-a∫ referi, Ón declara˛ia mea, la ultima declara˛ie a domnului prim-ministru privind transferarea dosarelor pentru adop˛ie, Ón vederea aviz„rii lor, la Comisia pentru s„n„tate ∫i familie a Camerei Deputa˛ilor.

Consider c„ problema adop˛iilor, care este foarte grav„ ∫i ridic„ mari aspecte de gravitate extrem„ pentru statul rom‚n, este o problem„ care ˛ine de puterea judec„toreasc„ ∫i ˛ine de Executiv. Parlamentul nu poate ca s„ se implice dec‚t legislativ Ón acest proces, cu at‚t mai mult cu c‚t separarea puterilor Ón stat trebuie s„ fie o realitate.

Comisia pentru s„n„tate ∫i familie a Camerei Deputa˛ilor nu are competen˛a ∫i c„derea de a parafa sau a analiza aceste aspecte Ón mod singular. A∫ mai da Ónc„ un exemplu privind faptul c„ o reglementare legislativ„ privind organizarea re˛elei de medicin„ a muncii prime∫te aviz negativ de la Comisia de munc„ ∫i protec˛ie social„, un aviz care se contrazice pe sine Ónsu∫i, prin faptul c„ arat„ c„ acest lucru trebuie reglementat prin lege, conform legisla˛iei Ón vigoare, dar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 se a∫teapt„ o lege de la Guvern. Deci, Guvernul face legi, ∫i Parlamentul face ∫i se implic„ Ón Executiv.

Œnchei aici declara˛ia mea politic„, f„c‚nd un apel la ra˛iune ∫i la necesitatea de urgen˛„ a stop„rii acestor imixtiuni a celor trei puteri care trebuie s„ fie separate, ∫i sunt separate ∫i independente Ón orice stat civilizat. V„ mul˛umesc.

_(Urm„toarele interven˛ii au fost consemnate conform materialelor depuse de c„tre deputa˛i la secretariatul de ∫edin˛„_ ).

Declara˛ie politic„: îBiserica Ortodox„ Rom‚n„ nu este a P.S.D.-ului, ci a ortodoc∫ilor rom‚ni!“.

Domnul Octav Cozm‚nc„, pre∫edinte executiv al P.S.D., s„pt„m‚na trecut„ s-a Óntrecut pe sine. Performan˛„ remarcabil„ dac„ la fel ar fi fost ∫i scopul. Œn zelul s„u de-a transforma toat„ suflarea rom‚neasc„ Óntr-una P.S.D.-ist„ ∫i de-a asigura partidului cu pricina o victorie zdrobitoare Ón alegeri, a mai descoperit o arm„ demn„ de panoplia regelui Ubu: transformarea, prin lege, a preo˛ilor ortodoc∫i Ón agen˛i electorali ai actualului partid de guvern„m‚nt. Sigur, nu Ón mod direct, ci prin implicarea lor Ón politic„. ™tim noi a cui ∫i prin ce mijloace. ™i astfel, al„turi de Sf‚nta Liturghie, s„ avem parte de predici Ón care ∫ubreda social-democra˛ie rom‚neasc„ de rit nou s„ fie ridicat„ la rangul de virtute na˛ional„. Iar liberalismul, cre∫tin-democra˛ia (?!?) ∫i alte doctrine, c‚te vor mai exista, s„ fie afurisite cu m‚nie, era s„ spun îproletar„“.

Nu numai c„ domnul ex-ministru al administra˛iei publice nu respect„ principiul separa˛iei puterilor Ón stat, dar ignor„ cu des„v‚r∫ire cea mai important„ misiune social„ a preotului, aceea de-a men˛ine unit„ colectivitatea credincio∫ilor. P„storul nu risipe∫te turma, ci o adun„. Or, este cunoscut„ pasiunea, uneori distructiv„, cu care rom‚nii discut„ ∫i fac politic„. Spa˛iul rural, satul rom‚nesc, a fost matricea generatoare a poporului rom‚n. Œn anii comunismului el a fost destructurat iar via˛a sa spiritual„ grav afectat„. Odinioar„, acei c‚˛iva care formau intelectualitatea satului au fost, Ón felul lor, apostoli ai progresului ∫i ai dragostei de ˛ar„. Printre ei Óntotdeauna se g„sea ∫i preotul — popa al nostru. Regimul comunist, instaurat de tancurile sovietice, a demolat to˛i pilonii societ„˛ii rom‚ne∫ti tradi˛ionale. Biserica a constituit o ˛int„ predilect„ iar slujitorii ei au fost persecuta˛i, Óntemni˛a˛i ∫i for˛a˛i s„ colaboreze. Dac„ love∫ti p„storul, turma se risipe∫te ∫i apoi o adun„ altul. Care nu este al Domnului!

Desigur, preo˛ii, Ón calitatea lor de cet„˛eni, pot avea op˛iuni ∫i preferin˛e politice. Ele se exercit„ Óns„ Ón cabina de vot ∫i nu Ón altar. A implica Biserica ∫i pe slujitorii ei Ón politica militant„, indiferent de partid, reprezint„ o jignire adus„ Óns„∫i spiritualit„˛ii ei.

Declara˛ie politic„: îRealiza˛ii“.

Œn presa ultimelor zile, dominat„ de scandalul adop˛iilor s-a distins o voce pe care nu o mai auzisem de mult. Una graseiat„ ∫i suficient„ sie∫i care vitupera Ómpotriva îrata˛ilor, frustra˛ilor, deputa˛ilor care s-au g„sit s„-l judece pe directorul Operei“. Bine, Óns„, c„ l-a adoptat, cu rezultate extraordinare, Domnia sa, ministrul culturii, cultelor. ∫i secretarelor. Tocmai c‚nd g‚ndeam c„ tace m‚lc s„ nu-l Óntrebe careva ce-i cu ciclul monumental de la T‚rgu Jiu, sau cu T.V.A.-ul la carte, care i-a alungat p‚n„ ∫i pe cei mai Ónr„i˛i cump„r„tori din libr„rii, sare dumnealui, ministrul restaur„rilor de biserici ∫i monumente, care nu se mai termin„ niciodat„, ∫i Ó∫i descarc„ m‚nia asupra îrata˛ilor, frustra˛ilor, deputa˛ilor“ care l-or fi sup„rat pentru c„ nu s-au ostenit destul s„ nu se rateze, ci s„ se realizeze precum Domnia sa. Fiindc„, zice-se, Ón vremea din urm„, de vreo 3 ani, d‚nsul s-a str„duit ∫i se trude∫te din greu, abandon‚ndu∫i opera ∫tiin˛ific„, pentru a se realiza plenar, inclusiv financiar, funciar, forestier ∫i… la minister.

S-au pl‚ns unii salaria˛i ai Operei, c‚ndva, c„ domnul director ar fi reparat doar scena cu 1 milion de dolari, ori c„ s-au preumblat soli∫tii ∫i instrumenti∫tii Operei prin lume pe post de îmaneli∫ti“ cu balerinele pe post de îstripteuse“. C„ vor fi fost zvonuri, c„ vor fi fost fapte reale, nu ∫tim, nu b„g„m m‚na Ón foc, dar porc„iala Ón pres„, f„r„ delimit„ri ∫i f„r„ nuan˛e, la gr„mad„ ∫i la marele general despre îhata˛ii, frustha˛ii, deputa˛ii etc.“, i-a l„sat pe unii ale∫i Ón imposibilitatea de a ∫ti s„ le dea curio∫ilor explica˛iile necesare. Se va fi referit domnul ministru numai la cei din Comisia de cultur„, adic„ la Mihai M„laimare, Eugenia Moldoveanu, Ileana Stana Ionescu, Irina Loghin, Ion Dol„nescu, Leonida Lari, Dumitru B„l„e˛? Cine l-o fi îsup„hat“ at‚t de îtahe“? ™i dac„ mai sus numi˛ii nu sunt realiza˛i, ci îhata˛ii, frustha˛ii, deputa˛ii, etc.“, atunci cine mai e realizat din punct de vedere artistic, profesional ∫i social, doar Domnia sa, craiul codrilor Bucovinei? Noi Ól ∫tiam om fin, estet, istoric al artei, dar iat„ ce face ciocoismul din om! Nu Ól mai intereseaz„ lipsurile din sfera culturii, nu mai vede nici o b‚rn„ din ochiul propriu, ci doar îhata˛i, frustha˛i ∫i deputa˛i“.

Declara˛ie politic„ privind gestionarea defectuoas„ a proiectului de autostrad„ Oradea—Bra∫ov de c„tre Guvernul P.S.D.

Am luptat 2 ani de zile cu Guvernul P.S.D. pentru ca proiectul autostr„zii Oradea—Bra∫ov, cerut de toat„ Transilvania, s„ devin„ realitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 Am considerat de datoria noastr„ s„ ducem la Óndeplinire cererile îDeclara˛iei de la Oradea“ semnat„ de to˛i cei care au participat la Ónt‚lnirea de lucru de la Oradea privind autostrada ce va lega Rom‚nia ∫i Ungaria, desf„∫urat„ Ón 23 iunie 2001:parlamentari ai tuturor forma˛iunilor politice reprezentate Ón Parlament, pre∫edin˛i ∫i vicepre∫edin˛i ai consiliilor jude˛ene din jude˛ele Bihor, Cluj, Maramure∫, Satu Mare, S„laj ∫i Mure∫, precum ∫i deputa˛i ∫i pre∫edin˛i de consilii jude˛ene din jude˛ele Hajdú Bihar ∫i Szatmar Bereg din Ungaria.

Am avut satisfac˛ia ca, dup„ multe ironii ∫i piedici, Guvernul P.S.D. s„ cedeze Ón fa˛a voin˛ei Transilvaniei ∫i s„ anun˛e, Ón iunie 2003, c„ aceast„ autostrad„ se va realiza p‚n„ Ón 2007, ∫i nu, cum pl„nuiser„ anterior, dup„ 2015.

Am acceptat Ón t„cere fanfaronada Guvernului care, dup„ ce s-a opus cu Ónver∫unare timp de 2 ani proiectului, l-a confiscat ∫i l-a transformat Óntr-una din _îrealiz„rile“_ sale de seam„.

Am considerat aceast„ autostrad„ mai presus de m„runtele orgolii politice ∫i am l„sat Guvernul s„ transpun„ Ón realitate ceea ce noi am consfin˛it prin lege.

Iat„, Óns„, c„ acest proiect este pe cale de a fi compromis cu incon∫tien˛„ de Guvernul P.S.D. Ceea ce trebuia s„ fie o autostrad„ care s„ ne lege de Europa a devenit acum motiv de discordie cu Europa. Œn loc s„ respecte LEGEA, Guvernul PSD, gestionarul de azi al destinelor Rom‚niei, a Óncredin˛at lucrarea pentru construc˛ia autostr„zii f„r„ a organiza o licita˛ie. Fapt cu at‚t mai grav cu c‚t cei care au primit lucrarea le-au sugerat guvernan˛ilor no∫tri c„ ar fi bine s„ Óndeplineasc„ cerin˛ele legale. Adic„ s„ organizeze o licita˛ie interna˛ional„.

Putem trece cu vederea graba copil„reasc„ ∫i foamea de capital electoral a Guvernului P.S.D., dar nu putem accepta ca de dragul acestora interesele Rom‚niei s„ fie lezate.

Declara˛ie politic„: îPrincipalul adversar al P.S.D. va fi P.R.M.“.

Œn ciuda sondajelor de opinie vehiculate mediatic Ón ultima vreme, consider c„ alian˛a P.N.L.-P.D. este prezentat„ cu mult peste poten˛ialul ei real, Ón vreme ce forma˛iunea condus„ de c„tre domnul senator C.V. Tudor nu apare la standardele sale propriu-zise. De fapt, fenomenul a fost vizibil ∫i cu ocazia alegerilor din 26 noiembrie 2000, c‚nd P.R.M.-ul era creditat cu procente surprinz„tor de modeste, pentru a deveni ulterior cea de-a doua for˛„ politic„ din Rom‚nia, iar candidatul s„u la Pre∫edin˛ia ˛„rii s„ accead„ Ón final„.

Partidul lui C.V. Tudor are marele avantaj psihologic de a nu se fi aflat niciodat„ la guvernarea Rom‚niei, Ón vreme ce P.N.L. ∫i P.D. au fost componente de n„dejde ale alian˛ei anilor 1997-2000. Uzate politic — Ón ciuda

discursurilor liderilor lor privind modernitatea, Ónnoirea ∫i reforma —, partidele lui Stolojan ∫i B„sescu nu pot forma o alian˛„ cu adev„rat coerent„, o alternativ„ real„ la guvernarea P.S.D., Ón ciuda unor focuri bengale alimentate de o anumit„ parte a mass-media. Nici P.R.M.-ul nu reprezint„ o solu˛ie pentru Rom‚nia, Óns„ discursul radical al liderului s„u (ce-i drept abil, centrat pe unele probleme reale ale rom‚nilor), constituie o amenin˛are serioas„ pentru strategii P.S.D. Vadim poate fi Óns„ Ónfr‚nt printr-o campanie profesionist„ ∫i de substan˛„, iar partidul s„u trebuie perceput de c„tre cet„˛eanul nemul˛umit, nu ca ultima salvare, ci drept un co∫mar politic care, odat„ Óntronat la conducerea Rom‚niei, ne-ar arunca pe to˛i Ónapoi Ón perioada r„zboiului rece. C‚t despre preziden˛iabilul Theodor Stolojan, d‚nsul poate fi doar un foarte bun func˛ionar.

Declara˛ie politic„: îDemnitarii P.S.D., Ónv„˛a˛i cum s„ mint„ mai frumos electoratul“.

Nu poate fi trecut„ cu vederea ipocrizia demnitarilor P.S.D., care ∫i-au adus aminte de modestie, comportament uman ∫i solidaritate numai Ón aceste luni care preced campania electoral„ pentru alegerile locale din luna iunie.

îPrelucrarea“ acestor valori social-democrate, Ón cadrul unui seminar g„zduit de cel mai luxos hotel din Sinaia, dup„ 3 ani de guvernare caracterizat„ prin dispre˛ fa˛„ de oameni ∫i banul public ∫i prin lux sfid„tor, este un afront la adresa cet„˛enilor de bun„-credin˛„.

Consider c„ la seminarul de la Sinaia, demnitarii P.S.D. au fost Ónv„˛a˛i cum s„ Ó∫i mint„ c‚t mai frumos electoratul, ascunz‚nd sub pre∫ mizeria celor 3 ani de guvernare ∫i averile dob‚ndite, Ón cele mai multe cazuri, prin mijloace criticabile, pe spatele bugetului public.

Dup„ ce s-au remarcat, pe parcursul celor 3 ani la conducerea ˛„rii, prin profesionalismul ∫i d„ruirea cu care au jefuit bugetul de stat, Ón spiritul formulei clasice: îDup„ mine potopul!“, reprezentan˛ii P.S.D. vor s„ apar„ acum Ón fa˛a electoratului ca cinsti˛i, mode∫ti ∫i umani.

P.S.D. ar trebui s„ Ó∫i asume r„spunderea pentru faptele celor 3 ani de guvernare, iar dac„ Ó∫i dore∫te o imagine mai bun„ s„ nu mizeze pe strategia electoral„ bazat„ pe minciun„, prelucrat„ Ón Ónt‚lnirea de la Sinaia, ci s„ Ó∫i impun„, m„car din acest moment, o real„ schimbare a modului de a face politic„ Ón favoarea cet„˛eanului, ∫i nu Ón favoarea imensei sale clientele politice.

Doresc s„ v„ reamintesc o fraz„ rostit„ Ón iulie 2002, la Snagov, de primul-ministru Adrian N„stase: îCred c„ este important s„ Ón˛elegem foarte bine ceea ce dore∫te popula˛ia de la noi: corectitudine, profesionalism, cinste, decen˛„“. Œi dau dreptate, este adev„rat. Dar nici una din aceste calit„˛i nu poate fi identificat„ Ón activitatea celor 3 ani de guvernare ai Partidului Social Democrat, care Ó∫i pune acum la punct o strategie menit„ s„ asigure, prin minciun„, continuarea acestei guvern„ri bazate pe minciun„.

Un fost premier avea o poant„: aceea c„, Ón Rom‚nia, n-ar mai fi r„mas prea mult de furat. Guvernul P.S.D. ar fi infirmat aceast„ ipotez„, identific‚nd resurse neb„nuite, dar nu Ón interesul public, ci pentru a-∫i

Declara˛ie politic„: îCentrul P.S.D. de relansare economico-social„ a V„ii superioare a Trotu∫ului“. (Ghime∫—Dofteana, jude˛ul Bac„u).

Zona V„ii superioare a Trotu∫ului de la Ghime∫ p‚n„ la Dofteana cuprinde 6 comune: Ghime∫, Palanca, Brusturoasa, Ag„∫, As„u, Dofteana ∫i dou„ ora∫e: Com„ne∫ti ∫i D„rm„ne∫ti.

Dac„ Ón legislatura 1996-2000, P.S.D.-ul, pe atunci P.D.S.R., avea un singur primar, la comuna Brusturoasa, un singur viceprimar, la Ag„∫, ∫i c‚˛iva consilieri, la alegerile din 2000, P.D.S.R.-ul a ob˛inut 7 din cei 8 primari, 6 din cei 8 viceprimari, ∫i un procent de peste 70% la consilieri. Pentru ob˛inerea acestor deosebite rezultate, o contribu˛ie foarte mare au avut-o ∫i vizitele Ón zon„ ale domnului Pre∫edinte Ion Iliescu, din 4 august 1997, ∫i domnului prim-ministru Adrian N„stase, din 15 ianuarie 1999 ∫i 5 mai 2000.

La alegerile parlamentare, P.D.S.R.-ul a c‚∫tigat ∫i un mandat de deputat Ón persoana domnului profesor Miron Vasile, pre∫edintele Organiza˛iei P.S.D. a ora∫ului Com„ne∫ti.

Imediat dup„ alegerile locale, parlamentare ∫i preziden˛iale, s-a constituit îCentrul P.S.D. de relansare economico-social„ a V„ii Trotu∫ului“. Centrul are un pre∫edinte, deputatul Vasile Miron, 7 vicepre∫edin˛i, primarii Balcan Dumitru, Sebe∫tin Dumitru, Spoial„ Toma, R„dulescu Constantin, Miron Dorinel, Cojocaru Dumitru, Asaftei Constantin, reprezentan˛i ai viceprimarilor, consilierilor ∫i din domeniile: s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt, cultur„, silvicultur„, paz„ ∫i ordine, patronate, sindicate, organiza˛ii de femei ∫i tineret.

îCentrul P.S.D. de relansare economico-social„ a V„ii Trotu∫ului“ are, pe l‚ng„ obiectivele specifice fiec„rei comune ∫i celor 2 ora∫e, ∫i 6 obiective zonale:

1. retrocedarea p„durilor ob˛inute prin Legea agrar„

din anul 1945 ∫i na˛ionalizate Ón 1948;

2. reÓnfiin˛area Judec„toriei V„ii Trotu∫ului cu sediul Ón

ora∫ul Com„ne∫ti;

3. reÓnfiin˛area Sec˛iei de chirurgie a Spitalului din

Com„ne∫ti;

4. asfaltarea str„zilor principale ∫i prunduirea celorlalte;

5. repara˛ii capitale la toate ∫colile din cele 6 comune ∫i 2 ora∫e ∫i cuprinderea Ón programul de reabilitare prin Banca Mondial„ a c‚te cel pu˛in o ∫coal„ comunal„ sau or„∫eneasc„;

O dat„ c‚∫tigate alegerile, cele dou„ sfere de putere din P.S.D. — Iliescu ∫i N„stase — ∫i-au Ómp„r˛it Óntre ele, dup„ criterii de clic„ ∫i interese proprii, mai toate domeniile de activitate ∫i institu˛iile statului, ceea ce s-a reflectat ∫i Ón componen˛a Guvernului N„stase. De o aten˛ie deosebit„ s-a îbucurat“ Ministerul Apelor, P„durilor ∫i Protec˛iei Mediului, unul din cele mai bogate ministere,dac„ avem Ón vedere avu˛iile na˛ionale pe care le administreaz„: p„durile, care sunt nu numai un important factor de mediu, dar ∫i o surs„ de Ómbog„˛ire personal„ prin valorificarea produselor acesteia, precum ∫i de recreere, datorat„ componen˛ei cinegetice.

Din nefericire, cei doi poli de putere aveau abord„ri diferite pentru acest minister: Iliescu ∫i-l dorea pe Ilie Constantin, un mare expert Ón ape tulburi, dar ∫i un Ómp„timit al jocului de ∫eptic, Ón timp ce N„stase, primul v‚n„tor al ˛„rii, de fapt al doilea, predecesorul s„u av‚nd un sf‚r∫it tragic Ón 1989, Ó∫i dorea p„durile pentru a avea un loc unde s„-∫i descarce arma.

Pentru a fi Ómp„cat„ ∫i capra ∫i lupul, min˛ile luminate din P.S.D., Ón schimbul numirii lui Ilie Constantin ministru peste ape ∫i mediu, au trecut p„durile la agricultur„, unde N„stase Ól avea pe ˛eav„ pe p„rintele S‚rbu, o fa˛„ religioas„ ce trebuia adus„ cu picioarele pe p„m‚ntul agricol, dar ∫i silvic al ˛„rii. Œn acest mod, Adrian N„stase putea v‚na nestingherit, oric‚nd ∫i oriunde, chiar ∫i Ón zilele de Cr„ciun ∫i de Pa∫ti, ∫i putea s„-∫i sperie îcolaboratorii neprieteni“ cu c‚te o alic„ deviat„ Ón st‚nga sau Ón dreapta, dup„ cum Ói dicta interesul, l„s‚ndu-i pe ace∫tia f„r„ organele mai mult sau mai pu˛in importante.

Paradoxal este c„, din aceast„ g‚lceav„ a Ón˛elep˛ilor, Ón ape ∫i p„duri, a pierdut al treilea, respectiv MEDIUL, pe motivul c„ factorii de mediu nu mai puteau fi gestiona˛i Ón mod unitar ∫i astfel toat„ strategia de mediu era pus„ Ón dificultate.

De∫i corigent la capitolul MEDIU, Executivul de la Bucure∫ti nu a Ón˛eles c„ rezolvarea problemelor de mediu la nivel na˛ional reprezint„ un criteriu pe care Rom‚nia trebuie s„-l Óndeplineasc„ Ón vederea ader„rii la Uniunea European„.

Œn loc s„ sprijine activitatea Ministerului Mediului, transform‚ndu-l Óntr-o institu˛ie capabil„ s„ g„seasc„ solu˛ii oportune problematicii de mediu, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr.64/2003 Ministerul Mediului a fost desfiin˛at ∫i transformat Óntr-un departament al Ministerului Agriculturii, adic„ a fost trecut Ón subordinea unuia dintre cei mai mari poluatori.

A∫a s-a f„cut c„ ministrul S‚rbu a devenit, prin restructurarea Guvernului din vara anului 2003, conduc„torul a dou„ domenii pentru care Uniunea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 European„ ne-a criticat Ón termeni duri Óntotdeauna: Agricultura ∫i Mediul.

Este evident c„ prin aceast„ manevr„, Guvernul nu a sprijinit rezolvarea problematicii de mediu din Rom‚nia, ci, dimpotriv„, a marginalizat-o, institu˛ia capabil„ s„ controleze marii poluatori fiind trecut„ Ón subordinea unuia dintre ace∫tia, adic„ agricultura.

Dac„ pentru ˛„rile occidentale problematica de mediu este Ón bun„ m„sur„ rezolvat„, exist‚nd Ón fiecare dintre aceste ˛„ri un minister al mediului, de sine st„t„tor ∫i separat de agricultur„, Ón Rom‚nia,de∫i a existat un Minister al Mediului, actualul Guvern desfiin˛‚ndu-l, a compromis foarte grav capitolul îMediu“, un criteriu ∫i un capitol Ónc„ neÓnchis Ón vederea ader„rii ˛„rii la Uniunea European„.

Pentru a nu compromite aderarea la Uniunea European„, ∫i pentru a revigora demersurile de negociere a capitolului MEDIU, a devenit imperios necesar ca Guvernul de la Bucure∫ti s„ reÓnfiin˛eze Ministerul Mediului ca minister de sine st„t„tor, capabil s„ gestioneze Ón mod unitar to˛i factorii de mediu, s„ urm„reasc„ aplicarea legisla˛iei Ón domeniu ∫i func˛ionarea corect„ a cadrului institu˛ional.

Numai Ón felul acesta se pot asigura condi˛ii de mediu optime pentru cre∫terea nivelului de s„n„tate ∫i de calitate a vie˛ii, precum ∫i urm„rirea Óndeplinirii criteriilor solicitate de Uniunea European„, pentru ca Rom‚nia s„ devin„ la acest capitol o ˛ar„ compatibil„ cu cerin˛ele acesteia, deoarece integrarea Ón comunitatea european„ este o problem„ na˛ional„, ∫i nu problema unui partid care acum se afl„ temporar la guvernare.

Trezit brusc dintr-un somn Óndelungat, fostul pre∫edinte Emil Constantinescu atac„ Guvernul Adrian N„stase Ón stilu-i binecunoscut. Lider al unui partid a∫a-zis popular, care nu prea se z„re∫te Ón op˛iunile rom‚nilor, expre∫edintele Constantinescu dovede∫te c„ este Ón continuare buim„cit dup„ crahul prin care a trecut la alegerile din 2000. De altfel, nu ne mir„ acest lucru.

A∫adar, Óntr-o duminic„ de diminea˛„, fostul pre∫edinte sus˛ine o conferin˛„ de pres„ Ón care, nici mai mult nici mai pu˛in, cere demisia Guvernului N„stase. Pe ce v„ baza˛i?— a fost Óntrebat domnul Constantinescu. Molipsit probabil de afirma˛iile apocaliptice f„cute Ón aceast„ perioad„ de unii politicieni frustra˛i, gen îRom‚nia prime∫te o lovitur„ devastatoare din partea Uniunii Europene“, îRom‚nia pus„ la zid“ etc., fostul pre∫edinte se lanseaz„ Ón acuza˛ii, pe c‚t de ridicole, pe at‚t de lipsite de temei. îPromisiuni mincinoase“, îs„r„cirea popula˛iei“, îmin˛irea ∫i Ón∫elarea Uniunii Europene ∫i a poporului rom‚n“ — sunt doar c‚teva din afirma˛iile cu care a ie∫it Ón fa˛a presei Emil Constantinescu.

A uitat oare domnul ex-pre∫edinte al Rom‚niei de îfericirea“ pe care regimul Constantinescu a adus-o acestei ˛„ri? Unde erau promisiunile mincinoase? Œn Contractul cu Rom‚nia, pentru cine nu-∫i mai aduce aminte. Cine a s„r„cit popula˛ia? Guvernarea C.D.R.-ist„ din perioada 1997-2000. Cine a adus economia Ón prag de faliment? Guvernele aflate sub obl„duirea Domniei sale ∫i incompeten˛a celor care s-au aflat la putere Óntre anii 1997-2000. Cineva a avut proasta inspira˛ie s„

numeasc„ ie∫irea la ramp„ a domnului Constantinescu îJ’accuse“, dup„ celebrul protest al lui Émile Zola. De fapt, Emil Constantinescu se acuz„ singur pentru haosul Ón care a aruncat aceast„ ˛ar„. Se acuz„ pentru incompeten˛a de care a dat dovad„. Toate visele Domniei sale din ultimii 2 ani sunt prezentate sub forma unor verdicte irefutabile. Actualul Guvern s-ar face vinovat de îsubminarea integr„rii europene“ a Rom‚niei ∫i, Ón consecin˛„, trebuie s„-∫i dea demisia ∫i s„ lase locul unui Guvern îformat din personalit„˛i independente“, Ón care s„ intre, de-a valma, tehnicieni, reprezentan˛i ai diverselor organiza˛ii etc.

## Stima˛i colegi,

De ani ∫i ani se repet„, obsesiv, c„ vina pentru situa˛ia catastrofal„ a ˛„rii o poart„ îclasa politic„“ din Rom‚nia. Aser˛iunea este, Ón parte, adev„rat„. Totu∫i, se omite, Ón mod deliberat, c„ exist„ o forma˛iune politic„ care nu a participat la guvernarea ˛„rii dup„ 1989 ∫i, evident, nu poate fi tras„ la r„spundere al„turi de cei care au avut efectiv exerci˛iul puterii. Iat„ unul din motivele pentru care anul 2004 este anul Partidului Rom‚nia Mare ∫i al liderului s„u, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, candidatul preziden˛ial spre care se Óndreapt„, din ce Ón ce mai mult, simpatia electoratului rom‚n. Avantajul P.R.M., din acest punct de vedere, este enorm fa˛„ de P.S.D., P.D.,P.N.L., P.U.R., P.N.fi.C.D., A.P., U.D.M.R., care au fost la putere, sub diferite forme ∫i poart„ povara neÓndeplinirii promisiunilor electorale, a neaplic„rii Ón practic„ a programelor asumate.

îClasa politic„“ la care fac referire unii directori de opinie, dar ∫i simplii cet„˛eni indigna˛i de modul Ón care sunt trata˛i de c„tre mai marii zilei, acea îclas„ politic„“ vinovat„ de r„ul imens produs Ón ultimii 14 ani, îclasa politic„“ ale c„rei interese au primat, sistematic, Ón raport cu Interesul Na˛ional — ei bine, din aceast„ îclas„ politic„“ luat„, pe bun„ dreptate, Ón sens peiorativ, Partidul Rom‚nia Mare n-a f„cut parte niciodat„, de la Ónfiin˛area sa, Ón 1991, ∫i p‚n„ Ón prezent. Œn schimb, P.R.M. s-a integrat perfect Ón ceea ce Ónseamn„ democra˛ia constitu˛ional„ de tip occidental, cu toate rigorile acesteia. Œn domeniul parlamentar, timp de 3 legislaturi, senatorii ∫i deputa˛ii no∫tri au avut o activitate sus˛inut„, milit‚nd pentru drepturile rom‚nilor, pentru cre∫terea nivelului de trai ∫i luarea unor m„suri viz‚nd protec˛ia social„ real„, pentru Óncurajarea economiei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 autohtone ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, pentru acordarea unei ∫anse concrete tinerei genera˛ii.

Deloc Ónt‚mpl„tor, voturile primite de Partidul Rom‚nia Mare ∫i de domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor la alegerile trecute au venit, Óntr-o propor˛ie important„, de la popula˛ia de v‚rst„ t‚n„r„. ™i aici ajungem, iar„∫i, la un etern deziderat al politicii rom‚ne∫ti din ultimii ani:nevoia de schimbare. A mimat-o regimul instalat Ón decembrie 1989, Óns„, din p„cate s-a renun˛at la ce era bun din trecutul comunist, perpetu‚ndu-se exact p„r˛ile negative ale vechiul regim.

Declara˛ie politic„: îPielea ursului din p„dure…“. Jocurile de culise se Óncing tot mai tare. Cei care au destui bani, dar f„r„ destul„ minte, Óncep s„-∫i pl„teasc„

din greu imaginea. Cioara vopsit„… Œn alt„ lume, asemenea personaje n-ar avea loc pe scena politic„. La noi ei sunt Óntr-o Óngrijor„toare ascensiune. Un Gigi Becali se ∫i Ónchipuie alesul na˛iei, doar pentru c„ ∫i-a cump„rat partid. Cu bani mai pu˛ini (probabil), Petre Roman Ó∫i Óncrope∫te ∫i el unul, din recuper„ri, cum au f„cut-o mai ieri ˛„r„nistul Vasile Lupu sau ex-liberalul Reme∫, sau ex-pre∫edintele Constantinescu. Cu piese uzate, ca Ón concursurile de construc˛ii din fiare vechi, de care ne amuz„m privind la televizor pe Canalul _Discovery_ .

Se mai poate ∫i a∫a: de la unul — motorul, de la altul — caroseria (chiar dac„ nu mai are toate portierele). Construc˛ii ∫ubrede, s„ reziste m„car la concurs. La alegeri, adic„.

Numai c„, ceea ce este amuzant la _Discovery_ , devine Óngrijor„tor pe arena politic„, Ón v„zul unui electorat obligat s„ asiste la penibile opinteli, menite îs„ ia fa˛a“, s„ abureasc„ Ón loc s„ limpezeasc„.

Ca Óntr-o comedie proast„, Gu∫„ ∫i B„sescu bat palma. Ca geamba∫ii, dup„ ce au t‚rguit o gloab„. Dup„ ce, mai ieri, Ó∫i tr„geau picioare Ón fund, ca m„sc„ricii, adres‚ndu-∫i reciproc, spre deliciul galeriei ∫i Ón extazul presei de scandal, politicoase invective, îba pe-a mamei dumneavoastr„!“.

Cine se aseam„n„, se adun„. Prins Ón hamul protocolului de alian˛„ (dreptate cu un punct ∫i adev„r cu puncte-puncte), Stolojan aplaud„ ∫i el mascarada, scr‚∫nind din m„sele. S-a mai Ónt‚mplat ∫i altora, c‚nd ∫i-au pus boii Ón c‚rd cu Necuratul.

Madam Lia Roberts vine tocmai din America, Ón chip de îprin˛es„“ s„ ne salveze neamul. Firosco∫i anali∫ti ai Opozi˛iei saliveaz„ de Ónc‚ntare, dar pe ™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt l-au transformat Óntr-un fel de Fane-agent electoral al P.S.D. Popa Tökes viseaz„ Inchizi˛ia. De at‚ta cucernicie, Vadim Tudor s-ar face ∫i el pop„. C„ d„ bine. Sau rabin, c„ d„ ∫i mai bine.

Doamne, iart„-i! Sau bate-i. c„ ne v‚nd pielea ursului din p„dure ∫i cioara de pe gard.

Cer scuze, dar uneori se mai umple paharul, iar g‚ndul calm se mai preface Ón pamflet acid. C„ci este nefiresc ce se Ónt‚mpl„. fiara arde ∫i baba se programeaz„ la coafor!

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor,

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la recalcularea pensiilor, m„sur„ important„ Ón domeniul politicii sociale.

Guvernul Rom‚niei, potrivit Programului s„u de guvernare, acord„ o deosebit„ aten˛ie politicii sociale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 pentru cet„˛ean. Un capitol aparte al acestei politici se refer„ la pensionari.

Num„rul total al pensionarilor Ón decembrie 2003 a fost de 6,1 milioane, din care 4,6 milioane pensionari de asigur„ri sociale de stat ∫i 1,5 pensionari agricultori.

Datorit„ seriozit„˛ii ∫i consecven˛ei cu care s-au aplicat m„surile guvernamentale de indexare ∫i recorelare a pensiilor Ón anul 2003, nivelul acestora nu numai c„ a acoperit rata infla˛iei, dar a contribuit, de asemenea, la cre∫terea real„ a pensiilor cu 5,4 % Ón decembrie 2003 fa˛„ de decembrie 2002. Cu toate acestea, nivelul pensiilor este Ónc„ redus, ceea ce face ca majoritatea pensionarilor s„ aib„ greut„˛i Ón asigurarea traiului de zi de zi. Ca dovad„, Ón circumscrip˛ia mea electoral„, jude˛ul Gorj, s„pt„m‚nal primesc cereri de la numero∫i pensionari pentru a primi l„muriri sau un ajutor social.

Dublarea pensiilor pentru agricultori cu Óncepere din ianuarie 2004 a reprezentat, de asemenea, o m„sur„ important„ pentru ameliorarea nivelului de trai al acestei categorii a popula˛iei cu cele mai reduse venituri ∫i eviden˛iaz„ prioritatea pe care o acord„ partidul de guvern„m‚nt sistemului de pensii din ˛ara noastr„, Ón ciuda unor acuze nefondate formulate de unele partide de opozi˛ie.

La Reuniunea grupurilor parlamentare ale P.S.D. din Camera Deputa˛ilor ∫i din Senat, cu participarea membrilor Guvernului, din 29-30 ianuarie 2004, la Sinaia, premierul Adrian N„stase a enun˛at necesitatea elabor„rii unor m„suri speciale pentru recalcularea ∫i majorarea tuturor pensiilor, precum ∫i pentru echivalarea acestora.

Œn vederea aplic„rii acestui obiectiv de politic„ social„, Ón scurt timp Guvernul Rom‚niei va depune la Parlament un proiect de lege care va stabili aplicarea recalcul„rii pensiilor e∫alonat pe 3 ani Ón perioada 2005-2007, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2005. Œn acest scop se prevede un efort financiar considerabil de peste 20.000 miliarde lei.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Mi-am intitulat interven˛ia de azi: Programul aprobat de Guvernul Rom‚niei îComemorare ™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt — 500 ani“.

Anul 2004 este caracterizat printr-o suit„ de evenimente politice ∫i economice de o deosebit„ Ónsemn„tate pentru Rom‚nia: intrarea cu drepturi depline Ón NATO, alegerile locale, parlamentare ∫i preziden˛iale, Óncheierea dosarelor de negociere cu Uniunea European„, continuarea cre∫terii economice Óntr-un ritm ridicat ∫i ameliorarea condi˛iilor de trai.

Printre aceste evenimente pentru poporul nostru, f„r„ Óndoial„, o mare Ónsemn„tate de suflet ∫i de m‚ndrie na˛ional„ o are comemorarea celui care, Ón memoria poporului rom‚n, a fost ∫i r„m‚ne ™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt.

La 2 iulie 1504, domnitorul ™tefan se stingea din via˛„ ca un adev„rat îapus de soare“, potrivit caracteriz„rii marelui dramaturg Barbu ™tef„nescu Delavrancea, dup„ 47 de ani de domnie glorioas„. El a purtat Ón aceast„ perioad„ 36 de r„zboaie, toate pentru ap„rarea ˛„rii, din care Ón 34 a ie∫it Ónving„tor. El a ctitorit Ón aceast„ perioad„ peste 30 de l„ca∫uri sfinte la Putna, Suceava, Vorone˛, Ia∫i, Vaslui, Dorohoi, H‚rl„u, Chilia, Borze∫ti, R„zboieni etc.

Dep„∫ind hotarele Moldovei, epoca domnitorului ™tefan a fost ∫i r„m‚ne reprezentativ„ pentru Óntreg poporul nostru, care ∫i-a g„sit Ón acest glorios ∫i gospodar voievod cea mai Ónalt„ Óntrupare a sa.

Cronicarul polonez Jan Dtugosz, dup„ b„t„lia de la Vaslui Ón 1475, se exprima despre domnitorul Moldovei astfel: îB„rbat demn de admirat, Óntru nimic inferior ducilor eroici pe care Ói admir„m, care, cel dint‚i dintre principii lumii, a repurtat Ón zilele noastre o victorie at‚t de hot„r‚t„ Ón contra turcilor“.

Cu respectul cuvenit istoriei noastre na˛ionale, Guvernul Rom‚niei a aprobat anul trecut un amplu Program privind comemorarea lui ™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt la 500 de ani dup„ stingerea sa din via˛„.

Programul cuprinde mari adun„ri comemorative la Suceava ∫i Putna, sesiuni ∫tiin˛ifice, numeroase expozi˛ii muzeografice, monografii, emisiuni po∫tale comemorative etc.

Multe manifest„ri sunt prev„zute Ón jude˛ele Suceava, Bac„u, Boto∫ani, Cluj, Gala˛i, Ia∫i, Neam˛, Vaslui ∫i Vrancea.

îPl‚nge talpa ˛„rii, domnule Adrian N„stase“! Una din speran˛ele justificate ale rom‚nilor, dup„ evenimentele din decembrie 1989, a fost legat„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 posibilitatea recuper„rii bunurilor de care au fost deposeda˛i de regimul comunist. Iar Óntre acestea, recuperarea p„m‚ntului a reprezentat ∫i Ónc„ mai reprezint„ o prioritate absolut„.

Dovedind, Óns„, c„ problemele oamenilor simpli constituie doar un motiv de ∫antaj electoral, guvernele postdecembriste n-au fost deloc capabile s„ adopte m„suri, inclusiv legislative, pentru a permite materializarea acestui deziderat na˛ional. Retrocedarea efectiv„ a terenurilor agricole ∫i a p„durilor este departe de a satisface pe fo∫tii lor proprietari, de a face repara˛iile morale la care ˛„ranul rom‚n are dreptul.

Prim„riile ∫i comisiile de fond funciar de la nivel local sau jude˛ean din Óntreaga ˛ar„ lucreaz„ Óntr-un ritm care ne face s„ credem c„ va mai trece Ónc„ foarte mult timp p‚n„ ce aceast„ problem„ de maxim interes va fi solu˛ionat„ definitiv.

Dup„ modelul vechiului regim comunist, dup„ preluarea din nou a Puterii, Ón decembrie 2000, P.D.S.R., metamorfozat Óntre timp Ón P.S.D., ∫i-a propus s„ se Óntreac„ pe sine ∫i s„ elibereze titlurile de proprietate Ón propor˛ie de 100%. Deja prefecturile, dar ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, au raportat cu m‚ndrie revolu˛ionar„ Óndeplinirea planului la acest capitol. Pe h‚rtie poate, pentru c„ realitatea este cu totul alta!

M„ voi referi succint doar la situa˛ia din jude˛ul Cluj, cu convingerea c„ ea nu difer„ substan˛ial de cea din celelalte jude˛e.

Datorit„ modului defectuos Ón care s-a lucrat, pe rolul judec„toriilor ∫i al altor instan˛e se afl„ zeci de mii de cazuri ∫i de procese prin care ˛„ranii ∫i mo∫tenitorii legali reclam„ abuzuri ∫i ilegalit„˛i Ón ce prive∫te recuperarea terenurilor la care legea le d„ dreptul. Primarii Puterii ∫i comisiile de fond funciar manipulate de ace∫tia au ac˛ionat ∫i ac˛ioneaz„ dup„ bunul lor plac. La biroul meu parlamentar din Cluj-Napoca se prezint„, Ón ultimii 3 ani, sute ∫i sute de persoane care reclam„ modul defectuos, de rea-credin˛„ ∫i abuziv Ón care se ac˛ioneaz„ Ón acest domeniu. Astfel, locuitori din comunele Apahida, Vad, Frata, Chinteni, Mica, Cuzdrioara, C„∫eiu, Moldovene∫ti, Aghire∫, Flore∫ti, Baciu, C‚˛c„u, Bon˛ida, Iclod, Ungura∫, fiaga, Geaca, C„m„ra∫, Cojocna etc. reclam„ faptul c„, f„r„ nici o justificare, nu li s-au restituit suprafe˛ele de teren pe vechile lor amplasamente. Œn cele mai multe cazuri, datorit„ faptului c„ acestea sunt de o clas„ de bonitate superioar„, suprafe˛ele de teren respective au fost repartizate apropia˛ilor sau rudelor primarilor, iar proprietarilor de drept le-au fost restituite terenuri slab productive, aflate la mari distan˛e. Toate eforturile f„cute, sesiz„rile ∫i reclama˛iile adresate Poli˛iei, Comisiei jude˛ene de fond funciar sau prefectului jude˛ului Cluj au r„mas f„r„ nici un rezultat. Ba, mai mult, mul˛i au avut surpriza s„ constate c„ p‚n„ ∫i instan˛ele de judecat„, ac˛ion‚nd la comand„ politic„, Ón ciuda documentelor ∫i actelor justificative pe care le-au prezentat peten˛ii, au dat c‚∫tig de cauz„ tot autorit„˛ilor abuzive.

îGuvernarea P.S.D. — respectarea promisiunilor“

Bilan˛ul celor 3 ani de guvernare P.S.D. este unul pozitiv, partidul de guvern„m‚nt reu∫ind, Ón majoritatea cazurilor, s„ realizeze obiectivele pe care ∫i le-a propus pentru aceast„ perioad„ at‚t Ón plan intern, c‚t ∫i extern.

Astfel, s-a reu∫it Óndeplinirea unor obiective ale politicii externe, vitale pentru Rom‚nia, printre care: recunoa∫terea dreptului de liber„ circula˛ie a cet„˛enilor rom‚ni Ón spa˛iul Schengen, invitarea Rom‚niei Ón noiembrie 2002, la Praga, de a deveni membru NATO, Óncheierea unor acorduri cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i Banca Mondial„ Ón scopul recunoa∫terii ∫i sprijinirii financiare a efortului de reform„. Œn plan intern, realiz„rile cele mai importante sunt Ón domeniul economic: stabilizarea macroeconomic„ ∫i amplificarea cre∫terii economice; reducerea infla˛iei; continuarea accelerat„ a reformelor structurale; Ómbun„t„˛irea semnificativ„ a mediului de afaceri; declan∫area unor programe de investi˛ii care sus˛in cre∫terea economic„ ∫i Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„; declan∫area procedurilor de Ómbun„t„˛ire a legisla˛iei Ón acest domeniu.

Trebuie de asemenea semnalate ∫i m„surile (∫i efectele lor) Guvernului social-democrat Ón plan social, m„suri care, chiar dac„ uneori nu au r„spuns Ón totalitate a∫tept„rilor popula˛iei, certific„ angajarea ferm„ a acestuia pentru realizarea obiectivelor asumate Ón acest domeniu. Printre acestea: cre∫terea veniturilor familiilor; sc„derea nivelului de s„r„cie a popula˛iei de la 35% Ón anul 2000 la 29% Ón 2002; demararea programului de construire a locuin˛elor sociale; m„suri sociale Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt; sc„derea ratei ∫omajului de la 10,5% Ón 2000 la 7,2% Ón noiembrie 2003; cre∫terea cuantumului fondurilor bugetare alocate pentru asisten˛a social„, aloca˛ii, pensii, ajutoare ∫i indemniza˛ii pentru diferite categorii defavorizate; instituirea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei Ón vederea sprijinirii familiilor cu venituri reduse.

Œn ceea ce prive∫te programul de ac˛iune al Guvernului Ón plan social, principalele direc˛ii de ac˛iune pentru perioada imediat urm„toare sunt: Ómbun„t„˛irea legisla˛iei ∫i atragerea unor investitori strategici Ón scopul cre„rii de noi locuri de munc„; dezvoltarea serviciilor de interes public; aplicarea de m„suri suplimentare pentru protec˛ie social„, Ón func˛ie de situa˛ia specific„ a fiec„rei categorii de cet„˛eni; revizuirea legisla˛iei privitoare la sistemul de pensii, inclusiv promovarea ∫i acordarea unui sistem alternativ de pensii.

Declara˛ie politic„ privind autosesizarea Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie Ón vederea verific„rii modului cum s-au f„cut adop˛iile interna˛ionale de copii.

Av‚nd Ón vedere c„ Rom‚nia este ˛ara unde oricare for˛„ politic„, c‚nd dore∫te, ∫i nu numai, reu∫e∫te s„ denigreze modul cum func˛ioneaz„ anumite unit„˛i descentralizate ale statului ∫i chiar unele institu˛ii centrale ale statului, iar Ón ultima perioad„ institu˛iile care se ocup„ de adop˛iile interna˛ionale au fost Ón aceast„ situa˛ie, ∫i pentru a vedea care este adev„rul, solicit Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie s„ se autosesizeze ∫i s„ verifice modul cum s-au f„cut adop˛iile interna˛ionale Ón ultimii 10 ani.

Din informa˛iile pe care le de˛in, Ón perioada 19972000 au avut loc cele mai multe abuzuri, Ónc„lc‚nd legile statului. O serie de demnitari din acea perioad„ au fost implica˛i Ón traficul de copii ∫i, deci, Ón adop˛ii interna˛ionale. Consider c„ actualmente Guvernul Rom‚niei nu a Ónc„lcat nici legile existente ∫i nici moratoriul privind adop˛iile interna˛ionale.

Pentru a clarifica aceast„ situa˛ie, consider c„ este nevoie ca Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie s„ ancheteze aceste aspecte ∫i s„ le clarifice.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn declara˛ia mea de ast„zi vreau s„ pornesc de la cererea domnului pre∫edinte de ∫edin˛„, Corneliu Ciontu, pe care a f„cut-o s„pt„m‚na trecut„ c„tre domnii deputa˛i din partea Puterii, pentru a interveni la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor spre a cere s„ fie mai mult timp afectat pentru declara˛ii politice, Óntruc‚t se Ónscriu p‚n„ la peste 50 de vorbitori ∫i timpul afectat prin program este de 50 de minute. Œn consecin˛„, intervenien˛ii, unii trebuie s„ renun˛e, al˛ii s„-∫i concentreze declara˛ia, astfel Ónc‚t nu se mai Ón˛elege ce au dorit s„ spun„ ∫i, Ón final, sunt ∫i din cei care le depun la secretariat, f„r„ a fi mul˛umi˛i de acest lucru.

Œndemnul acesta este c‚t se poate de bine venit ∫i este normal ca prin aceast„ form„ de lucru parlamentar„, at‚t din partea Puterii, c‚t ∫i din partea Opozi˛iei, parlamentarii s„-∫i arate punctul de vedere asupra celor mai importante probleme venite direct de la electorat ∫i asupra c„rora Guvernul, dac„ este guvern Óntr-un stat de drept, dac„ este stat de drept, trebuie s„ intervin„, s„ ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 le Ónsu∫easc„ ∫i s„ militeze pentru Ónf„ptuirea lor, pentru c„ sunt Ón interesul oamenilor ∫i cerute de c„tre ace∫tia.

Nu ne convine modul de lucru de p‚n„ ast„zi impus de Puterea pesedisto-udemerist„, prin care sesiz„rile parlamentarilor sunt tratate cu indiferen˛„ ∫i se uzeaz„ de munca prin trimi∫ii prim-ministrului sau mini∫trilor la nivelul jude˛elor ori consiliilor locale. Ace∫tia, fie c„ sunt mini∫tri Ón persoan„, fie c„ este Octav Cozm‚nc„, ei clarific„ situa˛ia cadrelor mai Ónt‚i, apoi problemele electorale ∫i, Ón func˛ie de acestea, satisfac sau promit solu˛ionarea greut„˛ilor cu care se confrunt„ oamenii, fapte pe care nici chiar Emil Bobu, pe vremea r„posatului, nu le f„cea Ón acest sens ∫i cu asemenea Ónc„rc„tur„ at‚t de antidemocratic„.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Dup„ cum se ∫tie, ∫i se ∫tie bine, problematica declara˛iilor politice de p‚n„ acum, Ón aceast„ legislatur„, oricine Ó∫i poate da seama c„ cel pu˛in Ón propor˛ie de 80% au vizat corup˛ia f„r„ corup˛i, apoi cu unii corup˛i, a∫a, persoane mai pu˛in politice ∫i mai pu˛in interesante pentru P.S.D. ∫i U.D.M.R. Alte multe declara˛ii s-au referit la gre∫ita guvernare prin ordonan˛e, la exportul de copii ∫i altele.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cu permisiunea dumneavoastr„, a∫ dori s„ m„ refer ast„zi la o problem„ intens dezb„tut„ Ón cursul s„pt„m‚nii trecute, imposibil de trecut cu vederea: tensionarea brusc„ a rela˛iilor dintre Rom‚nia ∫i Parlamentul European, fapt datorat, f„r„ Óndoial„, propunerii europarlamentarilor Ooslander ∫i Nicholson de suspendare a negocierilor cu Rom‚nia pentru aderarea la Uniunea European„. Motivele invocate de cei doi ar fi nerespectarea drepturilor copilului — a se vedea scandalul legat de adop˛iile interna˛ionale —, atingerile aduse libert„˛ii presei, dar mai ales dimensiunile proliferante ale corup˛iei. Coroborate, toate acestea nu ofer„ garan˛ii c„ Rom‚nia poate Óncheia cu succes Ón 2004 negocierile cu Uniunea European„ — au afirmat cei doi — pentru ca Ón 2007 aderarea ˛„rii noastre Ón structurile eurocomunitare s„ fie pe deplin posibil„.

Cum s-a ajuns la aceast„ situa˛ie, dup„ ce bilan˛ul guvern„rii la sf‚r∫itul anului 2003 a men˛ionat o serie de succese Ón rela˛iile externe ale Rom‚niei: aderarea la NATO, calendarul pentru integrarea Ón Uniunea European„, credibilitatea Ón fa˛a institu˛iilor financiare interna˛ionale, eliminarea vizelor de c„l„torie ∫i altele?

Explica˛iile au fost multiple, dar nu asupra lor vreau s„ m„ opresc acum, ci la noile reglement„ri avute Ón vedere de Executiv pentru realizarea reformei Ón domeniul protec˛iei copilului. Œn opinia mea, acestea vor face ordine Óntr-un domeniu extrem de delicat, pentru care, nu de pu˛in ori, am fost aspru critica˛i.

Guvernul a discutat, Ón cursul s„pt„m‚nii trecute, pachetul de acte normative referitoare la drepturile copilului. Proiectele de lege prezentate Executivului reprezint„ reglement„ri necesare pentru realizarea reformei Ón domeniul protec˛iei copilului ∫i promov„rii drepturilor acestuia ∫i asigur„, Ón acela∫i timp, alinierea legisla˛iei interne cu normele comunitare. Œn mod special, proiectul de Lege privind regimul juridic al adop˛iei reglementeaz„ expres situa˛iile ∫i procedura prin care un copil devine adoptabil. Astfel, adop˛ia se va putea efectua numai dac„ este interesul superior al copilului. Potrivit proiectului de lege care urmeaz„ a fi dezb„tut de Parlament, copilul poate fi adoptat p‚n„ la dob‚ndirea capacit„˛ii depline de exerci˛iu ∫i nu poate fi dec‚t subiectul unei singure adop˛ii. Persoana care a dob‚ndit capacitatea deplin„ de exerci˛iu poate fi adoptat„ numai dac„ adoptatorul a crescut-o Ón timpul c‚t aceasta a fost minor„.

Codul fiscal adoptat Ón decembrie 2003 Ón numai c‚teva zile, f„r„ o dezbatere serioas„, f„r„ prezen˛a ministrului finan˛elor publice, a Ónceput s„ produc„ efecte de la Ónceputul acestui an.

Am spus-o ∫i o repet„m c„ acest Cod fiscal nu a adus nimic nou, nu a simplificat legisla˛ia stufoas„ care a bulversat mediul de afaceri ∫i care va permite Ón continuare abuzuri din partea Fiscului.

La adoptarea sa, principala caracteristic„ trebuia s„ fie stabilitatea, urm„rindu-se predictibilitatea, reprezent‚nd una din ra˛iunile pentru care mul˛i anali∫ti economici, oameni politici ∫i reprezentan˛i ai mediului de afaceri au salutat modalitatea de str‚ngere a legisla˛iei fiscale Óntrun cod.

Cu toate acestea nici nu s-au publicat bine toate normele de aplicare ∫i acela∫i ministru al finan˛elor publice comenteaz„ despre modific„rile care se vor aduce Codului fiscal.

Este clar c„ nu s-a f„cut dec‚t o adunare a legisla˛iei existente, f„r„ o analiz„ profesionist„, f„r„ a se evalua perspectiva de dezvoltare a politicilor fiscale, dar ∫i inconsecven˛a referitoare la cota unic„ de impozitare pe venitul persoanelor fizice.

Uneori ne Óntreb„m dac„ este amatorism sau predomin„ duplicitatea prin care se Óncearc„ inducerea Ón aten˛ia opiniei publice a unor teme care intereseaz„ pe toat„ lumea, cum este fiscalitatea.

Credem tot mai mult c„ acest Guvern improvizeaz„ politici fiscale, arunc„ pe pia˛„ teme controversate, le supune aprob„rii sau oprobiului public, renun˛„ la ele, le readuce din nou Ón aten˛ie.

Este un joc pervers care urm„re∫te permanent modificarea aten˛iei de la ceea ce se Ónt‚mpl„ cu adev„rat:

— fiscalitatea este excesiv„ at‚t asupra firmelor, c‚t ∫i a persoanelor fizice;

— majorarea impozitului pe profitul activit„˛ii pentru export a avut ca efecte diminuarea exporturilor ∫i a rezervelor Ón valut„;

— lipsa unei strategii coerente Ón domeniul fiscalit„˛ii a antrenat distorsion„ri ale mediului de afaceri;

— acceptarea f„r„ responsabilitate a unor constr‚ngeri interna˛ionale f„r„ discern„m‚nt care au pus Ón dificultate mai ales Óntreprinderile mici ∫i mijlocii;

Prins Ón dificila ac˛iune de negociere a celor 30 de capitole pentru integrarea Ón Uniunea European„, cu imaginea unui îcartona∫ ro∫u“ Ón fa˛a ochilor,care poate oric‚nd arunca Rom‚nia Ón îtu∫a“ Europei, Guvernul N„stase uit„ repede de problemele interne ale ˛„rii, l„s‚nd iarna ∫i frigul s„-∫i fac„ de cap, aduc‚nd suferin˛e ∫i chin Ón via˛a oamenilor. îIarna nu-i ca vara!“ — fraz„ lansat„ tot Óntr-o perioad„ cu frig ∫i z„pad„ de liderul P.D., Traian B„sescu, ∫i luat„ Ón der‚dere de clasa politic„ P.S.D.-ist„, aflat„ pe atunci Ón opozi˛ie, pare s„ devin„ îdeviza“ cu care, acum, domnul ministru Miron Mitrea, precum ∫i ministrul-delegat al administra˛iei publice, domnul Gabriel Oprea, apeleaz„ la con∫tiin˛a cet„˛enilor aduc‚ndu-le aminte c„ nu numai Ón Guvernul N„stase au intrat îgeneralii“, ci Óns„∫i iarna este un îgeneral“ Óntr-o anumit„ perioad„ a anului.

At‚t ministrul Mitrea, Ón pulover de l‚n„, costumat astfel s„ fac„ impresie ∫i s„ arate rom‚nilor c‚t de preg„tit este de iarn„, c‚t ∫i ministrul Oprea (pe care dup„ costuma˛ie era s„-l confund cu C„t„lin Botezatu), au prezentat triumfalist solu˛ia salvatoare a perdelelor de protec˛ie, ca idee genial„ produs„ îla minut Ón laboratoarele preocupate Ón primul r‚nd de grija fa˛„ de cet„˛ean“ ale îGuvernului N„stase“.

Ce au uitat cu ipocrizie Domniile lor s„ aminteasc„ este modul neserios Ón care au respins amendamentul propus de subsemna˛ii la Legea bugetului de stat pe anul 2004, c‚nd ceream s„ aplice Legea nr.289/2002 ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 Guvernul s„ aloce 10 miliarde pentru proiectarea perdelelor de protec˛ie a drumurilor publice ∫i a localit„˛ilor.

Din p„cate, apelul nostru s-a lovit ca de un zid cl„dit din ignoran˛a ∫i arogan˛a Guvernului, de∫i an de an mass-media a relatat, cu seriozitate, efectele produse de furia iernii dezl„n˛uite, Óntre care pagubele imense, deger„turile, disperarea ∫i chiar decesul unora dintre oamenii din zonele afectate reprezint„ crude realit„˛i.

Acum se apropie prim„vara. Guvernan˛ii se preg„tesc pentru a r„m‚ne pe acelea∫i pozi˛ii, uit‚nd, probabil, de cele Ónt‚mplate Ón jude˛ele Boto∫ani, Ia∫i, Vaslui, Buz„u, Neam˛, Gala˛i, Br„ila, Vrancea, Bac„u etc. Ón decembrie 2003 ∫i ianuarie 2004. Dar, cu siguran˛„, Ón iarna viitoare necazurile vor reveni.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îV‚nzarea (uciderea) pruncilor“.

Œn 1946, filosoful Karl Jaspers punea bazele unui concept etic, care de altfel l-a f„cut celebru, ∫i anume acela al responsabilit„˛ii istorice colective. Mesajul s„u punea Ón discu˛ie asumarea r„spunderii pentru Óntregul popor german fa˛„ de ororile Holocaustului.

Oper‚nd prin reduc˛ie acest principiu al accept„rii vinov„˛iei unei na˛iuni, ∫i sunt temeri Ón parte justificate de indiferen˛a organelor abilitate — Ón spe˛„ Justi˛ia, S.R.I., S.I.E. etc —, ca exportul celor aproximativ 10.000 de copii, majoritatea f„r„ forme legale, s„ fie considerate c‚ndva Ón acceptul Óntregii na˛iuni rom‚ne. Problema este cu at‚t mai acut„ cu c‚t ne zbatem la por˛ile Uniunii Europene s„ ne facem o carte de vizit„ c‚t mai curat„.

Dar ce s-a Ónt‚mplat? Œn 2002, doamna Emma Nicholson insera Ón Raportul Uniunea European„ pentru Rom‚nia, ca ∫i Ón Raportul ulterior al Grupului Independent pentru Analiza Sistemului de Adop˛ii Interna˛ionale, din martie acela∫i an, cuvinte de Óncurajare, ba chiar de laud„ la adresa Guvernului Rom‚niei.

Dar aceasta s-a petrecut atunci ∫i a devenit istorie. Acum Óns„ lucrurile stau pe dos.

Œn ciuda unui moratoriu din 2001, îacceptat“ de Rom‚nia, care Ónghe˛a orice adop˛ie interna˛ional„, a fost suficient ca doamna Stefania Prestigiacomo, membr„ a

Guvernului italian, s„ vin„ Ón ˛ara noastr„, ca Óntr-un timp record, trec‚ndu-se peste moratoriul mai sus pomenit ca ∫i peste normele de adop˛ie, 105 de _bambini_ s„ ia drumul exportului.

Evenimentul a declan∫at nu numai o reac˛ie imediat„, cum era ∫i firesc, dar ∫i redeschiderea unui dosar greu mirositor, acela al adop˛iilor, ce a f„cut cap de afi∫ ani de zile, f„r„ Óns„ s„ se finalizeze prin sanc˛iuni ∫i condamn„ri. Explica˛ia, una singur„ ∫i valabil„ pentru eternul spa˛iu mioritic: prezen˛a Politicului Ón comer˛ul pentru copii, implicarea unor Ónalte personalit„˛i din fostele guverne ∫i legisla˛ii Óntr-un fenomen care reprezint„, f„r„ Óndoial„, crima organizat„.

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii a Camerei Deputa˛ilor, autosesiz‚ndu-se, Ó∫i propune urm„toarele ˛eluri:

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Pentru negocierile de aderare la Uniunea European„ a fost elaborat Documentul de pozi˛ie pentru capitolul 22 — _Protec˛ia Mediului—_ aprobat de Guvernul Rom‚niei la data de 18.10.2001.

Negocierile pentru acest capitol s-au deschis Ón cadrul Conferin˛ei Interguvernamentale de aderare Rom‚nia — Uniunea European„, care a avut loc la Bruxelles la data de 21.03.2002. Prin pozi˛ia comun„, Comisia European„ solicit„ Rom‚niei informa˛ii suplimentare cu privire la aplicarea _acquis_ -ului, revizuirea anumitor perioade de tranzi˛ie, planuri concrete de implementare, strategii financiare ∫i planuri de dezvoltare institu˛ional„.

Œn perioada iulie 2002 - martie 2003 au avut loc la Bruxelles sesiuni informale cu reprezentan˛ii comisiei europene pentru toate sectoarele de mediu, ce au avut drept scop analiza preg„tirii ader„rii la Uniunea European„, Ón special analiza stadiului elabor„rii planurilor de implementare pentru directivele pentru care Rom‚nia a solicitat perioad„ de tranzi˛ie.

Œn luna iulie 2003, planurile de implementare pentru sectorul de mediu au fost transmise informal exper˛ilor comisiei europene pentru observa˛ii, acestea din urm„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 fiind primite Ón luna octombrie 2003. Œn urma analizei observa˛iilor comisiei europene au fost operate modific„ri Ón planurile de implementare.

Œn vederea Ónchiderii, Ón primul trimestru al anului 2004, a Capitolului 22 — _Mediu_ — este Ón curs de finalizare Documentul de pozi˛ie complementar. Documentul va r„spunde solicit„rilor de informa˛ii suplimentare ale statelor membre ∫i va con˛ine anexat planuri de implementare, cu calendare precise de realizare a m„surilor de implementare pentru actele comunitare pentru care Rom‚nia a solicitat perioad„ de tranzi˛ie. Documentul de pozi˛ie complementar a fost transmis spre observa˛ii finale tuturor institu˛iilor implicate. Documentul con˛ine solicit„ri de perioade de tranzi˛ie cuprinse Óntre 1 ∫i 15 ani, pentru urm„toarele acte comunitare:

1. Directiva privind controlul emisiilor de compu∫i organici volatili rezulta˛i din depozitarea benzinei ∫i distribu˛ia sa de la terminale la sta˛iile service.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

îUn candidat deja uzat“

Candidatura domnului Theodor Stolojan la Pre∫edin˛ia Rom‚niei, anun˛at„ de altfel Ón mod indirect, de mai mult timp, nu trebuie s„ ne impresioneze Ón mod deosebit, fie ∫i pentru faptul c„ Domnia sa nu a dovedit atunci c‚nd a exercitat func˛ia de premier (Óntre 1991-1992) mari valen˛e. Nici ca economist, nici ca tactician ori strateg politic, Theodor Stolojan nu a ar„tat c„ este mare personalitate, dovedind cel mult c„ e un func˛ionar superior con∫tiincios, dar lipsit de charism„. Alian˛a P.N.L. — P.D. care-i sus˛ine noua tentativ„ de a accede la Cotroceni este Óns„ ∫i un mozaic politic contradictoriu, un creuzet Ón care orgoliile participan˛ilor sunt extraordinar de mari ∫i de centrifuge. Ne Óndoim c„ aceast„ alc„tuire politic„ va avea suficient„ for˛„ s„-l poarte pe Stolojan la victorie. Domnia sa abordeaz„ Ón ultima vreme o atitudine b„∫c„lioas„ ∫i agresiv„ care seam„n„, din p„cate, cu stilul lui B„sescu.

Nu c‚∫tig„ nimic din acest fel de a fi. Dimpotriv„. P.S.D. consider„ c„ at‚t Theodor Stolojan c‚t ∫i alian˛a P.N.L. — P.D. n-au nici solu˛iile concrete, nici capacitatea autentic„ de a guverna Rom‚nia.

îŒnnoiri virtuale“

Domnul B„sescu dovede∫te c„ obsesiile sunt greu curabile, dar acestea din urm„ Ó∫i pot g„si, totu∫i, remediul, Ón cazul d‚nsului, printr-o retragere onorabil„.

Domnia sa afirm„ periodic necesitatea schimb„rii clasei politice, fapt care dovede∫te c„ dorin˛a de a fi Ón centrul aten˛iei, fapt omenesc de altfel, te aduce Ón ipostaza Ón care de unele idei nu te mai po˛i sc„pa, mai ales c‚nd ele dau rezultatele scontate, adic„ reu∫esc s„ te men˛in„ Ón aten˛ia publicului.

Dac„ afirma˛iile domnului B„sescu privind Ónnoirea clasei politice ar fi de bun„-credin˛„, atunci solu˛ia pentru problema invocat„ este simpl„, logic„ ∫i se afl„ Ón propriu-i exemplu — retragerea sa de onoare. Dar domnul B„sescu se aga˛„ cu obstinen˛„ de putere ∫i simuleaz„ plecarea de mai mult de 10 ani.

Domnul B„sescu uit„ c„ electoratul este acela care stabile∫te momentul Ónnoirilor ∫i pe cei cu care se Ónnoie∫te. Dar poate c„ domnul B„sescu socote∫te prin Ónnoire o Ónlocuire cu echipa de tineri pe care se laud„ c„ i-a adus Ón fruntea P.D. o dat„ cu ajungerea sa Ón func˛ia de pre∫edinte al partidului. Dar, din p„cate pentru Traian B„sescu, tinerii Domniei sale nu s-au eviden˛iat cu nimic p‚n„ Ón prezent. Subiectul privind schimbarea genera˛iilor este unul mult prea serios ∫i care n-ar trebui folosit Ón mod demagogic de c„tre cei care au obsesia puterii.

Œn schimb, Traian B„sescu aduce schimbarea prin alte mijloace, care probabil se Ónscriu Ón viziunea Domniei sale despre Ónnoire, ∫i anume Ónfiin˛‚nd propria adres„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 de Internet, adres„ care permite cet„˛enilor care o acceseaz„ s„-∫i g„seasc„ alinarea nervoas„ printr-un joc de aruncare la ˛int„, ˛inta reprezent‚nd capul democratului B„sescu.

Dac„ acest _site_ intr„ Ón oferta politic„ a lui B„sescu pentru o nou„ guvernare, atunci Ónseamn„ c„ toate problemele electoratului Domniei sale Ó∫i vor g„si doar o rezolvare îvirtual„“, iar Domnia sa poate fi mul˛umit, c„ci va ob˛ine nu numai voturi, dar ∫i centrul aten˛iei, bineÓn˛eles toate la nivel virtual.

Partidul Rom‚nia Mare analizeaz„ cu aten˛ie criticile dure lansate la adresa Guvernului Rom‚niei de Ónal˛i oficiali europeni, precum Emma Nicholson ∫i Günther Verheugen, de ambasadorul Statelor Unite la Bucure∫ti ∫i de reputa˛i jurnali∫ti occidentali.

Din cauza corup˛iei endemice ∫i regimului adop˛iilor interna˛ionale, Rom‚nia este amenin˛at„ explicit cu suspendarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea European„. Un asemenea eveniment, f„r„ precedent Ón istoria U.E., ar constitui un e∫ec na˛ional de propor˛ii ∫i ar plasa statul rom‚n la periferia lumii civilizate.

F„r„ Óndoial„, partidul de guvern„m‚nt este direct responsabil pentru aceast„ criz„. Toler‚nd actele de corup˛ie, perpetu‚nd s„r„cia ∫i accept‚nd Ónc„lcarea flagrant„ at‚t a legilor na˛ionale, c‚t ∫i a normelor ∫i recomand„rilor europene, Executivul a generat, practic, o asemenea situa˛ie. f n‚nd Óns„ seama de coordonatele interesului na˛ional, consider„m c„ nu mai este timp pentru dispute politice interne, fiind necesar un efort concertat al tuturor for˛elor politice responsabile pentru dep„∫irea unui moment critic Ón istoria Rom‚niei.

Œntruc‚t actuala criz„ nu poate fi dep„∫it„ dec‚t prin contribu˛ia tuturor organiza˛iilor civice ∫i politice, consider„m necesar ca toate aceste organiza˛ii s„ cunoasc„ exact pozi˛ia oficialilor europeni. Din nefericire, p‚n„ acum aceste considerente au fost ignorate, primulministru refuz‚nd s„ dea publicit„˛ii con˛inutul scrisorii adresate Domniei sale de c„tre Günther Verheugen, Ón virtutea confiden˛ialit„˛ii coresponden˛ei.

Reamintim domnului Adrian N„stase c„ mesajul comisarului european nu a fost trimis unei persoane particulare, ci de˛in„torului func˛iei de prim-ministru ∫i, Ón consecin˛„, poate avea urm„ri asupra Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti.

îCombaterea corup˛iei Ón r‚ndul personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor“

Adoptarea unor m„suri eficiente de combatere a corup˛iei Ón r‚ndul personalului propriu a reprezentat una dintre principalele preocup„ri Ón planul managementului resurselor umane ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, expresie a concep˛iei actualei puteri executive, Óntemeiat„ pe Programul de guvernare 2001 — 2004 Ón care este prev„zut un asemenea obiectiv major necesar a fi Óndeplinit Ón contextul eforturilor globale de restructurare ∫i reform„ a administra˛iei publice Ón Rom‚nia.

Pe aceast„ linie, Ón concordan˛„ cu Planul na˛ional de prevenire ∫i combatere a corup˛iei ∫i Planul na˛ional de

ac˛iune Ómpotriva corup˛iei, aprobate prin Hot„r‚rea Guvernului nr.1.065/2001, la nivelul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor s-a Óntocmit, Ón anul 2001, Planul de ac˛iune Ómpotriva corup˛iei Ón r‚ndul personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, care a stat la baza Óntregii activit„˛i de lupt„ anticorup˛ie Ón perioada 2001 — 2003, at‚t la nivel central, c‚t ∫i la nivel sectorial. Œn acest context, structurile specializate ale institu˛iei au elaborat o serie de strategii sectoriale ale c„ror principale direc˛ii de ac˛iune au vizat monitorizarea angaja˛ilor Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor despre care existau date c„ sunt pretabili sau vulnerabili la acte de corup˛ie, Ón vederea realiz„rii, prevenirii sau, dup„ caz, a sesiz„rii Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie dac„ ace∫tia au comis deja astfel de fapte. Caracteristica esen˛ial„ a demersurilor realizate Ón acest domeniu o constituie abordarea multidisciplinar„ ∫i exhaustiv„ a problematicii, prin stabilirea unor obiective clare, preponderent preventive, dar ∫i de sanc˛ionare ferm„ a devian˛elor.

Astfel, s-a prelucrat ∫i implementat personalul specializat Ón lupta anticorup˛ie din minister, spiritul conceptului toleran˛„ zero, instituit chiar de c„tre ministrul administra˛iei ∫i internelor ∫i s-a procedat la monitorizarea sectoarelor, a posturilor ∫i a categoriilor de personal vulnerabile la riscurile de a fi atrase la s„v‚r∫irea unor fapte de corup˛ie ∫i au fost elaborate m„suri adecvate de eliminare a deficien˛elor ori Ómprejur„rilor negative, Ón func˛ie de specificul fiec„rei linii de munc„. Au fost, de asemenea, ini˛iate ∫i organizate numeroase ac˛iuni antiinfrac˛ionale ∫i de autoprotec˛ie, at‚t colective, c‚t ∫i individuale, prin care s-a urm„rit sensibilizarea personalului propriu Ón leg„tur„ cu existen˛a unor situa˛ii de risc, precum ∫i la Óncerc„rile de corupere ori compromitere ini˛iate de persoane din mediile infractoare. Urmare acestor demersuri, Ón peste 200 de situa˛ii Ón care faptele comise de personalul din structurile subordonate ministerului Óntruneau elementele constitutive ale infrac˛iunilor din zona corup˛iei, a fost sesizat Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie ori parchetele militare, Óntre acestea num„r‚ndu-se ∫i cazul celor 30 de poli˛i∫ti, 3 jandarmi ∫i al˛i 12 infractori care, Ón perioada 2001 — 2003 au avut preocup„ri Ón sustragerea ∫i comercializarea ilegal„ a unor mari cantit„˛i de combustibil din magistrala de transport produse petroliere apar˛in‚nd S.C. PETROTRANS ∫i care tranziteaz„ zona de competen˛„ a Sec˛iei 5 Poli˛ie.

îDocumente ce reglementeaz„ rela˛iile Rom‚niei cu Federa˛ia Rus„“

Œntr-o interven˛ie televizat„, imediat dup„ preluarea puterii, domnul fost pre∫edinte Constantinescu a f„cut o afirma˛ie care a f„cut asisten˛a s„ amu˛easc„.™i s„ realizeze îvaloarea sa politic„“.

A∫adar, Domnia sa a spus c„ e bine ca Rom‚nia s„ rup„ definitiv rela˛iile cu Rusia ∫i China. Evident c„ aceast„ gre∫eal„ enorm„ a fost Óncet, Óncet uitat„, dar a existat ∫i guvernele Ciorbea, Vasile sau Is„rescu,care nu au f„cut nimic palpabil pentru a Ómbun„t„˛i rela˛iile cu aceste state, chiar dac„ unele contacte, de regul„ comerciale, au existat Óntre reprezentan˛ii Rom‚niei ∫i ai Federa˛iei Ruse, respectiv Chinei.

Dup„ anul 2000, o dat„ cu instalarea Ón func˛ia de Pre∫edinte al Rom‚niei a domnului Ion Iliescu ∫i a instal„rii Guvernului N„stase s-au reluat, a∫a cum era firesc, contactele cu Federa˛ia Rus„ ∫i China.

La data de 4 iulie 2003, la Moscova, Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu ∫i Pre∫edintele Federa˛iei Ruse, domnul Vladimir Putin, au semnat Tratatul privind rela˛iile prietene∫ti ∫i de cooperare Óntre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„.

Cu aceast„ ocazie a fost semnat„ de c„tre mini∫trii afacerilor externe ai Rom‚niei ∫i Federa˛iei Ruse

Declara˛ia comun„ conex„ tratatului, referitoare la aspecte specifice ale rela˛iei rom‚no-ruse, cu origini Ón trecutul istoric.

Semnarea celor dou„ documente a fost aprobat„ printr-un Memorandum la data de 4 aprilie 2003.

Istoria procesului de negociere a Tratatului politic de baz„ rom‚no-rus a Ónceput din anul 1992, finalizarea textului acestuia fiind Óngreunat„ de refuzul p„r˛ii ruse de a reflecta, Óntr-o anumit„ form„, condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov ∫i problema Tezaurului Rom‚niei. Procesul de negociere a fost reluat ulterior, f„r„ Óns„ a se finaliza.

A∫adar, Tratatul privind rela˛iile prietene∫ti ∫i de cooperare dintre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„ face parte din categoria tratatelor politice, redactat Ón conformitate cu dreptul interna˛ional contemporan ∫i cu standardele interna˛ionale ∫i europene consacrate ∫i recunoscute de Organiza˛ia Na˛iunilor Unite, Organiza˛ia pentru Securitate ∫i Cooperare Ón Europa ∫i Consiliul Europei.

Senatul Rom‚niei a luat Ón discu˛ie ∫i a adoptat proiectul de Lege privind organizarea judiciar„, Ón forma propus„ de Guvernul Rom‚niei prin H.G. nr. 219/29 iulie 2003.

Toate for˛ele politice care vor concura la adoptarea final„ a acestui proiect (Parlamentul ∫i Pre∫edin˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 Rom‚niei) trebuie s„ aib„ Ón vedere c‚teva aspecte fundamentale.

Prin Ónfiin˛area tribunalelor specializate, care urmeaz„ s„ fie repartizate teritorial, conform anexelor din proiectul de lege, se aduce o atingere unui principiu extrem de important: liberul acces la justi˛ie.

Prin aceast„ m„sur„ cei care vor dori s„ se adreseze justi˛iei vor Ónt‚mpina constr‚ngeri de ordin material, datorit„ cheltuielilor ocazionate de transport ∫i cazare, dup„ cum vor fi nevoi˛i s„ piard„ un timp Óndelungat pentru sus˛inerea unei cauze. Prin organizarea unor tribunale specializate, pe criterii teritoriale, va cre∫te num„rul ∫i amploarea obstacolelor, chiar ∫i Ón cauzele Ón care nevoile de a se adresa Justi˛iei sunt stringente.

Un exemplu este jude˛ul Gala˛i, pentru cauzele legate de litigiile de munc„ ∫i dreptul familiei, justi˛iabilii trebuie s„ se deplaseze pentru a-∫i sus˛ine cauzele Ón municipiul Br„ila!!!

Acest aspect, precum ∫i altele legate de reforma organiz„rii judiciare ar fi putut fi ameliorate dac„ autorit„˛ile ar fi consultat speciali∫tii Ón domeniu ∫i pe reprezentan˛ii Uniunii Avoca˛ilor.

Mai mult dec‚t at‚t, consider c„ o adev„rat„ reform„ trebuie s„ se axeze pe c‚˛iva factori extrem de importan˛i: specializarea continu„ a magistra˛ilor, factorii demografici ∫i interesele cet„˛enilor.

De aceea, Ón numele cet„˛enilor din jude˛ul Gala˛i, solicit tuturor autorit„˛ilor implicate Ón promovarea acestui proiect o aten˛ie sporit„ Ón corelarea lui cu interesele cet„˛eanului.

Ca urmare a diferen˛ei mari dintre importuri ∫i exporturi, Rom‚nia are probleme tot mai mari pe linia deficitului de cont curent.

Suntem nevoi˛i s„ recunoa∫tem c„ avem o economie nerestructurat„ ∫i, ca urmare, consumatoare de resurse energetice aduse din import, care an de an se m„resc cantitativ, dar se ∫i scumpesc datorit„ cre∫terii accentuate a cursului euro.

Pe de alt„ parte, Ón sistemul energetic func˛ioneaz„ acelea∫i capacit„˛i Ónvechite, neperformante, energofage, f„r„ s„ dea semne c„ se va schimba ceva Ón viitorul apropiat.

Rom‚nia nu s-a adaptat deloc unei pie˛e energetice flexibile, cu retehnologiz„ri importante, pentru c„ nu a f„cut nimic Ón acest sector: nici restructurare, nici privatizare.

Consider„m c„ au existat o serie de oportunit„˛i de a Óncepe efectiv restructurarea sistemului energetic, de a privatiza capacit„˛ile de produc˛ie ∫i distribu˛ie, Óns„ din motive politice nu s-a realizat c„ trecerea timpului accentueaz„ dezechilibrele din sistem.

Rom‚nia a fost curtat„ de mul˛i investitori str„ini afla˛i Ón topul societ„˛ilor de specialitate, dar ace∫tia au fost alunga˛i de comportamentul lipsit de transparen˛„ al autorit„˛ilor de pe malurile D‚mbovi˛ei.

Un exemplu Ól constituie privatizarea societ„˛ii PETROM; de mai multe luni, investitori, mai mult sau mai pu˛in importan˛i, pleac„ ∫i vin pe m„sur„ ce sunt descoperite ∫i devin necesare clarific„ri legate de proprietatea acestei societ„˛i.

Rom‚nia ar fi trebuit s„ se gr„beasc„ pentru c„ ultimii ani au demonstrat recesiune economic„, o mai pronun˛at„ tenta˛ie de globalizare, Ón contul c„reia cei puternici se consolideaz„, iar cei mici pierd teren.

Rom‚nia a fost mereu Ón afara vremurilor, parc„ for˛‚nd conjuncturi nefavorabile, cu toate c„ multe contexte favorabile au venit la timp, Óns„ pentru puternicii zilei ∫i nu pentru cet„˛enii acestei ˛„ri care mai cred Óntr-o via˛„ mai bun„.

™ansa noastr„ r„m‚ne aceea de a fi for˛a˛i de Uniunea European„ s„ facem ceea ce trebuie ∫i Ón sistemul energetic care va fi, de voie sau de nevoie, restructurat, de∫i p‚n„ atunci popula˛ia va pl„ti costurile proastei administr„ri ∫i lipsei de eficien˛„ a politicilor din interiorul acestui sistem.

Œn ultima perioad„ de timp, opinia public„ ∫i Domniile voastre au putut asista la un adev„rat teatru politic menit, se pare, s„ atrag„ capital pentru campania electoral„ ce se apropie. Actorul principal Ón piesa care, mai nou, se joac„ Ón s„lile pline ale unor partide din actuala Opozi˛ie este omul care a na˛ionalizat valuta Ón perioada Ón care a fost prim-ministru.

Actorul principal este de fapt cel care joac„ singur la scen„ Ónchis„ pentru c„ niciodat„ nu a avut curajul s„ dea piept cu problemele reale ale na˛iunii. Theodor Stolojan este politicianul care acum arat„ cu degetul c„tre partidul care guverneaz„. El a uitat de faptul c„ atunci c‚nd a renun˛at s„ lucreze pentru oamenii care l-au ales, plec‚nd c„tre un post c„ldu˛ la Banca Mondial„, a tr„dat Óncrederea ce i-a fost acordat„.

Revenirea, sau mai bine spus, Óncercarea de revenire pe scena politic„ nu poate dec‚t s„ arate oportunismul de care d„ dovad„, cameleonismul politic pe care Ól ascunde sub haina m‚ntuitorului specialist, Óntors la copiii lui pe care Óncearc„ s„ Ói ajute cu experien˛a c„p„tat„ Ón afara ˛„rii.

Cred c„ to˛i rom‚nii adev„ra˛i ∫i, implicit, Domniile voastre, reprezentan˛ii cet„˛enilor acestei ˛„ri au ∫i ave˛i puterea de a analiza lucrurile ∫i de a trage concluziile care se impun. Toate Óncerc„rile pe care domnul Theodor Stolojan le face acum sunt, de fapt, zv‚cniri disperate ale celor care nu au avut posibilitatea s„ Ó∫i desemneze propriul Cabinet. Cet„˛enii acestei ˛„ri au ∫tiut s„ judece de fiecare dat„ faptele ∫i s„ sanc˛ioneze cu votul lor pe cei care le-au tr„dat Óncrederea.

Ei i-au sanc˛ionat dur pe cei care au plecat de l‚ng„ ei atunci c‚nd au dat de greu, c‚nd au sim˛it c„ nu pot face fa˛„ unor situa˛ii critice. De aceea, cred c„ acum ultimele c„r˛i uzate aruncate Ón jocurile politice murdare Ón care Óncearc„ s„ implice ∫i reprezentan˛i ai actualei clase politice de guvern„m‚nt vor r„m‚ne Ón buzunarele partidelor care nu pot face fa˛„ unei competi˛ii politice curate ∫i bazate pe realit„˛ile Rom‚niei.

Am Óncredere Ón cet„˛enii ˛„rii ∫i sunt convins c„ ei vor amenda cu aceea∫i fermitate ca ∫i p‚n„ acum Óncerc„rile obscure de manipulare Ón scopuri pur demagogice.

Al XXII-lea Congres al Interna˛ionalei Socialiste, desf„∫urat Ón Brazilia, la Sao Paolo, Óntre 27 ∫i 29 octombrie 2003, a consfin˛it, prin votul a 145 de delega˛ii, acordarea statutului de membru cu drepturi depline Partidului Social Democrat.

Din acest moment— spunea pre∫edintele P.S.D., domnul Adrian N„stase— partidul Ó∫i va dirija eforturile at‚t pentru consolidarea credibilit„˛ii sale Ón plan na˛ional, c‚t ∫i pentru promovarea intereselor Rom‚niei Ón lumea contemporan„.

Reconfirmarea unui demers serios, responsabil, care a intrat imediat Ón beneficiul ˛„rii noastre, s-a produs zilele acestea la Madrid, unde s-au desf„∫urat lucr„rile Consiliului Interna˛ionalei Socialiste.

Participarea pre∫edintelui P.S.D., domnul Adrian N„stase, la o reuniune at‚t de important„, prima dup„ admiterea Ón Interna˛ionala Socialist„, s-a plasat sub egida succesului. Domnia sa a fost ales copre∫edinte al Comitetului pentru Europa de Sud-Est, al„turi de ministrul grec de externe, Georgeos Papandreu, ∫i, de asemenea, membru al Grupului de leg„tur„ al I.S. cu China.

Comitetul I.S. pentru Europa de Sud-Est prezint„ rapoarte de activitate conducerii I.S. referitoare la evolu˛ia situa˛iei din aceast„ zon„ geopolitic„ precum ∫i rapoarte privitoare la activitatea politic„ a partidelor membre din spa˛iul balcanic, inclusiv a Partidului Democrat.

Vizavi de China, obiectiv major de interes pentru marile capitale ale lumii, de la Washington la Paris, domnului Adrian N„stase i se ofer„ ocazia de a-∫i demonstra capacitatea ∫i abilitatea de comunicare ∫i de convingere Ón contextul de ansamblu al interesului Interna˛ionalei Socialiste, pentru cea mai c„utat„ ∫i ademenitoare putere mondial„ actual„.

Vizita Ón China de s„pt„m‚na viitoare va avea caracterul unui adev„rat test ce, nu ne Óndoim, va fi trecut cu bine, astfel Ónc‚t perspectiva ca pre∫edintele P.S.D. s„ devin„ coordonator al Grupului de leg„tur„ al I.S. cu China s„ aib„ toate ∫ansele s„ devin„ realitate.

Activitatea respectiv„ se juxtapune Ón mod firesc altor activit„˛i de politic„ extern„ orientate Ón 2004 spre: atingerea obiectivelor de integrare euroatlantic„; dezvoltarea Parteneriatului Strategic intensificat cu S.U.A.; consolidarea rela˛iilor bilaterale cu ˛„rile vecine ∫i cu statele cu care Rom‚nia are rela˛ii tradi˛ionale; dinamizarea particip„rii Rom‚niei Ón cadrul diploma˛iei multilaterale, Ón special Ón cadrul O.N.U.; dezvoltarea rela˛iilor cu comunit„˛ile rom‚ne∫ti din afara grani˛elor ∫i a rela˛iilor privilegiate cu Republica Moldova.

Dup„ cum rezult„ din datele publicate de c„tre Institutul Na˛ional de Statistic„, Ón Rom‚nia, Ón ultimii 14 ani, pre˛ul apei potabile a crescut de 16.000 de ori, de 14 ori mai repede dec‚t salariul mediu pe economie, care s-a majorat doar de 1.166 ori.

Dac„, Ón 1990, un m[3] de ap„ potabil„ era cotat la un leu, iar leafa medie era de 6.000 de lei, dup„ aproape 14 ani de tranzi˛ie pre˛ul apei de la robinet a crescut la 16.000 de lei, iar salariul mediu la 5,5 milioane de lei.

O statistic„ recent„ plasa Rom‚nia printre ultimele locuri la consumul de ap„ mineral„ ∫i pe primele locuri Ón consumul de ap„ de la robinet.

De teama facturilor, Óns„, care sunt din ce Ón ce mai umflate, din cauz„ c„ societ„˛ile furnizoare nu respect„ prevederile contractului de concesionare, cona˛ionalii no∫tri n-o s„-∫i mai permit„ s„ bea ap„ nici m„car de la robinet. Autoritatea Na˛ional„ de Control a descoperit c„ bucure∫tenii care nu ∫i-au montat apometre au de achitat facturi de trei ori mai mari dec‚t normele de consum legal. O situa˛ie asem„n„toare s-a Ónt‚lnit ∫i Ón cazul celor care ∫i-au montat contoare.

Œn Rom‚nia, din 21,7 milioane de locuitori, doar 14,7 milioane beneficiaz„ de ap„ potabil„ furnizat„ prin re˛eaua public„; 11,3 milioane se afl„ Ón mediul urban ∫i numai 3,4 milioane Ón mediu rural.

Speciali∫tii sus˛in c„, deocamdat„, monitorizarea calit„˛ii apei este insuficient„, aceasta f„c‚ndu-se doar Ón 33% din sta˛iile care trateaz„ apa de suprafa˛„ ∫i Ón 9% din cele care trateaz„ apa de profunzime. Cea mai mare problem„ o prezint„ re˛eaua de distribu˛ie care este mai veche de 75 de ani, ceea ce duce la deteriorarea semnificativ„ a calit„˛ii apei, ca urmare a produselor de coroziune.

Pentru c„ nu le place apa de la robinet, occidentalii beau ap„ mineral„. Statisticile arat„ c„ un occidental consum„ anual peste 200 litri de ap„ mineral„, Ón timp ce un rom‚n consum„ Ón jur de 35 de litri. Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii arat„ c„ 1,5 miliarde de locuitori ai planetei nu au acces la ap„ potabil„.

Anual, maladiile cauzate de consumul de ap„ infestat„ decimeaz„ peste 15 milioane de copii sub 5 ani.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îLa omul s„rac, nici banii nu trag“.

Reabilitarea sistemelor de iriga˛ii din Rom‚nia r„m‚ne ∫i anul acesta la stadiul de inten˛ie. Paradoxal, de∫i exist„ fonduri, fiindc„ totdeauna ne-am pl‚ns c„ suntem s„raci ∫i nu avem bani, de ast„ dat„ nu le putem folosi din cauza birocra˛iei ∫i nep„s„rii care guverneaz„ autorit„˛ile rom‚ne.

Œn baza unei Ón˛elegeri dintre Guvernul S.U.A. ∫i cel al Rom‚niei, am putea beneficia, pentru dezvoltarea utilizatorilor de ap„, de un Ómprumut nerambursabil Ón valoare de 80 milioane de dolari americani, care ar putea fi utiliza˛i pentru reabilitarea sistemelor de iriga˛ii din ˛ara noastr„.

Œn ultimii ani, verile secetoase ∫i caniculare au predominat, mii de hectare de culturi agricole au fost compromise ∫i/sau pierdute ∫i de fiecare dat„ motiva˛ia a fost lipsa unui sistem de iriga˛ii, care, dac„ a existat Ónainte de 1989, a disp„rut o dat„ cu instalarea democra˛iei. Lipsa aceasta a avut ca principal„ cauz„ inexisten˛a fondurilor financiare, av‚nd Ón vedere c„ suntem Óntr-o perioad„ de tranzi˛ie care presupune un buget de austeritate ∫i pentru agricultur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 La acest buget de austeritate se adaug„ acum ace∫ti bani, care, dac„ i-am putea ob˛ine ∫i mai ales dac„ am dori acest lucru, ar fi o adev„rat„ man„ cereasc„ pentru to˛i rom‚nii. Œns„, pentru a putea accesa ace∫ti bani, ˛ara noastr„ ar fi trebuit s„ Óndeplineasc„ o serie de condi˛ii, printre care ∫i adoptarea Legii Ómbun„t„˛irilor funciare, p‚n„ la sf‚r∫itul anului trecut. Dar ca ∫i Ón alte domenii, del„sarea ∫i nep„sarea au f„cut cas„ bun„, iar autorit„˛ile rom‚ne∫ti au trebuit s„ poarte discu˛ii ∫i paradiscu˛ii pentru a ob˛ine o am‚nare a termenului final privind finalizarea ∫i adoptarea acestui act normativ, care, Ón forma propus„ de proiect, nu Óndepline∫te cerin˛ele organismelor interna˛ionale.

Pe de alt„ parte, reprezentan˛ii Ministerului Agriculturii sus˛in c„ pentru viabilitatea func˛ion„rii sistemului de iriga˛ii este necesar s„ se Ónfiin˛eze asocia˛ii private de utilizatori de ap„, deci statul s„ poat„ controla ∫i sistemul de iriga˛ii, dar ∫i destina˛ia banilor care sunt aloca˛i acestui sector.

îAdop˛iile interna˛ionale — o fals„ problem„“ Aten˛ia opiniei publice a fost atras„ Ón ultima perioad„ de declara˛iile parlamentarilor europeni Emma Nicholson ∫i Aarie Oostlander privind adop˛iile interna˛ionale din Rom‚nia.

Se neglijeaz„ faptul c„ anul 2004 este an electoral pentru Europa ∫i fiecare din ace∫ti parlamentari Óncearc„ s„ focalizeze aten˛ia pe propriile ac˛iuni pentru un viitor sprijin electoral.

Œn Rom‚nia, Ón ultima perioad„ s-au f„cut progrese importante, autorit„˛ile au Óntreprins m„suri importante Ón domeniul anticorup˛iei, libertatea presei a devenit efectiv„, iar problemele sociale cu care se confrunt„ minorii s-au diminuat.

Num„rul exper˛ilor din Uniunea European„ Ón Rom‚nia a crescut, iar ace∫tia, Ómpreun„ cu autorit„˛ile rom‚ne, au luat cele mai bune m„suri pentru apropierea normal„ dintre ˛„rile noastre.

Dar anul 2004 este an electoral ∫i Ón Rom‚nia, iar colegii din opozi˛ie, neav‚nd ce prezenta ca variant„ popula˛iei, g„sesc ca sigur„ solu˛ia îafacerea Guvernului P.S.D.“.

A∫a Ón˛eleg dumnealor s„-∫i fac„ campanie, dar o campanie de def„imare ∫i de atacare continu„ a P.S.D., cu toate c„ problema adop˛iilor nu este o problem„ real„, reale sunt eforturile pentru apropierea de Europa, pentru ca 1 ianuarie 2007 s„ devin„ certitudine.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comunicatul remis ieri, 9 februarie, de c„tre Alian˛a D.A., prin care se solicit„ demisia Guvernului Adrian N„stase, este relevant pentru modul mai mult dec‚t defectuos prin care P.D. ∫i P.N.L. Ón˛eleg s„ trateze un anumit moment politic. Lipsa coeziunii politice de care d„ dovad„ Alian˛a C.D.R. 2003 sfideaz„ chiar ∫i incoeren˛a decedatei Conven˛ii Democrate din Rom‚nia, condus„, Ón momentele ei de îglorie“, de c„tre Emil Constantinescu. Œndr„zneala p‚n„ la obr„znicie a alian˛ei, care se constituie Óntr-un atac murdar ∫i mincinos la adresa P.S.D., dovede∫te definitiv conduita distructiv„ ∫i d„un„toare a politicii acestor dou„ forma˛iuni.

Persever‚nd Ón ac˛iuni de manipulare, f„r„ nici o speran˛„ Ón a reprezenta o opozi˛ie prin construc˛ie, P.D. ∫i P.N.L. ∫i-au dat arama pe fa˛„, de aceast„ dat„ Óntr-o manier„ irevocabil„.

Avid„ de putere, cu judecata profund afectat„ de ˛eluri prea Ónalte, nu Óntotdeauna realizabile, dar perseverent„ Ón ac˛iunea ei, Alian˛a D.A. a ajuns p‚n„ Óntr-acolo Ónc‚t s„ profite de un moment mai special pentru Rom‚nia pentru a-∫i cre∫te cota Ón sondaje. Ei, bine, DA!, pune˛iv„ pofta Ón cui! Sunte˛i Óntr-un disperat îAcum ori niciodat„!“, care v„ determin„ s„ sacrifica˛i orice, pe oricine ∫i oricum — chiar ∫i interesul na˛ional —, pentru a v„ atinge scopul!

Propun s„ v„ schimba˛i urgent titulatura Ón mult mai reprezentativul îNU“, ilustrare a sloganului dumneavoastr„, îNU ne lua˛i Ón seam„!“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004

îReac˛ii dispropor˛ionate“

Interven˛ia mea este motivat„ de depunerea celor dou„ amendamente care vizeaz„ Rom‚nia la Comisia de politic„ extern„ a Parlamentului European. Este vorba de amendamentul depus de eurodeputa˛ii Oostlander ∫i baroneasa Nicholson prin care se cere suspendarea negocierilor, precum ∫i despre amendamentul formulat numai de baroneasa Emma Nicholson ∫i care vizeaz„ monitorizarea atent„ a ac˛iunilor pe care ˛ara noastr„ le va desf„∫ura de acum Ónainte.

Este ∫tiut faptul c„ Rom‚nia se afl„ pe calea cea bun„ Ón procesul de integrare european„ ∫i c„ nu exist„ nici un motiv viabil pentru ca negocierile de aderare s„ fie oprite, a∫a cum, de altfel, a declarat recent ∫i premierul belgian Guy Verhofstandt.

Nu trebuie s„ uit„m ci, dimpotriv„, s„ ne concentr„m eforturile pentru ceea ce de fapt reprezint„ esen˛a procesului de aderare, mai precis, implementarea legilor pe care Parlamentul le-a aprobat Ón vederea ader„rii.

Cred c„ esen˛a tuturor discu˛iilor ce ar trebui s„ preocupe scena politic„ rom‚neasc„ ∫i mass-media ar trebui s„ se rezume la voin˛a politic„ pentru implementarea legilor aprobate de c„tre Parlament. Eficien˛a procesului de aderare rezid„ Ón mod special sub acest aspect.

Exist„ o reac˛ie dispropor˛ionat„ fa˛„ de importan˛a amendamentelor amintite ∫i atitudinea Opozi˛iei rom‚ne∫ti care cerea demiterea actualului Guvern Adrian N„stase, ca m„sur„ concret„ de trecere de la vorbe la fapte. Sunt de p„rere c„ reflectarea eficien˛ei trat„rii deficien˛elor semnalate nu se rezolv„ cu solu˛iile de tip panaceu.

Reducerea corup˛iei presupune pe l‚ng„ schimb„rile efectuate Ón legisla˛ie ∫i schimb„ri Ón mentalitatea rom‚neasc„ ∫i Ón ceea ce prive∫te tenta˛ia de a rezolva o problem„, c‚t ∫i disponibilitatea de a primi acest serviciu.

Pe de alt„ parte, suspendarea negocierilor de aderare ar reprezenta o fractur„ Ón procesul de reform„ Ón care se afl„ Rom‚nia, iar efectele acesteia s-ar putea resim˛i Óntr-un mod mai dur dec‚t ne putem a∫tepta. A∫a c„ administrarea unui astfel de tratament de a∫a-zis„ corijare nu ar produce efecte de dorit, ci dimpotriv„.

Zestrea noastr„ se constituie Ón progresele semnificative datorate strategiei de negociere adoptat„ de Guvernul P.S.D. Ón perioada 2001-2003. Œn perioada precizat„, Guvernul a ini˛iat m„surile administrative ∫i legislative suplimentare pentru Ónt„rirea capacit„˛ii institu˛ionale, coordonarea ∫i eficientizarea procesului de preg„tire a ader„rii la Uniunea European„, Ón vederea recuper„rii decalajelor Ónregistrate Ón perioada 1998-2000, Ón raport cu celelalte state candidate.

îSus˛inere de frate vitreg!“ Domnilor colegi,

V„ rog s„ m„ crede˛i c„ nu-mi face nici cea mai mic„ pl„cere s„ vorbesc, dar„mite s„ scriu despre liderii noii C.D.R. — edi˛ia 2003, varianta P.N.L. — P.D., dar iritat la culme de fariseismul politic al respectivilor am trecut peste orice reticen˛„ ∫i Óncerc s„ Ónfierez, ∫i de aceast„ dat„, iresponsabilitatea, demagogia ∫i lipsa bunului-sim˛, pe care cei doi nu scap„ nici un prilej de a le afi∫a cu o non∫alan˛„ provocatoare de grea˛„.

Pentru fa˛ad„, cei doi, at‚t Ón trecut c‚t ∫i Ón prezent, au declarat Ón mod oficial c„ doresc ∫i sus˛in politicile de integrare a Rom‚niei, at‚t Ón N.A.T.O c‚t ∫i Ón Uniunea European„, declara˛ii foarte frumoase de altfel, dar Ón realitate sunt ro∫i de invidie ∫i orgoliu r„u plasat, c„ toate acestea se petrec Ón timpul mandatului nostru, dorind ca aceste mut„ri s„ aib„ loc, eventual, Óntr-un mandat pe care ei s„-l c‚∫tige c‚ndva.

Precedentul a fost creat cu ceva timp Ón urm„ de un fost P.D.S.R., fost Ap.R., actualmente vicepre∫edinte al P.N.L., domnul Mele∫canu, care a declarat la momentul respectiv c„ Rom‚nia nu este preg„tit„ pentru integrarea Ón N.A.T.O. F„c‚nd asemenea declara˛ii, rezult„ foarte clar c„ atragi aten˛ia celor care trebuie s„ decid„ asupra acestei integr„ri. Acestei gafe, poate studiat„, tot din zona liberal„, i-a urmat ie∫irea domnului senator Radu Feldman Alexandru, care b„t‚nd toba at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i Ón str„in„tate, a declarat c„ Rom‚nia este o ˛ar„ profund antisemit„, c„ situa˛ia evreimii este grav pus„ Ón pericol, reu∫ind ca prin aceasta s„ contrarieze chiar pe ∫efii comunit„˛ii evreie∫ti, care au delimitat acest afront ∫i au spus c„ lucrurile nu stau deloc a∫a.

Deci nu este greu de apreciat realitatea Ón care se scald„ domnii liberali, care, pe de-o parte, sus˛in c„ ne sprijin„ Ón vederea integr„rilor, dar Ón realitate se str„duiesc din r„sputeri s„ pun„ piedici acestor demersuri. S„ nu crede˛i cumva c„ sprijinul din partea P.D. are alt„ nuan˛„. Œn aceea∫i manier„, domnul B„sescu, cu un anumit prilej, a trimis la Chi∫in„u steaguri rom‚ne∫ti pentru a da un motiv autorit„˛ilor de acolo s„ spun„ c„ Rom‚nia se amestec„ Ón treburile interne ale unui stat independent vecin, lucru considerat foarte grav, ce at‚rn„ considerabil Ón balan˛a integr„rilor. Sau autorizarea mar∫ului kurzilor Ón Bucure∫ti, care nu putea s„ duc„ dec‚t la Ónr„ut„˛irea rela˛iilor noastre cu Turcia, stat care ne sprijin„ foarte tare Ón demersurile noastre pentru integrare.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

V„ mul˛umesc ∫i eu.

V„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„ pentru participare. O zi bun„ Ón continuare!

Stima˛i colegi,

Permite˛i-mi s„ declar deschis„ ∫edin˛a Ón plenul Camerei Deputa˛ilor de ast„zi. V„ anun˛ c„ din cei 345 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 280, iar 65 sunt absen˛i; 14 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Potrivit ordinii de zi ce v-a fost comunicat„, ast„zi Óncepem dezbaterile cu proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind rela˛iile prietene∫ti ∫i de cooperare Óntre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„, semnat la Moscova la 4 iulie 2003.

Proiectul de lege va fi prezentat de domnul ministru Mircea Geoan„.

Pofti˛i, domnule ministru!

## **Domnul Mircea Geoan„** — _ministrul afacerilor externe_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ semnarea, la 4 iulie 2003, a Tratatului privind rela˛iile prietene∫ti ∫i de cooperare Óntre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„, denumit generic Tratatul politic de baz„ Óntre ˛„rile noastre, ∫i o dat„ cu aceasta a Declara˛iei comune a mini∫trilor de externe ai celor dou„ ˛„ri, iat„ne, ast„zi, ajun∫i Ón faza ratific„rii acestor documente de o maxim„ importan˛„ pentru evolu˛ia viitoare a rela˛iilor rom‚no-ruse.

De ce spunem acest lucru? Œncheierea acestui tratat ∫i a declara˛iei comune nu au avut ∫i nu au loc Óntr-un context oarecare, ci Ón momentul afirm„rii f„r„ echivoc a noilor realit„˛i din Europa zilelor noastre, eliberat„ de consecin˛ele r„zboiului rece ∫i deschis„ pe deplin, nu doar extinderii structurilor europene ∫i euroatlantice, ci a unei noi abord„ri Ón rela˛ia cu Federa˛ia Rus„.

A∫ vrea s„ spun, ceea ce credem cu toat„ t„ria, ∫i ceea ce afirm„m Ón plan interna˛ional, c„ reunificarea Europei, crearea unei Europe unite, prospere ∫i Ón securitate nu poate fi conceput„ f„r„ o rela˛ie constructiv„ ∫i angajant„ cu un principal actor pe scena european„, care este Federa˛ia Rus„.

Aderarea Rom‚niei la structura nordatlantic„ Ón c‚teva s„pt„m‚ni, la Ónceput de aprilie, ∫i parcursul nostru european, face ca Rom‚nia s„ discute despre rela˛ia cu Federa˛ia Rus„ at‚t Ón plan bilateral, c‚t ∫i ca parte a structurilor occidentale. Nu ne este indiferent„ rela˛ia Occidentului cu Federa˛ia Rus„, a∫a cum Occidentului nu-i este indiferent„ rela˛ia Rom‚niei cu Federa˛ia Rus„.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru politic„ extern„, domnul deputat Suciu va prezenta raportul acesteia.

Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,

Doamnelor ∫i domnilor,

Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind rela˛iile prietene∫ti ∫i de cooperare Óntre Rom‚nia ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 Federa˛ia Rus„, semnat la Moscova la 4 iulie 2003, face parte din categoria legilor ordinare. Tratatul reprezint„, Ón primul r‚nd, voin˛a politic„ a celor dou„ state de a pune o baz„ modern„ ∫i adecvat„ actualului context interna˛ional Ón rela˛iile dintre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„. Tratatul stipuleaz„, Ón mod expres, dreptul semnatarilor de a fi liberi s„-∫i aleag„ sau s„-∫i schimbe angajamentele de securitate, inclusiv tratatele de alian˛„, consfin˛ind astfel, Ón mod neechivoc, faptul c„ partea rus„ consider„ op˛iunea euroatlantic„ a Rom‚niei ca fiind un drept suveran, inatacabil.

Dup„ un Óndelungat proces de negociere ∫i un deceniu de stagnare, se deschid c„ile unei cooper„ri pragmatice, de interes comun, acord‚nd o aten˛ie special„ dezvolt„rii rela˛iilor economice ∫i comerciale ∫i oferind un cadru general pentru acorduri Ón domenii specifice, Ón special Ón domeniul energetic, al combustibililor, al materiilor prime, al transporturilor, bancar ∫i agricol. Chestiunile sensibile ∫i litigioase de ordin istoric, retrocedarea Tezaurului rom‚nesc ∫i condamnarea Pactului Ribbentrop — Molotov, care au Ómpiedicat ani de zile Óncheierea acestui document politic fundamental ∫i au grevat timp Óndelungat rela˛iile bilaterale, au fost reflectate Ón Declara˛ia comun„ semnat„ de mini∫trii de externe ai celor dou„ state, document politic conex tratatului. Declara˛ia con˛ine prevederi referitoare la condamnarea de c„tre Rusia a Pactului Ribbentrop—Molotov din 1939, simultan cu condamnarea particip„rii Rom‚niei la cel de-al doilea r„zboi mondial de partea Germaniei hitleriste, precum ∫i crearea mecanismului pentru solu˛ionarea problemei Tezaurului Rom‚niei, dat spre p„strare Ón timpul primului r„zboi mondial.

## Stima˛i colegi,

V„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ proiectul de lege a mai fost trimis spre avizare Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, care l-a avizat favorabil Ón ∫edin˛a din 11 noiembrie 2003. La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere ∫i avizul favorabil al Consiliului Legislativ. De altfel, ∫i Senatul a ratificat acest tratat. Rug„mintea noastr„ este s„ aviz„m ∫i noi, ast„zi, favorabil.

Mul˛umesc.

Potrivit celor convenite cu liderii grupurilor parlamentare ∫i potrivit deciziei Biroului permanent ∫i a Comitetului ordinii de zi, pe marginea tratatului vor lua cuv‚ntul reprezentan˛i ai grupurilor parlamentare ∫i vor vorbi, unul sau doi, 10 minute Ón total, fiecare grup.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat va lua cuv‚ntul domnul deputat Radu Podgoreanu, pre∫edintele Comisiei pentru politic„ extern„.

Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,

## Stima˛i colegi,

Avem, ast„zi, datoria s„ decidem ratificarea unui document politic interna˛ional de deosebit„ importan˛„ — Tratatul politic de baz„ dintre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„. Istoria acestui tratat este destul de lung„: avem peste un

deceniu de c‚nd, Óntr-o etap„ politic„ sau alta a Rom‚niei postdecembriste, sub o guvernare sau alta, s-a c„utat realizarea unui asemenea document. Dac„ ne uit„m la cele con˛inute Ón tratat ∫i Ón Declara˛ia comun„ a mini∫trilor de externe, parte conex„ a tratatului, de fapt, avem de-a face cu o Óncercare de a g„si formule juridice pertinente, care s„ rezolve probleme care ating aproape lungimea unui secol.

Pentru c„ discut„m aici de tezaur, care a ajuns Ón Rusia Ón timpul ultimului ˛ar, Ón 1917, discut„m despre ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón perioada sovietelor lui Lenin, discut„m despre ceea ce au convenit Ribbentrop ∫i Molotov, reprezentan˛ii lui Hitler ∫i Stalin, ∫i discut„m despre ceea ce convenim acum cu pre∫edintele Federa˛iei Ruse, Putin.

Este, Óntr-un fel, o anumit„ contradic˛ie Óntre amploarea problemelor pe care le-a ridicat construirea acestui document juridic interna˛ional ∫i situa˛ia un pic paradoxal„ Ón care ne afl„m ast„zi. Dac„ am fi avut de discutat acest document acum c‚˛iva ani, probabil c„ sala ar fi fost mai mult dec‚t plin„ ∫i mai mult dec‚t tensionat„. Ast„zi sala nu este at‚t de plin„, dovad„ c„ deja am Ónceput s„ consider„m tratatul ca un element de normalitate, ca un element care nu mai necesit„ o asemenea concentrare de voin˛„ ∫i for˛„ politic„. Œn realitate, avem de-a face cu Óncheierea unei etape, cu consfin˛irea unei realit„˛i, pentru c„, Ón cei mai mult de 10 ani de c‚nd s-a lucrat asupra acestui tratat, Ón Europa ∫i Ón lume s-au Ónt‚mplat schimb„ri fundamentale: a disp„rut Tratatul de la Var∫ovia, Rom‚nia este, practic, membr„ a NATO, Uniunea Sovietic„ ∫i sistemul comunist ∫i, o dat„ cu el, vestita îcortin„ de fier“ au c„zut, Uniunea Sovietic„ s-a dezmembrat, avem de-a face cu o multitudine de state, dintre care cel mai important este Federa˛ia Rus„. Toate aceste schimb„ri istorice au dat un nou sens acestui efort politic de a realiza un tratat politic de baz„ cu una din puterile politice, economice ∫i militare ale lumii. Œn acela∫i timp, acest tratat este, Óntr-un fel, o parte din efortul mai larg pe care Rom‚nia Ól face de a-∫i g„si drumul Ón aceast„ lume. Trebuie s„-l privim ∫i Ón conexiune cu noua noastr„ apartenen˛„ la Tratatul Atlanticului de Nord, cu foarte apropiata, pentru c„ este foarte apropiat„, integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Mul˛umesc ∫i eu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul Nicolae Leon„chescu, secretarul Biroului permanent.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Domnule ministru al afacerilor externe,

Onorat auditoriu,

Suntem chema˛i s„ dezbatem proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind rela˛iile prietene∫ti ∫i de cooperare Óntre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„ ∫i s„ decidem Ón consecin˛„, tratat semnat, la 4 iulie 2003, de pre∫edin˛ii celor dou„ P„r˛i Contractante. Acest proiect de lege a fost ratificat de Senatul Rom‚niei Ón ∫edin˛a sa din 3 noiembrie 2003 ∫i de c„tre Duma de Stat a Federa˛iei Ruse la 23 ianuarie 2004.

Textul tratatului a fost negociat timp de 11 ani, cu perioade de suspendare a discu˛iilor impuse de c„tre reprezentan˛ii Federa˛iei Ruse. Aceste negocieri au fost declan∫ate dup„ ce, la 24 ianuarie 1989, ru∫ii au declarat nul odiosul Pact Ribbentrop—Molotov, semnat la 24 august 1939. Drept urmare a semn„rii acestui pact, foarte bine definit drept Pactul bol∫evic-fascist, junta lui Stalin a adresat Rom‚niei ultimatumuri, iar armatele sovieto-ruse au invadat teritoriul rom‚nesc, declan∫‚nd practic cel de al doilea r„zboi mondial.

Din punct de vedere istoric, faptele sunt cunoscute iar interpretarea lor de c„tre istorici ∫i kremlinologi nu las„ loc la nici o Óndoial„: Rom‚nia a c„zut victim„ agresiunii imperiului sovietic ∫i a fost obligat„ s„ intre Ón r„zboiul de ap„rare ∫i reÓntregire a teritoriului s„u.

For˛ele vii ale istoriei au ac˛ionat inexorabil ∫i au generat procese profunde Ón evolu˛ia Europei Ón raport cu care fiecare ˛ar„ ∫i fiecare grup politic trebuie s„ se exprime ∫i s„ ac˛ioneze.

Noi, deputa˛ii Partidului Rom‚nia Mare, ca ∫i ceilal˛i colegi ai no∫tri, avem avantajul c„ putem, acum, judeca textul proiectului de lege pomenit Ón raport cu evenimentele survenite dup„ data de 4 iulie 2003; putem pune, fa˛„ Ón fa˛„, vorbele ∫i faptele P„r˛ilor Contractante.

Din punct de vedere formal, apreciem c„ varianta Ón limba rom‚n„ a textului tratatului poate fi Ómbun„t„˛it„ ∫i d„m ca exemplu ultimul paragraf din articolul al 19-lea, Ón care penultima prepozi˛ie îde“ poate fi eliminat„.

De asemenea, pozi˛ia Ón acest tratat a Declara˛iei comune a mini∫trilor afacerilor externe nu este clar„: dac„ reprezint„ o anex„ a lui, atunci trebuia semnalat„ ca atare Ón ultimul articol drept parte integrant„. Cum aceast„ pozi˛ie nu exist„ din punct de vedere formal, nici Ón lege nu-∫i are rostul. De altfel, a∫tept„m varianta rus„ a acestei legi votate de Duma de Stat spre a-i vedea valoarea politic„ pe care Federa˛ia Rus„ i-o acord„.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Boc, liderul acestui grup. Ave˛i cuv‚ntul!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Partidul Democrat a militat permanent pentru o politic„ extern„ a Rom‚niei bazat„ fundamental pe interesele na˛ionale, Ón contextul marilor provoc„ri reprezentate de integrarea euroatlantic„, globalizare ∫i noile riscuri de securitate.

Partidul Democrat apreciaz„ c„ exist„ argumente solide pentru semnarea Tratatului cu Rusia. Semnarea acestui tratat creeaz„ premisele unei colabor„ri fructuoase Óntre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„. Totu∫i, Partidul Democrat este profund nemul˛umit de expedierea Ón Declara˛ia comun„ a celor dou„ probleme sensibile ce ˛in de demnitatea na˛ional„. Este vorba de problema tezaurului ∫i de condamnarea Pactului Ribbentrop— Molotov.

Partidul Democrat apreciaz„ c„ sub aceste dou„ aspecte, diploma˛ia rom‚neasc„ a Ónregistrat un e∫ec. Av‚nd Ón vedere aceste considerente, Grupul parlamentar al Partidului Democrat se va ab˛ine de la vot.

V„ mul˛umim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul vicepre∫edinte Puiu Ha∫otti.

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Doamnelor ∫i domnilor,

Din capul locului doresc s„ precizez c„ Partidul Na˛ional Liberal a luat decizia, Ón cel mai important for al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 s„u politic, ∫i grupurile parlamentare au luat decizia s„ voteze acest proiect de lege. De altfel, Grupul parlamentar din Senat a ∫i f„cut acest lucru ∫i, ast„zi, Grupul parlamentar liberal va vota, cum spuneam, proiectul de lege, cu toate c„ nu suntem pe deplin mul˛umi˛i de acesta ∫i voi reveni asupra acestei chestiuni.

Œn˛elegem Óns„ c„ interesul na˛ional ne determin„ s„ vot„m Ón favoarea acestui proiect de lege ∫i au fost aduse aici foarte multe argumente ∫i de c„tre domnul ministru ∫i de c„tre raportul foarte bun f„cut de Comisia de politic„ extern„.

De asemenea, ne g‚ndim c„ Ón istorie lucrurile se mai repar„. Nu trebuie s„ uit„m c„ la ora actual„ Ón Rusia este o fals„ democra˛ie, iar Ón Rom‚nia este o cvasidemocra˛ie, neconsolidat„, e drept. Œn speran˛a evolu˛iei, cel pu˛in pentru Rusia, mult mai repede ∫i mult mai bine c„tre o adev„rat„ democra˛ie, ne g‚ndim c„ lucrurile care nu au fost rezolvate de acest tratat vor putea fi rezolvate mai relaxat atunci c‚nd Ón cele dou„ ˛„ri vor fi democra˛ii consolidate ∫i c‚nd sentimentele ∫i iner˛iile care domin„ mai ales partea rus„ vor disp„rea.

M„ refer Ón mod expres la tezaur ∫i dac„ vre˛i, nu neap„rat la imensa cantitate de aur, ci, Ón primul r‚nd, la obiectele care ˛in de patrimoniul cultural na˛ional ∫i de arhiv„, adic„ de elementele care ˛in de identitatea na˛ional„. Nu v„d de ce ar fi at‚t de interesat„ partea rus„ Ón a de˛ine documente medievale rom‚ne∫ti.

Cred c„ aici, cu toate c„ eu ∫tiu foarte bine c„ negociatorii ru∫i sunt redutabili, cred Óns„ c„ aici partea rom‚n„ nu a dat dovad„ de foarte mult„ fermitate, pentru c„ nu trebuie s„ uit„m un fapt: Declara˛ia comun„, pe care nu o discut aici din punct de vedere al condamn„rii Pactului Ribbentrop—Molotov, ci doar din punct de vedere al a∫a-zisei rezolv„ri a tezaurului, spuneam, Declara˛ia comun„ trebuie ratificat„, dar nu este parte din tratat. Aceast„ Comisie mixt„ rom‚no-rus„ este prev„zut„ doar Ón Declara˛ia comun„. Ar fi fost bine ca Ón tratat s„ fi fost stipulat„ aceast„ chestiune a tezaurului ∫i poate, cum v„ place dumneavoastr„, domnule ministru, s„ spune˛i, nu Ón egal„ m„sur„ ∫i chestiunea Tratatului Ribbentrop—Molotov.

Mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., pofti˛i, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Stima˛i colegi,

Evident, s-a deschis un nou capitol al istoriei, chiar dac„ trecutul cu r„nile deschise nu trebuie uitat; Ón acela∫i timp, nu trebuie s„ uit„m nici perspectiva care este deschis„ Ón fa˛a noastr„.

Evident, Óntreb„rile sunt importante ∫i cu greutate de oportunitate ∫i mereu se pune aceast„ Óntrebare: este vorba despre o necesitate sau de o obligativitate, de o incon∫tien˛„ sau de o responsabilitate. Mai concret, ce s-a Ónt‚mplat? Este vorba despre un compromis sau de un consens? Cu un compromis, se ∫tie, p„r˛ile de obicei pierd. Prin consens, toat„ lumea c‚∫tig„.

Acest tratat ∫i anexa respectiv„ se remarc„ ∫i din punct de vedere al con˛inutului. f nem s„ remarc„m, mai ales con˛inutul art.1, 2 ∫i 3 ∫i cu at‚t mai mult art.11, pentru c„ ∫i prin acest tratat se demonstreaz„ faptul c„ nici un tratat nu poate fi lipsit de un con˛inut bine conturat privind at‚t protec˛ia mediului, dar ∫i protec˛ia minorit„˛ilor. Av‚nd Ón vedere c„ este vorba doar de un consens din care c‚∫tig„m ∫i se deschide o nou„ perspectiv„, una european„ ∫i sper‚nd c„ viitorul va demonstra oportunitatea ∫i importan˛a actului prin care se Óncheie acest tratat, noi suntem pentru ratificarea tratatului ∫i anexei.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule Kónya.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.

Pofti˛i, domnule Ignat!

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru al rela˛iilor externe,

Stima˛i colegi,

Am f„cut parte din delega˛ia rom‚n„ condus„ de domnul Pre∫edinte Ion Iliescu, care a efectuat vizita oficial„ Ón Federa˛ia Rus„ Ón perioada 3-5 iulie anul trecut ∫i am avut prilejul s„ particip la ceremonia semn„rii Tratatului privind rela˛iile prietene∫ti ∫i de colaborare dintre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„.

Acest tratat Ól supunem spre ratificare ast„zi Camerei Deputa˛ilor. A fost un moment solemn la care au participat Ónalte oficialit„˛i, iar mass-media ∫i mai ales cea rus„ a acordat spa˛ii largi acestui important eveniment.

Œn octombrie 2003 s-au Ómplinit 125 de ani de c‚nd au fost stabilite rela˛iile diplomatice Óntre Rom‚nia ∫i Rusia. Desigur, Ón decursul acestei perioade, rela˛iile nu au fost Óntotdeauna liniare. S-au manifestat anumite

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 oscila˛ii cu altitudini mai mari sau mai mici, de o parte ∫i de alta. Au fost anumite perioade umbrite, iar altele mai senine, dar toate acestea au r„mas de domeniul trecutului ∫i istoria le va consemna ∫i le va judeca ca atare.

Acum tr„im Ón mileniul III. Configura˛ia politic„ ∫i geostrategic„ este cu totul alta ∫i este Ón continu„ schimbare. Rusia nu mai este fosta Uniune Sovietic„, iar situa˛ia politic„ din Rom‚nia este cu totul alta de cum era Ón Republica Socialist„ Rom‚nia.

Orientarea prioritar„ a celor dou„ ˛„ri este privatizarea ∫i rentabilizarea economiei, integrarea Ón structurile europene. Rom‚nia va deveni membr„ a NATO ∫i a Uniunii Europene, iar Rusia are rela˛ii speciale cu Organiza˛ia Atlanticului de Nord. La reuniunile Grupului celor 7 ˛„ri puternic industrializate, numit G8, particip„ ∫i Rusia ∫i uneori se spune îGrupul celor 7 plus Rusia“. 12 ani au trebuit s„ negociem ∫i s„ a∫tept„m p‚n„ s„ semn„m acest tratat, Ón timp ce alte ˛„ri l-au semnat demult. Suntem ultima ˛ar„ din fostul sistem socialist care am semnat acest tratat, dar cum spune proverbul rom‚nesc: îMai bine ∫i mai t‚rziu dec‚t niciodat„“. S-a Ónt‚rziat semnarea acestui tratat zic‚ndu-se c„, cu Rusia, Rom‚nia a avut probleme istorice deosebite. Dar oare celelalte ˛„ri nu au avut probleme deosebite? Amintim doar Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, dar aceste ˛„ri au dat dovad„ de mult realism, de pragmatism ∫i au semnat ∫i au ratificat Tratatul cu Federa˛ia Rus„ ∫i acum schimburile lor comerciale cunosc o evolu˛ie ascendent„, Ón timp ce rela˛iile economice, culturale ∫i comerciale Óntre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„ au Ónregistrat un regres considerabil.

Mul˛umesc, domnule Ignat.

Domnule ministru, dac„ dori˛i s„ mai ad„uga˛i ceva? Trecem atunci la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

La cuprinsul articolului unic care con˛ine dispozi˛ia de

- ratificare a tratatului dac„ sunt obiec˛iuni? Pofti˛i!

- Vre˛i s„ ∫i comenta˛i?

Ast„zi, dup„ cum am anun˛at, Partidul Rom‚nia Mare, prin grupul sau parlamentar, va vota Ómpotriv„, deci voteaz„ Ómpotriv„ pentru fiecare articol Ón parte.

V-a∫ ruga ca s„ lua˛i act formal de acest lucru.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

- Supun, Ón aceste condi˛ii, votului dumneavoastr„ art.1

- din proiectul de lege.

- Cine este pentru? 95 de voturi pentru. Œmpotriv„? 43 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 5 ab˛ineri.

- Cu 95 pentru, 43 Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri s-a votat

- art.1.

- La art.2 cine este pentru? 95 voturi pentru. Œmpotriv„? 43 voturi Ómpotriv„.

- Ab˛ineri? 7 ab˛ineri.

- Cu 95 voturi pentru, 43 Ómpotriv„, 7 ab˛ineri s-a

- adoptat ∫i textul art.2.

Vom supune proiectul votului final la sf‚r∫itul acestei zile. V„ mul˛umesc.

Trecem Ón continuare la urm„torul proiect. Œl rog pe domnul vicepre∫edinte Ni˛„ s„ preia conducerea.

Procedur„?

Da, v„ rog!

## Domnule pre∫edinte,

Œn 18 decembrie, un grup numeros de deputa˛i a depus ini˛iativa legislativ„ privind statutul parlamentarului. Nu ∫tim ce se Ónt‚mpl„, a trecut mai mult de o lun„ jum„tate, conform prevederilor constitu˛ionale, ∫i nu s-a discutat aceast„ ini˛iativ„ nici Ón Biroul permanent, nici nu am fost anun˛a˛i de dumneavoastr„ ce este cu aceast„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 ini˛iativ„ ∫i dac„, conform Constitu˛iei, se vor Óntruni cele dou„ Camere pentru a o dezbate. V„ rug„m s„ ne spune˛i care este situa˛ia acestei ini˛iative legislative.

Da, probabil se va lua Ón calcul, Ón urm„toarele s„pt„m‚ni, aceast„ chestiune pentru introducerea pe ordinea de zi.

Trecem la proiectul de Lege privind declararea ca ora∫e a unor comune. A∫ ruga Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic s„ prezinte raportul.

Ini˛iatorul?

V„ rog!

## **Domnul Ilie ™tefan** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnilor pre∫edin˛i,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am onoarea s„ v„ prezint proiectul de Lege privind declararea ca ora∫e a unor comune. Œn fapt, proiectul prezint„ un m„nunchi de propuneri ale autorit„˛ilor locale ∫i ale unor domni parlamentari pe care Guvernul le-a adunat Óntr-un proiect de lege. Din totalul propunerilor, cele care au Óndeplinit criteriile prev„zute Ón lege se afl„ Ón anexa acestui proiect.

Comisia, Ón mod justificat, zic eu, a f„cut o serie de amendamente la acest proiect, Ón spe˛„, a retras o serie de propuneri care deja au fost validate de dumneavoastr„ Ón plen ∫i a introdus unele, despre care distinsa comisie a apreciat c„ Óndeplinesc criteriile pentru a fi declarate ora∫e.

Fa˛„ de cele spuse mai Ónainte, avem rug„mintea de a aproba acest proiect.

Vreau s„ mai adaug c„ situa˛ia propunerilor pentru ridicarea Ón rang a diferitelor localit„˛i este o situa˛ie dinamic„. De la o zi la alta, o serie de comune sau ora∫e Óndeplinesc aceste condi˛ii ∫i se solicit„ trecerea lor, a∫a cum spuneam, dintr-un rang Ón altul. De aceea, Ón afara acestor propuneri, pe care noi la vremea respectiv„ le-am Ónm„nuncheat Ón acest proiect, exist„ ∫i alte propuneri care vor face obiectul unui nou proiect. V„ mul˛umesc ∫i v„ rog s„ aproba˛i acest proiect.

V„ mul˛umesc. Comisia, v-a∫ ruga raportul.

Domnule pre∫edinte, Distin∫i colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ pentru dezbaterea Ón fond a proiectului de Lege privind declararea ca ora∫e a unor comune.

Œn dezbaterile acestui proiect de lege, comisia a luat Ón calcul ∫i avizul favorabil exprimat de c„tre Consiliul Legislativ ∫i de c„tre Comisia juridic„.

Œn urma analizei criteriilor pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ fiecare localitate cu rangul de comun„ pentru a fi trecut„ Óntr-un alt rang, unul superior, acela

de ora∫, comisia a apreciat c„ toate localit„˛ile prev„zute Ón anexa la proiectul de lege Óndeplinesc aceste criterii minimale ∫i a Óntocmit un raport favorabil.

Œn calitatea mea de pre∫edinte al acestei comisii, m„ v„d obligat s„ sus˛in acest raport, rezerv‚ndu-mi Óns„ dreptul de a interveni ca deputat acolo unde voi aprecia c„ exist„ c‚teva lucruri ce trebuie pu˛in nuan˛ate.

Deci, Ón calitate de pre∫edinte, solicit sus˛inerea raportului Comisiei de administra˛ie public„ printr-un vot favorabil.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Bruda∫cu.

V„ rog!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am urm„rit cu aten˛ie ∫i justific„rile ini˛iatorului acestui proiect de lege ∫i raportul pre∫edintelui comisiei de specialitate ∫i am fi tenta˛i s„ le d„m dreptate.

Œntr-adev„r, via˛a social-economic„ Ón Rom‚nia a produs muta˛ii substan˛iale, care au schimbat statutul multor localit„˛i.

Este adev„rat c„ la sf‚r∫itul regimului trecut exista Ón inten˛ie de a se ridica toate centrele la rangul de ora∫, av‚nd Ón vedere c„ s-au creat institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt mediu, au fost dotate cu sisteme sanitare, de asisten˛„ sanitar„, inclusiv la nivelul spitalelor ∫i a∫a mai departe. Dar exist„, Ón marea majoritate a cazurilor care fac ∫i obiectul acestui proiect de lege, exist„ o serie de deficien˛e Ón ceea ce prive∫te standardul de ocupare a popula˛iei, de asigurare a unor venituri care s„ dea locuitorilor acestor a∫ez„ri un nivel de trai adecvat pentru o unitate urban„.

Din p„cate, Ón ultima perioad„ de timp constat„m c„ acest lucru nu s-a realizat Ón Rom‚nia.

Un asemenea proiect de lege noi Ól apreciem ca fiind doar Ónc„ o manifestare a interesului electoral al partidului de guvern„m‚nt.

Nu apreciem ca necesar„ acum ∫i Ón acest an rezolvarea acestei probleme.

Supunem aten˛iei dumneavoastr„ o analiz„ mai responsabil„, punctual„, mai realist„ a fiec„rui caz Ón parte, pentru c„ ve˛i putea constata c„ nu sunt Óntrunite toate condi˛iile Ón acest sens.

Pe de alt„ parte, Puterea, Ón Programul de guvern„m‚nt, ne-a amenin˛at, Ónc„ de la preluarea fr‚ielor conducerii statului, c„ preconizeaz„ modificarea Legii de organizare administrativ-teritorial„ a Rom‚niei, Ón baza c„reia s„ apar„ noi comune, o serie de comune s„ fie ridicate la rangul de ora∫ ∫i a∫a mai departe. Nu s-a Ónt‚mplat acest lucru. Se Ónt‚mpl„ doar asemenea felii care sunt aruncate, pentru a se testa atitudinea celorlalte for˛e politice. Nu consider„m c„, prin aceast„ modificare a statutului unor a∫ez„ri, automat se ajunge ∫i la Ómbun„t„˛irea nivelul de trai din ce Ón ce mai mizerabil al locuitorilor ˛„rii noastre.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 Prin urmare, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, apreciind c„ este vorba de o lege cu caracter pur electoral, nu va sus˛ine adoptarea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc. Domnul Bara.

Fiind la discu˛ii generale, eu, totu∫i, a∫ vrea, domnule pre∫edinte, s„-mi da˛i voie s„ spun c„ aceast„ lege a ap„rut la Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic Ón urma consult„rii absolut a tuturor jude˛elor Ón ultimele 7-8 luni de zile ∫i, pe baza propunerilor f„cute de c„tre jude˛e, Guvernul, prin legea pe care ne-a propus-o nou„ Ón dezbatere, absolut nici o modificare nu a f„cut, ci numai s-a Óncadrat Ón limitele respective. Dar, sigur c„, probabil c„ dac„ m„ Óntreba Ónainte, puteam s„-i r„spund mai u∫or.

Œmbun„t„˛irea organiz„rii administrative a teritoriului ˛„rii este o cerin˛„ real„ a actualei etape de dezvoltare a Rom‚niei, determinat„ de ridicarea gradului de dotare a localit„˛ilor at‚t rurale, c‚t ∫i urbane, de Óndeplinire a condi˛iilor ∫i criteriilor legate de acestea, modernizarea localit„˛ilor rurale venind astfel Ón Ónt‚mpinarea solicit„rilor repetate ale locuitorilor din aceste zone, care au depus eforturi semnificative pentru ridicarea gradului de echipare tehnico-edilitar„, dotare social„ ∫i cultural„ a localit„˛ilor respective. Aici a∫ vrea s„ ar„t, chiar dac„ unii indicatori nu se Óncadreaz„ perfect, totu∫i, cred c„ din marea multitudine ∫i Ón propunerile f„cute de c„tre societ„˛ile ∫i de c„tre comunit„˛ile locale, cred c„ comisia, din acest punct de vedere cel pu˛in, nu a gre∫it.

Acordarea statutului de ora∫ a unor sate care sunt re∫edin˛„ de comun„ ∫i care dispun de un poten˛ial economic ∫i social dezvoltat, capabil s„ func˛ioneze, vine Ón Ónt‚mpinarea Óndeplinirii dezideratelor Programului de guvernare. Organizarea ca ora∫ a unui num„r important de comune care, prin indicatorii cantitativi ∫i calitativi minimali de definire a ora∫elor, prev„zu˛i de lege, se apropie de statutul de localitate urban„, constituie una dintre ac˛iunile prioritare Ón vederea realiz„rii obiectivului fundamental stabilit de pct.9/1 din Programul de guvernare pe perioada 2001-2004, ∫i anume aplicarea unor politici ra˛ionale de dezvoltare ∫i modernizare a localit„˛ilor urbane ∫i rurale.

Totodat„, subliniez faptul c„, potrivit art.20 din Legea administra˛iei publice locale nr.215 din 2001, art.5 din Legea nr.351 din 2001 ∫i art.13 alin.3 din Legea nr.3/2000, sus-men˛ionate, proiectele de lege — ∫i aici a∫ vrea s„ fie aten˛i ∫i colegii no∫tri — care implic„ Ónfiin˛area de noi comune, modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, ora∫elor ∫i jude˛elor, se Ónainteaz„ Parlamentului spre adoptare numai dup„ consultarea cet„˛enilor din unit„˛ile administrativ-teritoriale respective prin referendum.

Domnul secretar Ha∫otti.

V„ mul˛umesc. Doamnelor ∫i domnilor,

Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a doua oar„ ∫i pentru a doua oar„ Ómi exprim marea nedumerire: de ce avem aceast„ manie de a declara Ón permanen˛„ noi municipii, noi ora∫e, noi comune?

Cred c„ nu este c‚tu∫i de pu˛in util. Vom ajunge ca Ón Rom‚nia s„ avem mai multe municipii dec‚t ora∫e, mai multe ora∫e dec‚t comune ∫i mai multe comune dec‚t sate.

Dac„ v„ uita˛i acum pe lista propus„ ∫i dac„ sunte˛i cinsti˛i Ón fa˛a propriilor con∫tiin˛e, ve˛i observa c„ 80%, sau poate mai mult dintre comunele ce urmeaz„ a deveni ora∫e, nici nu ∫ti˛i Ón ce jude˛ se afl„.

Ce c‚∫tig„ rom‚nul, ce c‚∫tig„ cet„˛eanul dac„ tr„ie∫te Óntr-un ora∫ sau Óntr-o comun„? Ce c‚∫tig„ rom‚nul dac„ avem mai multe ora∫e care arat„ absolut rural? Nu este vorba dac„ ne mut„m sau nu ne mut„m la ˛ar„. Este vorba c„ aici declar„m ni∫te comune care nu au nimic de-a face cu urbanismul. ™i, dac„ vre˛i, merge˛i Ón municipii, chiar Ón municipii ∫i ve˛i avea toate ∫ansele s„ nu pute˛i circula cu autoturismul, pentru c„ trebuie s„ face˛i loc oilor, caprelor ∫i g‚∫telor. Toat„ aceast„ ac˛iune, dincolo de aspectul ei politic sau politicianist, are, Ón primul r‚nd, un aspect de c„dere Ón derizoriu, pentru c„ se cade Ón derizoriu c‚nd ne imagin„m c„, dac„ avem mai multe ora∫e, rom‚nul o duce mai bine.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004

V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale mai sunt alte observa˛ii? Domnul Dobre. V„ rog, pe scurt!

Doamnelor ∫i domnilor,

Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal nu este de acord cu acest proiect de lege, motivat de faptul c„: 1. sunt comune care nu Óndeplinesc criteriul de popula˛ie — au mai pu˛in de 5.000 de locuitori; 2. sunt comune, marea majoritate, care nu Óndeplinesc indicatorii calitativi, de exemplu re˛ele de canalizare Óntre 1 ∫i 5%. Singurul motiv pentru care Guvernul are aceast„ ini˛iativ„ este interesul politic Ón preajma alegerilor generale locale.

Dac„ vre˛i, Ón aceast„ logic„, Guvernul, mai Ón glum„, mai Ón serios, ar fi trebuit s„ vin„ cu un proiect de lege prin care declar„ toate comunele mai mari de 5.000 de locuitori ora∫e. ™i, astfel, Óndeplineam unul dintre îvisurile de aur“ ale regimului trecut.

f n, Óns„, s„ remarc c„ prin aceast„ schimbare de categorie, comunele respective nu mai pot accesa Programul SAPARD, iar taxele ∫i impozitele locale vor cre∫te. Singurul c‚∫tig va fi, probabil, la retribu˛ia primarului ∫i a func˛ionarilor din prim„rie.

Œn leg„tur„ cu referendumurile care au avut loc, amintindu-mi de referendumul constitu˛ional, permite˛i-mi s„ am mari rezerve asupra rezultatului lor.

Av‚nd Ón vedere Ónc„ o dat„ c„ acest proiect de lege nu are dec‚t un caracter electoral ∫i nu ˛ine seama de realit„˛ile comunit„˛ilor respective, Partidul Na˛ional Liberal nu-l va vota.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Œnchidem dezbaterile generale ∫i trecem la dezbaterea pe puncte a legii.

Referitor la titlul legii: Lege privind declararea ca ora∫e a unor comune.

Comisia a propus un alt text. Dac„ sunt observa˛ii la textul propus de comisie? Nu sunt.

- Votat Ón unanimitate.

Art.1. Urm„ri˛i raportul comisiei.

Sunt observa˛ii?

V„ rog!

Domnule pre∫edinte,

La art.1 alin.2, pentru ca s„ nu c„dem Ón ridicol, trebuie s„ respect„m normele gramaticale rom‚ne∫ti. îDenumirea ∫i componen˛a comunelor declarate ora∫e sunt prev„zute Ón anexa care face parte integrant„ din prezenta lege“ — f„r„ virgul„. Virgula nu se pune ca ∫i cum se trage brazda pe c‚mp.

Corect! Domnul Oltean.

Œng„dui˛i-mi mai Ónt‚i s„ ne Ónsu∫im propunerea distinsului nostru coleg ∫i pe urm„ Óng„dui˛i-mi s„-mi exprim un punct de vedere Ón calitatea mea de deputat ∫i de membru al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Œn aceast„ calitate, am f„cut, Ón timpul dezbaterii, o propunere privind neincluderea Ón anexa la proiectul de lege a comunei Miercurea Sibiului, pentru a fi declarat„ ca ora∫.

O s„-mi permit s„ motivez de ce am f„cut acest amendament.

Domnule pre∫edinte, numai o secund„!

Nu ar fi bine s„ interveni˛i atunci c‚nd ajungem la anexa, la punctul respectiv?

## **Domnul Ioan Oltean:**

Nu, domnule pre∫edinte, pentru c„ se impune o modificare la art.1, Ón sensul elimin„rii jude˛ului Sibiu din con˛inutul art.1. De aceea se impune s„ fac interven˛ia aici. Automat, dac„ se va admite aceast„ propunere, va fi eliminat„ ∫i comuna Miercurea Sibiului din anexa la acest proiect de lege.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn data de 20 noiembrie anul trecut, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic se pronun˛a, cu o singur„ ab˛inere, deci aproape Ón unanimitate, asupra propunerii legislative de transformare a comunei Miercurea Sibiului Ón ora∫, Ón sensul de a o respinge, pentru c„ s-a constatat c„ nu sunt Óndeplini˛i indicatorii prev„zu˛i de c„tre Legea nr.351/2001, indicatori minimali,cantitativ ∫i calitativ, pentru ca aceast„ localitate s„ fie trecut„ Óntr-un rang superior — acela de ora∫.

Raportul a fost Ónaintat Biroului permanent ∫i a fost de mai multe ori pe ordinea de zi, raport, repet, de respingere a propunerii legislative respective.

Ulterior, primind proiectul Guvernului, Ón lista anex„ la acest proiect de lege s-a reg„sit ca propunere trecerea localit„˛ii Miercurea Sibiului din rangul de comun„ Ón cel de ora∫.

Am sus˛inut Ón fa˛a plenului comisiei men˛inerea raportului ∫i a votului exprimat la vremea respectiv„, cu argumente care sunt absolut temeinice, ∫i anume c„ absolut nici unul dintre indicatorii minimali, cantitativi ∫i calitativi, prev„zu˛i de c„tre Legea nr.351 nu sunt Óndeplini˛i.Absolut nici unul! Unul dintre ini˛iatori a prezentat Ón fa˛a comisiei o adres„ semnat„ de c„tre prefectul jude˛ului, de c„tre pre∫edintele consiliului jude˛ean…

Domnule pre∫edinte,

Mi-ar face pl„cere dac„ a∫ vorbi Óntr-o sal„ unde sunt

- ∫i ascultat.

Da.

Stima˛i colegi,

V-a∫ ruga s„-l ascult„m pe colegul nostru, da? V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004

Spuneam c„ a fost prezentat„ Ón fa˛a comisiei o adres„ semnat„ de c„tre prefectul jude˛ului Sibiu, de c„tre pre∫edintele consiliului jude˛ean ∫i de c„tre directorul Direc˛iei statistice jude˛ene, Ón care se preciza c„ popula˛ia comunei Miercurea Sibiului ar fi de 5.085 de locuitori ∫i, Ón felul acesta, ar fi Óndeplinit unul dintre criteriile cantitative ce se referea la popula˛ie.

De∫i Ón anuarul statistic Óntocmit Ón urma recens„m‚ntului se prevedea c„ Ón comuna Miercurea Sibiului exist„ un num„r de locuitori de 4.063, aceast„ adres„ a fost luat„ Ón considerare de c„tre reprezentantul Guvernului ∫i de c„tre membrii comisiei ∫i a determinat schimbarea radical„ a punctului de vedere Ón privin˛a trecerii comunei Miercurea Sibiului din rangul de comun„ Ón cel de ora∫.

Œntruc‚t eram absolut convins c„ respectiva adres„ este un fals, m-am adresat pre∫edintei Institutului Na˛ional de Statistic„, care ne-a comunicat, domnule pre∫edinte ∫i doamnelor ∫i domnilor colegi, c„ popula˛ia real„ a comunei Miercurea Sibiului este de 4.062 de locuitori, popula˛ie rezultat„ Ón urma recens„m‚ntului efectuat anul trecut.

Iat„ c„ nici cel mai important indicator, cel care se refer„ la popula˛ie, nu este Óndeplinit. Nu mai vorbesc de ceilal˛i indicatori care sunt departe de indicatorii minimali solicita˛i a fi Óndeplini˛i prin Legea nr.351/2001.

Œn opinia mea, domnule pre∫edinte, nu exist„ absolut nici un element care s„ justifice ca aceast„ comun„ s„ fie trecut„ Ón rangul de ora∫.

Vreau s„ v„ spun — ∫i o fac cu toat„ sinceritatea — c„ la nivelul comisiei s-a manifestat foarte mult„ indulgen˛„ Ón privin˛a propunerilor pe care foarte mul˛i parlamentari le-au f„cut ∫i, acolo unde o parte dintre indicatori au fost Óndeplini˛i, iar o parte neÓndeplini˛i, comisia a manifestat o disponibilitate foarte mare ∫i a luat Ón considerare aspectul pozitiv al necesit„˛ii trecerii unei comune Óntr-un rang superior. Dar mi se pare absolut sfid„tor, mi se pare absolut de neacceptat ca o localitate care nu Óndepline∫te minimul dintre indicatorii prev„zu˛i Ón lege, nici m„car cel al popula˛iei — ∫i v„ rog s„ re˛ine˛i c„ este prima excep˛ie pe care comisia o face Ón ce prive∫te transformarea unei comune Ón ora∫ neav‚nd Óndeplinit indicatorul de popula˛ie —, s„ fie s„ltat„ Ón rangul de ora∫.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule Ciuperc„,

V-a∫ ruga mai sintetic; altfel, ne prinde seara aici.

## Stima˛i colegi, Domnule pre∫edinte,

Foarte pe scurt, am s„ v„ spun c„ Ón secolul XIX, spre sf‚r∫it, Partidul Liberal era promotorul teoriei formelor f„r„ fond: s„ facem teatru na˛ional, de∫i nu

aveam dramaturgie na˛ional„; s„ facem oper„, de∫i nu aveam o oper„ na˛ional„; s„ facem institu˛ii, pentru c„ ele pe parcursul evolu˛iei societ„˛ii rom‚ne∫ti se umplu de fond.

Aceast„ pozi˛ie era extraordinar„. Ea viza faptul c„ valorile se nasc oriunde ∫i liberalii erau cei care promovau la sf‚r∫itul secolului al XIX-lea un Ónv„˛„m‚nt modern — s„ facem licee peste tot, pentru c„ valorile se extrag ∫i din mediile joase ∫i copiii ˛„ranilor au acces la ∫coal„.

Promovarea vie˛ii urbane este un lucru extraordinar ∫i noi to˛i dorim acest lucru. Rom‚nia are o problem„ Ón aceast„ privin˛„. Promovarea vie˛ii urbane Ónseamn„ s„ nu fotografiem situa˛ia unei localit„˛i la un anumit moment. Ce vreau s„ v„ spun? Nici unul din criterii — num„rul de hidran˛i pe str„zi, re˛elele de ap„, toate sunt importante —, dar nici unul nu este un criteriu de dec„dere. Œnc„ ceva: fenomenele de descentralizare politic„, administrativ„, financiar„ creeaz„ Ón jurul acestor centre, care devin zone urbane, creeaz„ poli de atractivitate pentru mediul de afaceri, pentru dezvoltarea institu˛ional„. ™i Ónc„ ceva: programele Uniunii Europene, Programul SAMTID este destinat Ón exclusivitate ora∫elor mici ∫i mijlocii. Este un program care promoveaz„ via˛a urban„ ∫i un temei juridic pe care l-am folosit ∫i Ón comisie ∫i pe care toat„ lumea l-a acceptat.

Art.4 din Legea nr.351/2001 vorbe∫te despre faptul c„ Ón localit„˛ile — comune, Ónc„ — situate la o distan˛„ de circa 30-40 km de alte localit„˛i urbane, cu prec„dere se vor ini˛ia m„suri care s„ promoveze Óndeplinirea condi˛iilor pentru ridicarea Ón rang a acelor localit„˛i. Miercurea Sibiului este la circa 30 km de Sebe∫ ∫i 35 km, dup„ aprecierile celor care locuiesc Ón zon„, de Sibiu.

Eu consider — ∫i comisia a apreciat — aceste argumente, iar promovarea vie˛ii urbane este Ón istorie obiectiv liberal. Œn actualitate, este obiectiv socialdemocrat ∫i este obiectiv european.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Guvernul. Pozi˛ia dumneavoastr„.

Guvernul Ó∫i men˛ine punctul de vedere ∫i credem c„ este chiar foarte bun„ pentru ˛ar„ votarea acestui proiect, care ne d„ dreptul s„ accedem la fondurile europene care, a∫a cum bine probabil ∫ti˛i, se ridic„ la miliarde de dolari.

Œn ideea Ón care Ón anul 2007, Rom‚nia — nu neap„rat un partid politic — va adera la Uniunea European„, aceste por˛i deschise pentru ora∫ele noastre vor Ónsemna fonduri suplimentare ∫i vor Ónsemna posibilitatea de a ne dezvolta Ón continuare. Dac„ vom ˛ine u∫ile Ónchise, Ón nici un caz aceste localit„˛i, c„ sunt comune sau ora∫e, nu se vor dezvolta. Credem Ón necesitatea vot„rii acestui proiect.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, v„ rog, drept la replic„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004

Nu v-a pronun˛at numele.

## Domnule pre∫edinte,

Este necesar s„ precizez c„ trecerea unor localit„˛i Óntr-un rang superior nu poate constitui un motiv de t‚rguial„. Avem o lege care prevede Ón mod expres, Óntrun articol cu caracter imperativ, care sunt criteriile pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ o localitate. Nu ne putem t‚rgui dup„ pozi˛ia geografic„, dup„ interesul pe care-l manifest„ un parlamentar sau altul.

De aceea, eu Óntreb chiar ∫i pe distinsul meu coleg Ciuperc„, care Ón 11 noiembrie s-a pronun˛at Ómpotriva acestei propuneri legislative, a votat Ómpotriv„. Œntre timp, nu s-a modificat nici un element din propunerea legislativ„ ∫i a votat pentru.

Iat„ c„ nu putem s„ judec„m cu dou„ unit„˛i de m„sur„, dup„ momentele diferite Ón care suntem pu∫i Ón situa˛ia de a elabora judec„˛i.

Eu cred c„ unde este lege nu este tocmeal„.

Aici avem o lege ∫i ea trebuie s„ fie respectat„, indiferent cine este cel care vine cu o propunere sau alta, de trecere a unei comune dintr-un rang inferior Óntrunul superior.

De aceea, Ómi men˛in punctul de vedere ∫i cred c„ nu este nici un argument care s„ sus˛in„ adoptarea acestei propuneri legislative.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

Trebuie s„ Ónchidem aceste discu˛ii. Comisia a stabilit, punctele de vedere le-am ascultat.

Œmpotriv„? 33 de voturi.

Votat conform amendamentului comisiei.

Alin. 2. Dac„ sunt observa˛ii la alin.2? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Anexa. La anex„?

V„ rog, domnule Bruda∫cu!

## Domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere faptul c„ s-a Óncercat prin recurs la fals ∫i uz de fals s„ se dea form„ ∫i con˛inut acestei anexe, av‚nd Ón vedere faptul c„ se Óncearc„ s„ se legalizeze acest act prin aprobarea acestui proiect de lege, eu doresc s„ se ˛in„ cont de observa˛iile pertinente, argumentate ale pre∫edintelui comisiei ∫i, prin urmare, s„ se scoat„ comuna care nu Óntrune∫te criteriul de popula˛ie — este vorba de comuna Miercurea Sibiului — ∫i, pe de alt„ parte, observ un alt element foarte important: eu ∫tiu c„ orice ora∫, Ón orice ˛ar„ civilizat„ ∫i dezvoltat„, beneficiaz„ nu de sate componente — acela

nu mai este ora∫ —, ci beneficiaz„ de cartiere. Dumneavoastr„ considera˛i c„ se poate pune semnul egal Óntre sate ce apar˛in ora∫ului ∫i cartierele unui ora∫? Dac„ este a∫a, asigura˛i ∫i mijloace de transport ∫i celelalte facilit„˛i de tip urban sau este pur ∫i simplu o form„ f„r„ fond acuzat„ Óntr-o interven˛ie anterioar„?

Comisia? V„ rog s„ da˛i un r„spuns.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur c„ exist„ o lege, Legea nr.2 din 1968 cu privire la organizarea localit„˛ilor.

Aceste sate exist„ la ora actual„ Ón tot ce Ónseamn„ zonele preurbane ∫i zonele preor„∫ene∫ti, peste tot exist„ asemenea localit„˛i, nu cartiere ale ora∫ului respectiv, ∫i Ón Fran˛a, ∫i Ón Germania. Aceste localit„˛i, cu timpul devin de fapt re∫edin˛e, adic„ locuri unde nu se construie∫te nici industrie, nu se face nici parte economic„, ci devin ni∫te zone reziden˛iale. Aceste sate se g‚ndesc s„ fie alipite de c„tre viitoarele ora∫e ∫i sunt la ora actual„, comunele respective, tocmai pentru a crea acele 3 zone distincte: zona urban„, zona preurban„ ∫i zona preor„∫eneasc„.

Sigur, sunt probleme de specialitate ∫i, de aceea, eu propun, domnule pre∫edinte, s„ se aprobe ∫i aceast„ anex„ exact a∫a cum s-a propus de c„tre comisie.

Œn leg„tur„ cu mult discutata Miercurea Sibiului, s„ ∫ti˛i c„ nu e momentul, c‚nd am respins-o, Ón noiembrie, aceast„ situa˛ie, am respins-o din motive c„ nu exista, cel pu˛in din datele de la dosar, num„rul de popula˛ie.

Œn urma noilor date din statistic„ ∫i Ón urma noilor argumente prezentate de c„tre ini˛iator, din acest motiv a fost cuprins„ Ón anex„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Trecem la pct.3 din raport, jude˛ul Arad, comuna Pecica,care va deveni ora∫, ∫i se elimin„ alin.2, S‚ntana, care a fost declarat„ ora∫ Óntr-o lege special„.

Cine este pentru raportul comisiei Ón varianta amendamentelor admise? V„ rog s„ num„ra˛i. 82 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 27 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt. Amendament votat.

Dac„ sunt texte de modificat? Comisia n-a avut nici un fel de modificare. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i.

Votat Ón unanimitate.

Comisia n-a avut nici un fel de observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

**Gorj.**

Comisia n-a avut nici un fel de observa˛ii? Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004

Comisia n-a avut nici un amendament. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu.

Votat Ón unanimitate.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Comisia propune eliminarea acesteia. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i alte observa˛ii? Nu sunt.

Se admite amendamentul comisiei.

Comisia n-a avut observa˛ii. Unanimitate.

## **Sibiu.**

Dac„ sunt observa˛ii Ón leg„tur„ cu acesta?

Voturi Ómpotriv„? 81 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Amendamentul a fost respins.

™i, Ón sf‚r∫it, **Oltul.**

Comisia a propus Ónfiin˛area ora∫ului Potcoava. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul de lege aprob„rii votului final. Urm„torul proiect, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea G„rzii Financiare.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci?

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea G„rzii Financiare, varianta adoptat„ de c„tre Senat.

Œn cursul dezbaterilor, Ón comisie s-au f„cut o serie de amendamente de natur„ s„ aduc„ un plus de precizie Ón ce prive∫te atribu˛iile G„rzii Financiare, a drepturilor personalului acesteia ∫i pentru actualizarea denumirii unor institu˛ii cu care Garda Financiar„ are rela˛ii de colaborare ∫i informare. Toate aceste amendamente se g„sesc Ón raportul comisiei. A∫adar, supunem spre adoptare ∫i dezbatere acest proiect de lege cu modific„rile care s-au f„cut Ón comisie. Fiind Ón procedur„ de urgen˛„, propun timp total de dezbatere 20 de minute, un minut pentru fiecare interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc.

S„ aprob„m Ónt‚i timpii propu∫i. Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

S-au aprobat timpii de urgen˛„. Din partea Guvernului?

**Domnul Marin Popescu** — _secretar de stat la_

_Autoritatea Na˛ional„ de Control_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La promovarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2003 s-a avut Ón vedere, Ón principal, constituirea G„rzii Financiare ca institu˛ie public„ cu structur„ proprie care s„ exercite atribu˛iile autorit„˛ii publice Ón domeniile controlate. Organizarea ∫i func˛ionarea acestei institu˛ii de control Ón subordinea unei autorit„˛i special create are Ón vedere o supraveghere direct„ mult mai atent„ ∫i cu stricte˛e, determinat„ de specializarea acestei autorit„˛i cu scopul expres de Ómbun„t„˛ire a calit„˛ii ∫i eficien˛ei actului de control, de depistare ∫i Ónl„turare a actelor ∫i faptelor de evaziune ∫i fraud„ fiscale, pentru asigurarea unui climat economic s„n„tos care s„ favorizeze realizarea obiectivelor Ón procesul de integrare european„.

Garda Financiar„ este organizat„ pentru prima dat„ ca o institu˛ie cu personalitate juridic„, av‚nd toate drepturile ∫i prerogativele conferite de aceasta. Urgen˛a legifer„rii acestei activit„˛i este determinat„ de necesitatea reglement„rii structurilor preluate de Autoritatea Na˛ional„ de Control, potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003, ∫i de eliminare a paralelismelor subordon„rii actului de control, exercitat Ón prezent de Garda Financiar„, care func˛ioneaz„ ca structur„ inclus„ Ón Ministerul Finan˛elor Publice, f„r„ Óns„ a avea personalitate juridic„.

Amendamentele introduse de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci sunt sus˛inute ∫i de noi, oferindu-se Ón acest mod un control cu adev„rat operativ ∫i inopinant, dar ∫i cu finalitate.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

La dezbateri generale dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Articolul unic. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 1 alin.3. Comisia a modificat textul ini˛ial. Dac„ sunt observa˛ii la acesta? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

La pct.2 din raport, observa˛i art.3 alin.1. Comisia a modificat acesta.Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Adoptat Ón unanimitate.

Art. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 3 din lege ∫i din raport. Sunt obiec˛iuni la pct.5? Cred c„ e o gre∫eal„ aici… alin. 1 care va avea alt cuprins. Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

La art.13 alin.1, pct.4 din raport. Sunt obiec˛iuni? Votat Ón varianta comisiei.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 Capitolul I. Sunt obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Art. 1, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate cu modific„rile aduse Ón amendamentul admis.

Art. 2 ∫i 3, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Art. 2 din ordonan˛„. Sunt obiec˛iuni la alin.1 ∫i 2? Nu sunt.

Votate Ón unanimitate. Art. 3. Sunt obiec˛iuni? Comisia n-a avut. Votat Ón unanimitate. Alin. 2, art.3. Sunt obiec˛iuni? Votate Ón unanimitate. Alin. 3 ∫i 4. Sunt obiec˛iuni? Votate Ón unanimitate. Capitolul II. Titlul capitolului, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate. Art. 4 alin.1 cu pct.a), b), c), d), dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate. Alin. 2 la pct.4. Sunt obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. Art. 5. Observa˛i pct.2 din raport. Comisia a modificat

art.1. Sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate. Alin. 2 din art.5. Sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Alin. 3, 4 ∫i 5. Sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.

Capitolul III. Titlul capitolului, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, V„ rog s„ m„ scuza˛i, domnule pre∫edinte.

Am o rug„minte, nu am fost atent pu˛in ∫i am omis din legea, care fost Ónainte, transformarea unor comune Ón ora∫e: jude˛ele Suceava, Timi∫ul ∫i Vasluiul. V„ rog frumos s„ supune˛i plenului Camerei aprobarea ∫i a modific„rilor de la cele 3 jude˛e. Œmi cer scuze!

Da. E Ón regul„. M„ ierta˛i! De acord.

Domnule pre∫edinte,

Totu∫i suntem Ón Parlamentul Rom‚niei unde suntem coordona˛i de reguli ∫i de proceduri stabilite prin regulamente.

Corect!

Proiectul de lege a fost aprobat pe articole, votul final este altceva ∫i dumneavoastr„ ∫ti˛i ce Ónseamn„ votul final. Supunem la vot final ceea ce am discutat pe articole p‚n„ Ón momentul de fa˛„. Pre∫edintele comisiei nu este prezent aici la dezbatere, v„ rug„m s„ chema˛i pre∫edintele comisiei s„-∫i expun„ punctul de vedere, s„ supune˛i plenului, eventual la revenire, care ∫i a∫a este oricum Ón afara regulamentului, dar nu facem acte de conjunctur„ aici. Fiecare ne trezim Ón orice moment, ∫ti˛i mai am eu un articol pe care trebuia s„-l adopt„m.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 De aceea suntem parlamentari, s„ fim prezen˛i cel pu˛in la ceea ce ne intereseaz„; dac„ nu am f„cut-o suport„m consecin˛ele; deci nu facem din Parlament un for de conjunctur„, unde fiecare venim Ón orice moment ∫i dezbatem, dup„ ceea ce apreciem de cuviin˛„ c„ ar trebui s„ fie f„cut.

Deci, Ón primul r‚nd, trebuie ca pre∫edintele comisiei s„ vin„ ∫i s„ certifice cele spuse; Ón al doilea r‚nd, s„ supune˛i plenului revenirea, pentru c„ nu putem trece de la un punct la altul al ordinii de zi.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

De acord.

## **Domnul Radu Liviu Bara:**

Domnule pre∫edinte,

Da˛i-mi voie! Domnul Boc a lipsit din sal„ pu˛in; d‚nsul vine ∫i pleac„. Asta este realitatea.

Deci, eu vreau s„ spun domnului Boc c„ eu am sus˛inut aceast„ lege, eu am sus˛inut anexa, nu pre∫edintele comisiei. Eu am fost cel care am fost la microfon. Probabil c„ d‚nsul, plec‚nd s„ dea informa˛ii pe coridoare, poate nu a fost atent. Deci eu am fost cel care am sus˛inut legea. ™i mi-am cerut scuze, datorit„ faptului c„ cele dou„ legi… Pute˛i s„ bate˛i, doamna coleg„, din palme, bate˛i din picioare, c„ eu cred c„ bate˛i mai bine din picioare dec‚t din palme.

™i eu de aceea mi-am cerut scuze, sigur, Ón m„sura Ón care plenul va fi de acord sau nu va fi de acord, asta este cu totul alt„ treab„; deci e un raport care a trecut prin comisie. To˛i colegii din comisie ∫tiu, cele dou„ pagini, asta a fost o sc„pare. Asta este problema, nu e vorba de pre∫edinte, de vicepre∫edintele comisiei. S„ ∫ti˛i c„ la noi Ón comisie noi ne Ón˛elegem, domnule Boc, chiar dac„ nu v„ convine.

Da. V„ rog!

nu suntem la ∫edin˛a P.S.D.-ului. Aici suntem Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i trebuie s„ respect„m regulile ∫i procedurile instituite.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Da. Stima˛i colegi,

Ca s„ Ónchidem acest incident, v-a∫ ruga s„ vot„m revenirea la anex„, la ultimele 3 puncte, pentru a Ónchide acest text.

Cine este pentru revenirea la vot la acest puncte? V„ rog s„ num„ra˛i. 76 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 30 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Revenim deci la cele 3 puncte ∫i v„ supun aprob„rii votarea anexei cu jude˛ele Suceava ∫i Timi∫. La Vaslui se propune eliminarea, de ast„ dat„.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 76 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 28 de voturi Ómpotriv„.

- Ab˛ineri? O ab˛inere. Votat.

™i, ultimul punct, Vasluiul. Se elimin„ acest punct.

Comisia propune aceasta, pentru c„ ∫i comuna

Murgeni a fost declarat„ ora∫ printr-o alt„ lege special„. Cine este pentru respingere? V„ mul˛umesc. 76 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 23 voturi Ómpotriv„.

- Ab˛ineri? O ab˛inere.

Votat textul.

Trecem mai departe la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 25/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere ∫i a perioadelor de odihn„ ale conduc„torilor vehiculelor care efectueaz„ transporturi rutiere. E procedur„ de urgen˛„ ∫i v-a∫ ruga s„…

V„ rog, domnule Boc! Procedur„.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Trebuie s„-i reamintesc domnului Bara c„ domnul pre∫edinte Olteanu, eu am fost prezent aici, a prezentat raportul comisiei. Dumneavoastr„ a˛i prezentat raportul comisiei?

Da. Eu am sus˛inut legea. Am sus˛inut legea, am spus.

Atunci spune˛i adev„rul! Haide˛i, domnule Bara, suntem Óntr-un for public ∫i este p„cat c„ sunte˛i om b„tr‚n ∫i min˛i˛i. Este p„cat de acest lucru. ™i v„ rog s„ nu mai induce˛i Ón eroare colegii. Deci pre∫edintele comisiei a prezentat raportul, pentru c„ am fost aici, dumneavoastr„ a˛i intervenit la diverse puncte, de ce nu a˛i intervenit ∫i la acest punct la momentul potrivit? A face din Parlament un for Ón care fiecare venim s„ ne sus˛inem interesele dup„ cum le crede de cuviin˛„, aici

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnainte de a intra pe fondul dezbaterii a∫ dori s„ invoc, domnule pre∫edinte, o problem„ de procedur„. Œn ce sens? Potrivit Constitu˛iei revizuite, una dintre Camerele Parlamentului are ultimul cuv‚nt, adic„ este Camera decizional„. Potrivit regulilor stabilite de c„tre noi, din acest punct de vedere, pentru acest proiect de lege, Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor. Acest lucru este recunoscut explicit de c„tre colegii no∫tri de la comisie ∫i trebuie s„ apreciem acest lucru, colegii de la Comisia pentru industrie ∫i servicii, care spun, Ón penultimul paragraf, îpotrivit prevederilor art.75 din Constitu˛ia Rom‚niei, proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor“. Deci o dat„ recunoscut acest lucru, competen˛a decizional„ apar˛ine Camerei Deputa˛ilor, de drept proiectul de lege trebuie trimis prima dat„ spre dezbatere ∫i adoptare la Senat.

Œn aceste condi˛ii, noi putem fi Camer„ decizional„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 Deci, domnule pre∫edinte, potrivit Constitu˛iei, trebuie s„ trimitem acest proiect de lege la Senat pentru dezbatere, urm‚nd a reveni la Camera Deputa˛ilor, unde noi, Ón calitate de Camer„ decizional„, vom avea ultimul cuv‚nt. Am procedat la fel ∫i cu proiectul de Lege privind voluntariatul Ón armat„, pe care l-am trimis la Senat. Apreciind c„ noi suntem Camera decizional„, deci va trebui s„ proceda˛i Ón consecin˛„.

Este vorba de Ordonan˛a Guvernului nr. 25/2004, deci este vorba de un proiect de aprobare a unei ordonan˛e dup„ revizuirea Constitu˛iei. Constitu˛ia a intrat Ón vigoare Ón 29 octombrie, e vorba de o ordonan˛„ de Guvern din perioada lunii ianuarie, nr. 25/2004, deci nu exist„ nici un alt argument legal ∫i constitu˛ional pentru a nu trimite proiectul de lege la Senat ∫i a-l dezbate noi, ca ∫i Camer„ decizional„, dup„ ce forul respectiv Ól va fi dezb„tut ∫i adoptat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Da. Proiectul de lege, Ón asemenea condi˛ii, trebuie retras de pe ordinea de zi ∫i trimis la Senat. Este clar acest lucru.

V„ rog!

## Domnilor colegi,

Noi cerem scuze, Ón numele comisiei, pentru aceast„ gre∫eal„, dar totodat„ nu ne asum„m Óntreaga r„spundere, pentru c„ a fost repartizat acest proiect de lege ∫i consider„m c„ ar fi util totu∫i ca cei care repartizeaz„ proiectele de lege s„ fie pu˛in mai aten˛i. Œntr-adev„r, suntem la Ónceput de sesiune, cu Constitu˛ia schimbat„ ∫i s-a produs o gre∫eal„.

V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.

## Stima˛i colegi,

Cred c„ ar fi bine s„ vot„m acest lucru ca s„ nu fie nici un fel de problem„.

Cine este pentru retrimiterea la Senat a acestui proiect de lege? V„ mul˛umesc.

Unanimitate.

Urm„torul proiect, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2003 pentru aprobarea demar„rii de c„tre Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia a procedurii de negociere cu o singur„ surs„, cu firma _Bechtel International Inc._ Ón vederea Óncheierii contractului de proiectare, construire ∫i finan˛are a autostr„zii Bra∫ov— Cluj—Bor∫.

Comisia pentru industrie ∫i servicii? Este procedur„ de urgen˛„. Ar trebui s„ fie?

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru industrie ∫i servicii a fost sesizat„ cu adresa nr. 752/03.02.2004, pentru avizare ∫i dezbatere, Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a

Guvernului nr. 120 din 2003 pentru aprobarea demar„rii de c„tre Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia —S.A. a procedurii de negociere cu o singur„ surs„, cu firma _Bechtel International Inc._ Ón vederea Óncheierii contractului de proiectare, construire ∫i finan˛are a autostr„zii Bra∫ov—Cluj—Bor∫.

Œn Ordonan˛a Guvernului nr. 16 din 1999 privind aprobarea programului prioritar de construc˛ia a autostr„zilor ∫i a drumurilor na˛ionale cu 4 benzi de circula˛ie, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 1 din 2002 ∫i prin Legea nr. 451 din 2003, este prev„zut„ realizarea autostr„zii Bor∫ — Oradea — ClujNapoca — T‚rgu Mure∫ — Bra∫ov. Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.363 din 18 noiembrie 2003 au fost aproba˛i indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investi˛ii, Autostrada Bra∫ov—T‚rgu Mure∫—Cluj—Oradea astfel: valoarea investi˛iei — 3.433.150.000 euro, lungime — 415 km ∫i durata investi˛iei — 9 ani.

Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul S.U.A. au semnat o declara˛ie de inten˛ii pentru cooperarea Ón domeniul transporturilor Ón vederea demar„rii unui amplu program pentru finan˛area construirii de autostr„zi pentru o perioada c‚t mai scurt„.

Fa˛„ de interesul manifestat de Guvernul Rom‚niei, firma _Bechtel International Inc._ , Ón asociere cu _Firma N.K._ , a supus examin„rii Guvernului o propunere av‚nd ca obiect conlucrarea Ón vederea construirii de autostr„zi Ón Rom‚nia ∫i asigurarea sprijinului pentru ob˛inerea finan˛„rii de la institu˛iile financiare interna˛ionale.

Prin Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2003 se propune demararea procedurii de negociere cu o singur„ surs„ pentru realizarea acestei autostr„zi. Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului a fost avizat„ favorabil de Consiliul Legislativ cu avizul nr. 1.601 din 18 noiembrie 2003.

Fiind procedur„ de urgen˛„, v-a∫ ruga s„ propune˛i timpii.

Propun 10 minute pentru dezbateri ∫i 3 minute pentru interven˛ii, dac„ sunt, av‚nd Ón vedere importan˛a problemei.

V„ mul˛umesc.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? 2 ab˛ineri. V„ rog! Pofti˛i!

Doamna Anca Boagiu. O l„s„m pe doamna, Ón semn de polite˛e.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Ne afl„m Ón fa˛a unui proiect de ordonan˛„ de urgen˛„ care de data aceasta, ∫i de data aceasta, Óntr-o anumit„ conjunctur„ extrem de sensibil„ pentru Rom‚nia, respectiv aceea a scandalurilor generate de adop˛iile interna˛ionale, risc„ s„ genereze un nou scandal interna˛ional. ™i am s„ v„ aduc c‚teva argumente Ón sus˛inerea celor men˛ionate anterior.

Deja oficialii europeni au avut nenum„rate declara˛ii vizavi de acest proiect, proiect pe care Ól pun sub semnul Óntreb„rii, Ón contextul negocierilor pentru aderarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Unul dintre motivele pentru care risc„m s„ gener„m un nou scandal a fost deja men˛ionat de unul dintre diploma˛ii europeni care a avertizat c„ situa˛ia creat„ Ón Rom‚nia prin Óncredin˛area construirii acestei autostr„zi din surs„ unic„, pune Ón pericol ∫ansele Rom‚niei de a ob˛ine statutul de economie de pia˛„ func˛ional„ din partea Uniunii Europene, care este de altfel un testcheie Ón vederea ader„rii.

Œn acela∫i timp, Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia ∫i-a asumat, prin acorduri interna˛ionale, dezvoltarea re˛elei transeuropene, din nou Uniunea European„ are o temere legat„ de modul Ón care aceast„ autostrad„ va fi finan˛at„.

La nivel european exist„ finan˛are pentru dezvoltarea re˛elei transeuropene. Ce se va Ónt‚mpla Ón cazul Ón care pe partea de vest a ˛„rii sunt construite simultan dou„ autostr„zi? Dou„ autostr„zi, dintre care cea de-a doua din punct de vedere al rentabilit„˛ii nu se justific„.

Acum, eu pot s„ Ón˛eleg, noi putem s„ Ón˛elegem faptul c„ suntem ∫i Ón fa˛a unei Ón˛elegeri pe care o avem cu Guvernul Statelor Unite, dar cred c„ pozi˛ia noastr„ trebuie s„ fie c‚t se poate de ferm„ ∫i de tran∫ant„, stabilind clar direc˛ia Ón care noi ne Óndrept„m ∫i g‚ndindu-ne cu mult„ celeritate la momentul Ón care ne afl„m.

Practic, Ón conjunctura interna˛ional„ politic„, suntem Ón aceea∫i situa˛ie Ón care suntem cu adop˛iile. Avem alegeri parlamentare la nivel european, vor fi atacuri, avem ni∫te

acorduri pe care noi ni le-am asumat ∫i pe care trebuie s„ le respect„m.

Œn acela∫i timp, tot Uniunea European„ consider„ c„ aceast„ procedur„ este lipsit„ de transparen˛„ ∫i c„ deseori lipsa de transparen˛„, precum ∫i corup˛ia au fost men˛ionate, de altfel, ca obstacole Ón calea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

™i eu v„ mul˛umesc.

A∫ ruga, Ónainte de a da cuv‚ntul celorlal˛i colegi, pe ∫efii grupurilor parlamentare s„ invite colegii Ón sal„ pentru vot.

Domnule Popa,

Trei minute, v-a∫ ruga s„ v„ Óncadra˛i Ón termenul stabilit.

V„ rog!

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am considerat ∫i consider„m de maxim„ importan˛„ pentru Rom‚nia articularea infrastructurii de transport rutier de la noi cu cea de foarte bun„ calitate din Europa. Cu at‚t mai mult, cea a autostr„zilor din Rom‚nia.

Œn acest sens, ne-am f„cut o datorie de onoare Ón a urm„ri ∫i accelera traducerea Ón fapt a Programului prioritar de construc˛ie a autostr„zilor din Rom‚nia. G„sim de cuviin˛„ s„ subliniem o dat„ Ón plus c„ dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie s„ urmeze sensul de dezvoltare a rela˛iilor economice ale Rom‚niei spre Comunitatea European„. Tocmai de aceea, tronsonul de autostrad„ Bor∫ — Oradea — Bra∫ov este unul de importan˛„ capital„ pentru rom‚ni. Fie ∫i dac„ lu„m Ón calcul doar dezvoltarea exploziv„ de-a lungul ei. Sau certitudinea faptului c„ Óntotdeauna investi˛iile str„ine vin doar p‚n„ la cap„tul autostr„zii.

Este ∫i una din ra˛iunile pentru care la Oradea, Ón 23 iunie 2001, se Óntruneau la masa tratativelor parlamentari ai tuturor forma˛iunilor politice reprezentate Ón Parlament, pre∫edin˛i ∫i vicepre∫edin˛i ai consiliilor jude˛ene din jude˛ele Bihor, Cluj, Maramure∫, Satu Mare ∫i Mure∫, precum ∫i deputa˛i ∫i pre∫edin˛i de consilii jude˛ene din jude˛ele Hajdú - Bihar ∫i Szatmar - Bereg din Ungaria. Œnt‚lnirea de la Oradea s-a Óncheiat cu semnarea, Ón unanimitate, a Declara˛iei de la Oradea, care cerea cuprinderea Ón program de prioritate a autostr„zii Oradea—Bra∫ov.

Fiecare dintre cei prezen˛i s-a bucurat atunci c‚nd litera de lege, a se vedea Legea nr. 1/2002 ∫i Legea nr. 451/2003, prevedea ca prioritate de execu˛ie tronsonul Bor∫ — Oradea — Bra∫ov. Cu at‚t mai mult cu c‚t Ón aceast„ parte de ˛ar„, infrastructura de transport rutier las„ mult de dorit Ón privin˛a calit„˛ii ei. ™i cu at‚t mai mult cu c‚t acest tronson trebuie s„ fie doar parte din re˛eaua de autostr„zi din Rom‚nia, re˛ea care trebuie s„ Ómp‚nzeasc„ Rom‚nia de m‚ine, o Rom‚nie integrat„ Ón Uniunea European„.

Din p„cate, acest proiect este pe cale de a fi compromis cu incon∫tien˛„ de actualul Guvern. Ceea ce trebuia s„ fie o autostrad„ care s„ lege Rom‚nia de Europa, a devenit un motiv de pronun˛at„ discordie Ón Europa. Œn loc s„ se supun„ rigorilor Legii privind sistemul public de achizi˛ii, Guvernul P.S.D., gestionarul de azi al destinelor Rom‚niei, a Óncredin˛at lucrarea pentru construc˛ia autostr„zii f„r„ a organiza o licita˛ie. Fapt cu at‚t mai grav, cu c‚t firma _Bechtel Inc._ , cea care a primit lucrarea, le-a sugerat guvernan˛ilor no∫tri c„ ar fi

Domnul Buzea, v-a∫ ruga.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Raportul comisiei nu precizeaz„ c„ din cei 21 de deputa˛i prezen˛i, reprezentan˛ii P.R.M. au votat Ómpotriva acestei ordonan˛e de urgen˛„.

Expunerea de motive din raport este sumar„ ∫i nu aduce nici un argument pentru adoptarea procedurii de negociere cu o singur„ firm„ ∫i renun˛area la licita˛ie.

De∫i se Óncalc„ flagrant Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60 din mai 2001, aprobat„ prin Legea 212 din 2002 privind achizi˛iile publice, Guvernul Óncearc„ s„ impun„, prin metode ce ˛in de autocra˛ie, ∫i nu de democra˛ie, o hot„r‚re care urm„re∫te satisfacerea unor interese de grup. Œns„∫i graba cu care se for˛eaz„ o decizie ce se refer„ la o perioad„ de 9 ani este bizar„ ∫i total nemotivat„.

Este foarte probabil c„ Ón modul Ón care am fost obi∫nui˛i Ón aceast„ legislatur„, dorin˛a Guvernului se va impune.

Œn art.12 din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 60 se precizeaz„ cazurile Ón care autoritatea contractant„ are dreptul de a aplica procedura de negociere cu o singur„ surs„. Am convingerea c„ to˛i cei prezen˛i le-a˛i recitit Ón aceste zile.

™i decizia Guvernului, materializat„ Ón Ordonan˛a nr. 120, nu se Óncadreaz„ Ón nici una din aceste condi˛ii ∫i nici o explica˛ie din cele lansate Ón pres„, de natur„ istoric„, nici legat„ de interesul na˛ional ∫i nici de criz„ de timp sau strategie, nu rezist„ unei analize obiective ∫i nici nu sunt men˛ionate Ón Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 60.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 Pentru a nu mai vorbi de argumentele tehnice sau de natur„ economic„ care par c„ nu au nici o leg„tur„ cu problema de fa˛„.

Faptul c„ firma _Bechtel International_ este o firm„ de prestigiu, este desigur un lucru pozitiv. Dar mai ales Ón aceast„ situa˛ie nu este clar de ce nu ar fi putut c‚∫tiga corect o licita˛ie organizat„ conform legii. Renun˛area la licita˛ie atrage suspiciuni, critici din partea Uniunii Europene ∫i pierderea unor surse de finan˛are, anumite organisme financiare neimplic‚ndu-se Ón situa˛ii care nu respect„ modul legal de achizi˛ii publice.

Mai mult dec‚t at‚t este condamnabil„ u∫urin˛a cu care Guvernul Ómpov„reaz„ bugetul Rom‚niei pe urm„torii ani, Óntr-o situa˛ie economic„ dezastruoas„, impun‚nd eforturi financiare insuportabile din partea popula˛iei.

Da. ™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul Niculescu, un minut, dup„ care urmeaz„ domnul secretar de stat Bota.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu toate c„ erau 3 minute… Óns„ a∫ vrea s„ prezint, doamnelor ∫i domnilor colegi, o situa˛ie total anacronic„.

Suntem aproape, dac„ nu chiar ultima ˛ar„ european„ din punct de vedere al kilometrilor de autostrad„. Iat„ c„ s-a g„sit o solu˛ie, poate cu cel mai bun constructor de autostr„zi. Critic„m modalitatea. Critic„m, de asemenea, ∫i am mai auzit solu˛ii c„ Ón Rom‚nia nu se justific„ autostr„zile. Am mai auzit lucruri prin care am reabilitat singurii no∫tri o sut„ ∫i c‚˛iva km de autostrad„ de vreo 4-5 ori. S-au t„iat sute de panglici, ca la un moment dat, dup„ 6 luni, s„ reapar„ îmult-doritele“ gropi, pe care, probabil c„ trebuie din nou s„ le reabilit„m.

De asemenea, s-a folosit Ón Rom‚nia un sistem total anacronic. Œn loc s„ ne g‚ndim la autostr„zi, am tot l„rgit cu c‚te o jum„tate de metru, cu c‚te un metru, actualele drumuri. Ast„zi tras„m o autostrad„ care devine vital„ pentru ˛ara noastr„ ∫i, din acest punct de vedere, Óncerc„m s„ boicot„m sau cumva s„ tergivers„m, pentru c„ de ce s-o facem repede, c‚nd putem s-o facem Óncet. Nu ∫tiu ce ascunde acest îÓncet“.

Eu a∫ vrea s„ le doresc celor care spun c„ Rom‚nia nu are nevoie de autostr„zi, s„ fac„ cei 2 milioane de kilometri pe care personal mi i-am adunat, nu, a∫a, la nivelul de 50-60.000 de kilometri pe care i-au f„cut la volan. Dup„ ce o s„ se urce la volan ∫i s„ parcurg„ milioanele de kilometri pe care-i parcurg oamenii care ne asigur„ aprovizionarea, oamenii care-∫i fac interesul cu automobilul, atunci sigur c„ o firm„ de prestigiul acestei prestigioase firme constructoare de autostr„zi va putea s„ fac„ o autostrad„ Ón Rom‚nia, cu care s„ ne m‚ndrim. Autostr„zile sunt un efort al statelor, autostr„zile sunt puncte strategice.

Pentru acest lucru, cred c„ trebuie s„ vot„m Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, ca aceast„ autostrad„ s„-∫i Ónceap„ lucr„rile.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Da, pofti˛i!

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

V„ mul˛umesc c„ se revine la regulament ∫i-mi da˛i voie s„ vorbesc.

E vorba de urm„torul aspect precizat Ón modific„rile aduse Constitu˛iei. Pentru a stopa sarabanda ordonan˛elor de urgen˛„ promovate de c„tre actualul Guvern, s-a precizat c„ este obligatoriu ca Ón expunerea de motive care Ónso˛e∫te asemenea documente s„ se defineasc„ urgen˛a care impune emiterea acestui document.

Am analizat cu foarte mare aten˛ie ∫i cu responsabilitate expunerea de motive semnat„ de domnul prim-ministru Adrian N„stase, ∫i vreau s„ declar public c„ n-a rezultat din nici unul dintre paragrafele acestei expuneri de motive urgen˛a care s„ impun„ elaborarea ∫i emiterea acestei ordonan˛e de urgen˛„.

Av‚nd Ón vedere c„ se Óncalc„ prevederile Constitu˛iei, modificat„ ∫i adoptat„ prin referendumul din luna octombrie a.c., v„ solicit ca s„ nu se supun„ dezbaterii ∫i s„ nu se discute acest proiect de lege, pentru c„ se aduc Ónc„lc„ri noii Constitu˛ii a Rom‚niei.

Comisia, v-a∫ ruga s„ da˛i r„spunsuri. La dezbateri generale, nu mai putem s„ v„ d„m cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor,

Permite˛i-mi s„ v„ citesc totu∫i din expunerea de motive pentru a justifica oarecum urgen˛a despre care s-a vorbit mai Ónainte. Din punctul meu personal de vedere aceast„ urgen˛„ de a construi o autostrad„ care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 s„ duc„ spre Vest, ˛ine cam de 20 de ani, cam din 1984, de c‚nd am pierdut noi startul, respectiv cam din perioada Ón care celelalte state, Ónc„ comuniste, dar care a∫teptau cu inteligen˛„ totu∫i c„derea regimului, ∫i-au construit autostr„zi. ™i au c‚∫tigat fa˛„ de noi cel pu˛in 10 ani.

Deci, r„spunsul meu personal, dac„ dori˛i, dar ∫i al grupului nostru ∫i al celor care sus˛in dezbaterea acest proiect Ón procedur„ de urgen˛„, este c„ justificarea este foarte bine punctat„ ∫i Ón expunerea de motive, de altfel, Ón care se spune c„ av‚nd Ón vedere Óndeplinirea proiectului de construire a unei autostr„zi Óntre Bucure∫ti ∫i Budapesta, av‚nd Ón vedere faptul c„ Óncep‚nd din mai anul acesta, grani˛a Europei ajunge la Oradea, deci, avem nevoie de o leg„tur„ direct„ pentru a putea atrage acel capital care ne-a cam ocolit Ón ultimii sau Ón cei 10 ani, sau cei 14 ani trecu˛i de la schimb„ri, a necesitat unele modific„ri Ón legisla˛ia actual„ pentru a permite demararea lucr„rilor ∫i semnarea acestui contract mai urgent.

™i, dac„-mi permite˛i, o s„ mai fac o singur„ referire ∫i la direc˛ia despre care s-a vorbit; s-a pus aceast„ Óntrebare, Ón ce direc˛ie ne Óndrept„m. Este un r„spuns clar: aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i acest contract, cea mai mare investi˛ie care se va realiza Ón ˛ara noastr„, este un r„spuns concret. ™i dac„ dori˛i v-a∫ aduce aminte de o perioad„ Ón care am participat ∫i noi la guvernare ∫i am sus˛inut la vremea respectiv„ Decizia de la Helsinki din 1997 de a demara lucr„rile Coridorului IV, a∫a cum s-a stabilit la vremea respectiv„, dar cu uimire am constatat, am semnalizat spre Vest la vremea respectiv„, dar am Ónceput s„ construim spre Est autostr„zi.

Acum consider c„ Óntr-adev„r ne Óndrept„m Ón direc˛ia bun„ ∫i sper ca acest proiect s„ fie sus˛inut aici, Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, Ón a∫a fel ca ministerul care a ini˛iat ∫i Guvernul care a aprobat s„-∫i poat„ Óndeplini programul, Ón a∫a fel cum Óndepline∫te ∫i programul de investi˛ii privind construc˛ia de locuin˛e ∫i construc˛ia de s„li de sport. ™i noi credem, din partea grupului nostru, ∫i colegii no∫tri care au votat Ón comisie acest proiect de lege ∫i totodat„ ne cerem scuze c„ n-am men˛ionat Ón raportul nostru c„ cei 4 colegi de-ai no∫tri de la P.R.M. au votat Ómpotriv„, Óntr-adev„r, a∫a a fost, consider„m c„ este de bun augur ∫i sus˛inem realizarea acestei investi˛ii ∫i aprobarea Ón plenul Camerei a acestei ordonan˛e de urgen˛„.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul secretar de stat Bota, v„ rog!

## **Domnul Sorin Ovidiu Bota** — _secretar de stat Ón_

_Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

f n s„ fac pentru Ónceput dou„ observa˛ii cu privire la sprijinul institu˛iilor financiare interna˛ionale pentru acest proiect. Fondul Monetar Interna˛ional sprijin„ politica

macroeconomic„ a guvernelor ∫i sus˛ine deficitul bugetar. Nu finan˛eaz„ niciodat„ proiecte individuale. Institu˛iile financiare europene au un plafon negociat demult ∫i negociat Ón continuare pentru viitor, plafon care nu permite realizarea tuturor proiectelor de infrastructur„ ∫i nu numai ale Rom‚niei.

Uniunea European„ are programe prin ISPA ∫i prin fondurile de coeziune dup„ aderare care, de asemenea, au un plafon ∫i un ritm care,din p„cate, nu r„spund Ón totalitate necesit„˛ilor Rom‚niei, necesit„˛i care la ora actual„ au devenit stringente, iar investi˛iile Ón infrastructur„ sunt singura modalitate de dezvoltare a economiei pe orizontal„.

Parteneriatul public-privat este o solu˛ie alternativ„ de finan˛are pe care conducerea Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului l-a promovat Ón 2002. Suntem Ón prezent Ón negociere pentru 7 proiecte de parteneriat public-privat Óncepute anul trecut ∫i care negocieri Ónc„ nu s-au terminat. De aici rezult„ imperios necesar g„sirea altor solu˛ii, solu˛ii la care am apelat prin prezentarea proiectelor mari ale Rom‚niei pe alte continente. La aceste proiecte au r„spuns deocamdat„ Statele Unite, prin acest acord Óntre cele dou„ Guverne, ∫i categoric Statele Unite vor sprijini ∫i sprijin„ proiecte Ón care sunt implicate firme americane. Dintre acestea, singura ofert„ concret„ ∫i viabil„ a fost cea venit„ din partea Grupului _Bechtel_ , care este cel mai mare antreprenor al Statelor Unite ∫i locul 2 mondial.

Cu to˛ii ∫tim c„ pentru un proiect trebuie s„ existe o capacitate financiar„ ∫i o capacitate tehnic„. Un proiect de asemenea anvergur„ nu poate fi tratat cu firme care nu au experien˛a necesar„ ∫i capacitatea tehnic„ ∫i financiar„ de sprijinire a unor asemenea proiecte.

Da. ™i eu v„ mul˛umesc. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlul legii dac„ sunt observa˛ii? Da. Pofti˛i, domnule Bruda∫cu!

Da˛i-mi voie doar s„ precizez la Ónceput c„ nu s-a r„spuns la motivarea urgen˛ei pentru aceast„ ordonan˛„. Dar s„ trecem peste acest aspect, nu e prima dat„ c‚nd suntem trata˛i ca atare.

Œn cazul de fa˛„, noi nu aprob„m demararea procedurii de negociere. Din c‚te am Ón˛eles eu din toat„ explica˛iile date de c„tre comisie sau de c„tre domnul ministru, este vorba de aprobarea negocierii. √sta este un aspect.

Al doilea aspect este cel legat de denumirea localit„˛ilor care sunt Ón∫irate Ón acest titlu— Cluj. Nu este Cluj, potrivit legilor Ón vigoare, se nume∫te Cluj-Napoca.

Prin urmare, da˛i-mi voie s„ reformulez aceast„ denumire astfel: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2003 pentru aprobarea negocierii de c„tre Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale — S.A. — CNADR — din Rom‚nia cu Firma _Bechtel Interna˛ional Inc._ , ca singur„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 surs„, Ón vederea Óncheierii contractului de finan˛are, proiectare ∫i construire a autostr„zii Bra∫ov—ClujNapoca—Bor∫. Pentru ca s„ rezulte clar pentru ce ne afl„m Ón fa˛a acestui document prin care se Óncearc„ favorizarea unor firme, Ón detrimentul legii.

Da. Comisia. V-a∫ ruga s„ v„ expune˛i punctul de vedere.

Supun la vot propunerea comisiei, deci titlul legii Ón varianta comisiei, cu modificarea Cluj-Napoca, eventual. Nu. Deci, varianta comisiei, a∫a cum este ea.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 140 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 47 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 2 ab˛ineri.

Votat Ón varianta comisiei.

## **Domnul Antal István:**

Din partea comisiei suntem de acord cu o singur„ modificare, Cluj-Napoca, Óntr-adev„r este ora∫.

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Bor∫ nu este jude˛.

## Domnule deputat,

Asta era! Œn rest, sus˛inem titlul a∫a cum a fost formulat ∫i cum a fost adoptat de Senat.

Reprezentantul Guvernului, v-a∫ ruga s„ r„spunde˛i.

## Domnule deputat,

A˛i f„cut o observa˛ie cu privire la traseu, dac„ am Ón˛eles eu corect. Autostrada va trece prin jude˛ul Cluj, iar eu pot s„ spun c„, poate este mai corect, Ón loc de Bor∫, s„ scriem jude˛ul Bihor, dac„ tot vrem s„ facem o corectur„, dar care este pur de form„.

Traseul este prezentat Ón studiu, este prezentat Ón indicatorii tehnico-economici, deci cred c„ aceast„ precizare nu-∫i are sensul.

Domnule deputat Bruda∫cu, ave˛i cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte,

Cu tot respectul, este vorba de o claritate a acestor documente. Noi aprob„m, de fapt, negocierile, nu demararea procedurii de negociere. De ce nu se dore∫te simplificarea? Este acest limbaj de neo-lemn, sau cum s„-i zic, neo-limbajul de lemn. Haide˛i s„ facem legi pe care s„ le Ón˛eleag„ oricine c‚nd pune m‚na pe un text ∫i vede ce vrea s„ fie aici.

Deci, clar, aprobarea negocierii, nu aprobarea demar„rii procedurii de negociere. Adic„, ne sc„rpin„m, a∫a, s„-mi ierta˛i formulele total neacademice. Iar Ón cealalt„ privin˛„, problema este urm„toarea: sunt reperele acestei autostr„zi. Este Bor∫ul, ca reper vestic, este Bra∫ovul, ca reper estic, nu jude˛ul Bra∫ov, pentru c„ atunci ar trebui s„ mearg„ p‚n„ la Predeal. Deci, este vorba de reperele p‚n„ la care se realizeaz„ aceast„ autostrad„.

Prin urmare, av‚nd Ón vedere c„ denumirea oficial„ Ón acest moment a localit„˛ii capital„ de jude˛ — Cluj— este Cluj-Napoca, insist pentru men˛inerea ca atare, pentru c„ nu exist„ jude˛ul Bor∫, ca s„ poat„ s„ fie motivate interven˛iile anterioare.

Articolul unic. Dac„ sunt observa˛ii la articolul unic din lege?

V„ rog, domnule deputat Dr„g„nescu!

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Eu zic c„ totu∫i nu putem pleca din aceast„ sal„ ∫i, eventual, s„ aprob„m, dup„ cum se prefigureaz„, majoritatea, acest proiect de lege, f„r„ a avea un r„spuns foarte clar din partea Guvernului la Óntrebarea de bun-sim˛ de ce totu∫i este nevoie de aceast„ excep˛ie?

Deci, eu, personal, ∫i Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Liberal, cer un r„spuns foarte clar: de ce, dac„ _Bechtel_ , din Statele Unite, este o firm„ at‚t de puternic„, dac„ are o asemenea capacitate, de ce aceast„ firm„ nu a putut s„ c‚∫tige o licita˛ie corect„ f„cut„ Ón Rom‚nia, care s„ nu creeze aceste tensiuni la ora actual„. Deci, cer un r„spuns foarte clar din partea Ministerului Transporturilor ∫i din partea Guvernului N„stase, ∫i bine ar fi fost ca aici s„ fi fost prezent domnul ministru Mitrea, deoarece, dac„ se Óncalc„ legea acum, de fapt se Óncalc„ cu hot„r‚rea Parlamentului Rom‚niei. Este un fel de a spune, fiindc„ noi de fapt acum modific„m o lege doar pentru a aproba, probabil, o ilegalitate a Guvernului.

Deci, dac„ tot dori˛i s„ face˛i cu m‚na noastr„, a Parlamentului Rom‚niei, acest contract cu _Bechtel_ -ul, m„car explica˛i-ne foarte clar, de ce nu a˛i fost Ón stare s„ face˛i o licita˛ie pe care, probabil, _Bechtel_ -ul ar fi c‚∫tigat-o.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Pofti˛i, doamna Anca Boagiu!

Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

™i Grupul parlamentar al Partidului Democrat a r„mas, totu∫i, cu o Óntrebare la care nu a primit r„spuns. ™i pentru a putea domnul coleg, reprezentantul Guvernului, s„ ne dea r„spunsul complet, noi vrem s„ ∫tim care este schema complet„ de finan˛are a acestei autostr„zi. Repet, discut„m, Ón acest moment, de 3,4 miliarde de euro, care pot deveni 8 miliarde de euro, Ón condi˛iile Ón care sunt luate credite comerciale. ™tim c„ exist„ doar o finan˛are de la EXIMBANK de 800 milioane de euro.

Dorim s„ avem aceste clarific„ri, Óntruc‚t Ón cadrul comisiei ele nu au fost date.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004

Pofti˛i, domnule secretar de stat! Domnule deputat Marcu, V-a∫ ruga s„ v„ anun˛a˛i din timp.

## **Domnul Tudor Marcu:**

Domnule pre∫edinte de comisie,

V-am mai spus odat„, se aude foarte greu Ón partea aceea, ∫i din cauza aceasta este greu; ne sf„tuim Óntre noi, ce-a vrut s„ spun„. Dar, de aici ∫i p‚n„ a nu v„ uita chiar deloc Ón st‚nga, nici s„ nu ne vede˛i c‚nd ridic„m m‚na, parc„ este un lucru c„utat. Difuzoarele nu merg, de uitat nu v„ uita˛i acolo. Nu e prea exagerat?!

V-a∫ ruga s„ trece˛i la subiect.

Trec‚nd peste momentul acesta, vrem ∫i noi, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, s„ primim r„spuns la Óntreb„rile pe care le-am pus Óncep‚nd de acum 2 ani aproape permanent, Ón pres„ ∫i prin interven˛iile noastre, asupra modului Ón care anumite persoane fizice, indivizi trimi∫i de ni∫te organisme interna˛ionale Ón ˛ara noastr„ s„ ne monitorizeze sau s„ fac„ alte îacte“ de acest gen, au avut interese particulare, ∫i nu de stat, Ón aceast„ aprobare a construc˛iei ∫oselei de c„tre Grupul _Bechtel_ . Pentru c„ noi am acuzat direct, de acum 2 ani, c‚nd nimeni, nici unul de aici, dintre noi, nu ∫tia c„ se va vota, nu c„ se va vota, c„ se va acorda o asemenea construc˛ie unui grup, am dat ∫i numele grupului, am dat ∫i numele individului care a venit aici Ón ˛ar„ s„ fac„ demersurile Ón nume propriu pentru aceast„ acordare, f„r„ licita˛ie, a proiectului de construc˛ie.

Am fost acuza˛i c„ invent„m, c„ fabul„m. Iat„ c„ nu am inventat, nu am fabulat, ∫i acest grup a primit gratuit, f„r„ licita˛ie, aceast„ construc˛ie, care nu cost„ numai 2,5 miliarde, ci ca s„ nu ne impresioneze pe noi, nu ni s-a spus cifra exact„, care dep„∫e∫te 4 miliarde de dolari, ∫i Ón interesul acestui personaj pe care l-am acuzat noi direct acum 2 ani.

Am vrea s„ primim r„spuns la aceste Óntreb„ri. P‚n„ atunci, suspiciunea noastr„, manifestat„ de 2 ani Óncoace permanent, ∫i care, iat„, s-a dovedit real„, r„m‚ne Ón continuare ∫i ne face s„ avem mari rezerve asupra valabilit„˛ii corectitudinii acestui proiect de program.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc. Domnule deputat Barbu,

Nu se mai poate, a˛i luat de 3 ori cuv‚ntul. Ce vre˛i s„ face˛i?

## Domnule pre∫edinte,

Dintre to˛i antevorbitorii, nimeni nu a ridicat o problem„. Ea divizeaz„ Parlamentul, pe unde trece autostrada: vine pe Culoarul IV, de la N„dlac—Arad—

Timi∫oara—Deva—Sibiu, sau merge pe varianta cealalt„, care nu este un culoar definit european. Noi vrem ca Ón r„spunsul pe care ni-l d„ ministerul s„ se precizeze acest lucru. Dup„ ce Culoarul IV a fost o prioritate timp de ani de zile Ón Rom‚nia, ∫i definit Ómpreun„ cu structurile Uniunii Europene, dintr-o dat„ toate lucrurile s-au schimbat, din motive pe care, da˛i-mi voie s„ nu le Ón˛eleg. ™i, indiferent ce-a˛i spune, Parlamentul Rom‚niei, atunci c‚nd va vota acest proiect de lege, nu va ˛ine seam„ de efectele economice benefice sau nu, ci va ˛ine seam„ de locul c„ruia Ói apar˛ine, din jude˛ul din care provine.

Nu uita˛i, suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Eu nu v„ mai dau cuv‚ntul. Am terminat. Ori respect„m regulamentul, ori ce facem?!

Domnule pre∫edinte de comisie, v„ rog!

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog frumos, s„ intr„m Ón procedur„. La toate comisiile care au dezb„tut acest proiect de lege, r„spunsurile s-au dat. Deci, colegii no∫tri care au participat la aceste dezbateri au primit r„spunsurile cuvenite. V„ rog frumos s„ intr„m Ón procedur„, c„ se trage de timp.

Corect!

Domnule deputat Boc, Nu se poate s„ mai lua˛i cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte,

Eu Ón˛eleg c„ ave˛i o experien˛„ redus„ Ón conducerea ∫edin˛elor Camerei Deputa˛ilor, dar incidentele de procedur„ se rezolv„ cu prioritate, Ón orice moment al dezbaterii. Eu am ridicat o problem„ de procedur„.

V„ rog s„ respecta˛i regulile!

## **Domnul Emil Boc:**

## Domnule pre∫edinte,

Este o problem„ de procedur„ pe care v„ rog s„ mi-o permite˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat sus˛ine construc˛ia de autostr„zi Ón aceast„ ˛ar„, dar avem nevoie de r„spunsuri concrete la problemele care ˛in de utilizarea banului public.

Din acest punct de vedere, art.201… dac„ p„stra˛i lini∫te, v„ invoc ∫i articolul din regulament pe care trebuie s„-l cunoa∫te˛i ∫i dumneavoastr„.

Domnule pre∫edinte,

Pentru a-i u∫ura sarcina colegului nostru, potrivit art.201 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, pe care dumneavoastr„ ∫i noi l-am votat, îPrezen˛a deputa˛ilor, membri ai Guvernului, la lucr„rile Ón plen ale Camerei Deputa˛ilor este obligatorie la deschiderea ∫i Ónchiderea sesiunilor, ∫i — aten˛ie! — la dezbaterea ∫i adoptarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004 proiectelor de lege ∫i a propunerilor legislative din sfera lor de competen˛„ (…).“

Œn consecin˛„, Ón temeiul regulamentului, v„ solicit„m, domnule pre∫edinte, s„ suspenda˛i dezbaterea la acest proiect de lege ∫i s„ vin„ domnul ministru Mitrea, Ón calitate de deputat, membru al Guvernului, potrivit regulamentului, ∫i s„ r„spund„ la Óntreb„rile care au fost formulate. Nu pute˛i supune la vot regulamentul, trebuie s„-l respecta˛i.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Domnul secretar de stat Bota este secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor ∫i poate s„ r„spund„ acestor Óntreb„ri.

V„ rog, domnule secretar de stat!

V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea!

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Caracterul de urgen˛„ rezult„ din simplul motiv al procedurilor Óndelungate, at‚t ale Ordonan˛ei nr. 60, prin legea de aprobare a ei, c‚t ∫i orice alt„ procedur„ interna˛ional„. Orice proiect, plec‚nd de la momentul studiului de fezabilitate, pentru a-l maturiza dureaz„ cel pu˛in un an, un an ∫i jum„tate. Noi, de la acordul dintre cele dou„ Guverne Ónc„ nu avem un an, iar Ón momentul Ón care vom avea un an, vom avea ∫i Ónceperea acestor lucr„ri.

Se pune problema: dorim sau nu dorim s„ mergem Ón Europa cu vitez„ maxim„ ∫i cu investi˛ii majore pentru a fi acolo Ón 2007, cu proiecte concrete ∫i cu o economie dezvoltat„, sau nu? De aici rezult„ clar caracterul de

urgen˛„. Fazele de proiectare, fazele de construc˛ie sunt date aceleia∫i companii, care se poate mobiliza ∫i organiza ca s„ fac„ Ón timp record acest proiect.

Œn ceea ce prive∫te schema de finan˛are, este foarte clar„, rezultat„ Ón negocieri. Ast„zi vor fi invitate spre negociere final„ b„ncile care au c‚∫tigat finan˛area pentru primii 2 ani, cu acoperire EXIMBANK; EXIMBANK-ul nu d„ finan˛are, d„ garan˛ii ∫i preia riscul politic al Rom‚niei ∫i riscul financiar al Rom‚niei, pe risc american, Ón propor˛ie de aproximativ 1 miliard de dolari, nu de 800 de milioane. Acest risc este preluat pe urm„torii 4 ani, conform negocierilor din proiect, c‚nd vor fi acoperite de U.S. EXIMBANK. Œn rest, va fi o finan˛are comercial„, acoperit„ de garan˛ia de stat. Pentru primii 2 ani, schema financiar„ este definitiv„, ∫i dup„ ce vor fi Óncheiate negocierile ∫i contractele, ve˛i ∫ti exact ∫i costurile acestor primi 2 ani.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Propun s„ Óncheiem dezbaterile generale aici ∫i s„ relu„m dezbaterea legii, pe puncte, joi diminea˛„.

Totodat„, v„ amintesc c„ am dep„∫it de mult programul. Suspend ∫edin˛a ∫i ne vedem joia urm„toare, urm‚nd ca procedura de vot final s„ fie s„pt„m‚na viitoare.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 8/20.II.2004 con˛ine 56 de pagini.**

Pre˛ul 106.400 lei