Leonida Lari Iorga

Stimaþi colegi,

Votul P.S.D. în ce priveºte Moþiunea P.R.M. Ð ”Tezaurul, Pactul Ribbentrop-MolotovÒ Ð a fost decisiv. Moþiunea a cãzut.

Cu privire la votul P.S.D., lucrurile sunt simple de tot. S-a pus în miºcare maºina de vot ºi nimeni nu a îndrãznit sã iasã din rând. Consecinþele însã sunt mai grave, pentru cã se confirmã, astfel, cã o mare parte a românilor nu vor sã se întoarcã tezaurul acasã, iar artizanii rapturilor teritoriale, ºi anume Hitler ºi Stalin, au avut dreptate hãcuind din trupul României Basarabia, Nordul Bucovinei, Þinutul Herþa ºi Insula ªerpilor. ªi aici e tristeþea cea mare: una e sã decidã strãinii soarta unei þãri mici ºi slãbite de alianþe ingrate ºi alta e sã ºi-o facã românii cu mâna lor.

Nu neg ºi nu am negat niciodatã necesitatea unui tratat bilateral între România ºi Rusia. Avem nevoie de o colaborare economicã cu vecinii noºtri, avem nevoie de pieþele de desfacere pe care le-am pierdut dupã provocãrile ºi intrigile agenturilor din toatã lumea.

Avem multe a ne spune unii altora ºi în sfera culturii. Eu însãmi am tradus din marea literaturã rusã volume întregi: Puºkin, Lermontov, Esenin, Blok, Ahmatova, Þvetaieva ºi alþii. Tuturor ne plac teatrul, opera, baletul rus. Dacã mai pun la socotealã ºi profeþiile lor cã tot ruºii ne vor da ceea ce ne-au luat, apoi lesne îþi dai seama cã popoarele nu au nici o vinã. Ele generic sunt bune în faþa Domnului, conducãtorii au fost ºi sunt cum sunt.

Dar sã ne întoarcem la argumentul cel mai curios al membrilor Partidul Social Democrat, în ce priveºte renunþarea României la Tezaur ºi la a introduce în tratat vreun articol despre Pactul Ribbentrop-Molotov: cã ei sunt animaþi, cicã, de interesul naþional! Pãi, stimaþi colegi, înºiºi ruºii, cu unanimitate de voturi, au condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov ºi Actul adiþional la acest pact. Nu mai vorbesc de delegaþiile din celelalte republici, inclusiv Ucraina.

Decizia finalã a Congresului Deputaþilor U.R.S.S., din 24 decembrie 1989, punctul 7, stipuleazã urmãtoarele: ”Congresul Deputaþilor U.R.S.S. condamnã semnarea Protocolului secret din 23 august 1939, precum ºi a altor documente secrete cu Germania. Congresul recunoaºte cã aceste protocoale sunt nule ºi neavenite, din momentul semnãrii lor, cã nu au creat o bazã juridicã în relaþiile U.R.S.S. cu terþe þãri, dar au fost folosite de Stalin ºi aliaþii sãi pentru a declara ultimatumuri altor state, folosind principiul forþei, încãlcând dreptul internaþional ºi obligaþiunile asumateÒ.

ªi, acum, în loc sã fie folosite aceste documente în politica externã a României, ce face partea românã? Le trece uºurel cu vederea! Iatã de unde ºi gesturile politice antiromâneºti de pânã acum faþã de Basarabia ºi Bucovina. Acest vot, precum pretinde domnul ministru de externe Mircea Geoanã, cã ar fi în interesul naþional, este, de fapt, totalmente împotriva interesului naþional.

Sã analizãm, pe puncte, ce a fãcut partea românã, în virtutea aºa-zisului interes naþional, înaintea votului din 9 noiembrie 2001, împotriva Moþiunii ”TezaurulÒ. La 3 sep- tembrie 1991, pe când U.R.S.S. nu mai exista, partea românã recunoaºte un stat în stat, Republica Moldova, confirmând, în fapt, Protocolul secret la Pactul Ribbentrop-Molotov, în loc sã-ºi revendice Basarabia, ca parte succesoare. Iar în iunie 1997 încheie dezastruosul Tratat cu Ucraina, fãcându-se a uita, iarãºi, cã Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei, Þinutul Herþa ºi Insula ªerpilor sunt teritorii româneºti. ªi, actualmente, culmea cinismului ºi a ridicolului, unsul în funcþia de ministru de externe Mircea Geoanã ne învaþã din minte cã a venit timpul ca atât România, cât ºi Federaþia Rusã sã priveascã mai mult spre viitor decât spre trecut, cã inhibiþiile ºi unele dificultãþi din istoria recentã a relaþiilor dintre cele douã þãri sunt depãºite. Dar, stimate Mircea Geoanã, viitor fãrã trecut nu existã, iar istoria de care vorbeºti dumneata nu e deloc recentã, e chiar bãtrânã, are 61 de ani!