Nicolae Vãcãroiu

## Stimate coleg,

În primul rând, apreciez aceastã iniþiativã, acest amendament ºi preocuparea pentru a diminua ponderea produselor cu grad scãzut de prelucrare care fac astãzi obiectul exportului ºi care ne creeazã probleme întrucât valoarea adãugatã este deosebit de scãzutã sau nu existã deloc. Dar vreau sã înþelegeþi cã aceastã propunere nu este posibil sã fie acceptatã, ºi dumneavoastrã o ºtiþi foarte bine. În domeniul fiscalitãþii existã o regulã de fier Ñ principiul nediscriminãrii Ñ care este valabilã în toatã lumea ºi ar fi o mãsurã care ne va crea probleme enorme legat de integrare, dar, într-adevãr, trebuie sã gãsim formule care sã ne permitã sã stimulãm valorificarea în þarã a produselor ºi ºtiþi la ce mã refer: la materii prime brute, lemn, eu ºtiu, deºeuri, buºteni ºi aºa mai departe.

Deci, sã gândim ºi poate realizãm împreunã o iniþiativã legislativã. Am venit ºi noi cu o serie de propuneri, inclusiv cu ideea de a introduce niºte taxe speciale la export, în funcþie de preþul mondial ºi preþul la care se exportã aceste materii prime brute, tocmai pe ideea ca materia primã sã rãmânã în þarã. ªi asta a ridicat probleme, pentru cã în discuþiile cu Uniunea Europeanã am fost atacaþi tot pe acelaºi principiu al nediscriminãrii, care este obligatoriu în domeniul fiscalitãþii.

Deci, chiar dacã cu toþii am fi de acord sã luãm astfel de mãsuri, trebuie sã le gândim pe îndelete, nu este o grabã ºi nu este posibil sã prindem o astfel de mãsurã, repet, într-o lege acum. Trebuie sã gândim un alt mecanism împreunã, sã vedem, printr-o politicã comercialã adecvatã, o formulã care sã ne permitã sã intervenim ºi sã asigurãm posibilitatea ca valorificarea superioarã a materiilor prime sã se realizeze în þarã, ºi nu prin exporturi.