Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 21 aprilie 2001 · monitorul.ai

Mulþumesc, domnilor preºedinþi.

## Stimaþi colegi,

Îmi permit, pentru cã am constatat cã existã o cutumã la noi în Parlament Ñ de vreo câþiva ani s-a instaurat Ñ, de multe ori cei care au fost ieri la ºedinþã nu vin a doua zi sau invers, aºa cã voi relua în douã cuvinte numai, foarte scurt, argumentarea mea privind primul amendament pe care îl propun dumneavoastrã. Este vorba, aºadar, de art. 52 alin. 1. Eu cer sã se adauge: ”se alocã credite bugetare pentru finanþarea reducerii cu 50% a cãlãtoriilor personalului didactic Ñ aici scrie ”preuniversitarÒ, am sã fac o precizare Ñ pe mijloacele de transport feroviar, conform Legii nr. 128/1997, art. 107 alin. 7Ò. Aºadar, renunþ la orice discurs privind importanþa învãþãmântului, a educaþiei pentru progresul unei þãri etc., etc. Ñ s-au spus atâtea vorbe, au curs tone de cernealã pe aceastã temã Ñ, renunþ, aºadar, sã repet ºi eu cât de puþin mãcar din aceastã argumentare ºi merg direct la argumentarea de ordin juridic, de ordin strict raþional. Este vorba de Legea nr. 128/1997 numitã ºi ”Statutul personalului didacticÒ, art. 107 alin. 4: ”Personalul didactic beneficiazã de reducere cu 50% pentru 6 cãlãtorii pe an dus-întors pe mijloacele de transport feroviar pe linii interneÒ. Aºa sunã articolul.

Deci nu spune ”poate beneficiaÒ, nu spune dacã sunt bani, nu spune dacã existã bunãvoinþã sau nu din partea Guvernului, spune pur ºi simplu ”beneficiazãÒ. Este Ñ dupã cum vedeþi Ñ o cerinþã absolut imperativã. Cu alte cuvinte, eu nu cer altceva decât respectarea legii. Adicã o durere mai veche a noastrã, a românilor ºi a guvernelor postrevoluþionare. Nu numai guvernul acesta are acest pãcat, ci este vorba de toate guvernele, dar faptul cã guvernele anterioare nu au respectat legea nu înseamnã cã are temei ºi guvernul actual sã nu respecte legea. Aºa încât închei ºi repet: numai pentru acest amendament vã cer sã votaþi pentru cã este vorba de respectarea legii.

ªi mai adaug încã ceva. Întrucât consider raþionalã propunerea de eliminare a acestui alin. 1 în forma pe care o aveþi dumneavoastrã în faþã în proiect, a fost deci cerutã eliminarea lui ºi sunt de acord cu aceastã eliminare, propun ca ceea ce adaug eu, deci amendamentul meu, sã fie alineat nou. Adicã în loc de art. 52.1 Ñ ce este pânã acum Ñ sã fie art. 52.1 cu ce am propus eu. Sper cã m-am fãcut bine înþeles ºi, repet, vã cer sã votaþi nu gândindu-vã la partidul cutare sau cutare, ci la unul din marile partide ale þãrii, care este ”Partidul ºcoliiÒ. Partidele politice vin ºi trec, ”Partidul ºcoliiÒ a fost, este ºi va rãmâne.

Vã mulþumesc.

Anghel Stanciu

#5923

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat prezidiu,

Stimaþi miniºtri,

Evident cã amendamentul pe care distinsul coleg Baciu l-a iniþiat aparþine de fapt în acest moment celor douã Comisii de învãþãmânt de la Senat ºi, respectiv, de la Camera Deputaþilor. Trebuie sã facem aceastã depersonalizare, pentru cã acest amendament a fost votat în plenul celor douã comisii. El a fost respins de distinºii noºtri finanþiºti, care au beneficiat de o instrucþie Ñ se pare Ñ cu unele deficienþe ale sistemului naþional de învãþãmânt, pentru cã altfel învãþau sã citeascã acel paragraf al Statutului personalului didactic pe care distinºii noºtri colegi de la P.D.S.R. l-au votat în legislatura trecutã Ñ ºi vã spun, domnule senator, cã l-au votat în ianuarie 1997 Ñ, iar acum se pare cã vor sã se derobeze de el. Din ceea ce vãzurãm noi pe unde am fost, constatãm cã singura ºansã este învãþãmântul. Restul... ne amãgim.

De aceea, domnule preºedinte de ºedinþã, cer, în numele celor douã comisii, sã respectãm legea. Dacã nu, sã facem ceea ce a fãcut distinsul ministru al finanþelor, care rade tot ce nu-i convine Ñ cum a ras acel 4% ºi de abia aºteptãm sã vedem consecinþele. Pentru cã noi, împreunã cu doamna ministru, am blocat iniþiativa ministrului Marga de a descentraliza în acest sistem care s-a propus acum, cu acel regulament care, sã îmi fie iertat, nu prea are legãturã cu ceea ce prevede acel 4%.

Închei fãcând un apel la dumneavoastrã: sã dãm puþin ca sã obþinem mult, cã trenurile ºi aºa circulã goale. Nu înseamnã cã dacã va mai duce câteva cadre didactice va da faliment C.F.R.-ul. Iar acea idee, cã trebuie sã dãm ºi la sãnãtate, sã dãm ºi dincolo, ºi dincolo, eu cred cã fiecare buget trebuie sã se sprijine pe niºte piloni, iar pilonii sunt legile adoptate anterior.

Statutul personalului didactic este adoptat. Nu vã convine, mai daþi o ordonanþã de urgenþã, domnule ministru Tãnãsescu, ºi rãdeþi-l ºi pe ãsta, cã în felul acesta radem practic viitorul þãrii.

Vã mulþumim ºi sperãm într-un vot responsabil, ºi nu într-un vot angajat, de care o sã vã parã rãu mai târziu. Vã mulþumesc.

Costel Marian Ionescu

#12461

## Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

Aºa cum guvernele precedente au inserat în programele lor de guvernare cã învãþãmântul este domeniu prioritar numai prin vorbe, ar trebui realizat acest deziderat ºi prin fapte.

Spun acest lucru pentru cã a fost inserat acest aspect, dar practic nu s-a fãcut mai nimic în domeniul învãþãmântului.

Nu mai trebuie sã argumentez acum cã ne mândrim cu olimpicii noºtri care vin de la olimpiade naþionale ºi internaþionale, mai cu seamã, de la concursurile pe meserii în diferite domenii în care ocupã primele locuri în lume Ñ iatã, eu lucrez la un raport privind aducerea elitelor noastre care au pãrãsit þara, sã le asigurãm condiþii corespunzãtoare, compatibile unui lucru decent ºi corespunzãtor în þara noastrã.

Vreau sã vã spun cã peste 90% din elitele româneºti pãrãsesc în acest moment þara noastrã, lucru inadmisibil. Aceºtia sunt cumpãraþi pe bani grei.

Deci trebuie sã creãm un cadru coerent, corespunzãtor pentru elitele noastre, ca într-adevãr sã le folosim.

Dacã învãþãmântul este domeniu prioritar ºi acest partid este cel mai mare partid, ”Partidul ºcoliiÒ, nu trebuie sã avem conotaþii politice, trebuie sã vedem problema în ansamblul ei, ca s-o rezolvãm favorabil pentru noi, pentru poporul nostru, pentru dezvoltarea corectã economicã ºi socialã a þãrii noastre.

Din punct de vedere economic, eu cred cã sunt resurse bugetare suficiente, ºi anume vreau sã-i spun distinsului nostru ministru de finanþe cã, aºa cum s-a evidenþiat de la acest microfon, existã 21,5 mii de miliarde lei alocate pentru învãþãmânt, dintr-un total de T.V.A. prezumat, adicã colectabil, 71 de mii de miliarde lei.

Deci nu se poate pune problema cã nu existã niºte sume modice pentru a fi alocate ºi propun în acest sens, pentru cã dezideratul din articolul publicat ºi prezentat anterior din Legea învãþãmântului se referea numai la personalul preuniversitar.

Vreau sã vã spun cã toþi academicienii Academiei Române beneficiazã de aceastã facilitate, deci, iatã, suntem de acord cã ar trebui sã fim de acord cu completarea ca personalul din învãþãmântul preuniversitar ºi universitar sã beneficieze de cele 6 transporturi pe calea feratã cu 50% reducere pe an.

Sper cã în accepþiunea dumneavoastrã este un punct de vedere corect, matur, sãnãtos ºi sper sã nu mai existe o dezbinare între partide, cã existã un partid mare, ”Partidul ºcoliiÒ, ºi celelalte probleme trebuie sã le vedem în mod diferenþiat.

Aceasta este o problemã care þine de dezvoltarea naþiunii noastre. Vã mulþumesc.

Nicolae Vãcãroiu

#17284

Dar daþi-mi voie sã menþionez faptul cã, într-adevãr, s-a produs o imensã dezechilibrare a salarizãrii personalului bugetar.

Marea parte a acestui personal o formeazã cadrele didactice ºi aceasta este realitatea. Salariile sunt foarte mici, profesiunea a devenit extrem de neatractivã ºi noi, împreunã cu dumneavoastrã, va trebui sã gãsim cãile de reechilibrare a salarizãrii personalului didactic.

În legãturã cu problemele pe care le discutãm acum, ºi anume cu, aº spune, chiar cu cele douã amendamente care sunt în discuþie.

Dumneavoastrã, noi am votat art. 31 alin. 2. Prin acordarea votului acestui articol, practic, am acceptat descentralizarea cheltuielilor pentru învãþãmântul preuniversitar. Nu am descentralizat numai salariile, am descentralizat ºi cheltuielile materiale.

Deci, în anexele 8, puteþi sã vã uitaþi, din Legea bugetului, sunt prevãzute pe capitole toate aceste cheltuieli descentralizate.

Sigur, descentralizarea aceasta sper sã fie în beneficiul ºcolii ºi noi am gândit o metodologie în aºa fel încât sumele sã nu fie posibil de deturnat cãtre alte direcþii.

În acelaºi timp, am acceptat aceastã descentralizare ºi pentru faptul cã impozitul, cea mai mare parte a impozitului pe salariile cadrelor didactice rãmâne la consiliile locale.

Calculele pe care le-am fãcut, de asearã de când am asistat la aceastã discuþie, ne-au arãtat cã din aceastã cotã de impozit care rãmâne la consiliul local este posibil sã fie acoperite cheltuielile, cu amândouã amendamentele propuse.

În acest moment, alocarea unor sume în bugetul central ne duce pe noi în imposibilitatea de a distribui cheltuielile pe cele douã capitole, întrucât ºi Ordonanþa nr. 32, ºi Legea bugetului prevãd foarte clar descentralizarea tuturor cheltuielilor.

Deci cred cã existã aceastã posibilitate de acoperire din fondurile consiliilor locale, fonduri care se formeazã chiar din impozitul pe salariile cadrelor didactice.

Deci sunt niºte bani care vin din aceeaºi zonã.

Aceasta cred cã este soluþia, iar în ceea ce priveºte învãþãmântul preuniversitar, doamna senator Dobrescu a menþionat aici metodologia.

Metodologia se aprobã prin hotãrâre de guvern.

Deci poate fi fãcutã o astfel de menþiune ºi în felul acesta ea poate fi luatã în consideraþie de consiliul judeþean, pentru cã devine o reglementare cu puterea pe care o are o hotãrâre de guvern.

Vã mulþumesc.

Nicolae Vãcãroiu

#24738

## Stimaþi colegi,

Eu înþeleg frãmântarea ºi grija pentru ca legea pe care am votat-o în 1997 sã fie mãcar acum, dupã 4 ani de zile, pusã în aplicare.

Spuneaþi dumneavoastrã cã este o lege specialã. Este adevãrat, dar este o lege anualã, deci noi includem aceastã prevedere ºi rezultã cam aºa: se aplicã în 2001 prevederea din Legea 127, cu privire la transportul pe calea feratã.

Deci de aici încolo, în fiecare an, în Legea bugetului de stat, pe 2002, 2003, trebuie sã introducem câte un astfel de articol.

ªi ajungem la situaþia încât tot ceea ce am prevãzut prin alte legi organice Ñ ºi cu privire la sãnãtate, ºi la culturã, ºi aºa mai departe Ñ, care priveºte acordarea unor facilitãþi, a unor înlesniri, în fiecare an sã venim prin aceastã lege specialã anualã ºi sã spunem: ”Introduceþi o prevedere, cã articolul cutare din legea aprobatã de Parlament se aplicã în anul respectiv.Ò

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 57/21.IV.2001

Cu alte cuvinte, nu se prevede în bugetul anual cã legile care sunt date pentru 10, 15, 20 de ani, reglementãrile acestor legi se aplicã în mod curent ºi permanent. Rezultã cã dacã nu prevedem într-o lege anualã, nu este obligatoriu.

Deci, cu alte cuvinte, Legea 127 din 1997 este facultativã.

De ce?! Nu se aplicã decât dacã se prevede în bugetul anual cã reglementãrile respective intrã în vigoare. Sã înþelegem cã celelalte articole din legea respectivã nu se aplicã?!

De ce numai articolul acesta, sã spunem despre el? Legea bugetului de stat ca lege specialã poate sã facã un singur lucru, sã punã o restricþie ºi sã spunã: ”Suntem într-o situaþie extrem de grea ºi de dificilã în acest an ºi, ca urmare, nu ºtiu ce reglementare, nu ºtiu ce facilitãþi se mai aplicã în anul respectiv, pentru cã Legea bugetului de stat este pentru un an, este lege anualã.Ò

Aceasta a fost argumentaþia pe care v-am dat-o, nu cã nu vrem sã se aplice legea, repet încã o datã.

Avem aici distinºi juriºti, îi rog sã se pronunþe.

Repet. Sã facem tot ceea ce este posibil, ºi este posibil, ºi este obligatoriu, ca legea sã se aplice aºa cum a fost aprobatã mãcar acum, în al cincilea an.

Dar intrãm într-o situaþie penibilã.

Marcu Tudor

#27102

Vã mulþumesc, domnilor preºedinþi ºi stimaþi colegi. Sper cã fãrã mine asearã v-aþi mai descurcat, deoarece în urma zilei tensionate de ieri nu am fost în cea mai bunã formã fizicã seara.

Eu susþin cã aici este, în acest rãspuns al Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã ºi tineret a Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, rãspunsul este cel puþin hazliu, rãspunsul pentru care se justificã imposibilitatea aplicãrii acestui amendament.

Domnul fost prim-ministru Vãcãroiu, preºedintele Senatului, Vãcãroiu, are dreptate când spune cã acest amendament nu trebuia pus, pentru cã legea era de aºa naturã încât ea se completeazã cu acest amendament.

Între noi fie vorba, se poate pune o astfel de completare a legii atâta timp cât ea nu funcþioneazã, nu a funcþionat niciodatã.

Dar iatã care este rãspunsul: ”Se propune respingerea amendamentului, întrucât nu s-au propus ºi sursele de acoperire a cheltuielilor respective.Ò

Pãi dacã este legea în funcþiune, de ce proiectul de buget nu a prevãzut sursele?

Dacã nu este în funcþiune, justificarea ar fi corectã, cã nu intrã în funcþiune, cã nu avem surse.

Unde este, de la Scylla la Carybda ne plimbãm, toatã lumea avem dreptate, dar în fond fiecare dreptate poate fi atacatã.

Ca sã ieºim din acest impas, Partidul România Mare, alãturi de o bunã parte din pedeseriºti Ñ sunt convins cã ºi din partea dreaptã a sãlii, din celelalte partide Ñ gãseºte cã cea mai bunã soluþie pentru a ieºi din acest impas, cel puþin hazliu prin motivaþia pe care comisia a

fãcut-o la sfârºit de zi dupã o muncã obositoare ºi nu a mai judecat-o, este sã adoptãm soluþia propusã de Ministerul Învãþãmântului, ca aceste sume sã fie acoperite din impozitele pe salarii ale cadrelor didactice care rãmân la consiliu, iar metodologia de aplicare a acestora se poate face prin hotãrâre de guvern, dupã propunerile, bineînþeles, ale Ministerului Învãþãmântului.

În felul acesta am ieºit din impas, am dat dreptate la toþi ºi am fi din nou Solomon, aºa cum am fost pânã acum, nu numai eu, de fapt, ci toþi care au luat cuvântul. Toatã lumea are dreptate, eu sunt întru totul de acord cu toþi, numai cã problema este de bani.

Fiecare zice corect ce zice, aici ne înþelegem toþi. La bani ne înþelegem mai puþin, de fapt noi cu finanþele, cã restul nu avem între noi nici o problemã în sensul acesta.

Vã rog sã acceptaþi deci ideea propusã de Ministerul Finanþelor, ca fiind cea mai bunã. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Scuze, scuze! Ministerul ÎnvãþãmântuluiÉ Am stat alãturi aici, lângã ministrul finanþelor, în locul ministrului finanþelor, mi-am însuºit ºi titulatura, vã cer scuze.

Mihai Baciu

#31177

4 ani, domnule preºedinte, puteþi spune oricât. Nu s-a respectat, aceasta este important.

É, deci dintr-un partid care a fost la guvernare, ºi recunosc acum cã nu s-a respectat legea în acest domeniu, mã refer la Legea personalului didactic, dar ºi la alte legi. Dar faptul cã acei 3 sau 4 ani nu s-a respectat legea eu nu cred cã este un temei, nici juridic ºi nici moral, pentru actualul Guvern sã nu respecte legea în continuare.

## Trec mai departe.

Precizãrile fãcute de doamna senator ºi, sigur, nu am înþeles mare lucru de la domnul Marcu Ñ îmi cer scuze, eu îl iubesc, dar nu am priceput mai nimic, nu ºtiu ce a vrut sã spunã, poate cã nu a vrut sã spunã nimic, exact asta încerca Ñ, dar vreau sã spun cã acea metodologie se referã doar la învãþãmântul preuniversitar.

Dintr-o greºealã a Comisiei de învãþãmânt, a staff-ului Comisiei de învãþãmânt, a fost trimis amendamentul meu cu referire numai la personalul preuniversitar.

Vã rog sã luaþi notã de faptul cã acest amendament, corect, se referã la personalul din învãþãmânt în general, deci inclusiv din învãþãmântul superior, aºa încât argumentarea cu metodologia cade.

Mergem mai departe.

De altminteri, aºa cum spune Ministerul Învãþãmântului, sunt fonduri la bugetele locale etc., etc.É Noi ºtim cauza pentru care a fost aruncatã sarcina finanþãrii învãþãmântului preuniversitar pe bugetele locale.

În numele unui principiu nobil, european, al descentralizãrii, de fapt s-a aruncat aceastã sarcinã pentru a mai scãdea un pic din deficitul bugetar, pentru cã fondurile pentru învãþãmânt la bugetele locale sunt blana ursului din pãdure, nimeni nu ºtie dacã aceste fonduri vor fi. Eu scriu de pe acum cã nu vor fi suficiente.

Dar sã acceptãm acest principiu nobil, sã vedem ce se va întâmpla.

ªi, pentru ca sã nu mai vin încã o datã la microfon, voi trece ºi la al doilea amendament, pentru cã o sã vedeþi cã se leagã unul de celãlalt.

Este vorba de amendamentul privind tichetele de masã.

Pe ce se întemeiazã acest amendament al meu? El se întemeiazã pe o lege care, de asemenea, existã, pentru cã nu mã refer la prevederi ipotetice, ci la legi care existã. Legea 142 din 1998 art. 1 alin. 2.

Anghel Stanciu

#45155

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

De la adevãratul pãrinte al ºcolii româneºti, Spiru Haret, pânã în aceste sãptãmâni, descentralizarea nu a constat în plata salariilor de cãtre consiliile judeþene. Nu vreau sã fiu un profet, dar s-ar putea sã avem mari probleme cu plata efectivã a salariilor. În acest context, venim ºi descentralizãm, chipurile, ºi aceastã înlesnire care, dintr-un calcul sumar este în jur de 6 miliarde. Deci nu suma ca atare este problema, ci faptul de a accepta sau a nu accepta un amendament Ñ 6 miliarde nu reprezintã un capãt de þarã, când au fost, în fosta guvernare, reeºalonãri de câte 4 mii ºi ceva de miliarde. Deci este o chestiune de orgoliu.

Noi, comisia, nu þinem la orgoliu. De aceea, domnule preºedinte, am avea douã variante: o variantã care mi se pare cea mai corectã Ñ sã solicitãm sã se voteze amendamentul celor douã comisii, cu amendamentul care a fost aprobat ºi la care ºi comisiile sunt coautoare, conform cu ceea ce se spune acolo, ºi, dacã trece acest amendament, atunci celãlalt nu mai are sens. Dacã nu trece acesta îl putem discuta pe celãlalt.

Vã rugãm, în spiritul regulamentului, la poziþia care este, sã supunem la vot amendamentul celor douã comisii ºi, în raport de votul care se înregistreazã, discutãm ºi varianta domnului ministru.

Personal, nu o acceptãm, pentru cã am asistat la descentralizãri ºi în ceea ce priveºte alocaþiile pentru copiii cu probleme ºi am vãzut cum sunt; personal, am constatat de 8 ani cã tot ce se dã de la centru spre judeþe se dã numai ca sarcini, ºi nu ca alocaþii bugetare ºi cred cã este o chestiune moartã din start.

Problema nu este dacã respectãm statutul. Problema este dacã susþinem prevederea din Statutul personalului didactic, cu alocaþia corespunzãtoare.

Închei rugându-vã, domnule preºedinte, sã supunem la vot amendamentul celor douã comisii ºi al celor doi colegi.

Vã mulþumesc.

Alexandru Sassu

#50478

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Lucrurile par a fi corecte, numai cã par ºi nu sunt. V-aº putea da ca exemplu judeþul Timiº, unde sumele necesare pentru plata salariilor sunt mai puþine cu 80 de miliarde, aºa cã, dacã le mai trecem ºi alte chestiuni de genul acesta în cârcã, probabil cã nu numai cã nu le vom putea plãti salariile, dar dacã va merge cineva cu trenul nu vom mai avea bani de salariu pe perioada respectivã.

Deci, dacã este chestiuneaÉ trecând la chestiunea de fond, pentru cã este un amendament de fond ºi în mod normal trebuie sã votãm întâi amendamentul comisiei, aºa cum au propus ºi colegii de la P.R.M., ceea ce este corect. Dacã este un amendament de fond, atunci putem discuta ºi la el putem adãuga faptul cã aceste sume se asigurã prin transfer, pentru cã suntem în momentul în care discutãm bugetul ºi trebuie sã-i spun doamnei ministru cã este corect, Ministerul Învãþãmântului nu are bani sã dea aceºti bani pentru judeþe, dar bugetul are ºi se poate face transfer, pentru cã discutãm Legea bugetului, prin care asigurãm transferul cãtre judeþe pentru plata salariilor, plata celorlalte obligaþii ºi aºa mai departe.

Deci, dacã le transferãm o obligaþie prevãzutã de lege, atunci trebuie sã le transferãm ºi banii necesari pentru ca sã poatã sã se achite de aceastã obligaþie pe care o au.

În consecinþã, dacã nu se acceptã amendamentul aºa cum este propus el de cãtre comisie ºi trecem la discutarea unui alt amendament Ñ presupun cã cel propus de domnul ministru Ñ, sã indicãm ºi faptul cã sursele pentru plata acestor obligaþii sunt de la bugetul de stat, prin transfer ºi, atunci, lucrurile sunt în regulã ºi administraþia localã se poate achita de aceastã sarcinã ºi totul este cum trebuie. Dacã nu, se va întâmpla ceea ce vã spun, ºi anume, oamenii nu vor avea bani de salarii începând cu luna septembrie, poate, octombrie.

Vã mulþumesc.

Mihai Baciu

#61425

Aþi observat, stimaþi colegi, cã, pânã la urmã, sigur argumentele ºi raþiunea înving.

Vã felicit pe cei care aþi votat împotriva amendamentului pentru victoria împotriva învãþãmântului.

Mergem mai departe.

Este vorba de o altã durere mare, tot a învãþãmântului, tichetele de masã.

Stimaþi colegi, este vorba tot de o lege care trebuie respectatã, este vorba de Legea nr. 142/1998, art. 1 ºi art. 5. Nu mai dau citire acestor articole, pentru cã vãd, deja, o neliniºte ºi o nemulþumire la mulþi dintre dumneavoastrã când discutãm problemele mari ale învãþãmântului, aºa încât voi trece direct la urmãtoarea chestiune ºi închei cu acest lucru.

O sã spuneþi cã nu sunt surse, ca sã pun eu degetul pe sursa respectivã bugetarã, ca sã pot s-o iau de acolo ºi s-o aduc dincoace. Vreau sã vã spun ce am spus ºi asearã. Nu este treaba mea asta, ca deputat, nu e treaba dumneavoastrã ca deputaþi ºi ca senatori. Treaba noastrã este sã apãrãm interesele majore, mari ale celor care ne-au trimis, inclusiv în cazul nostru, ale acestei categorii majore, din România, care este învãþãmântul.

A doua chestiune. Pentru cã tot veni vorba de surse, atunci sã vã spun o posibilã sursã. În Ordonanþa, celebrã deja, nr. 32/2001, ordonanþa care va trebui sã treacã ºi prin faþa noastrã, la art. 6 se spune: ”Sumele prevãzute în art. 2 din Ordonanþa Guvernului nr. 75/1999 privind constituirea Fondului special de susþinere a învãþãmântului de stat, precum ºi penalitãþile ºi majorãrile de întârziere constituie venituri ale bugetului de stat.Ò

Alin. 2. ”Veniturile prevãzute la alin. 1 vor contribui, alãturi de alte surse ale bugetului de stat, la finanþarea acþiunii de învãþãmânt.Ò

Sper cã aþi fost atenþi ºi aþi trecut de idiosincrazia aceasta faþã de învãþãmânt ºi aþi observat cã este vorba de celebrul Fond de susþinere a învãþãmântului, de 2%. Pânã acum câþiva ani, populaþia României, ºi în continuare, plãteºte din buzunar acest fond.

Dupã calculele Ministerului Învãþãmântului ºi Cercetãrii, acest fond anul trecut s-a ridicat la 1.900 de miliarde de lei. El a trecut acum în buget. De ce a trecut în buget dumneavoastrã ºtiþi foarte bine, chiar dacã o sã mã contraziceþi. Pentru cã ºi celelalte fonduri speciale care au trecut la buget au trecut pentru a finanþa deficitul de stat, deficitul bugetar. Aceasta e altã chestiune.

Deci existã acest fond, existã prevederea aici în ordonanþã cã el va sprijini acþiunile din învãþãmânt. Este o posibilã sursã pentru aceste vestite, disputate tichete de masã, care ar suplimenta nu mare lucru, dar ar suplimenta cât de cât Ñ sã spunem aºa Ñ veniturile acestei categorii nenorocite care este dãscãlimea acestei þãri.

Iatã deci ºi sursa, pentru cã aºa se spune aici ºi vã rog, mãcar acum, la al doilea amendament, sã fiþi de acord cu el ºi sã nu vã maiÉ Mã rog, n-are importanþã, nu mai spun nimicÉ Sperãm sã nu mai obþineþi încã o victorie împotriva învãþãmântului.

Vã mulþumesc.

Mircea Nedelcu

#70822

Vã mulþumesc frumos.

Mã numesc Nedelcu Mircea, sunt senator din Hunedoara.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi parlamentari,

Am convingerea cã sunteþi cu toþii conºtienþi cã cei cãrora li se adreseazã prevederile art. 52 din Legea bugetului de stat pe 2001 sunt, de fapt, cei care fac parte din acele categorii sociale defavorizate, adicã salariaþii care trudesc pentru salarii de nimic.

Ani de zile, sindicaliºtii Ñ ºtiþi foarte bine Ñ au solicitat în mod expres aceastã mãsurã socialã, deci eliberarea tichetelor de masã din partea guvernelor care s-au perindat pânã acum, iar în aceastã zi suntem în mãsurã s-o punem în practicã.

Am propus acest amendament, adicã eliminarea alin. 2, deoarece am considerat cã acordarea tichetelor de masã este o mãsurã de protecþie socialã care se adreseazã celor aflaþi în dificultate materialã, de fapt, unui numãr nepermis de mare de cetãþeni, de salariaþi din România.

Este nedrept ca tocmai cei care ar trebui sã fie beneficiarii acestei mãsuri sã fie privaþi de acest drept, datoritã managementului defectuos, nepriceperii angajaþilor ori altor factori independenþi de angajaþi, care conduc la neonorarea datoriilor ºi obligaþiilor acestora cãtre stat.

Este adevãrat ºi faptul cã în România se fac eforturi financiare deosebite pentru acordarea acestor tichete de masã, eforturi care trebuie susþinute, dar consider cã salariaþii, angajaþii ale cãror venituri materiale sunt cu mult sub normal meritã acest efort, mai ales cã, în campania electoralã, nu demult trecutã pentru a fi uitatã, au fost fãcute multe promisiuni, iar acum mulþi, prea mulþi români aºteaptã cu sufletul la gurã mãcar realizarea acestei mãsuri.

ªi nu în ultimul rând este demn de menþionat faptul cã, în mare mãsurã, datoriile înregistrate de foarte multe unitãþi economice, în mod special din industrie, au fost rezultatul politicilor greºite ale guvernelor anterioare, care au avut drept rezultat, printre altele, decapitalizarea lor. Nu luaþi acestor nedreptãþiþi dreptul la o masã caldã, nu-i obligaþi sã ºi-l câºtige prin forþã, prin presiunea strãzii.

Angajatorii trebuie, pot fi obligaþi sã-ºi plãteascã obligaþiile fãrã a-i nedreptãþi pe angajaþi. Vã mulþumesc.

Alexandru Sassu

#82101

## Vã mulþumesc.

În primul rând, aº vrea sã vã spun, domnule preºedinte Dorneanu, cã Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu a fãcut nici un fel de apreciere de la microfonul acesta vizavi de poziþia Grupului parlamentar al P.D.S.R. ªi vã rog sã nu faceþi nici dumneavoastrã vreun fel de referire faþã de poziþia noastrã. Am acceptat cã votul dumneavoastrã este majoritar ºi am acceptat modul în care au mers lucrurile. Nu am fãcut nici o referire.

ªi vã rog frumos sã vã retrageþi acest punct de vedere pe care l-aþi spus mai înainte, aceastã apreciere pe care aþi fãcut-o la adresa celorlalte grupuri parlamentare.

Aici discutãm bugetul þãrii ºi chiar dacã am intervenit pe regulament, chiar dacã am intervenit în alte forme, ºi chiar dacã am spus lucruri de fond pe care dumneavoastrã le consideraþi neimportante eu cred cã trebuie sã ne respectãm între noi ºi sã discutãm în acest spirit.

În al doilea rând, discutãm aici, suntem în ºedinþa comunã a celor douã Camere ºi urmãm procedurile prevãzute de Regulamentul comun al celor douã Camere. ªi, în consecinþã, suntem sub imperiul art. 39 din Regulamentul ºedinþelor comune.

Am fãcut, cum spuneþi dumneavoastã, ºi la Camerã, ºi la Senat, modificãri în regulamentele respective, tocmai pentru cã erau niºte texte identice cu cel pe care îl avem la art. 39. ªi am fãcut aceste modificãri ca sã putem lucra altfel decât lucram înainte.

Deocamdatã, la Regulamentul ºedinþelor comune existã un text care spune foarte clar care sunt modalitãþile de votare a legilor ºi, în consecinþã, a articolelor. Spun încã o datã cã am fãcut acele modificãri în Regulamentele celor douã Camere, tocmai pentru cã prevederile respective ne împiedicau sã lucrãm altfel decât cu un cvorum normal, de jumãtate plus unu din membrii Camerei respective, la fiecare vot. Aici nu am fãcut încã aceastã schimbare.

Deci, dacã nu am fãcut aceastã schimbare, înseamnã cã trebuie sã lucrãm în continuare cu acest cvorum care este prevãzut de Regulamentul ºedinþelor comune ºi care nu a fost modificat. Când o sã-l modificãm, atunci, tot ceea ce aþi spus dumneavoastrã este corect ºi vom putea merge mai înainte. Deocamdatã, spun încã o datã cã suntem în aceastã situaþie ºi, în consecinþã, neexistând cvorumul, articolul nu este adoptat.

Problema cvorumului este întotdeauna a majoritãþii. ªi vã rog frumos sã luaþi act de acest lucru. Vã mulþumesc.

Ioan Oltean

#85594

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Îngãduiþi-mi sã intervin, la art. 53 alin. 1, în numele comisiilor reunite ale Camerei ºi Senatului, pentru cã amendamentul ce a fost înaintat Comisiilor reunite de buget, finanþe ºi bãnci ale celor douã Camere a fost însuºit în unanimitate de cãtre aceste comisii ºi de aceea socotesc cã este necesar sã vin în faþa dumneavoastrã pentru a prezenta argumentele ce au fost însuºite de cãtre comisii ºi au determinat, pânã la urmã, comisiile sã îºi însuºeascã acest amendament.

În timpul realizãrii investiþiilor de la Combinatul Krivoi Rog din Ucraina, peste 100 de societãþi comerciale din România au livrat utilaje pentru care au fost nevoite sã depunã garanþii care au fost reþinute, evident, în bugetul de stat.

În anul 1994 a expirat termenul pentru restituirea acestor garanþii, însã, de atunci ºi pânã astãzi, cele peste 100 de societãþi fac eforturi disperate în vederea reþinerii ºi obþinerii recuperãrii garanþiilor depuse în anii respectivi.

Anul trecut, pentru prima datã, guvernul vremii respective, în bugetul de stat pe anul trecut, a gãsit de cuviinþã sã dea posibilitatea compensãrii acestor bani pentru unitãþile care aveau datorii la bugetul de stat, creându-se la vremea respectivã, în opinia noastrã, o discriminare faþã de acele societãþi comerciale considerate bune platnice, întrucât cele care nu au avut datorii la stat nu au fost în posibilitatea de a-ºi compensa aceste datorii.

Anul acesta, prin prevederile art. 53 alin. 1, se reitereazã aceeaºi posibilitate de a se compensa aceste garanþii cu datoriile faþã de bugetul de stat, creându-se, în opinia noastrã, din nou, aceeaºi stare de inegalitate faþã de acele societãþi care nu au datorii la bugetul de stat ºi care nu au alte posibilitãþi de a-ºi recupera garanþiile depuse.

Faþã de o asemenea stare de fapt ºi de drept, am considerat ºi comisiile reunite au apreciat cã extinderea posibilitãþilor de compensare ar fi foarte binevenitã ºi, în consecinþã, s-a propus ca aceastã compensare sã se poatã face nu numai cu datoriile faþã de bugetul de stat, ci ºi cu datorii faþã de bugetul asigurãrilor sociale, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate sau Agenþia de ªomaj.

Am fost încurajaþi, dacã vreþi, sã facem acest amendament ºi de un punct de vedere exprimat de cãtre Ministerul Industriei ºi Resurselor, în ianuarie anul acesta, prin care se spune cã Guvernul actual va face tot ce depinde de el pentru a se restitui aceste garanþii, inclusiv va avea în vedere posibilitatea de a se compensa cu bugetul de stat sau cu celelalte bugete. Acest punct de vedere al Ministerului Industriei ºi Resurselor, pe care l-am exprimat, a fost un temei de a susþine acest amendament în faþa comisiilor.

Din nefericire, Comisiile reunite pentru buget ºi finaþe dau o explicaþie în respingerea acestui amendament, care mi se pare de neluat în calcul sau de nesusþinut în planul argumentãrii. Se propune respingerea amendamentului, întrucât acest sistem este reglementat printr-o lege specialã, iar garanþiile nu pot fi compensate decât cu bugetul de stat.

Eu nu am cunoºtinþã de existenþa unei legi speciale privind compensarea acestor garanþii, dar dacã ea existã, sigur, sunt în mãsurã sã retrag acest amendament. Ceea ce ne intereseazã ºi trebuie sã avem în vedere este sã creãm un statut de egalitate pentru toate acele societãþi care au de recuperat garanþiile respective ºi care au fost depuse cu bunã-credinþã.

De aceea, eu socotesc cã, prin admiterea acestui amendament Ñ ºi, repet, comisiile respective, Comisiile de administraþie publicã, în unanimitate, ºi l-au însuºit Ñ, am crea un statut de egalitate pentru toate societãþile comerciale Ñ ºi sunt peste 100 Ñ, care au de recuperat aceste garanþii de la bugetul de stat.

Vã mulþumesc.

Dan-Radu Ruºanu

#92935

Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Pentru cã antevorbitorul meu vorbea de consecvenþã, eu sunt de acord cu dânsul întru totul, numai cã sã fim consecvenþi ºi în ceea ce spuneaþi cu o zi înainte, când colegul nostru, domnul Florin Georgescu, susþinea aici necesitatea sprijinirii societãþilor cu capital de stat ºi nu numai.

Krivoi Rog, dupã cum ºtim cu toþii, s-a fãcut cu garanþia statului român. Toate eforturile, toate materialele ºi lucrãrile fãcute acolo au fost, la vremea respectivã, garantate de statul român. Avem o investiþie de aproape un miliard de dolari la Krivoi Rog, la aceastã datã, în condiþiile în care foarte multe societãþi care au contribuit la realizarea obiectivului de la Krivoi Rog au datorii la bugetul de stat, dar, în acelaºi timp, nu au reuºit sã îºi recupereze garanþia statului, garanþia de bunã execuþie, care este doar pentru un an de zile ºi pe care statul, la rândul lui, a garantat-o.

Este foarte adevãrat cã, tot în acest buget de stat, fondurile de garanþie date agenþilor economici, prin ”EximbankÒ, s-au diminuat faþã de anul trecut, dar acesta este un alt aspect.

La aceastã datã sunt societãþi care au datorii la bugetul de stat ºi la alte bugete ºi au de recuperat garanþie, în acelaºi timp, de la Krivoi Rog; nu au datorii la bugetul de stat, dar au datorii la alte bugete; au datorii sub nivelul garanþiilor de recuperat. ªi, în aceastã situaþie, societãþile respective plãtesc penalizãri la datoriile cãtre bugetul de stat, neputând sã îºi recupereze garanþiile pe care le au de recuperat de la Krivoi Rog, repet, garantate de stat în acelaºi timp.

ªi, pentru cã mã refeream la consecvenþã sau inconsecvenþã, Uzina constructoare de maºini Reºiþa are de recuperat de acolo 896 de miliarde; ”ElectroputereÒ Craiova, un miliard, 100 de milioane. ªi sunt ºi alte societãþi care au fost corecte, au respectat disciplina financiarã, ºi-au plãtit datoriile la bugetul de stat, dar, în acelaºi timp, nu au putut sã îºi recupereze garanþiile statului de la Krivoi Rog.

Noi pentru aceasta am venit ºi am susþinut ca toate aceste societãþi, care au fost societãþi disciplinare, bune platnice, sã poatã ca acum sã beneficieze ºi ele de aceastã înlesnire de recuperare a garanþiilor. Nu recuperarea lor cifric, ci recuperarea lor prin compensare cu obligaþiile pe care le au la bugetul de stat. Atunci, dacã numai unii vor beneficia, deci cei rãi platnici vor beneficia de compensarea acestor garanþii cu datoriile pe care le au la bugetul de stat, noi înºine venim ºi încurajãm indisciplina financiarã. Cei care au plãtit ºi nu au datorii la nivelul garanþiilor nu beneficiazã de acest lucru; cei care au fost rãu platnici ºi nu au plãtit beneficiazã de acest avantaj.

V-aº ruga sã fim consecvenþi ºi sã încercãm sã mãsurãm cu aceeaºi unitate de mãsurã pentru toatã lumea.

Vã mulþumesc.

Mihai Nicolae Tãnãsescu

#96189

Mulþumesc, domnule preºedinte. Deci aº vrea sã fac niºte clarificãri. Ce se propune, de fapt?

Se propune includerea în compensare ºi a obligaþiilor de platã datorate altor bugete: bugetul asigurãrilor sociale de stat, Casa Naþionalã de Sãnãtate, Agenþia de ªomaj ºi aºa mai departe.

În propunerea textului formulat de Guvern se spune clar cã se face aceastã compensare numai pentru sumele care sunt incluse în bugetul de stat. Deci compensarea se face de la ºi cãtre bugetul de stat.

Ce ar însemna sã facem compensãri aferente ºi altor bugete? Ar însemna sã includem sume suplimentare în bugetul de stat, ca sã putem face aceste compensãri cãtre celelalte bugete: bugetul asigurãrilor sociale de stat, Casa Naþionalã de Sãnãtate ºi aºa mai departe.

În al doilea rând, noi considerãm cã nu pot fi incluse în compensare datoriile curente aferente anului 2001, deoarece acestea sunt cuprinse deja în veniturile bugetelor respective pe anul 2001. Deci noi nu putem sã mergem pe ideea cã nu se încaseazã, în cursul anului 2001, nimic din datoriile aferente anului 2000. Mai mult, aº vrea sã fac specificaþia cã anul trecut, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 145/2000 de rectificare a bugetului de stat, s-a avut în vedere ca compensarea respectivã sã se facã numai de la bugetul de stat, ºi nu de la bugetele celorlalte fonduri: bugetul asigurãrilor sociale, Casa Naþionalã de Sãnãtate. ªi vreau sã vã citez: ”compensãrile cu obligaþiile de platã datorate la bugetul de stat pânã la 31 decembrie 1999 ºi neachitate pânã la data compensãriiÒ.

Deci aºa a fost ºi anul trecut.

În al doilea rând, în bugetul Ministerului Industriei ºi Resurselor sunt sume cu aceastã destinaþie. Ministerul Industriei ºi Resurselor poate sã acorde pentru cei care sunt bun platnici ºi îºi achitã datoriile sumele necesare garanþiilor.

Aºadar, noi considerãm cã modul în care am elaborat acest articol rãspunde absolut acestor cerinþe. Vã mulþumesc.

Ioan Oltean

#98229

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Eu sunt gata sã îmi însuºesc punctul de vedere pe care dumneavoastrã l-aþi exprimat. Nu pun la îndoialã realitatea celor exprimate. Vreau însã sã gãsim sau sã se gãseascã o soluþie pentru ca ºi acele societãþi comerciale care îºi plãtesc datoriile faþã de stat ºi care au aceste garanþii reþinute de peste 10 ani sã poatã sã îºi recupereze banii.

În raportul care cuprinde amendamentul de respingere se spune cã existã o lege specialã prin care aceastã problemã este rezolvatã.

Domnul preºedinte a fãcut referire la cu totul altceva, adicã nu ne-a amintit care este aceastã lege.

Dumneavoastrã, domnule ministru, precizaþi cã în bugetul Ministerului Industriei ºi Resurselor existã aceste sume ºi cã ele pot fi recuperate de cãtre aceste societãþi nedatornice.

Eu vreau sã vã citesc, ºi îmi îngãdui, o adresã a Ministerului Industriei ºi Resurselor, care spune cã aceste sume, aceste garanþii pot fi recuperate prin compensarea de la bugetul de stat ºi celelalte bugete, domnule ministru. Este punctul de vedere al Ministerului Industriei ºi Resurselor, exprimat în 25 ianuarie anul curent. Din moment ce acest minister reprezentativ apreciazã cã recuperarea acestor garanþii se face prin compensare de la bugetul statului ºi de la alte bugete, înseamnã cã în bugetul propriu nu au aceste sume cuprinse pentru a se putea face restituirea banilor respectivi. Noi nu þinem sau eu personal nu þin neapãrat ca aceastã compensare sã fie fãcutã prin celelalte bugete nominalizate în amendament. Ceea ce doresc ºi ceea ce dorim cu adevãrat este ca toate acele societãþi comerciale care au aceste garanþii reþinute de peste 10 ani sã poatã sã-ºi recupereze banii, pentru cã este nedrept ca ei sã-ºi achite zilnic obligaþiile faþã de stat, sã fie societãþi comerciale cu plãþile la zi, iar statul sã nu-ºi plãteascã datoriile faþã de ele de ani de zile. Acest lucru îl dorim ºi pentru acest lucru vã cerem consecvenþã ºi corectitudine.

S-a arãtat cã anul trecut s-a fãcut acelaºi lucru. Este adevãrat, domnule ministru, anul trecut aºa s-a fãcut. Am aici în faþã prevederile art. 65 din Legea bugetului de anul trecut, precum ºi normele metodologice. Aºa s-a fãcut. Ceea ce vreau eu ca anul acesta este sã nu se mai greºeascã. S-a greºit anul trecut, am arãtat ºi la vremea respectivã cã aceastã modalitate nu mi se pare corectã. Din nefericire, nu s-a gãsit nici atunci o explicaþie ºi o raþiune în rezolvarea problemei, aºa cum se evitã ºi în acest moment. De aceea, eu vã rog, dacã aceastã variantã nu poate fi însuºitã, atunci vã rog aici sã gãsim o altã modalitate prin care aceste societãþi comerciale sã poatã sã-ºi recupereze banii. Vã mulþumesc.

Dan-Radu Ruºanu

#101113

Deci, domnule ministru, în proiectul bugetului de stat pe anul 2001 aveþi câteva fraze în care vã referiþi la blocajul financiar, la eliminarea blocajului financiar, la diminuarea blocajului financiar. În acelaºi timp însã, prin ceea ce faceþi acuma, continuaþi sã susþineþi, practic, blocajul financiar.

De ce spun acest lucru?

Spuneþi cã nu sunteþi de acord cu compensarea datoriilor pe care le au societãþile respective cãtre bugetul asigurãrilor sociale, cãtre C.A.S., pentru cã este alt

buget, nu este al bugetului de stat. Parþial vã înþeleg, dar aceste societãþi, în majoritatea lor, sunt societãþi care nu au datorii la impozit pe profit, care este sursa bugetului de stat, pentru cã nu au profit. Sunt societãþi care de obicei nu au datorii la T.V.A., dar au cea mai mare parte a datoriilor la bugetul asigurãrilor sociale, la C.A.S. Atunci nu este corect ca ele, în acelaºi timp, sã aibã de recuperat din garanþiile respective, de 3 ani, de 4 ani, de 5 ani, de 8 ani ºi chiar de 10 ani de zile, ºi sã nu poatã sã-ºi compenseze o altã sursã care pentru ele nu conteazã cã-i a bugetului de stat sau e a bugetului asigurãrilor sociale, este o datorie pe care el ºtie cã trebuie sã o dea tot statului. Pentru datoria care trebuie sã o dea statului i se percep penalizãri de întârziere, majorãrile, iar pentru ceea ce are de încasat ca garanþie, rãmâne cu aceeaºi sumã în continuare.

În acelaºi timp, al doilea palier la care vreau sã mã refer, spuneþi cã nu se pot compensa cu datoriile curente, dar, repet, cei care au fost corecþi ºi au fãcut efortul financiar respectiv, ºi ºi-au plãtit datoriile fiscale cãtre bugetul de stat, ºi nu au datorii ºi nici majorãri rãmân mai departe sã-ºi încaseze aceste garanþii _sine die,_ iar în cealaltã parte, celor care au fost indisciplinaþi ºi nu au plãtit le facem aceastã compensare.

Deci nu este nici normal ºi este primul semn de încurajare a indisciplinei financiare. Noi venim aici sã facem aceastã discriminare între agenþii economici bun platnici ºi rãu platnici. Este un semnal foarte periculos pe care-l dãm ºi atunci ºi ceilalþi, care pânã acuma plãteau, n-or sã mai plãteascã ºi vor aºtepta sã vinã un nou buget pe anul 2002 care, poate, le va compensa garanþiile pe care le au de încasat cu datoriile care le vor avea de plãtit la acea datã.

Cornel Boiangiu

#111182

Da. Problema se pune, domnule preºedinte, cã eliminarea alin. 4 art. 53, cu obligaþiile datorate bugetului de stat scadente pânã la 31 decembrie ºi neachitate de cãtre Societatea Naþionalã PETROM Ñ S.A. se extind prin compensare cu contravaloarea carburanþilor ºi lubrifianþilor livraþi de societatea respectivã Ministerului Apãrãrii Naþionale, precum ºi unitãþilor subordonate acestui minister, pânã la data de 15 decembrie 2001, în limita sumei de pânã la 630 miliarde lei.

Amendamentul constã în aceea cã în mod corespunzãtor trebuie sã se majoreze prevederile de venituri ale bugetului de stat cu suma de 630 de miliarde pe seama obligaþiilor datorate pânã la 31 decembrie 2000 ºi neachitate de cãtre PETROM ºi cu aceeaºi sumã sã se majoreze prevederile de cheltuieli din buget pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Motivaþia. Este limpede cã aceastã prevedere reprezintã o favorizare a Societãþii PETROM, un ajutor de stat, încãlcându-se Legea nr. 143/1999, a ajutorului de stat, care ar primi, de fapt, o amânare la plata obligaþiilor, deoarece livrarea combustibilului se face în timp, pânã la data de 15 decembrie 2001, în contul unor obligaþii de plãþi faþã de buget scadente la 31 decembrie 2000.

Acelaºi tratament favorabil ar fi trebuit sã se acorde tuturor agenþilor economici care au obligaþii faþã de bugetul scadent pânã la 31 decembrie 2000 ºi care sunt furnizori de bunuri ºi servicii pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale.

În fapt, aceastã prevedere, prin bugetul de stat, se promoveazã prin ea practica compensãrii în domeniul carburanþilor ºi lubrifianþilor, unde compensarea ar trebui interzisã prin lege, întrucât þiþeiul ºi produsele rezultate din prelucrarea þiþeiului: benzina, motorina etc., sunt mãrfuri cash.

Precizez cã cele douã Comisii pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã întrunite în ºedinþã comunã au fost de acord chiar sã mãreascã aceastã sumã, au fost de acord cu acest amendament, ulterior, au dorit chiar sã mãreascã aceastã sumã pânã la 1.000 de miliarde de lei, dupã ce s-a fãcut calculul datoriilor pe care PETROM-ul le avea cãtre bugetul de stat. În aceste condiþii, mã surprinde argumentaþia pe care Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fãcut-o pentru a respinge acest amendament. Deci el a fost aprobat în unanimitate de cele douã comisii de apãrare Ñ Senat ºi Camerã Ñ ºi este totuºi respins. De aceea, rog sã fie supus la vot plenului pe aceastã problemã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mihai Nicolae Tãnãsescu

#117881

Da, mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã fac niºte clarificãri: prin alineatul propus de cãtre noi se are în vedere, pe de o parte, stingerea unor arierate ale S.N.P. PETROM, scadente la 31 decembrie 2000, prin compensarea cu carburanþi ºi lubrifianþi pe care sã-i livreze Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi unitãþilor subordonate, în limita sumei de 1.000 de miliarde de lei. De ce? Fiindcã, dupã cum bine ºtim, în economia româneascã existã o lipsã acutã de lichiditãþi, inclusiv aceastã Societate Naþionalã a Petrolului se regãseºte în aceastã situaþie, nu are lichiditãþi.

Prin gãsirea acestei soluþii aici, rezolvãm, zicem noi, douã probleme: pe de o parte, micºorãm arieratele PETROM-ului ºi creãm sursele necesare Ministerului Apãrãrii Naþionale pentru a-ºi asigura activitatea în bune condiþiuni în sensul achiziþionãrii combustibilului necesar desfãºurãrii activitãþii lui. Eliminarea acestui alineat ar presupune suplimentarea bugetului apãrãrii naþionale cu suma respectivã, pentru a putea sã-ºi achiziþioneze cantitãþile necesare de combustibil pentru desfãºurarea activitãþii. Noi credem cã prin aceastã formulã rezolvãm, pe de o parte, ºi arieratele Societãþii PETROM, dar ºi interesele Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Mai mult. Noi, prin proiectul de lege pe anul acesta, venim ºi punctãm foarte clar unde se pot face aceste compensãri, cum este cazul Ministerului Apãrãrii Naþionale, deci noi venim ºi restrângem aria posibilitãþilor de compensare ºi vã spun cã anul trecut, în Legea bugetului, aceasta spunea cã compensarea se face absolut la toate instituþiile publice finanþate de la bugetul de stat ºi care au datorii cãtre diverºi furnizori ºi prestatori de servicii.

Deci noi, prin aceastã restrângere numai la Ministerul Apãrãrii Naþionale, venim ºi întãrim disciplina financiarã în sensul în care l-am menþionat.

Mulþumesc.

Marcu Tudor

#125395

Domnule preºedinte, mã scuzaþi, o secundã numai. Am rugãmintea sã fiþi numai un minut atent, pentru cã marea majoritate..., nu, o parte dintre noi, printre care ºi eu încã mã numesc, n-am înþeles prea bine care sunt raþiunile pentru care noi nu acceptãm acest amendament. El este bine venit. Diminueazã exportul produselor nefinisate, care ar da posibilitatea, produsele astea finisate, sã munceascã mai mulþi oameni, sã câºtige mai mulþi bani ºi societatea sã câºtige, pe ansamblu, un profit mai mare. Toate aceste produse, dupã pãrerea mea, ar trebui eliminate de la export. E vorba de lemn, buºteni, de nu mai ºtiu ce alte produse de genul ãsta, numai cã partea mai necãjitã este cã dacã vrem sã intrãm în Uniunea Europeanã, cum am zis toþi, mi s-a arãtat un paragraf în care impunerile pentru a accede în aceastã Uniune prevãd, printre altele, ºi un articol, o prevedere prin care toate aceste impozite trebuie sã fie uniformizate.

Domnul ministru Tãnãsescu spune cã va avea în vedere la impozitul pe profit o discriminare în sensul ãsta, care este o treabã internã a noastrã ºi care sã limiteze dorinþa unora de a face export din bogãþia neprelucratã a þãrii. Nu face nimeni aºa ceva, decât africanii, asiaticii din nu ºtiu care fund de Asie sã-ºi vândã bogãþiile pe nimic.

Noi tot timpul vrem sã dezvoltãm industria care a ajuns cum a ajuns ºi, în acelaºi timp, materia primã pentru industrie o exportãm la jumãtate de preþ. Probabil cã unor þãri le convine asta. De aceea, noi trebuie sã împãcãm ºi capra, ºi varza. Haideþi sã acceptãm aºa eliminarea acestui articol, care mie-mi place, de altfel, pentru cã nu putem altfel, deoarece aºa ni se cere de cãtre organismele internaþionale, ºi sã reparãm ceea ce de bunã-credinþã a dorit domnul..., Grupul parlamentar P.N.L., printr-o altã lege sau hotãrâre de guvern pe care o va face Guvernul fãcând referiri la impozitul pe profit. Vã mulþumesc foarte mult.

Valeriu Stoica

#135587

Da, iarã, pentru cã o problemã de procedurã se poate relua oricând ºi, ca urmare, chiar dacã ne apropiem de finalizarea acestei dezbateri, problema poate fi ridicatã.

Repet, Grupul parlamentar liberal doreºte, cu bunãcredinþã, sã se adopte Legea bugetului cu respectarea tuturor exigenþelor procedurale. Constatãm însã cã, din pãcate, pânã în acest moment, aceste exigenþe procedurale nu sunt respectate. Din pãcate, se invocã modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor ºi modificarea Regulamentului Senatului pentru a se înlãtura prevederile foarte clare ale textului art. 39 din Regulamentul ºedinþelor comune.

Regulamentul ºedinþelor comune prevede un singur cvorum ºi pentru dezbaterea legii, ºi pentru adoptarea legii. Regulamentul ºedinþelor comune prevede clar cã acest cvorum este jumãtate plus 1 din membrii care compun cele douã Camere ale Parlamentului. Distincþia care s-a fãcut aici, din pãcate, între cvorumul de vot ºi cvorumul de lucru nu este relevantã în ceea ce priveºte ºedinþele comune. Ideea cã Regulamentul ºedinþelor comune se completeazã cu Regulamentele celor douã Camere în mãsura în care nu existã prevederi concrete, clare, în Regulamentul ºedinþelor comune nu-ºi poate avea aplicare în acest caz. Completarea opereazã când nu avem prevederi în Regulamentul ºedinþelor comune. Aici însã existã o prevedere foarte clarã privind cvorumul, repet, unic ºi pentru dezbatere, ºi pentru votare.

De altfel, avem o decizie a Curþii Constituþionale, Decizia nr. 95/30 iunie 1998, care este foarte clarã în aceastã privinþã. Aceastã decizie se referã chiar la art. 39 din Regulamentul ºedinþelor comune. În considerentele Deciziei Curþii Constituþionale se aratã cã ”Atâta vreme cât nu s-a derogat de la prevederea art. 39 ºi nu existã o prevedere expresã în acest Regulament al ºedinþelor comune care sã facã diferenþã între cvorumul de lucru ºi cvorumul de vot, înseamnã cã existã un singur fel de cvorumÒ.

Se precizeazã, în acest sens, în Decizia Curþii Constituþionale: ”Este cert cã existã o necorelare între art. 39 ºi art. 86 din regulament, acesta din urmã, prin caracterul sãu general, contravenind art. 64 din Constituþie prin faptul cã adaugã Çdispoziþiilor constituþionaleÈ. ªi se mai spune: ”Acelaºi regulament stabileºte, în cuprinsul art. 39, cã existã cvorum legal pentru adoptarea legilor, a hotãrârilor sau a moþiunilor în prezenþa a cel puþin jumãtate plus 1 din numãrul deputaþilor ºi senatorilorÒ, acest text fiind conform art. 64 din Constituþie.

ªi se mai adaugã dupã aceea: ”Desigur cã Parlamentul, în virtutea autonomiei sale regulamentare, poate sã prevadã, cu titlu de excepþie de la dispoziþiile art. 39 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, un cvorum diferit pentru ºedinþele în care se dezbat alte probleme decât adoptarea de legi, hotãrâri ºi moþiuniÒ.

_Per a contrario_ , dacã este vorbaa de dezbaterea legilor, de dezbaterea hotãrârilor ºi de dezbaterea moþiunilor, cvorumul de lucru nu poate sã fie decât acelaºi, stabilit în art. 39 din regulament.

Aºadar, orice altã interpretare este contrarã ºi spiritului Constituþiei, este contrarã ºi prevederilor art. 39 din Regulamentul ºedinþelor comune.

Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Grupul naþional liberal din Camera Deputaþilor ºi din Senat doreºte sã participe la aceastã dezbatere cu bunãcredinþã. Dorim sã evitãm atacarea acestei legi, într-o fazã ulterioarã, la Curtea Constituþionalã pe acest temei.

Aºa încât, rugãmintea mea este, domnule preºedinte, sã vedeþi dacã ne aflãm, în acest moment, în prezenþa cvorumului regulamentar de jumãtate plus 1 din numãrul Camerei Deputaþilor ºi Senatului.

Vã mulþumesc.

Valeriu Stoica

#140394

Domnule preºedinte, douã precizãri.

Prima, chiar dacã nu am fost prezent tot timpul la dezbaterile bugetului, colegii mei au avut grijã sã mã informeze, înaintea dumneavoastrã, în legãturã cu ceea ce s-a întâmplat în Camerã în acest timp. Intervenþia mea este justificatã tocmai de faptul cã distinºii mei colegi mi-au spus ce s-a întâmplat. Am ºi precizat în intervenþia mea cã de ieri încercãm sã lãmurim aceastã problemã ºi nu este prima datã când încercãm sã o facem.

Constat însã cã la dumneavoastrã, domnule preºedinte, se invocã prevederile art. 52 din regulament în sprijinul tezei cã ar fi nevoie de un alt covurm de lucru.

Vreau sã vã aduc aminte, mai întâi, o chestiune care þine de precedentul acestei Camere. Dacã luaþi stenograma ºedinþelor privind dezbaterea bugetului de anul trecut, o sã constataþi cã în vreme ce distinsul dumneavoastrã coleg de partid, domnule preºedinte, domnul Miron Mitrea, conducea lucrãrile ºedinþelor comune pentru buget, am constatat cã, de fiecare datã, Domnia sa verifica cvorumul de lucru în raport cu aceastã prevedere din art. 39.

Pe vremea aceea exista, de asemenea, prevederea din art. 52 din regulament. Niciodatã nu a fost invocatã atunci prevederea art. 52 în acest sens. ªi bine s-a întâmplat cã n-a fost invocatã, pentru cã dispoziþia art. 52 din regulament are cu totul alt sens, domnule preºedinte, ea urmeazã art. 39. Mai întâi, pentru a se aplica art. 52 trebuie sã fie respectat art. 39, altfel spus, într-adevãr, cum spune art. 52, amendamentele ºi articolele sunt adoptate cu majoritatea celor prezenþi, dar e nevoie ca toþi cei prezenþi sã fie în cvorumul de lucru mai întâi. Este o chestiune logicã ºi nu este nevoie sã fii profesor de drept pentru a înþelege acest lucru. Este limpede, dacã citim cu atenþie textul regulamentului.

Art. 52 urmeazã art. 39, este nevoie ca mai întâi sã fie cvorumul de lucru ºi cei care sunt prezenþi pot sã fie mai mulþi decât 244, amendamentele se adoptã cu majoritatea celor prezenþi dacã sunt în cvorumul de lucru. Vã mulþumesc.

Deci noi venim în întâmpinare ºi suntem de acord sã mai punctãm o datã în Legea bugetului acest angajament privitor la acest articol care, dupã cum bine ºtiþi, a necesitat discuþii prelungite pe seama lui.

Vã mulþumesc.

Cãlin Popescu-Tãriceanu

#144649

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Vreau, în modul cel mai sincer, sã-i mulþumesc domnului ministru pentru aceastã declaraþie pe care a fãcut-o ºi cred cãÉ nu cred cã este inutilã aceastã inserare în Legea bugetului a formulei prezentate. Totuºi, mã simt obligat sã revin asupra cererii noastre iniþiale care nu se referea la acest aspect, cât mai degrabã la menþionarea expresã a sumei. Acum, pentru cã suntem dupã pauza de prânz ºi poate o idee mai relaxaþi, vreau sã subliniez cã cererea noastrã atât de insistentã nu trebuie sã fie consideratã ca o simplã încercare de a prelungi dezbaterile sau ca un simplu moft.

Am sã explic de ce. Pentru cã, în pofida faptului cã Ordonanþa nr. 38/2000 precizeazã în mod explicit destinaþia sumelor provenite din privatizare, anul acesta Guvernul Nãstase a acordat douã credite la douã societãþi Ñ TAROM ºi TRACTORUL Ñ cu dobândã 5% ºi cu garanþia Autoritãþii pentru Privatizare.

Cunoscând bine performanþa celor douã întreprinderi, care amândouã au pierderi, este evident cã aceste sume nu se vor mai reîntoarce niciodatã la EXIMBANK, cea care le-a acordat creditul, astfel se va executa garanþia. Executându-se garanþia, sumele respective nu mai pot cãpãta destinaþia prevãzutã prin ordonanþã. Deci noi suntem în situaþia de a încãlca prevederile ordonanþei. Acesta este motivul pentru care noi am solicitat ca sumele sã fie trecute explicit, ca sã nu se mai poatã facã operaþii de acest gen.

Vreau sã vã spun cã aceastã mãsurã este ºi în avantajul Guvernului, care nu va mai putea sã dea curs cererilor altor întreprinderi care se vor gãsi în astfel de dificultãþi. Am observat ºi am salutat atitudinea primuluiministru când a refuzat sã dea curs cererii greviºtilor de la Reºiþa de a trimite un ministru acolo, ca ºi când miniºtrii ar trebui sã se ducã peste tot sã facã naveta în þarã unde se fac greve.

Deci existã o presiune asupra Guvernului Ñ ºi probabil va mai exista Ñ ºi aceastã mãsurã este, dacã vreþi, de protecþie atât pentru Guvern, cât ºi pentru buget, ca sã-ºi realizeze veniturile prevãzute.

Ca atare, revin ºi salut declaraþia ºi intenþia domnului ministru, cu rugãmintea de a cuprinde ºi cealaltã parte a cererii noastre.

Vã mulþumesc.

Florin Georgescu

#150110

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Domnul ministru Mihai Tãnãsescu a fost de acord ºi, practic, decizia este redundantã, adicã este suplimentarã faþã de textele legale în vigoare, dar pentru a veni în sprijinul ºi în întâmpinarea colegilor care au propus acest amendament, Domnia sa a fost de acord sã introducã, sã insereze în textul Legii bugetului acea prevedere care trebuie sã fie în perfectã consonanþã ºi exact în limitele Ordonanþei nr. 38/2000 în legãturã cu destinaþia veniturilor din privatizare.

Totodatã, ceea ce inserãm azi, miercuri, 11 aprilie, în Legea bugetului trebuie sã aibã corespondent într-un amendament prealabil, avansat de un grup parlamentar, în cazul de faþã P.N.L. Amendamentul suna într-un anumit fel, generic, ºi anume prelua ideea din Ordonanþa nr. 38, fãrã sã menþioneze nici un fel de sumã concretã. Am mai explicat motivaþia pentru care nu putem sã punem sume acolo. Veniturile din privatizare sunt o variabilã, o rezultantã a jocului liber al cererii ºi ofertei pe piaþã. Vã rog sã nu mai aveþi temeri cã P.D.S.R.-ul nu privatizeazã. Chiar dacã nu ar vrea sã privatizeze Ñ ceea ce nu e cazul! Ñ îl obligã viaþa ºi piaþa, ºi comunitatea internaþionalã, mersul lumii, sã privatizeze.

Doi. Avem o listã de întreprinderi supuse privatizãrii, în curs de a fi definitivatã ºi agreatã, inclusiv cu organismele financiare internaþionale care sunt creditorii noºtri internaþionali, care va trebui sã fie respectatã, fiindcã dacã nu o respectãm ne facem noi înºine, guvernanþii, rãu: nu vom primi tranºele de împrumut din strãinãtate, va fi inflaþia mai mare, lumea o va duce mai rãu. Deci noi nu vrem sã ne înrãutãþim, sã ne erodãm capitalul politic, încrederea de care beneficiem în momentul de faþã. Iatã cã nu putem, prin consecinþã, sã impunem o sumã concretã, datoritã motivelor obiective prezentate, deoarece suma va fi rezultatul cererii ºi ofertei, negocierilor ºi al celorlalte proceduri aplicate transparent, nu cum s-a fãcut în ultimii 4 ani în procesul de privatizare.

Trei. Nu putem pune o sumã, deoarece dumneavoastrã înºivã, în comisie, aþi venit cu un amendament generic care nu prevedea nici un fel de sumã concretã ºi nu putem veni azi, la ora 4 dupã-amiaza, în ziua de 11 aprilie, în cursul dezbaterilor generale, cu amendament de fond, fiindcã s-ar constitui un amendament de fond sã adãugaþi acum la amendamentul din comisie, regãsit pe lista amendamentelor respinse, ceva care ar însemna suma rezultatã din privatizare.

În încheiere, aº dori sã nu aveþi temeri cã luãm banii din privatizare ºi îi dãm fabricii X sau Y, aºa cum s-a mai întâmplat ºi pe timpul dumneavoastrã, pentru cã dacã vom face aºa, creditorii internaþionali de care suntem legaþi datoritã contextului relaþiilor financiare internaþionale ºi situaþiei balanþei de plãþi a României Ñ care este deficitarã ºi trebuie sã luãm bani de undeva Ñ, aceºti creditori internaþionali nu ne lasã ei sã facem aºa ceva, ne cuantificã operaþiunea respectivã ca fiind deficit bugetar, ne mãresc deficitul, depãºim deficitul programat Ñ ãsta de 3 cu 7 Ñ ºi nu luãm tranºa nu ºtiu care, ºi iar facem inflaþie.

Deci nu mai aveþi dumneavoastrã grija noastrã, lãsaþi Guvernul sã guverneze Ñ cã ºtie cum sã guverneze! Ñ, aveþi încredere cã respectãm destinaþia corectã a sumelor din privatizare ºi vã rog sã fiþi de acord sã acceptaþi oferta domnului ministru de a insera în mod explicit o prevedere deja existentã la Ordonanþa nr. 38, ºi anume cã ”veniturile din privatizare vor fi utilizate pentru diminuarea stocului de datorie publicã prin rãscumpãrarea titlurilor de statÒ.

Cât vor fi aceste venituri va rezolva piaþa ºi demersurile de privatizare ale noastre. Repet, nici procedural nu este în regulã sã introducem un asemenea amendament cifric, pentru cã nu este cuprins în amendamentul iniþial formulat de partidul dumneavoastrã.

Mulþumesc.

Emil Boc

#167997

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nu cred cã poate constitui pentru nimeni o noutate faptul cã puterea judecãtoreascã ºi justiþia constituie coloana vertebralã a statului de drept, dar la fel de adevãrat este faptul cã o justiþie, pentru a reprezenta acest lucru, trebuie sã fie independentã.

În acest context, credem noi cã, prin Legea bugetului de stat, la capitolul consacrat justiþiei, existã câteva prevederi care afecteazã independenþa acesteia ºi o readuc pe terenul influenþelor politicianiste ºi al politicului, în general.

În acest context, avem douã propuneri. Repet, ambele propuneri au fost discutate în Comisiile juridice reunite, au fost acceptate în unanimitate ºi sperãm ca dumneavoastrã sã le acceptaþi în consecinþã.

În primul rând, este vorba de faptul cã, prin proiectul Legii bugetului de stat, Curtea Supremã de Justiþie este obligatã sã avizeze statul de funcþii la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. De la aceastã prevedere sunt exceptate Camera Deputaþilor, Senatul ºi Administraþia Prezidenþialã.

În condiþiile în care dorim sã respectãm principiul separaþiei puterilor în stat, trebuie sã asigurãm un tratament egal ºi celorlalte autoritãþi care compun puterile statului din România.

Prin urmare, alãturi de Camera Deputaþilor, de Senat ºi de Administraþia Prezidenþialã, ar trebui sã completãm art. 11 alin. 3 ºi cu instituþia puterii judecãtoreºti Ñ Curtea Supremã de Justiþie, Curtea Constituþionalã ºi Consiliul Legislativ.

ªtiu cã îmi veþi spune cã nu aici este momentul sã facem acest amendament, dar, având în vedere cutuma care s-a instituit astãzi, în sensul cã am modificat deja douã articole asupra cãrora deja noi ne-am exprimat prin vot, vã cer permisiunea ca, la art. 11 alin. 3, sã exceptãm de la avizarea statului de funcþii de cãtre Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi Curtea Supremã de Justiþie, Curtea Constituþionalã ºi Consiliul Legislativ, pentru a asigura un tratament egal tuturor puterilor statului din România, în vederea respectãrii principiului separaþiei puterilor în stat.

Acum, în ceea ce priveºte celelalte amendamente respinse propuse de Comisia juridicã, amendamente care se regãsesc la pagina 73, respectiv numãrul de ordine 150 ºi 151, noi pornim de la urmãtoarea premisã. Prin Legea bugetului de stat s-a prevãzut, în art. 13, ca ºi demnitarii Curþii Supreme de Justiþie sã beneficieze de valoarea de referinþã universalã, respectiv 2.444.000 lei, la stabilirea drepturilor salariale.

Din nefericire, atunci când s-a alocat suma pentru Curtea Supremã de Justiþie, aceastã sumã a fost redusã cu 60 de miliarde, întrucât, în acest moment, devine imposibilã plata drepturilor salariale ale judecãtorilor, având ca bazã valoarea de referinþã universalã acceptatã, de 2.444.000 lei.

Prin urmare, noi solicitãm majorarea cheltuielilor de personal cu 20 de miliarde de lei, pentru a putea acoperi cheltuielile de personal, în vederea coeficientului stabilit.

Pe de altã parte Ñ ºi mã refer acum la cele douã amendamente cumulate, pentru a nu mai face o altã intervenþie Ñ am solicitat prin Comisia juridicã majorarea numãrului de posturi cu 20, de la 335 la 355. De ce? În primul rând, trebuie avut în vedere faptul cã agenda Curþii Supreme de Justiþie a fost extrem de încãrcatã în anul 2000, când s-au înregistrat 35.550 de cauze, în raport cu 27.791, câte au fost înregistrate în 1999.

Pe de altã parte, prin ultimele modificãri legislative, s-a extins foarte mult competenþa Curþii Supreme de Justiþie. Este vorba de Ordonanþa Guvernului nr. 138/2000, când aceastã Curte ºi-a îngreunat foarte mult agenda de lucru. Este cunoscut faptul cã un termen la Curtea Supremã de Justiþie dureazã de la 3 pânã la 6, 8 luni ºi chiar un an de zile.

Prin urmare, aceastã suplimentare cu 20 de posturi este absolut necesarã pentru a conferi coerenþã actului de justiþie din România, având în vedere cã este cea mai înaltã instituþie de stat.

Prin urmare, noi vã solicitãm, în sintezã, exceptarea Curþii Supreme de Justiþie ºi a celorlalte autoritãþi ale statului menþionate Ñ Curtea Constituþionalã, Consiliul Legislativ Ñ de la avizarea statului de funcþii de cãtre Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, iar, pe de altã parte, suplimentarea cuantumului de cheltuieli necesare cu finanþarea celor 20 de posturi, pentru a putea conferi o activitate coerentã Curþii Supreme de Justiþie.

Vã mulþumim.

Frunda Gyšrgy

#173724

Vã mulþumesc, domnilor preºedinþi. Domnilor ºi doamnelor miniºtri, Distinse Camere ale Parlamentului României,

Vreau sã vorbesc împotriva amendamentului propus, cu toate cã, pe fond, sunt de acord cu propunerile domnului deputat. Cred însã cã nu aici este locul de rezolvare a acestor probleme. Justiþia din România are nevoie de foarte mulþi judecãtori în plus. ªi Curtea Supremã, ºi Curþile de Apel, ºi tribunalele, ºi judecãtoriile.

Într-adevãr, ceea ce spune domnul coleg este corect. La Curtea Supremã, din pãcate, la Secþia comercialã, se dau, de exemplu, termene de peste un an de zile, iar la Secþia penalã, unde situaþia este cea mai bunã, termenele dureazã cel puþin o jumãtate de an.

Alocarea unor sume în plus nu rezolvã însã aceastã problemã. Este nevoie de o nouã concepþie privind procedurile civile ºi procedurile penale, privind nivelul la care începem procesul ºi nivelul la care terminãm procesul, este nevoie ca cea mai înaltã instanþã a României Ñ Curtea Supremã de Justiþie Ñ sã devinã, în primul rând, o Curte de casaþie, care sã retrimitã cauzele spre rejudecare instanþelor care au judecat în fond.

Dacã am accepta ideea cã este nevoie de 20 de judecãtori în plus, eu cred cã este nevoie nu de 20, ci cel puþin de 100 de judecãtori în plus la nivelul Curþii Supreme ºi de alte sute de judecãtori la nivelul Curþilor de apel, al tribunalelor ºi al judecãtoriilor.

În ceea ce priveºte amendamentul care vizeazã ca bugetul justiþiei sã nu treacã prin cenzura ministrului de resort, iarãºi nu pot fi de acord, dintr-un motiv formal, anume cã Curtea Constituþionalã nu este parte a puterii judecãtoreºti în sistemul judiciar din România ºi, cu atât mai puþin, Consiliul Legislativ. Aceste instituþii trebuie sã aibã cenzura ministerului de resort.

În ceea ce priveºte egalitatea puterilor statului, care, din pãcate, nu este prevãzutã expres de Constituþie, nu se manifestã prin exonerarea acestora de a obþine un aviz al Ministerului Finanþelor, când este vorba despre banii publici, ci se referã la libertatea ºi independenþa decizionalã pe care o au.

Vã mulþumesc celor care m-aþi ascultat cu atenþie.

Marcu Tudor

#194397

Vã mulþumesc foarte mult.

Din pãcate, nu am învãþat suficientã carte ºi confund pe 15 cu 16É era sã iau adineauri cuvântul la 15.

Susþin ºi eu cu toatã fermitatea amendamentul acesta propus de cãtre Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, care are în subordine, sã zic, în controlÉ culmea, nici nu ºtiu de ce ne vine nouã în control Direcþia penitenciarelor, care þine de Ministerul Justiþiei, pentru cã de fiecare datã se plâng oameniiÉ oamenii ãºtia sunt de foarte mult bun-simþ când vinÉ ”ªtim cã n-avem baniÒ, zic eiÉ, ”dar înþelegeþi-ne ºi pe noi cã punem câte trei oameni într-un pat, într-o camerã de 20 oameni dorm câte 70Ð75 de oameniÒ. Infracþionalitatea, în mare mãsurã, creºte datoritã modului în care ei îºi satisfac pedeapsa datã prin lege. Acolo apare homosexualitatea cea maiÉ de la incipenþãÉ cum se cheamãÉ se duc nevinovaþi ºi pleacã vinovaþiÉ Bine, nu mai zic cu vinãÉ cã intrã iarã cu art. 200É

Dorinþa noastrãÉ noi am rãmas impresionaþiÉ suntem o comisie foarte responsabilãÉ Vedeþi cã nu prea avem multe amendamente, nu vrem sã împãrþim banii de colo-coloÉ Nu gãsesc cã este corect ca eu sã cumpãr o þeavã de tun pe seama unor câteva zeci de mii de seringi sau sute de mii de seringi, pentru cã nu sunt deputat pentru Comisia pentru apãrare, sunt deputat al unui judeþ întreg ºi reprezint interesele oricãrei structuri. Dar, totuºi Ñ iatã cã fac ºi pleonasme Ñ, insist încã o datã pe lângã domnul ministru al finanþelor, Tãnãsescu, ºi pe lângã domnul ministru Florin Georgescu, pe lângã Guvern, în final, având acceptul celor în drept, sã judece aceastã responsabilitate, mai mult chiar decât noi, de la Comisia pentru apãrare, sã gãsim o modalitate ºi sã le suplimentãm puþin suma pe care au primit-o care, de fiecare datã, este din ce în ce mai micã ºi duce din ce în ce la o degradare mai mare a acestui important punct din cele puse în judecatã atunci când vrem sã intrãm în structurile europene.

Deci, domnule ministru Tãnãsescu, poate nu izbutiþi 680 miliarde, dar poate izbutiþi o sumã mai micã sau gãsiþi o altã modalitate.

Vã rog frumos sã încercaþi sã ieºim din acest impas.

## **Domnul Marcu Tudor** _(din salã):_

Nu se ºtie cine are nevoie de banii ãºtiaÉ

Adrian Mogoº

#198922

Privind ordinea, criteriulÉ aºaÉ

Prezenþa mea la microfonul acestei ºedinþe a Camerelor reunite cred cã vine în întâmpinarea unor mari nevoi ale instanþelor de judecatã privind modernizarea activitãþii judiciare. Mã refer, dacã vreþi, în primul rând, în planul de informatizare, de stocare a datelor la nivelul instanþelor, de constituire a unei reþele electronice de comunicare între tribunale, cu alte cuvinte, foarte pe scurt, ar însemna nimic altceva decât dotarea cu câteva calculatoare suplimentare pentru instanþele de judecatã.

Sunt motivat, dacã vreþi, de prezenþa mea la acest microfon pentru cã am cunoºtinþã, ca practician al dreptului, de felul în care se desfãºoarã munca în instanþele de judecatã, mai ales la nivelul, ºtiu eu, sectorului de arhivare curentã ºi al celei de depozit, ºi la toate modalitãþile procedurale de muncã în cadrul acestor instanþe de judecatã.

Dacã n-aº fi venit, probabil, din partea dreaptã a sãlii, aceastã intervenþie mi-ar fi creat un soi de optimism. Ceea ce mã doare foarte tare este cã, cu aceeaºi lipsã de interes, s-a manifestat pânã ºi Comisia juridicã ºi de imunitãþi, pentru cã am fost întrebat, la un moment dat, de unde rezultã acest mic calcul de suplimentare bugetarã de nici mãcar 2 miliarde. Este vorba de un miliard ºi nouã sute de milioane care ar însemna exact ceea ce spuneam în intervenþia de pânã acum: dotarea cu câteva calculatoare performante, dacã vreþi, numai la nivelul tribunalelor, al celor 42 de tribunale judeþene, tribunale, ca sã folosesc termenul legii, care se gãsesc la nivelul fiecãrui judeþ, cu câte un calculator performant, ºi asta ar însemna suma pe care o solicitãm ca suplimentare bugetarã la acest capitol.

Este, spuneam, absolut necesar ºi, dacã vreþi, ca sã rãstorn într-un fel motivarea comisiei de respingere a acestui amendament, fac trimitere la acelaºi articol, art. 48 alin. 3, despre care s-a mai amintit, care a fost amendat de fapt asearã de plenul celor douã Camere în sensul cã aceste sume pot proveni din cele realizate peste prevederile bugetare din taxele de timbru pentru activitatea instanþelor de judecatã, a taxelor de timbru pentru activitatea notarialã, sume care pot acoperi, fãrã îndoialã, aceastã modicã, dacã vreþi, ajustare a bugetului privind o activitate extrem de importantã.

Eu sper cã sunt bine înþeles de cãtre colegii din întreaga salã a Parlamentului, din întregul plen, privind necesitatea suplimentãrii cu aceastã sumã aproape nesemnificativã într-un buget atât deÉ

Vã mulþumesc.

Ovidiu-Virgil Drãgãnescu

#213670

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

De data aceasta lucrurile stau mult mai rãu decât la Ministerul Apãrãrii Naþionale. Cu toþii ºtim cã Ministerul de Interne duce o lipsã acutã de bani, de materiale. ªi aici cred cã sunt în asentimentul colegilor noºtri, ºi ei parlamentari, actualmente, prim-ministrul Adrian Nãstase, care în urmã cu nici o lunã spunea la moartea unui poliþisterou din Timiºoara cã poliþiºtii în ziua de azi urmãresc infractorii cu maºinile proprii, trag dupã ei cu niºte pocnitori ºi Ñ mai pot sã vã spun eu Ñ hainele în care sunt îmbrãcaþi, în care fac serviciul, ºi hainele în care uneori mor sunt fãcute tot din banii lor, din salariile pe care le au ºi care salarii nu se iau la timp, din pãcate. Ca sã nu mai vorbim cã banii de hranã nu mai vin de mult. Cam asta este situaþia Ministerului de Interne.

Noi am crezut, totuºi, cã dupã acel eveniment nefericit atenþia Guvernului se va orienta puternic cãtre Ministerul de Interne, mai ales cã am vãzut cã în cadrul Ministerului de Interne încep sã se facã câteva acþiuni demne de atenþie, dar va trebui sã menþionãm de aici, de la aceastã tribunã, cã dacã se rãmâne pe acest buget, care este un buget mai mic decât cel de anul trecut, nu mai mare, atunci misiunea Ministerului de Interne, proiectele ºi programele pe care dânºii ºi le-au propus acolo nu vor putea fi duse la îndeplinire. Mai pe scurt, în luna august vom putea închide Ministerul de Interne ºi toate secþiile de poliþie. De aceea, noi am fãcut împreunã Ñ Comisia de apãrare din Camerã ºi din Senat Ñ, la iniþiativa mea personalã ºi a domnului senator Sergiu Nicolaescu, un amendament la poziþia 172 prin care nu cerem bani de la alte ministere Ñ ºtim cã nici ele nu o duc foarte bine Ñ dar am cerut ca cel puþin nivelul în venituri, procentul de sutã la sutã al veniturilor din amenzi ºi sancþiuni aplicate de cãtre Ministerul de Interne sã intre în bugetul acestui minister. Este o procedurã care se întâlneºte în foarte multe þãri cu o democraþie consolidatã. De aceea, dacã celelalte amendamente Ñ vãd cã nu mai sunt nici mãcar susþinute Ñ cel puþin acesta cred cã poate fi acceptat, mai ales cã nici nu este un amendament politic. El vine atât din partea colegilor noºtri de la P.D.S.R., cât ºi din partea unui partid de opoziþie, din partea Partidului Naþional Liberal. Mulþumesc.

Marcu Tudor

#229106

## Domnule preºedinte,

Mulþumesc pentru cã mi-aþi dat cuvântul, ºi sã reproduc într-un minut ceea ce aproape vituperez la fiecare întâlnire cu domnii miniºtri de justiþie, de finanþe Ñ acum de fapt, prima datã Ñ ºi, în special, de interne.

Surse extrabugetare existã. Dacã vreþi, vã dau sursele pe care le-ar folosi orice stat, de la Burkina Faso ºi pânã la Statele Unite: pânã când se definitiveazã dosarele penale ale mafioþilor care ºi-au fãcut vile Ñ uneori cea mai ieftinã fiind de 10 miliarde de lei Ñ ºi dupã definitivare ne întrebãm dacã vor fi închiºi sau se va socoti cã n-au vinã. Pânã atunci pentru fiecare dintre aceste vile, Ministerul Justiþiei cu Ministerul de Interne, de fapt, Procuratura cu Ministerul de Interne sã gãseascã, sã-i caute pe proprietari ºi sã se constate dacã ºi-au plãtit impozitul pe venitul care a constituit cheltuiala acelei construcþii.

A costat vila 10 miliarde? Ai fãcut-o în 1994? Trebuia sã dai 4 sau 4,5 miliarde dobândã, nu dobândã, impozit la stat, cu dobânzile aferente ajungi aproape de suma de 10 miliarde. Dacã nu, confiscat, valorificat Ñ aceasta este procedura civicã! Aveþi sursã! Urmând ca, ulterior, procedura penalã, sã vadã dacã el a furat sau nu banii, dar, deocamdatã, noi spunem numai dacã ºi-a plãtit impozitul.

Vã amintesc cã în þãri civilizate în care deocamdatã România tinde sã intre, în Germania, tatãl celei mai iubite femei din Germania, Stefi Graff, a fãcut puºcãrie pentru cã nu ºi-a plãtit impozitul la timp.

În Statele Unite, managerul celui mai adorat star al muzicii pop sau rock, sau nu ºtiu cum se numeºte, Michael Jackson, este vorba de Avram sau cum îl chema, a fãcut puºcãrie pentru cã nu a plãtit acest impozit.

Eu am vizitat închisoarea de la Alcatraz din San Francisco, în care a murit de bãtrâneþe, închis, Al Capone, nu pentru cã a omorât mii de oameni în Chicago, ci pentru cã nu ºi-a plãtit impozitele.

Alexandru Pereº

#241581

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mã numesc Alexandru Pereº, sunt de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Agricultura, eterna dragoste, ºi în acest an va primi mai puþin decât meritã ºi decât ar trebui, iar referitor la anexa 3/22, la punctul 39 din amendamentele admise, în care Comisia de buget, finanþe ºi bãnci a Senatului ºi Camerei Deputaþilor vine sã mai dea o loviturã, dupã ce cã Ministerul Agriculturii vine în proiectul bugetului de stat cu o reducere a personalului ºi aºa diminuat din agriculturã, de la 18.517 la 12.754 de persoane, deci revin ºi spun, comisiile reunite vin ºi propun sau, mai bine zis, Ministerul Finanþelor propune ºi comisiile admit reducerea, începând cu data de 1 iunie 2001, a numãrului maxim de posturi finanþate la 8.632 de persoane.

## Domnule preºedinte,

Eu nu pot sã fiu de acord ºi chiar protestez, având în vedere cã acest amendament nu ºtiu dacã este însuºit ºi de cãtre Ministerul Agriculturii. Pe de altã parte, vreau sã vã aduc aminte Ñ nu ºtiu dacã dumneavoastrã sau colegilor care anul trecut au fãcut parte din Parlamentul României, din Camera Deputaþilor ºi Senat. Aproximativ în urmã cu un an de zile, o asemenea propunere venitã de la Ministerul Agriculturii, atunci condus de domnul ministru Ioan Avram Mureºan, de reducere, într-adevãr, tot cu un asemenea numãr de 8.600 ºi vreo 30 de persoane din personalul Ministerului Agriculturii, personal bugetar, a primit o replicã foarte vehementã tocmai din partea partidului astãzi de guvernãmânt, din partea P.D.S.R.-ului.

Atunci, într-un front comun, atât P.D.S.R.-ul, cât ºi partidele aflate în coaliþia de guvernare, am reuºit sã restabilim acest minim ºi necesar numãr de personal la 18.517 persoane.

Vãd cã din nou, ºi nu ºtiu care este de fapt motivul, pentru cã agricultura se face de la Marea Neagrã ºi pânã în nordul þãrii, din est ºi pânã în vest, iar un numãr de 18.000 de persoane ar fi fostÉ probabil, cu plusul sau cu minusul de câteva sute de persoane, ar fi fost un cadru în care, într-adevãr, agricultura ar fi putut sã fie ceea ce partidul de guvernãmânt încearcã sã ne prezinte în mai multe ocazii, domnul prim-ministru Adrian Nãstase la fel... ªi în Programul de guvernare 2001Ð2004 agricultura reprezintã o prioritate naþionalã.

Deci, dacã permiteþi, domnule preºedinte, am ºi eu un amendament care se referã tot la numãrul de persoaneÉ

Valer Dorneanu

#248437

Am înþeles ideea. Dãm cuvântul domnului Ilie Sârbu. Poftiþi, domnule ministru.

## **Domnul Ilie Sârbu Ñ** _ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Sigur cã politica de personal pe care a fãcut-o Ministerul Agriculturii în acest an este o politicã pe care ne-am însuºit-o ºi am avut-o prin programul nostru de guvernare.

Cred eu cã este tardiv acum sã venim cu amendamente la ceea ce noi am considerat, dupã aproape

3 luni de zile de experienþã pe care o avem în Ministerul Agriculturii la direcþiile judeþene ºi la celelalte agenþii pe care le avem subordonate, ca sã mai putem accepta ca aproape jumãtate din personalul pe care noi îl finanþãm de la bugetul de stat sã mai fie depozitar de documente, sã mai fie bibliotecari ai unor programe care nu au nici o vizibilitate.

Am spus-o ºi o repetãm mereu cã vor rãmâne în Ministerul Agriculturii ºi în toate structurile pe care Ministerul Agriculturii le are în teritoriu doar acei oameni care vor veni cu politici, cu programe, în calitatea lor de specialiºti, sã facã ceva pentru agricultura româneascã.

Suntem la 10 de la revoluþie ºi batem pasul pe loc, ne împiedicãm unii de alþii prin birouri, ºi la urma urmei nu am ajuns sã elaborãm un program pe care sã nu-l putem aplica.

Deci aceasta este politica noastrã.

Sigur, la momentul în care dumneavoastrã veþi face politica Ministerului Agriculturii, sunteþi liberi sã reluaþi încadrãrile ºi sã reluaþi programul pe care dumneavoastrã îl aveþi.

Nu ne referim la specialiºtii din teritoriu care îºi desfãºoarã activitãþile în Camerele agricole, nu ne referim la medicii veterinari, ne referim strict la funcþionarii care pânã acuma nu au demonstrat cã pot sã aducã programe la nivel european sau mãcar la nivelul nostru, sã recâºtigãm ceea ce am pierdut.

Toþi ºtim ºi vorbim cã am pierdut piaþa româneascã în domeniul agriculturii. ªi este un adevãr. Importãm mere, importãm struguri, importãm roºii, tot ce þine de Ministerul Agriculturii vine din importuri.

Aþi vãzut dumneavoastrãÉ? Daþi-mi un program pe care l-aþi vãzut la ora actualã, finalizat, de pus în practicã! Noi asta vrem sã facem, lãsaþi-ne sã facem, asta este politica noastrã!

Dacã ne lãsaþi sã facem, o vom face.

Mihai Baciu

#271860

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur, dacã e învãþãmântul, e ºi Baciu la microfon. Aþi auzit argumentarea domnului senator. Este o argumentare suficientã. Eu vin cu un plus în sensul surselor pentru aceºti oameni necãjiþi din învãþãmântul superior.

Întâi ºi întâi, sigur cã n-am înþeles de ce acest amendament însuºit de ambele Comisii de învãþãmânt, ºtiinþã, sport ºi alte hobby-uri din Camera Deputaþilor ºi Senat, de ce n-a fost luat în seamã de Comisia de buget, finanþe. A fost sãrit.

Eu am aici hârtia de unde rezultã cã acest amendament a fost trimis la Comisia de buget, finanþe. Dar, mã rog, n-are importanþã.

Dimineaþã am discutat despre surse pentru acel transport deja devenit celebru, apoi surse pentru tichetele de masã. Sunt aici amendamente, la anexa 3/27, poziþia 214 ºi poziþia 215. Nu s-au votat.

Fãrã îndoialã cã aceste amendamente ale mele de aici nu-ºi mai au sensul, nu mai au rostul, aºa încât renunþ cu multã generozitate la banii aceºtia pe care eu i-am cerut aici ºi vã rog, de data aceasta, sã daþi atenþie urmãtoarei propuneri.

În art. 6 din celebra Ordonanþã de urgenþã nr. 32/2001 se spune aºa: ”Sursele prevãzute la art. 2 din Ordonanþa Guvernului nr. 75/99 privind constituirea Fondului special de susþinere a învãþãmântului de stat, precum ºi penalitãþile ºi majorãrile de întârziere constituite venituri ale bugetului de stat.

Alin. 2 Ñ Veniturile prevãzute la alin. 1 vor contribui, alãturi de alte surse ale bugetului de stat, la finanþarea acþiunii de învãþãmântÒ.

Asta este sursa.

Deci Fondul special de susþinere a învãþãmântului a fost inclus în buget, dar se spune cã, totuºi, acest fond va servi pentru susþinerea, finanþarea acþiunii de învãþãmânt.

De aici putem lua 400 miliarde ºi spun acest lucru cu atât mai mult cu cât Guvernul, la începutul lui februarie, ne-a rugat Ñ ºi noi, într-un fel, am acceptat Ñ în Comisia de învãþãmânt suspendarea Ordonanþei privind managementul calitãþii în învãþãmântul superior. Nu mai avem acum instrument de a diferenþia universitãþile în þarã. Din aceastã cauzã, finanþarea universitãþilor, indiferent de calitatea lor, se face cumva egal, o distribuire uniformã. Nu avem, aºadar, acest instrument.

Cu atât mai mult avem nevoie acum de aceºti bani ºi avem de unde sã-i luãm pentru finanþarea de bazã a învãþãmântului superior.

Vã mulþumesc ºi cred, în sfârºit, cã, în aceastã searã, majoritatea va înþelege ºi va vota acest mizilic, într-un fel, pentru învãþãmântul superior românesc.

Vã mulþumesc.

Anghel Stanciu

#274527

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Cred cã nu este nici un fel de greºealã, în sensul cã stimaþii noºtri colegi de la Comisiile de buget, finanþe, care lucreazã evident bine, o datã pe an, la buget, nu au trecut amendamentul celor douã comisii la respinse sau la acceptate ºi bãnuiesc, cel puþin, sau intuiesc cã n-au fãcut acest lucru deoarece Domniile lor erau cumva într-o dilemã, în sensul cã acceptau cã ceea ce trebuiau sã cuprindã nu corespunde realitãþii.

Adicã, în 1997, când P.D.S.R.-ul a predat puterea în condiþiile pe care, probabil, le-aþi uitat, dar ºtiþi, istoria se repetã, se prevedeau pe cap de student circa 520 de dolari. Nu vorbim de cât acordã celelalte þãri cu care noi suntem în competiþie de competenþã. Sumele sunt de la 7.000 pânã la 12.000 de dolari pe cap de student. Evident, al nostru trebuie sã fie mai bun decât acela ºi, uneori, reuºesc. În 1998, circa 490 dolari, în 1999, circa 430 de dolari, în 2000, când Convenþia Democraticã, în speþã cu fanionul P.N.Þ.C.D., a predat puterea, circa 400Ñ420 de dolari pe cap de student anual.

Iatã, acum, surpriza surprizelor, pe care, evident, colegii de la Comisiile de buget, finanþe mi le-au lãsat nouã sã le decidem, dânºii gãsind o soluþie pentru care îi salut, adicã nici n-au respins, nici n-au aprobat solicitarea celor douã comisii de învãþãmânt, ci au lãsat la înþelepciunea plenului sã decidã. Iatã cã avem circa 380 de dolari faþã de 520, deci o diferenþã de aproape 140 de dolari, care spune mult.

De aceea, cred cã este bine sã ne gândim dacã vrem sã finanþãm acest învãþãmânt superior conform legii sau sã ne facem cã îl finanþãm, neacceptând în mod public subfinanþarea.

Cum nici o þarã nu-ºi poate neglija elitele, cred cã nici actualul partid de guvernãmânt nu-ºi poate retrage toatã susþinerea pe care a fãcut din 1996Ñ2000 spre dezvoltarea învãþãmântului românesc.

În consecinþã, noi vã rugãm sã acceptãm o chestiune de tranziþie, adicã sã dãm aceste 400 de miliarde care este minimum necesar pentru a asigura plata salariilor din septembrie spre decembrie, din capitolul corespunzãtor, 7201, ”Alte acþiuniÒ sau cod 9501 din anexa 3 Ñ sintezã, ”Fondul de rezervãÒ, urmând ca acest fond de rezervã sã fie completat la rectificare pentru cã, clar, nu se epuizeazã tot în câteva luni.

Prin urmare, încheiem susþinând ºi noi Ñ vom vota, grupul nostru parlamentar, ceea ce au hotãrât comisiile Ñ ca sã se ia din capitolul pe care l-am menþionat, iar, la rectificare, sã completãm cu aceste 400 de miliarde.

Altfel, ne facem cã vrem învãþãmânt superior, ne facem cã investim în resurse umane ºi investim în fiare despre care un distins coleg celebru spunea cã sunt fiare vechi.

Sperãm sã nu ajungem prin ceea ce facem ºi la concepþia de om nou la cea de om vechi, aºa cã votaþi spre binele care vor sã ducã aceastã þarã spre Europa, ºi nu spre analfabetism.

Vã mulþumim pentru atenþie.

Deci cele 400 de miliarde pe care le-am solicitat adãugate la 3.600 ar asigura, sã zicem, un regim de supravieþuire a învãþãmântului, iar în caz contrar, din toamnã, profesorii ar trebui sã se gândeascã sã punã bani de o parte pentru la iarnã.

În consedinþã, aduc o criticã Comisiei sau Comisiilor de buget pentru cã au... Ñ mã rog, în viteza respectivã se mai poate înþelege Ñ dar, totuºi, un amendament serios al unei comisii serioase nu trebuia tratat nici la admis, nici la respins, trebuia sã i se acorde importanþa cuvenitã.

În consecinþã, susþin amendamentul ºi v-aº ruga ºi pe dumneavoastrã sã-l susþineþi, pentru cã este în favoarea învãþãmântului românesc.

Mulþumesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința