Nicea Mergeani

## Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Programe de monitorizare a gospodăriilor care au probleme cu plata cheltuielilor curente”, vă comunic următoarele.

La nivelul Ministerului Muncii și Justiției Sociale nu se culeg date referitoare la modul în care reușesc gospodăriile să-și achite cheltuielile curente. Aceste date sunt culese de Institutul Național de Statistică, prin intermediul structurii bugetelor de familie, o metodă statistică de culegere a acestor informații.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale elaborează Raportul privind incluziunea socială în România, în care sunt prevăzuți o serie de indicatori de incluziune socială care reflectă situația națională. Acești indicatori sunt reglementați prin Hotărârea Guvernului nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului de indicatori de incluziune, act normativ care stabilește calculul anual al unui set de indicatori, grupați în indicatori primari și secundari, calculați în conformitate cu metodologii stabilite la nivel european și indicatori terțiari care reflectă situația socială specifică României.

Tot în Raportul privind incluziunea socială în România în anul 2016 se menționează că sărăcia reprezintă starea unei persoane sau a unei familii/grup/comunități manifestată prin lipsa resurselor strict necesare cumpărării bunurilor, serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o anumită perioadă de timp, raportat la condițiile socioeconomice ale societății.

Pragul de sărăcie reprezintă cuantificarea resurselor, iar standardele utilizate pentru stabilirea acestuia sunt influențate de nivelul general al costului vieții, precum și de specificul politicilor sociale adoptate, conform art. 6 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării, comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale și asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice ale societății, conform art. 6 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011.

Măsurile de prevenire și combatere a sărăciei și a riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul general de acțiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială, prin care se asigură oportunitățile și resursele necesare pentru asigurarea persoanelor vulnerabile, în mod deplin, la viața economică, socială și culturală a societății, precum și la procesul de luare a deciziilor care privesc viața și accesul lor la drepturile fundamentale – art. 53 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011.

Cu privire la pragurile de sărăcie utilizate, tot din Raportul privind incluziunea socială în România în anul 2016 putem regăsi ideea că indicatorii se calculează în funcție de numărul de adulți echivalenți, deoarece componența gospodăriilor diferă. Calculul numărului de adulți echivalenți se face pe baza unei formule care ține cont de numărul de adulți și de copii din gospodărie, un copil fiind o persoană cu vârsta mai mică de 15 ani. Se utilizează astfel scara de echivalență OECD modificată. Primul adult din gospodărie = 1, alt adult, 0,5, fiecare copil, 0,3.