Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința de plen.

Declar deschisă ședința de astăzi și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 168 de deputați.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 22, marți, 23, și miercuri,

2 4 octombrie 2018; programul de lucru pentru perioada 22–27 octombrie; lista rapoartelor depuse în perioada 17–22 octombrie 2018; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Avem dezbateri până la ora 18.00. De la ora 18.00 până la ora 19.00 – ora Guvernului. Avem dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema: „Legea offshore și soluțiile pe care le are România pentru valorificarea gazelor din Marea Neagră”. Este invitat domnul ministru Anton Anton.

Iar între 19.00 și 20.00 răspunsuri la întrebările orale și prezentarea interpelărilor.

Domnule Stelian, vă rog. Procedură?

Vă rog.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Mulțumesc.

Am de făcut un anunț.

În temeiul art. 187 din Regulamentul Camerei Deputaților, vreau să vă anunț că USR și PNL depun moțiune simplă pe justiție, împotriva lui Tudorel Toader, moțiunea intitulată: „Ministrul justiției, un ministru de nota 4”.

După cum știți, pentru fiecare dintre noi vine o vreme a evaluării. A venit astăzi vremea evaluării domnului ministru Tudorel Toader.

După Ordonanța odioasă nr. 92/2018, care a bulversat, pur și simplu, parchetele, după toate nenorocirile pe care le-a făcut pe acest domeniu, al justiției, a venit momentul bilanțului și depunem astăzi această moțiune simplă împotriva politicii sistematice de distrugere a justiției dusă de acest ministru.

Vom discuta în Biroul permanent când vom stabili dezbaterea.

Alte intervenții?

Vă rog, domnule coleg. Dar nu aveți cartelă? Nu. Domnul Simionca.

Cum să nu funcționeze?! Vă rog.

Noi solicităm mutarea PL-x 288/2016 de pe poziția nr. 248 pe poziția nr. 8 și după aceea să-l retrimitem la comisia de fond, Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică, pentru două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Tot pe procedură dacă mai aveți dumneavoastră? Nu.

48. Vă anunț că Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost adoptat tacit. În consecință, va merge la Senat.

Mergem mai departe.

4. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PHCD 69/2018).

Dacă aveți intervenții? Nu.

Trecem la dezbatere. La titlu, intervenții? Nu. Adoptat. Preambul, intervenții? Nu.

La articolul unic, intervenții? Nu. Adoptat. Rămâne la votul final, miercuri, la ora 12.00.

5. Proiectul de hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2017. Este PHCD 70/2018.

Cine prezintă contul de execuție? Un chestor. Un chestor, vă rog! Prezentați, domnule chestor! Vă rog, prezentați.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Raport privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2017

I. Bugetul Camerei Deputaților, în sumă de 245.617.000 lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017. După modificările intervenite în cursul anului, potrivit dispozițiilor HG nr. 227/2017 privind suplimentarea bugetului Senatului și bugetului Camerei Deputaților din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2017, pentru finanțarea cheltuielilor aferente organizării la București, în perioada 6–9 octombrie 2017, a Sesiunii Anuale a Adunării Parlamentare NATO, OUG nr. 63/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017 și ale OUG nr. 83/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017, creditele definitive au fost stabilite la suma de 315.806.000 lei.

Din această sumă, 1.672.000 lei s-au repartizat Institutului Român pentru Drepturile Omului, al cărui program este cuprins în alocațiile bugetare totale aprobate pentru Camera Deputaților, conform legii.

Plățile totale efectuate în anul 2017 au fost de 304.474.501 lei, din care 1.232.880 lei pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Din totalul plăților, la finele anului 2017 cheltuielile curente au fost în sumă de 292.041.821 lei, iar cheltuielile de capital au fost de 12.994.053 lei.

A. Cheltuielile curente, în sumă de 292.041.821 lei, au reprezentat 97,2% față de creditele bugetare aprobate și s-au efectuat pentru plata drepturilor de personal, cheltuieli pentru bunuri și servicii, contribuții și cotizații la organismele internaționale și asistență socială, după cum urmează:

1. Cheltuielile de personal, în sumă de 225.602.564 lei, reprezentând 98,7% din prevederi, s-au efectuat pentru plata indemnizațiilor deputaților și a salariilor personalului din serviciile Camerei Deputaților, a indemnizațiilor de delegare, a colaboratorilor externi și pentru contribuțiile pentru asigurări sociale de stat, asigurări de șomaj, asigurări sociale de sănătate, asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale și pentru concedii și indemnizații. Tot la acest capitol sunt cuprinse cheltuielile cu diurna de deplasare, suma forfetară destinată desfășurării activității deputaților în circumscripțiile electorale și alte drepturi acordate conform prevederilor legale.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Începem dezbaterea. Dacă la titlul proiectului sunt intervenții? Nu.

Adoptat. Preambul, intervenții? Nu. Adoptat. La articolul unic, intervenții? Nu. Adoptat.

Anexa nr. 1?

Anexa nr. 2?

Rămâne la votul final, pentru miercuri.

6. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile (PHCD 71/2018). Este vorba de COM 353.

Domnul președinte Angel Tîlvăr. Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Opinia noastră a avut în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, proiectul de opinie transmis de către Comisia pentru industrii și servicii, proiectul de opinie transmis de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci, proiectul de opinie transmis de către Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, precum și analiza realizată de comisia noastră.

Comisia pentru afaceri europene susține așezarea considerațiilor de mediu, sociale și de guvernanță în centrul sistemului financiar, pentru a sprijini procesul de transformare a economiei Europei într-un sistem circular mai verde și mai rezilient.

Totodată, propunem ca toate acordurile comerciale ale Uniunii Europene cu terțe state sau regiuni aflate în negociere să fie analizate din punctul de vedere al asigurării unui viitor durabil și să fie completate cu prevederi referitoare la acest obiectiv.

Considerăm că o definiție standard la nivelul Uniunii Europene a ceea ce se califică drept activitate economică durabilă, din punctul de vedere al mediului, în scopuri investiționale, este, în principiu, bine-venită, dar că are și potențial de distorsionare a pieței, prin introducerea unui avantaj de piață pe cale exclusiv administrativă.

Totodată, comisia noastră reamintește necesitatea de a justifica economic instrumentele financiare de tipul stimulentelor pentru activități verzi, inclusiv prin analiza riscurilor de penalizare indirectă a altor tipuri de investiții și a eforturilor de responsabilitate socială a corporațiilor.

Domnule președinte,

Comisia pentru afaceri europene s-a întrunit în ședința din 16 octombrie 2018 și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie, care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Vasilică, vreți să interveniți? Nu. Da? Vă rog frumos. Grupul PSD. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Propunerea vine în completarea politicilor actuale ale Uniunii Europene în materie de mediu și climă, astfel că o înțelegere comună a ceea ce constituie investiții durabile din punctul de vedere al mediului va completa politicile actuale de mediu ale Uniunii Europene, oferind un punct de referință pe care aceasta să-l poată utiliza în viitor, astfel încât politicile respective să se dezvolte sistematic.

Se obține, astfel, o bază armonizată pentru stabilirea durabilității activităților economice, din perspectiva de mediu.

Criteriile uniforme pentru activitățile durabile, din punctul de vedere al mediului, vor permite să se stabilească nivelul de sustenabilitate, în scopuri investiționale.

Criteriile se vor baza pe standarde care există deja la nivelul Uniunii și care stabilesc criterii de durabilitate din punctul de vedere al mediului în alte contexte.

Operaționalizarea, în scopuri investiționale, va lua în considerare cerințele prevăzute în legislația Uniunii, pentru a stabili cerințe minime ce trebuiau îndeplinite, astfel încât să nu fie aduse daune semnificative unui obiectiv de mediu.

Criteriile tehnice de examinare ar trebui să fie practice, ușor de aplicat și verificabile, în cadrul unor limite rezonabile ale costurilor de asigurare a conformității, precum și să asigure suficientă claritate juridică.

Este necesar să se justifice, din punct de vedere economic, instrumentele financiare de tipul stimulentelor pentru activitățile verzi și să fie analizate riscurile de descurajare indirectă a altor tipuri de investiții.

De aceea, Grupul PSD susține adoptarea opiniei privitoare la comunicarea COM 353/2018 în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții sau comentarii.

La titlu? Nu. Preambul? Nu. La articolul unic, obiecții? Nu.

Rămâne la votul final.

7. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de decizie a Consiliului referitoare la încheierea, în numele Uniunii, a Acordului privind spațiul aerian comun între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte – COM 495 (PHCD 72/2018).

Domnule președinte Tîlvăr, vă rog, prezentați raportul.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Opinia s-a făcut în conformitate cu prevederile art. 170 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat. Comisia pentru afaceri europene, împreună cu Comisia pentru afaceri externe au fost sesizate pentru examinarea

fondului Propunerii de decizie a Consiliului referitoare la încheierea, în numele Uniunii, a Acordului privind spațiul aerian comun între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte.

Am avut în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată la nivelul Comisiei pentru afaceri europene.

Astfel, comisia noastră susține încheierea Acordului privind spațiul aerian comun între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Georgia, pe de altă parte, în condițiile descrise în actuala propunere de decizie a Consiliului; susține deschiderea treptată a pieței în ceea ce privește accesul la rute și reciprocitate, precum și asigurarea pentru operatorii economici a unor condiții echitabile și nediscriminatorii de concurență, pe baza principiilor tratatelor Uniunii Europene.

Totodată, sprijină alinierea legislației georgiene în domeniul aviației la legislația Uniunii Europene, în domeniile siguranței și gestionării traficului aerian.

Susținem pe deplin eforturile Georgiei pe calea integrării europene, tot așa cum a demonstrat susținere Parlamentul României atunci când a ratificat, în unanimitate, acordul de asociere Uniunea Europeană–Georgia.

România a fost primul stat din Uniunea Europeană care a ratificat acordul.

Susținem implicarea României în eforturile de extindere a Uniunii Europene, astfel încât să fie asigurat un cadru stabil de cooperare și armonizare, în concordanță cu nevoile statelor membre.

Domnule președinte,

Comisia pentru afaceri europene, întrunită în ședința din 16 octombrie 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie, care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Dezbateri generale, domnul Mușoiu, Grupul PSD. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Politica de vecinătate a Uniunii Europene urmărește, printre altele, înființarea unui spațiu aerian comun între Uniune și țările sale vecine.

Acordul are ca obiectiv deschiderea treptată a piețelor în ceea ce privește accesul reciproc la rute și la capacitate, pe bază de reciprocitate. Acordul vizează nediscriminarea și asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru agenții economici, pe baza principiilor tratatelor Uniunii Europene, precum și alinierea legislației georgiene în domeniul aviației la legislația Uniunii, în privința unor chestiuni precum siguranța, securitatea și managementul traficului aerian.

Subliniem că Parteneriatul estic și politica de extindere a Uniunii Europene sunt prioritare pentru președinția Consiliului Uniunii Europene, pe care România o va exercita în primul semestru al anului 2019.

Grupul PSD susține adoptarea opiniei privitoare la comunicarea COM 2018/495, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu, intervenții? Nu. Preambul, intervenții? Nu. La articolul unic intervenții? Nu. Adoptat. Rămâne la votul final.

8. Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 483/2018); procedură de urgență.

144 de amendamente admise. Guvernul? Vă rog, domnule președinte.

**Domnul Daniel Marius Staicu** _– președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Numele meu este Daniel Staicu, sunt președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, unul dintre coinițiatorii acestui proiect de lege.

Distinse doamne,

Distinși domni deputați,

Proiectul de lege supus dezbaterii dumneavoastră urmărește transpunerea Directivei Uniunii Europene 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar, în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60 a Parlamentului European și a Consiliului, și a Directivei 2006/70 a Comisiei.

Actul normativ propus realizează consacrarea legislativă a cadrului național de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

Proiectul de lege a fost aprobat în ședința Guvernului din 31 mai 2018 și a fost înregistrat la Senat, ca primă Cameră, în data de 20 iunie 2018, în procedură de urgență.

Aș dori să subliniez doar faptul că termenul de transpunere a Directivei a IV-a, așa cum este cunoscută Directiva nr. 849, respectiv 25 iunie 2017, a fost depășit, astfel încât, potrivit precizărilor colegilor de la Ministerul Afacerilor Externe, România se află în situația de a fi sancționată pecuniar de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Două cuvinte, pe scurt, cu ce vine nou această directivă. Aduce o mai bună cooperare între unitățile de informații financiare din cadrul Uniunii Europene, aduce o extindere a definiției persoanelor expuse politic, aduce politici coerente în ceea ce privește relația entităților cu statele terțe, cerințe mărite de transparență, prin înființarea unor registre ale beneficiarilor reali ai construcțiilor juridice, precum și abordarea activității entităților, pe baza unei evaluări de risc. Vă mulțumim foarte mult.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Este în regulă. Procedură.

Vă rog, domnule Andronache.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Procedura pe care o invoc se referă la încălcarea unei reglementări din Regulamentul Camerei Deputaților. Deci art. 151, coroborat cu art. 70 din regulament. În ce sens? După cum pot constata liderii de grup – că, din păcate, ceilalți colegi deputați nu au primit acest raport –, vor vedea că au în față un raport comun înlocuitor.

Singura problemă, domnule președinte, este următoarea: că raportul de bază al celor două comisii sesizate în fond nu a ajuns la plen. Pe cale de consecință, nu poate exista un raport comun înlocuitor, atât timp cât la plenul Camerei Deputaților nu a existat raportul de bază.

Practic, Comisia juridică și Comisia pentru buget, finanțe au discutat și au aprobat în ședință comună, săptămâna trecută, raportul de bază. El nu a ajuns la Biroul permanent și nu a ajuns la plen, nu a ajuns la ședința Camerei Deputaților pentru a fi discutat. Ca atare, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 70 din regulament, în sensul în care a fost întocmit un raport comun înlocuitor. Neexistând raportul de bază, stau și mă întreb la ce sau pentru ce s-a făcut un raport înlocuitor sau ce înlocuiește acest raport, atât timp cât raportul de bază nu există? Vă rog să constatați că nu există! Există doar un raport comun înlocuitor.

Pe cale de consecință, inexistența raportului de bază atrage și inexistența raportului comun înlocuitor, pentru că nu are ce să înlocuiască.

De aceea, vă rog, domnule președinte, respectuos, bineînțeles, să supuneți la vot retrimiterea la comisie, reconvocarea comisiei, astfel încât să se emită un raport al acestui proiect de lege, atât timp cât noi discutăm despre un raport înlocuitor, în situația de inexistență a raportului de bază.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Știți foarte bine, stimate coleg, că raportul de bază nu a fost distribuit.

Și în aceste condiții...

Numai puțin!

Nu a existat un raport de bază. În același timp, cele două comisii, respectiv... Că am participat împreună la lucrări.

Este o solicitare a dumneavoastră, pe care, fără îndoială, o voi supune votului plenului. Deci un prim raport nu a existat. Prin consens am fost cu toții de acord, în cele două comisii, ca un articol, care era ambiguu, să fie înlocuit. Deci acel articol înlocuit, printr-un vot al dumneavoastră sau al membrilor celor două comisii, a fost înlocuit prin vot.

Singura eroare este că nu discutăm de un raport înlocuitor, discutăm de un raport care a fost... Este o eroare!

Citiți mai departe, următorul alineat, domnule coleg. Că plenul poate discuta un raport distribuit.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

„La propunerea motivată a Biroului permanent sau a...”

Așa s-a supus la vot!

Da...

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru că ați confirmat ceea ce am spus. În Comisia juridică... Și, vă rog frumos, luați înregistrarea, că stenograme, din păcate, nu se fac la comisii, luați înregistrarea și veți vedea ce s-a supus la vot. Și așa a trecut cu un singur vot diferență această formă a raportului. S-a supus la vot raport comun înlocuitor. Dumneavoastră, la plen, nu puteți modifica ceea ce s-a votat la comisie.

## Știu!

„...unui lider de grup parlamentar, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, în unanimitate, poate aproba înscrierea în ordinea de zi a proiectelor de lege sau propunerilor legislative, care se vor supune dezbaterii și adoptării în ziua ședinței de plen a Camerei Deputaților.”

Da.

Deci, domnule coleg, haideți să lămurim.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

...și s-a luat o astfel de...

Domnule coleg, ca să încheiem subiectul.

Deci retrimitem acest raport înlocuitor la cele două comisii, cele două comisii se convoacă acum, la sala „Mihai Viteazul”, și prin vot stabiliți dacă acest raport este raportul pe care-l vom discuta.

Vă rog, cei doi președinți și colegii din cele două comisii, să vă însușiți prin vot raportul.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Procedură!

Mergem mai departe! Am depășit subiectul. Mulțumesc. Procedură, vă rog. Rog colegii să... Da, vă rog. Vă rog, procedură. Domnule Andronache, mai doriți ceva? Vă rog.

Da, domnul Stelian Ion.

Vreți să discutăm totuși spălarea banilor, că asta era ideea, sau nu?

Deci, domnule coleg, să lămurim.

Sunt întru totul de acord cu dumneavoastră și de aceea am retrimis acest raport.

În același timp, pe ordinea de zi... Și astăzi, în Biroul permanent, s-a hotărât și o găsiți la poziția 8; acest proiect de lege se regăsește pe ordinea de zi a plenului.

Plenul, în același timp, prin votul majorității colegilor, poate discuta acest raport.

Repet, am retrimis acest raport și aștept raportul, pentru a... A fost invocată de domnul Andronache o chestiune. Și, repet, este în acest moment la cele două comisii.

Vă rog.

## Domnule președinte,

Una este introducerea pe ordinea de zi... Și știm că sunt unele introduse pe ordinea de zi și trenează și se tot reportează, de foarte multe ori. Eu v-am citit un text care se referă la raport și la a da posibilitatea deputaților să aibă un interval de trei zile, astfel încât să citească dispozițiile din raport.

Deci sunt lucruri diferite. Putem să trecem pe ordinea de zi, dar dezbaterea nu o poți face mai repede de trei zile...

## Domnule președinte,

Vrem să discutăm cu siguranță, dar să discutăm cu respectarea regulamentului.

Și vă mai invoc un articol – art. 69 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților. Art. 69 alin. (2), care spune că: „Raportul va fi imprimat și difuzat deputaților cu cel puțin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative în plenul Camerei Deputaților.”

Da...

...pentru că trebuie să dai posibilitatea tuturor colegilor să se documenteze.

Domnule coleg...

Această grabă... Și încă o chestiune...

Vă rog.

Sunt întru totul de acord cu susținerile anterioare ale colegului Gabriel Andronache. S-a dat un raport, am votat un raport la ședința de data trecută. Astfel încât nu poate fi vorba doar de o chestiune de terminologie și de o neconcordanță în titulatura raportului de astăzi. El este un raport, într-adevăr, înlocuitor. Și trebuie să existe și raportul inițial.

Da. Deci, repet, am depășit momentul.

Rog membrii celor două comisii, la sala „Mihai Viteazul”, să voteze această solicitare a domnului Andronache. Și vă aștept să continuăm astăzi.

17. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 252/2018; procedură de urgență.

Guvernul?

Vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Nicea Mergeani** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative are ca obiect modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, precum și modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, urmărindu-se în principal corelarea prevederilor actelor normative asupra cărora se intervine, cu modificările și completările ulterioare, în domeniul contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate.

Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, doamna Violeta Răduț, vă rog frumos.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată prin adresa PL-x 252/2018 din 25 aprilie 2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței

de urgență a Guvernului nr. 15/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2018, care prevede modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, precum și modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, urmărindu-se în principal corelarea prevederilor actelor normative asupra cărora se intervine cu ultimele modificări aduse Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în domeniul contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în ședința din 23 aprilie 2018.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei adoptarea proiectului de lege în forma prezentată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor?

Nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final, neavând amendamente. Următorul.

18. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2017 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 161/2018; procedură de urgență.

Guvernul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2017 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri bugetare privind constituirea de către Agenția Națională de Administrare Fiscală a unei activități finanțate integral din venituri proprii, urmând ca din valorificarea sumelor astfel obținute să fie acordate premii personalului agenției care participă la obținerea unor rezultate performante, pentru asigurarea unei creșteri semnificative și constante a veniturilor colectate la bugetul general consolidat.

Raport comun, doamnă, prezentați dumneavoastră. E raport comun. Îl aveți, da? Comun cu bugetul.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2017 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2017 care prevede adoptarea unor măsuri bugetare, precum și modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în scopul respectării principiului egalității de tratament și pentru abrogarea dispozițiilor care au condus la paralelismul legislativ.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 26 martie 2018.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Dacă sunt intervenții din partea grupurilor? Nu sunt.

Avem un amendament respins. Dacă se susține?

Nu se susține.

Rămâne la votul final; are caracter organic. Următorul.

19. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2018 pentru completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice; PL-x 282/2018.

Guvernul, vă rog.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Avem raport comun, Comisia pentru administrație și Comisia pentru mediu.

să poată achiziționa autoturisme, mărind plafonul de la 18.000, cât era limitat în legislația actuală, la 35.000, astfel încât să-și poată achiziționa doar mașini full electrice, prin programul „Rabla”.

Deci acest plafon face referire doar la achiziționarea de mașini electrice prin programul „Rabla”, program finanțat de Administrația Fondului pentru Mediu. Știută fiind situația faptului că România acordă cea mai mare bonificație din întreg spațiul european pentru achiziția acestor mașini.

Drept pentru care Guvernul susține raportul de adoptare, cu amendamentele admise, al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic și Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Cine prezintă raportul? Dumneavoastră? Vă rog.

Domnul Roman, raport comun, Comisia pentru administrație și Comisia pentru mediu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Suntem Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în 2 mai 2018.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din regulament, republicat, cu modificările și completările ulterioare, comisiile sesizate în fond au examinat proiectul de lege sus-menționat în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2018.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc.

Intervenții din partea colegilor dacă sunt? Dacă nu sunt, avem patru...

Domnul Zainea, vă rog.

La dezbateri generale, domnul Zainea.

## **Domnul Dorin Octavian Corcheș** _– vicepreședintele_

_Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor, domnilor deputați,

Dorin Corcheș este numele meu. Sunt vicepreședintele Administrației Fondului pentru Mediu.

Prin acest proiect de lege nu ne dorim altceva decât să dăm posibilitatea instituțiilor publice și autorităților publice

Mulțumesc, domnule președinte.

USR se va abține la această lege, deoarece nu suntem de acord ca banii din Fondul pentru mediu să fie cheltuiți în acest fel de stat. Practic, subvenția va merge la stat.

Chiar recent doamna Firea a achiziționat foarte multe automobile care sunt Diesel, deci poluează foarte mult. Poate că fondurile publice ar fi trebuit să meargă în acea direcție, pentru a investi acolo unde raportul este mult mai bun. În concluzie, ne vom abține de la vot.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Avem 4 amendamente admise. Dacă... la titlul legii? Intervenții? Nu. Articolul unic. Intervenții? Nu. 3 marginal? 4 marginal? Intervenții? Nu.

Rămâne la votul final.

20. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2018 pentru completarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2016 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 388/2018; procedură de urgență; caracter ordinar.

Guvernul.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

## **Doamna Ștefania Bîrlibescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Prezentul proiect de act normativ a fost inițiat de Secretariatul General al Guvernului și vizează crearea unui cadru normativ general care să asigure plata contribuțiilor financiare voluntare ale părții române, în vederea participării la formatele de lucru, proiectele și activitățile unor organizații internaționale cu care România colaborează în vederea aderării.

Față de acestea, vă rugăm să acordați un vot favorabil prezentului proiect de act normativ. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Intervenții? Domnul Roman, prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Suntem Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în 19 iunie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2016 în sensul creării cadrului normativ general care să asigure plata contribuțiilor financiare voluntare ale părții române, în vederea participării la formatele de lucru, proiectele și activitățile unor organizații internaționale cu care România colaborează în vederea aderării.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiilor au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind

aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2018, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc dumneavoastră. Domnul Leoreanu, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveți cinci minute.

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Crearea cadrului normativ general care asigură plata contribuțiilor voluntare ale părții române privind participarea la proiecte, activități, evenimente cu organizații cu care România colaborează în vederea aderării este susținută de Grupul Partidului Național Liberal din Camera Deputaților. Mai ales că crearea acestui cadru legal permite aprofundarea relației României cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, aplicând principiile democrației reprezentative și ale economiei de piață.

Așadar, vom susține și vom vota pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc dumneavoastră. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt. Nu sunt amendamente. Rămâne la votul final; caracter ordinar. Următorul.

21. Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opțiune de amânare a tragerii până la apariția unei catastrofe (CAT-DDO) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 4 iulie 2018; PL-x 408/2018; procedură de urgență.

Guvernul, întâi.

Guvernul?

Numai puțin, domnule coleg.

Guvernul și apoi Comisia pentru buget. Vă rog, Guvernul.

## **Domnul Florin Horațiu Iura** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În baza aprobării Guvernului și a Președintelui României, la data de 4 iulie 2018 a fost semnat la București Acordul de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opțiune de amânare a tragerii până la apariția unei catastrofe, acord semnat între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Potrivit acestui acord, se permite împrumutatului acces la lichiditate, respectiv tragerea sumelor împrumutului în cazul producerii unor catastrofe. În acest context, s-a convenit ca pentru scopurile acestui împrumut, catastrofa să fie o situație de urgență, așa cum este definită de OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, generată de riscuri naturale, respectiv: inundații, cutremure, alunecări de teren, precum și de riscuri biologice, respectiv endemii, pandemii, epidemii, iar documentul pe care împrumutatul îl transmite pentru a confirma evenimentul, situația de urgență în cauză să fie Hotărârea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, emisă conform OUG nr. 21/2004.

Termenii financiari ai împrumutului sunt:

Maturitate – la 20 de ani, într-o singură tranșă se va face plata până la 1 mai, deci se va putea face tragerea până la 1 mai 2038; împrumutatul poate opta pentru modificarea termenului de rambursare, cu ocazia tragerii, cu încadrarea în termenii standard ai BIRD aplicabili la momentul tragerii;

Și eu vă mulțumesc. Comisia? Domnul...

Vă rog, domnule vicepreședinte.

PL-x 408/2018 – Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opțiune de amânare a tragerii până la apariția unei catastrofe (CAT-DDO) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 4 iulie 2018.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare soluționarea unei serii de aspecte în ceea ce privește cadrul legislativ și/sau de reglementare, precum și din punctul de vedere al unor investiții în domeniu.

BIRD – Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare – recomandă o abordare programatică a managementului riscurilor de dezastre, care să cuprindă, pe de-o parte, dezvoltarea de politici și pregătirea din punct de vedere financiar, în cazul producerii unor dezastre, iar, pe de altă parte, realizarea unor investiții sectoriale specifice, în prezent fiind deja negociat cu BIRD și un împrumut pentru sprijinirea unui proiect de investiții în infrastructura pentru situații de urgență.

În ceea ce privește dezvoltarea unor politici în domeniul managementului riscurilor de dezastre și pregătirea din punct de vedere financiar în cazul producerii acestora, luând în considerare recomandările BIRD și caracteristicile acestui

instrument de finanțare, s-a decis utilizarea unui împrumut pentru politici de dezvoltare, de tip CAT-DDO – împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opțiune de amânare a tragerii până la apariția unei catastrofe.

După intrarea în efectivitate a acordului de împrumut, pot fi efectuate periodic trageri din împrumut, în baza existenței unei stabilități macroeconomice și a prezentării unei/unor decizii ale Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, care să probeze apariția acestor situații și necesitatea recurgerii la împrumut.

Intrarea în vigoare a acordului de împrumut, respectiv posibilitatea efectuării de trageri din împrumut este condiționată, printre altele, de aprobarea acestuia, conform legislației în vigoare.

În ședința comisiei s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opțiune de amânare a tragerii până la apariția unei catastrofe (CAT-DDO) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 4 iulie 2018, în forma prezentată de Guvern. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule coleg. Intervenții din partea dumneavoastră dacă sunt?

Nu sunt. Nu sunt amendamente; rămâne la votul final.

22. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii European; PL-x 377/2018; procedură de urgență; caracter ordinar.

Guvernul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest act normativ se prevăd următoarele:

Alături de celelalte părți semnatare ale Protocolului de la Kyoto pentru atingerea țintelor asumate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivelul Uniunii Europene s-a stabilit, începând cu anul 2003, schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, la care România a devenit participantă odată cu aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007.

Ministerul Finanțelor Publice a fost desemnat adjudecător, în numele României, având următoarele atribuții:

– să scoată la licitație volumul de certificate atribuit României, conform calendarului de licitație comunicat de Comisia Europeană;

– să încaseze sumele obținute în urma comercializării certificatelor;

– să transfere sumele obținute către ministerele beneficiare care implementează proiecte în domeniile stabilite, conform Directivei 2003/87, cu modificările și completările ulterioare, pentru instalațiile staționare, precum și pentru sectorul de aviație. Sumele obținute în urma licitației certificatelor sunt reținute de gestionarul contului, respectiv Ministerul Finanțelor Publice, până la elaborarea unor hotărâri ale Guvernului, în conformitate cu prevederile ordonanței de urgență mai sus menționate, cu modificările și completările ulterioare.

Această etapă este condiționată de analizarea și selectarea de către Agenția Fondului pentru Mediu a proiectelor care vor constitui baza elaborării hotărârii Guvernului, în vederea stabilirii proiectelor eligibile cu impact pe mediu, care vor fi finanțate din aceste sume.

Față de forma în vigoare au fost propuse, printre altele, modificări ale art. 10 și ale art. 11, ce stabilesc destinația sumelor obținute în urma licitării certificatelor, precum și completări, ce prezintă fluxurile financiare pe cele două articole.

Astfel, pentru situația sumelor obținute în urma licitării certificatelor EU (art. 10), suma brută ce reprezintă 71% din valoarea sumelor obținute în urma licitației, surse staționare, s-a propus să fie reținută în contul disponibil deschis pe numele Ministerului Finanțelor Publice la Trezoreria Operativă Centrală și să se vireze de către gestionarul contului, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli al Fondului pentru mediu și Administrației Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării proiectelor prevăzute la art. 1[1] , în termen de cinci zile lucrătoare de la data aprobării acesteia, într-un cont distinct de venituri ale Fondului pentru mediu, deschis la Trezoreria Statului Sectorul 6 pe numele Administrației Fondului pentru Mediu.

Da. Prezentați raportul, vă rog. Și apoi domnul Popescu, Grupul PNL.

Comunității și de modificare a Directivei 96/91/CE a Consiliului.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Da. Domnul Popescu, vă rog, Grupul PNL. Vreți să interveniți, nu? Da, păi de asta zic. Dumneavoastră ați solicitat, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să clarific poziția Grupului PNL privind acest proiect de lege.

Ne vom abține. Și motivul principal pentru care ne abținem este unul logic. Nu înțelegem, pur și simplu, de ce Ministerul Finanțelor Publice trebuie să se ocupe de licitațiile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Și am încercat, în comisiile de specialitate, în prima comisie a mediului, să explicăm acest lucru, că Ministerul Mediului ar trebui să se ocupe de această felie, tehnică, s-o numim așa.

Desigur, temerea noastră... De fapt, ne gândim cu groază că același Minister de Finanțe, care mâine va veni la o ședință pe Legea offshore fără cifrele acelea pe care le cerem de ani de zile, se va ocupa de aceste licitații.

Și, dacă Ministerul Finanțelor Publice, scuzați-mă, se prezintă așa cum se prezintă, prin colegul nostru, de fiecare dată, în comisii, nu va organiza aceste licitații, haideți măcar să dăm șansa, dați-vă șansa, de a muta aceste licitații la Ministerul Mediului. Poate acolo veți găsi un secretar de stat sau un consilier sau pe cineva mai în măsură să organizeze licitații, repet, pe gaze cu efect de seră. Aici nu vorbim despre bani, vorbim despre gaze cu efect de seră. Asta este intervenția noastră.

Drept urmare, vă sfătuim ca pe viitor să analizați cu atenție comisiile de specialitate și ministerele care sunt în măsură să ia poziție pe astfel de proiecte de lege.

Vă mulțumim.

Da. Raport comun la PL-x 337/2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal de finanțare a proiectelor care au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniile stabilite conform prevederilor art. 3 alin. (4) și art. 10 alin. (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul

Da. Și eu vă mulțumesc, domnule coleg. Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

Mergem mai departe.

Aștept de la colegii de la Comisia juridică și Comisia pentru buget raportul referitor la spălarea banilor. 23. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale; PL-x 592/2010; procedură de urgență.

Guvernul?

Domnul secretar de stat.

Și apoi o să rog Comisia pentru buget sau Comisia juridică. Cine prezintă raportul?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest proiect de act normativ s-au avut..., ca obiect de reglementare, următoarele acte normative: Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal; OUG nr. 104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim _duty-free_ ; Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României; OUG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală; Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale; Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale; Legea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate; OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; respectiv Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar.

Susținem adoptarea acestui act normativ, în forma aprobată în comisie.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule ministru. Domnule vicepreședinte, vă rog.

Domnule Pirtea, vă rog, prezentați raportul. Este raport comun, Comisia pentru buget și Comisia juridică.

## Bună ziua!

Raport comun – PL-x 592/2010.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea următoarelor acte normative:

– Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal;

– OUG nr. 104/2002 – privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim _duty-free_ ;

– Legea nr. 86/2006 – Codul vamal al României;

– OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală;

– Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale;

- Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea

- evaziunii fiscale;

– Legea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

– Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate;

– OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice;

– Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările ședinței au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Da. Intervenții din partea colegilor? Nu.

Domnule Márton, vreți să interveniți? Vă rog.

La dezbateri generale, domnule...?

Vă rog frumos.

Da, la dezbateri generale, vă rog frumos. Domnul Márton Árpád.

Am o întrebare, domnule președinte, către cei care au scris raportul și cei care au conceput textul.

La art. XI pct. 15: „Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial...” etc., etc. „...se modifică după cum urmează: art. 27 se modifică și va avea următorul cuprins:”. „Nemodificat.” „Nemodificat.”

Motivarea amendamentelor propuse: „Începând cu data de 1 ianuarie 2016, OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală a fost abrogată prin Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.”

Adică se modifică un articol dintr-un act normativ abrogat? Și atunci ce va fi în vigoare? Acel articol modificat din actul normativ abrogat? Sau s-a dorit să se modifice un articol din noul Cod fiscal? Nu înțeleg. Poate cineva îmi explică. Vă mulțumesc.

Da, Guvernul, vă rog.

Domnule secretar de stat,

Domnul Márton Árpád a făcut referire la 15 marginal. Este vorba de art. XI, nu IX. Este vorba despre articolul în care dumneavoastră..., XI..., în care dumneavoastră ați precizat că începând cu 1 ianuarie OG privind Codul... și așa mai departe.

Precizări pentru domnul deputat.

Domnule președinte, Vom formula un răspuns în scris. Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Solicit retrimiterea la comisie. Și să așteptăm răspunsul în scris, să știm dacă avem nevoie de acest articol XI sau de un text modificat care să ne trimită la articolul de modificat din noul Cod fiscal sau abrogarea art. XI. Și până atunci așteptăm. Să vină în scris.

Vă răspunde acum, domnule deputat.

Deci privind acest articol. Deci începând...

Motivarea care a fost: începând cu data de 1 ianuarie 2016, OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală a fost abrogată prin Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Deci practic a fost abrogat acel articol. Mulțumesc.

Da, vă rog, domnule Márton Árpád.

Atunci acest punct 15 ce conține în raport? Se elimină, se abrogă sau nemodificat? Adică se modifică art. 27 dintr-un act normativ abrogat...

Adică, dacă a fost abrogat...

Să știu și eu ce...

Domnule deputat, Dacă a fost abrogat, rămâne abrogat, asta era ideea!

Și atunci rămâne art. XI așa cum scrie acolo și așa va apărea în Monitorul Oficial. Că se modifică un articol dintr-un act normativ abrogat?

## **Domnul Florin Iordache:**

Abrogat, da. Da, mulțumesc. Alte intervenții? De la 15 până la 29. Intervenții? Nu.

Rămâne la votul final.

Bun. A fost distribuit Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor. Înțeleg...

S-a schimbat un singur...

Domnule coleg, ați fost în sală..., și s-a modificat un singur articol.

A fost distribuit? Bun. Îl vom dezbate în această după-amiază, fiți convinși.

Stafful tehnic, ați distribuit...

modificarea...? Mergem mai departe, până va fi distribuit.

Bun. Până se multiplică cele două modificări la Legea spălării banilor, mergem cu următorul.

24. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2018 pentru completarea art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 45/1997 privind înființarea

Societății Comerciale „Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM” – SA; PL-x 376/2018; caracter ordinar.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ovidiu Marcel Sîrbu** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de Ordonanță de urgență are ca obiect completarea art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 45 din 1997 privind înființarea Societății Comerciale „Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM” – SA, aprobată cu modificări, prin Legea nr. 136 din 1998, cu modificările ulterioare, prin introducerea unor noi alineate, care să prevadă obiectivul companiei – desfășurarea activităților de transport în condiții de siguranță, securitate și eficiență –, respectiv modul de construcție și aprobare a bugetului pe perioada cât statul este acționar majoritar, societatea fiind exceptată de la aplicarea prevederilor OUG nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici sau majoritari.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Comisia pentru transporturi? Domnule președinte, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere și avizare în fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2018 pentru completarea art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 45/1997 privind înființarea Societății Comerciale „Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM” – SA.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptat de Senat în ședința din 13 iunie 2018.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și al Comisiei pentru industrii și servicii.

Comisia pentru transporturi și infrastructură a examinat proiectul de lege în ședința din 12 septembrie 2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 45/1997, prin introducerea unor noi alineate care să prevadă obiectivul companiei – desfășurarea activităților de transport în condiții de siguranță, securitate și eficiență. Modelul de organizare și alocare a resurselor trebuie integrat într-un sistem de management și de execuție a bugetului de venituri și cheltuieli suficient de flexibil, care să răspundă cerințelor din industria aviației comerciale. Astfel, prin modificarea legislativă propusă se pot elimina barierele concurențiale pentru operatorul aerian național și se poate asigura o mai mare flexibilitate în gestionarea resurselor.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea actului normativ, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbateri generale. Vă rog frumos.

## **Domnul Lucian Nicolae Bode:**

Da. Mulțumesc. Distinși colegi,

Deputații Partidului Național Liberal vor vota acest proiect de lege care devine o gură de oxigen pentru mult încercata companie TAROM, companie care se bate într-un mediu concurențial extrem de complicat, cum este cel din aviație.

Compania TAROM avea nevoie de aceeași flexibilitate în acțiunile sale, precum companiile private cu care se află în competiție directă.

Rămân însă celelalte probleme în această companie, în principal, profilul de cuib de sinecuri, care a dus la supraîncărcarea schemei de personal, aceasta depășind cu mult numărul de 2.000 de angajați, mulți dintre aceștia căutându-și încă un rol pe acolo, în condițiile în care o companie aeriană cu flotă similară de avioane sau chiar mai mare nu are mai mult de 600-700 de angajați.

Dar ceea ce noi dăm astăzi cu o mână TAROM-ului, din păcate, le ia cu două mâini Ministerul Transporturilor.

Despre ce este vorba? Cum să facă TAROM performanță, cum să răzbească prin competiția acerbă din aviația europeană, când Ministerul Transporturilor, domnul ministru Șova, provoacă un imens scandal, numind recent în consiliul de administrație numai sinecuri, care nu au absolut nicio legătură cu aviația, care habar nu au de tendințe, nu înțeleg nici la nivel elementar acest business și, peste toate, unii dintre ei aveau și interdicția legală să mai ocupe o poziție de administrator, pentru o perioadă de cinci ani. Asta chiar nu s-a mai întâmplat pe nicăieri până acum!

Ce ajutor a primit TAROM, în cele din urmă, când numirea noilor administratori a fost blocată recent de Registrul Comerțului, pentru chestiuni de legalitate, în cazul mai multor persoane? Cum să numești nu una, ci trei persoane care aveau interdicția legală să fie administratori? Cum poți să îi elimini din lista potențialilor administratori pe șefii Școlii Superioare de Aviație, pe fostul șef al Centrului de Investigații în Aviația Civilă și mulți alți specialiști de aviație care au avut și performanțe? Iar, în schimb, să îndeși pe primele locuri incompatibili și, în același timp, incompetenți?!

Da. Domnule Moșteanu, vă rog.

Da. USR va susține acest proiect, pentru că, așa cum spunea și antevorbitorul meu, TAROM are nevoie de această gură de oxigen.

Din păcate – și am susținut aceste modificări de vreo doi ani de zile, în toate ieșirile publice –, din păcate însă această gură de oxigen nu-i va permite TAROM-ului să supraviețuiască. TAROM nu a avut nicio schimbare structurală, nicio schimbare fundamentală în ultimii doi ani de zile. Ba mai mult, se fac greșeli, așa cum sublinia și domnul Bode. Mai consumă din grăsime, cum se spune. Mai sunt câțiva bănuți prin conturi, bani rămași din vremuri de mult apuse, când TAROM avea monopolul pieței de transport aerian în România. Și estimările specialiștilor sunt sumbre. Probabil în vreo doi ani de zile TAROM se va bloca.

De aceea, spun și de la această tribună, cea mai înțeleaptă decizie pe care acest Guvern poate să o ia este o privatizare rapidă și punerea TAROM în mâinile unui investitor privat care poate să se bată de la egal la egal cu partenerii supercompetitivi din această piață. Mulțumesc.

Da. Intervenții? Domnul Nechifor, vă rog.

Stimați colegi,

Cred că este foarte grav că suntem în situația de a pierde încă o emblemă românească.

Dacă și TAROM va ajunge să fie praf și pulbere, stau și mă întreb, oare ce o să mai scriem în istorie?

Eu cred că avem obligația să găsim o formulă de management competitiv. Au fost câteva variante, știți foarte bine, s-a adus manager privat – domnul Heinzman. Au fost, după aceea, schimbări politice. S-au schimbat, în decurs de trei ani, cred că vreo trei sau patru garnituri de directori de consilii de administrație, în condițiile în care TAROM nu a performat.

Avem – și vă spun cu tot dragul – o piață internă măcar, pe care TAROM ar putea să o facă mai bine, să o deservească. Este vorba despre câteva aeroporturi regionale pe care TAROM vine în acest moment și operează la prețuri foarte ridicate, cu un orar foarte, foarte greșit.

Eu cred că deschiderea noastră, a Parlamentului, de a găsi soluții trebuie să fie totuși bine primită și de Guvern. Să-și propună ca strategie, să găsească formula prin care TAROM să rămână, cu orice preț, companie a statului român.

Dacă și pe aceasta o pierdem înseamnă că n-avem nici măcar o valoare.

Mulțumesc.

Da. Grupul PMP, domnul Movilă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vom susține acest proiect de lege, fără a ne pune problema că TAROM va pleca din proprietatea statului român. Însă mai grav ar fi faptul că un management defectuos ar putea să o falimenteze.

Compania TAROM, știți foarte bine, deservește toate regiunile istorice ale României. A început, în ultima vreme – personal vă spun, ca pasager de la Iași –, să funcționeze mai bine. Cel puțin eu așa simt. Și mă bucur, pentru că este una dintre cele mai vechi companii aeriene din lume și, ca siguranță, este în primele 10.

Dar avertismentul clar, pe care l-au lansat și colegii noștri, este să încercăm să avem la TAROM manageri specialiști, oameni care să se priceapă să conducă această companie și să facă bani – trebuie să spunem acest lucru –, să facă bani, pentru ca salariații de acolo să fie mulțumiți, pentru ca noi, pasagerii din toate regiunile țării care circulăm cu TAROM, să fim mulțumiți.

Și mai ales avertismentul este să o depolitizăm pe cât posibil, pentru că, altfel, cum spuneam, ar putea să existe riscul să ajungă în faliment. Ați văzut, de la an la an pierderile financiare au fost din ce în ce mai mari.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Am finalizat. Rămâne la votul final, neavând amendamente.

8. Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 483/2018.

Guvernul?

Domnule președinte, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să vă răpesc mai mult timp decât este necesar. Distinse doamne și domni deputați, Guvernul României...

Pe procedură, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În februarie 2017 și în martie 2017 am inițiat două proiecte de lege, două inițiative legislative, având ca obiect de reglementare ceea ce astăzi Guvernul pune în mare parte pe masă.

Prima inițiativă legislativă se referea la interzicerea societăților comerciale cu acțiuni la purtător.

Iar cel de-al doilea proiect de lege se referea la interzicerea societăților comerciale cu acțiuni la purtător de a participa la licitații din bani publici, astfel încât să nu mai fim puși în situația de a ne lovi de situații de conflict de interese.

Și spuneam, la momentul respectiv, că, de exemplu, președintele Consiliului Județean Teleorman, domnul Liviu Dragnea...

Vă rog, domnule coleg...

Închei imediat...

Procedura. Păi...

...nu... Art. 150 alin. (1). Închei în 10 secunde...

Vă rog.

...nu putea să constate că la Teldrum, printre acționari, așa cum spune lumea, se află și cetățeanul Liviu Dragnea. Mă bucur, chiar dacă e un...

Ați mai prezentat o dată raportul. A apărut un singur amendament, modificat acum prin comisie, pe care... Faceți referire, vă rog!

Da. Suntem de acord și cu aceste modificări.

Bun.

Vă mulțumesc.

Da...

... _copy-paste_ . Mă bucur că ați preluat lucrurile bune. În schimb, din păcate, prin acest amendament, ați dat iar lucrurile peste cap. Legea funcționează pentru ONG-urile și...

Da. Vă mulțumesc, oricum...

...fundațiile majoritare, nu și pentru minorități. Vă mulțumesc.

Da. Bun.

Vă mulțumesc. Procedură, vă rog. Numai puțin... Da, domnule Roman.

Domnule Lupașcu, vă rog, procedură.

Și apoi, domnule Cupșa, vă dau cuvântul la dezbateri generale, imediat.

Ne propune domnul Lupașcu, procedură.

Domnule președinte,

Solicităm prelungirea programului de lucru până la terminarea dezbaterilor pe acest proiect de lege.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Vă mulțumesc.

Raportul.

Vă rog, domnule Dunava, raportul comun al celor două comisii, Comisia pentru buget și Comisia juridică.

Și apoi domnul Cupșa, la dezbateri generale, Grupul PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu amendamentele admise care se găsesc în anexa nr. 1, ce face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele respinse sunt redate în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Totodată, vă aduc la cunoștință că, în cuprinsul proiectului legislativ, s-au adus două amendamente, s-au adus două modificări, respectiv la marginal 17, art. 3 lit. c), care prevede în felul următor: „...în cazul asociațiilor și fundațiilor, cu excepția organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale...”.

Și la marginal 19, art. 4 lit. i): „...fundațiile și asociațiile, cu excepția organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale, federațiile, precum și orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial”.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule Cupșa, vă rog. Grupul PNL. Se pregătește domnul Călin, de la Grupul PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Sărut mâna, doamnelor! Bună ziua, domnilor!

Partidul Național Liberal, din păcate, este constrâns să nu voteze această inițiativă legislativă de transpunere a

Directivei europene privitoare la spălarea banilor și combaterea terorismului, prin utilizarea sistemelor financiare. Nu o vom face, deși știm că suntem la un pas de infringement în ceea ce privește această transpunere. Nu o vom face, pentru că textul pe care ni-l propuneți este unul absolut incorect. Este incorect, pentru că afectează societatea civilă, mai precis acea parte din societatea civilă cu cea mai generoasă parte pozitivă – asociațiile și fundațiile, care prestează servicii sociale pe care statul nu le poate presta sau pe care statul le prestează într-un mod nesatisfăcător.

V-ați găsit, prin felul în care ați înțeles să transpuneți această directivă, să loviți tocmai în cei care, încă o dată subliniez, sunt partea cea mai bună și partea frumoasă a societății civile. Cum v-ați gândit că vă permiteți să afectați activitatea asociațiilor și fundațiilor, astfel cum o veți face prin textul pe care l-ați adoptat?

Fiecare asociație și fundație va trebui... Pentru că v-ați încăpățânat și nu ați ascultat de criticile pe care noi le-am adus, ați trecut peste amendamentele pe care noi le-am formulat. Cum le veți explica acestor asociații și fundații că trebuie să identifice și, dacă au identificat, să raporteze fiecare tranzacție pe care o vor face – vedeți termenul –, fiecare plată pe care o vor face, prestând un serviciu social ultimului beneficiar social. Cum credeți că vor mai funcționa aceste asociații și fundații?

## Doamnelor și domnilor,

Asociațiile și fundațiile sunt oprite de la a da un randament maxim în ceea ce-și doresc să facă, în primul rând pentru că le lipsesc banii. Dar al doilea mare obstacol pe care-l au asociațiile și fundațiile este birocrația excesivă, o birocrație la care, din păcate, cei de la putere contribuiți și acum, punând, încă o dată vă spun, o frână, o piedică dezvoltării unei activități normale, sănătoase, acestor asociații și fundații.

Felul în care ați transpus această directivă, în ceea ce privește activitatea acestor asociații și fundații, este unul nepotrivit, este unul neconform chiar cu scopul pe care l-au urmărit cei care au adoptat această directivă.

Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR. Vă rog.

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Nu vreau să repet cele spuse de antevorbitorul meu. Noi am votat acum, după-amiază, în comisie o mică modificare la acest raport, o mică modificare care rezolvă problema a 19 ONG-uri, dar lasă nemodificată problema a zeci de mii de ONG-uri.

Și, în toată această dezbatere, reprezentanții autorităților care au competență în domeniu, mai tot timpul, au vorbit pe lângă textul pe care îl veți vota.

Prin efectul acestei legi, toate ONG-urile vor trebui să raporteze – și permiteți-mi să citez textul – „...beneficiarul real...”, care este definit în art. 3 alin. (2): „Noțiunea de beneficiar real include cel puțin...”, și, la lit. c), „în cazul asociațiilor și fundațiilor”, pct. 4, „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate...” și textul curge.

Mai tot timpul mi s-a explicat că asta înseamnă că eu pot să dau nume generic cine sunt acești beneficiari. Nu, doar în ipostaza în care nu am reușit să-l identific! Dar, dacă o astfel de organizație neguvernamentală ajunge la oamenii săraci, identificabili pe listă, care au primit o sumă sau o pătură, trebuie să îi raporteze, adică sute de mii de persoane. Și numele acestor persoane trebuie să fie trecute într-un registru. Am întrebat autoritățile dacă știu cam câte persoane vor trebui înregistrate: „Păi vedem pe urmă...” Mai dăm norme de aplicare pe urmă, după ce constatăm cum funcționează legea. S-ar putea să avem nevoie de contabilizarea a milioane de oameni, poate, nu se știe astăzi!

Ca atare, doamnelor și domnilor, în continuare, am votat pentru și suntem de acord că problema organizațiilor reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale este rezolvată, dar o problemă foarte mare pentru toate ONG-urile din această țară nu a fost rezolvată; deci nu putem vota o astfel de lege, cu excepția situației în care cele două amendamente, din care – domnule Cupșa, trebuie să vă spun – unul nu a fost trecut în raport, vor fi adoptate, amendamente depuse de PNL. Deci amendamentul de la alin. (4) lipsește din raport sau cel puțin eu nu l-am găsit.

Deci, iată, un amendament chiar lipsește din raport, care, la amendamentele respinse, începe cu numărul 145.

Da. Domnul Stelian, Grupul USR. Se pregătește domnul Halici, Grupul PSD.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

## Mulțumesc.

Este lăudabilă atitudinea colegilor din UDMR, care, deși au primit un amendament favorabil, au rămas principiali și au observat, în continuare, au criticat prevederile din această lege, care se îndreaptă, din păcate, în mod masiv, se îndreaptă în mod direct împotriva asociațiilor și a fundațiilor, cu alte cuvinte, împotriva societății civile.

Pe de o parte, ceea ce aduce bun această lege, din punctul de vedere al transparentizării, al eliminării acestor acțiuni la purtător din legislație – chestiune pe care am solicitat-o și prin proiecte normative, și public –, această chestiune a fost rezolvată.

Pe de altă parte, legea este necesară pentru că ne impune directiva și pentru că este necesar să ții sub control și sub supraveghere acest fenomen al spălării banilor.

Pe de altă parte, legea vine cu o parte negativă, care strică tot ce este pozitiv în ea, și anume: pune presiune foarte mare asupra asociațiilor și fundațiilor, le impune obligații de neîndeplinit, practic.

Asociațiile și fundațiile care se ocupă de activități caritabile, care ajută persoane bolnave, care ajută victimele violenței domestice, spre exemplu, acestea, toate, vor fi obligate, imediat după intrarea în vigoare a legii, să facă raportări, inițial către Registrul Comerțului, cu privire la toți acești beneficiari, că sunt bolnave de SIDA, de cancer, că sunt familii sau persoane abuzate în violența domestică, vor trebui, toate aceste persoane, într-un mod cu totul aberant, cu încălcarea drepturilor omului, dacă vreți, cu încălcarea unor reglementări care se referă – și pe care tot noi le-am votat în Parlament – la protecția datelor cu caracter personal, toate aceste persoane vor trebui să fie puse pe liste de către asociații și fundații, care, în loc să se ocupe de serviciile caritabile, vor trebui să se ocupe de hârțogăreală, de întocmirea unor liste și de trimiterea listelor la instituțiile statului. Aberant, absolut aberant – și toate acestea sub sancțiuni de milioane de euro!

Cu alte cuvinte, s-a introdus în lege un instrument foarte eficient, teribil, de constrângere a asociațiilor și fundațiilor. Dacă asociațiile și fundațiile din România nu vor face pe placul puterii, oricare ar fi ea la un moment dat, această putere poate folosi organele statului pentru oprimarea asociațiilor, pentru că o amendă de un milion de lei, o amendă de un milion de euro înseamnă pur și simplu desființarea acelei asociații.

Degeaba comentați, degeaba comentați și vociferați, este o lege foarte periculoasă și rugămintea noastră este aceea de a vota următoarele amendamente care vor fi susținute și care pot rezolva această problemă.

Și este cazul să vă mai temperați din nervi, pentru că este nejustificată ieșirea dumneavoastră!

Vă mulțumesc mult. Am finalizat.

Mai este domnul Halici și apoi începem dezbaterile. Amendamentele respinse vor fi susținute fiecare în parte și prin vot vor fi acceptate sau nu.

Vă rog, domnule Halici. Și am finalizat dezbaterile generale.

## **Domnul Nicușor Halici:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Trebuie să știm foarte clar câteva chestiuni care pot părea tehnice, dar care, de fapt, reprezintă chintesența acestui proiect de inițiativă legislativă.

În primul rând, cele două directive trebuiau transpuse obligatoriu, pentru că am depășit termenul, iar una dintre ele avea termen anul 2016 și, dacă vă mai aduceți aminte, era un Guvern tehnocrat care trebuia să o transpună, și nu a făcut-o, pe de o parte.

Pe de altă parte, în ceea ce privește transpunerea în alte state, ar fi bine să mai citiți din dreptul comunitar și să aflați că, atunci când transpunem o directivă înainte de termenul final de transpunere, avem o marjă națională de aplicare, de transpunere mai exact. Depășind termenele de transpunere, noi nu mai suntem sub incidența marjei naționale, specifice. Deci trebuia transpusă _ad litteram_ .

În ceea ce privește alegațiile, că aceste directive nu prevăd anumite entități juridice, fals! Chiar dacă nu spune _expressis verbis_ „asociații și fundații”, una dintre directive, Directiva nr. 849, spune următorul lucru: „...orice entitate juridică recunoscută la nivelul fiecărui stat membru...”. Ei, asociațiile și fundațiile sunt entități juridice, pentru că sunt înregistrate într-un registru special înființat la nivelul fiecărei judecătorii. Deci nu se pune vorba că ar fi ceva în plus față de directivă.

Bineînțeles că ne convine transparența atunci când vorbim despre acțiuni, indiferent de tipul lor, dar nu ne mai convine transparența atunci când vorbim despre beneficiari din anumite segmente.

Și ce vreau să spun cu lucrul acesta?

Ne focusăm doar pe o anumită categorie de asociații și fundații. Ele, în mare, conform statisticilor și instituțiilor, sunt de trei tipuri: asociații care protejează persoane vulnerabile sau aflate în risc, asociații care protejează sau apără drepturi fundamentale ale cetățenilor și asociații – din păcate asta este, că în aceste vremuri trăim – care finanțează acțiuni de terorism, dacă vă sunt cunoscute, cel puțin măcar ați auzit de ele, și spălarea banilor.

Vă mulțumesc.

Da, domnule Cupșa, aveți o intervenție pe procedură? Vă rog.

## **Domnul Ioan Cupșa:**

Pentru a fi exact...

Sigur, eu sunt unul dintre demagogi! Numai că vă atenționez că acum o jumătate de oră...

Așa este, sunt cel mai mare demagog! Acum o jumătate de oră ați modificat felul în care ați transpus această directivă, deși ne spuneați, acum circa un minut și jumătate, de la această tribună că această directivă trebuie transpusă _ad litteram_ și nu poate fi modificată. Fals!

Pe de altă parte, ați venit și ați spus că nu este nevoie să comunici datele de identificare ale persoanelor, beneficiarii ultimi ai acestor servicii sociale. Textul spune _expressis verbis_ – este o expresie care vă place, ați folosit-o și dumneavoastră; uite, am mai învățat și eu ceva –, _expressis verbis_ spune că veți comunica voi, cei care sunteți într-un fel sau altul decidenți în asociații sau fundații, întotdeauna, atunci când ați identificat persoana care este beneficiar ultim. Este obligatoriu, domnule Halici! Este obligatoriu, pentru că așa ați făcut dumneavoastră textul de lege.

Vă mulțumesc, domnule coleg.

## **Domnul Ioan Cupșa:**

În măsura în care l-ați identificat, doamnelor și domnilor din asociații și fundații, pe cel care este beneficiar ultim al serviciului social sunteți obligat să-l comunicați.

Nu mai dau dreptul la replică. Mulțumesc.

Asta este, domnule Halici. Îmi pare rău!

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Mulțumesc. Trecem la dezbateri. Avem 100...

Nu, păi, nu mai lungim... Replică la replică!

Avem 144 de amendamente admise și 9 amendamente respinse.

Vă rog, domnule Andronache, la ce poziție vreți să interveniți?

La respinse? La 17 și la 19 vreți să interveniți, da? Vă rog.

punct, asociațiile și fundațiile vor fi obligate să raporteze datele de identificare care intră sub incidența regulamentului privind protecția datelor, stimați colegi.

Și sunt foarte interesat cum veți asigura implementarea regulamentului privind protecția datelor personale ale unui nou-născut, care este bineînțeles identificat în momentul în care se face planificarea intervenției medicale de organizația nonguvernamentală, dacă, bineînțeles, depășește suma prevăzută de lege, și, de obicei, atunci când vorbim despre o operație asupra unui nou-născut, suma este depășită în mod evident, situație care, bineînțeles, nu generează obligație de raportare, spre exemplu, potrivit acestei legi, pentru deținătorul a mai puțin de 25% din capitalul unei societăți comerciale. Deci pentru un nou-născut care este supus operației se va face raportarea, dar pentru cel care deține mai puțin de 25% din capitalul înregistrat la Registrul Comerțului al unei societăți comerciale nu se va face raportarea. Foarte interesant ceea ce veți vota dumneavoastră!

Asta ca să vedeți cât de clară, predictibilă este reglementarea pe care o propuneți astăzi votului, în raport cu normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000.

Ca atare, pe baza acestor argumente, mai întâi vă rugăm să votați pentru amendamentul nostru de la pct. 147 din raport, punct raportat la nr. crt. 17 din tabelul pus la dispoziție.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De la început fac mențiunea că există o greșeală în raport. În sensul în care unul dintre amendamentele formulate și supuse votului, respins în comisie, nu figurează în tabelul distribuit colegilor parlamentari, ceea ce afectează, este un viciu, bineînțeles, cu privire la modul în care a fost redactat acest raport.

Cu privire la nr. crt. 17 din raport, la art. 3 pct. 2 lit. c) avem un amendament în sensul eliminării acestei reglementări de la lit. c). Iar argumentul este foarte simplu – și am să vin cu un detaliu concret. Însă, până atunci, fac o mențiune extrem de importantă, și anume această reglementare vine și transpune trei directive.

Prima directivă avea termen de implementare anul 2017, luna mai. Oare cine era la putere și cine forma Guvernul în luna mai a anului 2017? De ce oare Guvernul a venit și a transmis Parlamentului această reglementare numai în luna mai a anului 2018?

Ca atare, nu poate fi pus în sarcina opoziției faptul că realizează amendamente și cere timp de dezbatere pentru această reglementare, când Guvernul vine și depune acest proiect de lege în luna mai a anului 2018, proiect ținut la Senat de majoritatea parlamentară până la sfârșitul sesiunii parlamentare din vară.

Ca atare, vina vă aparține în exclusivitate pentru netranspunere și nu poate fi pusă în sarcina opoziției chestiunea aceasta.

Revenind însă la amendamentul despre care vorbeam, amendamentul de eliminare, iată un exemplu concret, asupra căruia este bine să meditați atunci când veți vota, în sensul susținerii lui, și anume, pe baza reglementării de la acest

Vă mulțumesc.

Voi supune votului, stimați colegi. Vă rog, pregătiți-vă cartelele.

Domnule Lupașcu, treceți în bancă! Deci pregătiți-vă cartelele.

Propunerea nu a întrunit numărul de voturi.

Vă rog, domnule deputat, aveți următorul amendament. Vă rog să-l susțineți.

## Domnule președinte,

Până la următorul amendament, vă rog, pe procedură, să-mi precizați ce se întâmplă cu amendamentul supus votului în comisia de specialitate și omis a fi introdus în tabelul cu amendamente respinse, pus la dispoziția liderilor de grup; v-am spus, nu pot spune că a fost pus la dispoziția tuturor deputaților, așa cum prevede legea.

Nu...

Domnule coleg,

Amendamentul dumneavoastră se regăsește în raport!

Nu se regăsește! Este vorba despre amendamentul de la art. 3 pct. 4.

Da!

Uitați-vă în tabel, nu există! Deci îl supuneți votului, da? În regulă!

Da, este amendamentul dumneavoastră. Fără îndoială! Vă rog.

În regulă! Scuzați-mă...

Este!

Acesta există. Nu există celălalt de la art. 4.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da!

Îl căutați și îmi spuneți, vă rog.

V-a spus domnul Márton Árpád că este lipsă din tabel acel amendament, care a fost discutat – domnul președinte știe –, a fost discutat, dar nu este în tabel. Ca atare, îi rog pe colegii care au comentat la eroarea mea anterioară să vină să-și ceară scuze pentru eroarea lor.

Domnule Andronache, prezentați amendamentul, vă rog, și susținerea lui.

În regulă.

Și-l voi supune votului.

Bine. Mulțumesc mult.

Cu privire la această reglementare de la nr. crt. 19, lit. i), și aceasta are legătură cu amendamentele pe care vi le-am prezentat mai înainte. Este tot un amendament de eliminare și vă rog să îl supuneți votului.

Vă mulțumesc.

Îmi cer scuze, a fost o...

Fără îndoială! Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Florin Iordache:**

Există!

Vă rog, cu privire la acesta, să îl supuneți votului, pentru că are legătură cu ceea ce am precizat mai înainte.

Sigur!

Este în legătură directă cu acel...

64 de voturi împotrivă, două abțineri, 59 de colegi au votat pentru.

Nu a întrunit numărul de voturi.

Mai departe, domnule Andronache, mai doriți să susțineți? Nu.

Colegii?

Da, domnule Stelian, vă rog. Domnul deputat Ion Stelian. Vă rog.

Ce amendament doriți să susțineți?

## **Domnul Florin Iordache:**

Potrivit regulamentului, toate amendamentele invocate de colegi vor fi supuse votului.

Vă rog, domnule Andronache, următorul amendament. Vă rog!

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Cu scuzele de rigoare pentru că, într-adevăr, am făcut o confuzie, vă rog să-mi spuneți unde este amendamentul de la lit. i) de la art. 4?

De data aceasta, domnule vicepreședinte... Unde este amendamentul?

Nu, este vorba de al treilea amendament, art. 4 lit. i). Unde este în acest tabel? Unde este amendamentul de la art. 4 lit. i), supus în comisie votului?

Din păcate nu are număr marginal, dar vă rog să verificați la fila 177...

Da.

Este amendamentul respins referitor la art. 3 alin. (2) lit. c) pct. 4, acela cu privire la care s-a votat mai devreme eliminarea, la propunerea colegilor din PNL. Evident, propunerea de eliminare era cea mai bună.

Pe de altă parte, dacă ajungem la concluzia că nu se întrunește o majoritate pe această propunere de eliminare, propunerea noastră era de menținere a obligativității raportării beneficiarilor serviciilor acestora desfășurate de către ONG-uri, însă cu specificarea clară că e vorba numai despre tranzacțiile individuale mai mari de 10.000 de euro. Adică, dacă un ONG oferă ghiozdane către copii sau medicamente către bolnavi, nu ar avea obligația să raporteze toți acești beneficiari.

Dacă însă oferă sume mai mari pentru anumite servicii, mai mari de 10.000 de euro, în aceste cazuri să existe obligația raportării către ORC și după aceea, dacă este cazul, către Oficiul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte amendamente la acest articol?

Dacă nu,

Mergem mai departe. La art. 10 de la nr. crt. 178 dacă susțineți? Nu.

La marginal 149, intervenții? Nu.

Marginalele 150, 151, 152, 153 dacă se susțin? Nu.

Mulțumesc mult, stimați colegi. Rămâne la votul final de miercuri. Am finalizat aici acest proiect de lege. Pauză cinci minute și începem cu dezbaterea... La ora Guvernului este invitat domnul ministru Anton Anton.

PAUZĂ * * *

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Florin Iordache:**

Continuăm, stimați colegi.

Potrivit art. 205 din regulament și programului de lucru, avem astăzi ora Guvernului, la care sunt organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema „Legea offshore și soluțiile pe care le are România pentru valorificarea gazelor din Marea Neagră”.

Participă domnul ministru Anton Anton.

Am stabilit următorii timpi, pe care-i

## **Doamna Cristina Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Vă mulțumim frumos, domnule ministru, că ați onorat invitația USR de a veni în plenul Camerei Deputaților. Mi-ar fi plăcut să văd mai mulți colegi din partea majorității, astăzi, în plenul Camerei Deputaților. Din păcate, Legea offshore și exploatarea gazelor din Marea Neagră nu reprezintă sau pare, cel puțin, să nu reprezinte o prioritate pentru actuala majoritate.

Motivul pentru care v-am chemat astăzi în plenul Camerei Deputaților, domnule ministru, este Legea offshore și valorificarea producției de gaze din Marea Neagră, o discuție care, din păcate, a lipsit destul de mult din spațiul public. Absența dumneavoastră nemotivată de la lucrările comisiilor comune a fost într-adevăr regretabilă. Ar fi fost în interesul românilor ca ministrul de resort să susțină acest proiect de lege mai mult în spațiul public, să-l susțină mai mult în Parlament și să le explice oamenilor de ce aceste exploatări sunt atât de importante pentru România în următorii 30 de ani, mai ales că scrie negru pe alb în strategia energetică faptul că mai avem gaze pe următorii 14 ani. Ministrul energiei, ministrul economiei, ministrul finanțelor publice și directorul ANRM trebuiau să fie prezenți la dezbaterile care au avut loc în Camera Deputaților, lucru care nu s-a întâmplat.

Ar fi trebuit să ne explicați care sunt planurile pentru a valorifica producția de gaze din Marea Neagră pe piața internă, care sunt planurile pentru a extinde rețeaua de gaze în România, care sunt planurile pentru a relansa industria petrochimică. Evident că toate aceste dezbateri au lipsit, însă astăzi aveți tribuna Parlamentului tocmai pentru a ne spune dacă există o astfel de viziune la nivelul Ministerului Energiei.

Noi însă acum, ce-i drept, nu putem să discutăm despre aceste planuri, pentru că încă există o Lege offshore care este în dezbatere aici, în Parlamentul României, lege care a fost retrimisă la comisie și care a fost blocată timp de trei săptămâni și care, iată, mâine este din nou pusă pe ordinea de zi, pentru că, se pare, PSD și ALDE au ajuns la o înțelegere.

Vă mulțumesc. Domnule ministru, vă rog.

## **Domnul Anton Anton** _– ministrul energiei_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor!

Vreau să încep prin următoarea afirmație: îmi place atitudinea de dirigintă a colegei noastre Prună. N-am absentat nemotivat! Niciodată! Am avut întotdeauna la dezbateri un secretar de stat care se ocupă de această problemă.

Legea este în Parlament, nu este la Guvern și nici nu sunt lider de grup, ca să fi fost prezent la ședința liderilor de grup.

Dar este a doua oară când sunt la ora ministrului în acest mandat și vă mulțumesc pentru invitație. Pentru că plec de la premisa că un viitor mare al României nu se poate construi fără o dezbatere și fără consensul forțelor politice.

Mai plec de la o premisă: că toți cei care nu susțin Legea offshore au această poziționare nu pentru că vor s-o blocheze – și în niciun caz nu vor să blocheze rolul României –, ci pentru că au luat mult prea în serios nenumăratele speculații pe acest subiect.

Când vorbim de resursele pe care le avem în Marea Neagră, aud în mod normal două întrebări simple. Adică: ce va face România cu resursele? Și a doua întrebare: cu ce ne alegem noi, ca nație, de la aceste resurse?

Vreau să vă răspund la întrebările acestea, pentru că ele se referă la noi, la români, care vrem și trebuie să simțim aportul resurselor naturale cu care am fost înzestrați.

Sunt voci care încearcă să inducă ideea că gazele din Marea Neagră vor ajunge în mică măsură la românii. Le contrazic! Nu le contrazic eu, le contrazice în primul rând logica economică simplă, și anume gazele se vând cel mai bine pe piața cea mai apropiată, pentru că acolo este profitul cel mai mare și, în plus, acest lucru te scutește de alte cheltuieli importante și inutile.

Haideți să ne uităm la alt aspect: câte gaze poate consuma România? Vrem să facem niște socoteli. Astăzi România consumă între 11 și 12 miliarde de metri cubi pe an, destul de puțin. Din aceștia, 10,5 sunt asigurați din producția internă, restul sunt gaze importate.

Sigur că „De ce consumăm atât de puțin?” este o întrebare legitimă pe care ne-o punem. De ce nu stimulăm consumul de gaze, ca să ne bucurăm cât mai mult de gazele din Marea Neagră? Păi, consumăm puțin pentru că doar o treime din populație are acces la gaze naturale.

Vă rog să concluzionați, domnule ministru!

...o putem scoate.

Sigur că mai sunt și alte lucruri la care ne-am gândit, pe care le-am pregătit și poate că o să mai vorbim despre ele. Vă mulțumesc frumos.

noi, USR, soarta acestei legi, dacă ea va trece și dacă vom avea exploatări de gaze din Marea Neagră.

Și încă o chestiune. Îmi aduc aminte astă-vară că dumneavoastră v-ați opus politicii de plafonare a prețului la gaze, un motiv la fel de important ca dumneavoastră să fi fost prezent în comisii și să luați parte la dezbaterile pe această lege.

Vă mulțumesc frumos.

Grupul USR.

Doamna Prună, vă rog. Pentru lămuriri suplimentare aveți trei minute, doamnă.

Vă rog.

Și eu vă mulțumesc că v-ați încadrat în cele trei minute. Mergem mai departe.

Din partea Grupului PSD. Aveți trei minute, domnule Stancu.

Grupul PNL, aveți cinci minute. Domnul Popescu și domnul Bode.

Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru răspunsul pe care ni l-ați dat.

Cred și susțin în continuare faptul că ar fi fost bine să fiți la dezbaterile care au avut loc în comisiile reunite pe acest subiect, pe Legea offshore. Este o lege mult prea importantă să trimiteți doar secretarii de stat la aceste dezbateri și am spus că nici dumneavoastră n-ați fost absent motivat, nici domnul Teodorovici, cum nu a fost prezent nici directorul ANRM și este un lucru pe care l-a spus chiar colegul dumneavoastră de partid, domnul Vosganian, faptul că Guvernul a dat bir cu fugiții, iar dumneavoastră faceți parte din acest Guvern.

Acum referitor la ceea ce ați spus mai devreme, singurele speculații care au fost făcute au fost cele ale domnului Dragnea, care a venit cu tot felul de cifre pe care le-a scris pe _flip chart_ la televizor. De atunci n-am mai auzit absolut nimic de la dumnealui.

Alte speculații au fost făcute de colegul dumneavoastră de partid, domnul Gerea, care a spus că cineva vrea să ne țină dependenți de gazele rusești, cu ultima formă a legii care a trecut acum trei săptămâni de comisiile reunite.

Ați vorbit de industrie.

Cifrele ANRM spun că consumul de gaze în industrie este de doar 10% și aș vrea să vă întreb ce a făcut concret ministrul energiei pentru a crește acest procent, pentru că ați vorbit de dezvoltarea industriei petrochimice. 10% este totuși un procent rușinos, mai ales dacă ne dorim ca gazele să fie fructificate aici, în România.

Totodată, ar fi fost important să fiți la aceste dezbateri în comisie, alături de ministrul Teodorovici, ministrul de finanțe, pentru că vă citez din strategia energetică, pe care vă asigur că am citit-o cu foarte mare atenție, și spuneți dumneavoastră aici, sau strategia pe care totuși o susțineți, că: „Resursele suplimentare de gaze naturale din zăcămintele onshore și offshore sunt prevăzute în mixul energetic al României, în toate scenariile, cu excepția celui improbabil de menținere îndelungată a prețurilor joase, care nu justifică o continuare a investiției.”

Deci practic această afirmație care este prezentă în strategia energetică arată faptul că dumneavoastră ar fi trebuit să fiți prezent la dezbaterile din comisii, pentru că, iată, această afirmație are legătură tocmai cu capitolul acesta de fiscalitate, care până la urmă va decide, cred eu sau credem

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,

Stimați colegi,

Știți ce observ eu astăzi în aceste dezbateri? Observ o veche meteahnă românească, domnilor, o incapacitate de a crea un consens de lungă durată.

În loc să dezbatem proiectele energetice ale acestei țări în mod constructiv, noi ne aruncăm acuzații nefondate. Dragi colegi din opoziție,

În loc să criticați majoritatea parlamentară, oferind soluții în plus, să contribuiți cu expertiză, să depuneți amendamente constructive pe care să le vadă toată lumea, dumneavoastră ce faceți? Cum procedați? Pe cine reprezentați?

Dumneavoastră, din păcate, urmăriți beneficiul personal și acționați pe termen scurt. Astăzi îl atacați pe ministrul energiei, ca să vadă lumea că vă împotriviți, că faceți opoziție.

Faceți toate aceste lucruri pentru că nu vă gândiți decât la voturi, în detrimentul soluțiilor pe termen lung.

De ce nu luați în considerare că puteți câștiga încrederea românilor și prin implicare constructivă? Așa ne-am înțeles la început, în comisie, dacă vă mai amintiți. Ne-am înțeles să lăsăm la o parte culoarea politică, atacurile inutile și să lucrăm aplicat și tehnic pentru binele acestei țări.

N-am văzut pe nimeni dintre dumneavoastră să pună mâna pe creion și să veniți cu o variantă de calcul mai bună, una în folosul României și pentru binele românilor! Mă refer acum la Proiectul Legii offshore, cel mai dezbătut proiect de lege din acest Parlament. Noi toți am pornit de la premisa că dezbatem și facem această lege cu toate instituțiile abilitate, cu toate ministerele vizate, cu toți experții noștri plus contribuția noastră, în primul rând pentru România și pentru ca investitorii să aibă niște reguli clare de exploatare.

Dar care este atitudinea dumneavoastră?

Vedem că este pus sub semnul întrebării orice articol din această lege. Pe de o parte, declarați că vreți să fim hub energetic, dar vă împotriviți ca 50% din producția de gaze să fie tranzacționată pe piața din România și să introducem impozitul pe venitul suplimentar.

Când legea a fost inechitabilă pentru România nu ați avut nevoie de studii de impact. Cum am făcut legea să fie echitabilă, atât pentru țară, cât și pentru investitori, aveți nevoie de tot felul de studii de impact. Cereți lungirea discuțiilor, amânări peste amânări.

Concluzionați, domnule deputat!

Nici Austria nu îndeplinește aceste condiții, pentru că 70% din gazele din Austria provin din Rusia. România deține cea mai mare rezervă de gaze din Europa Centrală și poate exporta securitate energetică. Va face asta, dar nu trebuie să renunțăm la dreptul nostru suveran de a decide doar pentru că nu vom deveni, vezi Doamne, nu știu ce hub energetic sau că vor pleca investitorii de la Marea Neagră, cum ne tot amenință unii. Nu va pleca nimeni, pentru că am dezbătut legea nediscriminatoriu, transparent, iar exploatarea se va face pe baze echitabile și corecte pentru ambele părți.

Investitorii care au concesionat perimetrele din Marea Neagră sunt serioși și așteaptă din partea noastră o lege clară. Acum depinde și dumneavoastră ce vă doriți: o dezbatere onestă sau una bazată pe minciuni?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Grupul PNL, domnul Daniel Popescu. Se pregătește domnul Bumb. Domnul Bumb în locul domnului Lucian Bode. Vă rog.

Aveți cinci minute. Este problema dumneavoastră cum le împărțiți.

Domnule președinte, Dragi colegi, Domnule ministru,

Bun venit în Parlament! Poate vă vedem, cumva, și pe la comisie mâine, săptămâna viitoare, dacă nu terminăm, că tare am vrea să avem niște păreri ale ministerului în această

comisie. Pentru că, vă spun sincer, colegii din PSD spun că nu ne interesează. Ba din contră, ne interesează!

Am dori să știm și noi cam ce rezerve are România acolo, iar ANRM nu ni le furnizează. Am dori să știm și noi cât câștigă România, nu cât credem noi că ar câștiga România.

Deci Ministerul Finanțelor Publice să ne dea niște date clare și concrete despre câștigul statului român, la această lege, la aceste exploatări. Și, evident, mi-aș dori și eu să văd ce dorește ALDE... Că 50% să câștige statul român și 50% să câștige investitorul se întâmplă, din profit, evident.

Dar toate acestea s-ar putea întâmpla dacă am avea dezbateri în comisie și dacă, de exemplu, să vă mai spun, până la ora aceasta am vedea și noi amendamentele pe care le-am discuta mâine. Or, până la ora aceasta eu nu știu ce s-a discutat și cred că niciunul dintre colegii noștri din opoziție nu știe ce s-a discutat, pentru că iar sunteți opaci. A fost o întâlnire săptămâna trecută în cadrul coaliției și de acolo s-a terminat totul. Ați mimat că doriți consens cu partidele de opoziție, ne-ați chemat o dată săptămâna trecută, nu s-a stabilit nimic și, gata, nu s-a mai întâmplat nimic!

Or, dacă vreți să fim onești și dacă vrem să avem o lege bună pentru România, atunci haideți să facem o lege bună pentru România!

Și, pe lângă faptul că trebuie să știm cât câștigă statul român, haideți să vedem și ce facem cu gazul. Și mă bucur că aveți viziuni ale Partidului Național Liberal, domnule ministru. Cred și ar trebui ca ALDE să sprijine mâine, în comisie, amendamentele Partidului Național Liberal. Dorim extinderea distribuției de gaze, dorim relansarea petrochimiei și construcția sau modernizarea de noi CET-uri, ceea ce ați spus și dumneavoastră. Noi le-am materializat printr-un amendament, dumneavoastră puteți să ne ajutați și să le votați, să ne susțineți mâine îi comisie.

În continuare, domnul Bumb.

Domnule Bumb, mai aveți încă un minut și 40 de secunde.

Vă rog.

Pe colegul dumneavoastră l-ați lăsat două minute în plus. Dar sper să închei cât de repede.

Stimați colegi,

## Domnule ministru,

Cred că astăzi trebuia să veniți în fața Parlamentului cu niște explicații. Eu n-am auzit decât niște cifre pe care le cunoaște toată lumea și în rest demagogie.

Știți bine în vară cum a trecut Legea offshore, pe repedenainte, când noi ne zbăteam în comisii și domnul Dragnea dădea lecții la televizor cât câștigă statul român.

Din păcate, dumneavoastră, ca ministru al energiei, nu ați făcut absolut nimic pentru gazele care se vor extrage din Marea Neagră. Cum vor fi ele folosite? Noi știm foarte bine câte gaze se consumă acum, câte gaze se extrag din onshore, pe ce termen și câte gaze vor veni și din Marea Neagră, dacă se vor exploata. Noi ne dorim această exploatare, dar nu în orice condiții.

Și, mai mult, dumneavoastră știți bine că pe 10 iulie a ieșit Legea nr. 167, care vine cu completarea la Legea nr. 123, a energiei electrice și a gazelor. Și atunci v-am dat termen 60 de zile să scoateți contractul-cadrul și caietul de sarcinicadru, astfel încât concesiunile de distribuții de gaze să le poată face UAT-urile.

Dumneavoastră mi-ați dat un răspuns evaziv și mi-ați spus foarte clar că este pe circuit. Ce mare lucru trebuia să schimbați? Doar titulatura. Că nu mai era Ministerul Energiei titular de concesiune, ci erau UAT-urile. Ce trebuia să schimbați la contractele-cadru ca să dureze peste trei luni de zile? Sunt multe primării care au făcute deja studiile de fezabilitate, au deja de la Transgaz soluția de alimentare și nu pot să facă nimic, vă așteaptă pe dumneavoastră. Cât o să mai aștepte, până la primăvară, până la anul celălalt?!

Noi încercăm să găsim soluții și poate era bine, cum au spus și colegii, să mai veniți pe la Comisia pentru industrii. Cred că v-am văzut o singură dată de când ați fost numit. În rest nu ați venit deloc să vedeți care sunt problemele – și sunt probleme destule.

Cum rezolvăm aceste probleme dacă dumneavoastră veniți și ne spuneți doar câteva cifre? Eu n-am auzit nimic! Că veți face la Iernut centrală, este la...

Vă mulțumesc.

...centrală de cogenerare și consumă peste un miliard de metri cubi pe an. Putem folosi gazul în multe feluri.

Concluzionați, domnule coleg!

## Mulțumesc.

Aș vrea să veniți la comisii și mâine vă așteptăm să vedem și, de comun acord, cu toții – și ar fi bine să vină și domnul ministru Teodorovici, și cei care nu sunt în domeniu și nu cunosc, să știe –, și în cunoștință de cauză, să se poată vota această lege foarte importantă pentru români și pentru România.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Grupul USR. Aveți trei minute, domnule Barna.

## Vă mulțumesc.

## Domnule ministru,

Vă mulțumesc că ați dat curs invitației noastre. Sunteți printre puținii miniștri ai acestui cabinet care au un discurs coerent și închegat și apreciez lucrul acesta. Ați spus că legea este în Parlament și nu este o lege a Guvernului.

Da, numai că Guvernul este absent din discuția acestei legi și a fost absent în toată această perioadă. Și, de fapt, nici în Parlament nu este această lege, pentru că această lege este în birourile PSD–ALDE. Pentru că degeaba am avut acum câteva zile o invitație între liderii de grup, pentru a sta de vorbă pe această lege, în condițiile în care știrea zilei este că PSD și ALDE s-au înțeles.

Dumneavoastră ne-ați spus, în intervenție, că putem construi. Dar când, ce? Aveți o oratorie și un discurs plăcut și, cum spuneam, consistent, numai că strict din oratorie este foarte greu să compensăm lipsa de transparență, lipsa de strategie și până la urmă lipsa de soluții. Pentru că solicitarea pe care noi am avut-o în toată această perioadă a fost una foarte simplă, apropo de ceea ce au spus și colegii de la PSD, care au solicitat consens, discuții constructive. Foarte de acord, numai că trebuie să avem un cadru în care ele să se întâmple. Și ceea ce vă cerem noi este să faceți acest lucru, să veniți în comisie cu cifre, cu date, cu analize, pentru a ști dacă acele procente pe care le aflăm de la televizor sau din ce ne spune domnul Dragnea sau acele cantități și soluții tehnice sunt cele reale pe care statul român, prin Guvernul din care dumneavoastră faceți parte, ca ministru al energiei, și le asumă și sunt cele despre care discutăm și în jurul cărora căutăm soluții.

Pentru că, în rest, societatea, în momentul acesta, nu are date pe care să discute, să povestească și să analizeze soluții. Analizăm doar ceea ce ne scapă domnul Dragnea în dezbateri.

Fiți activ și arătați că într-adevăr sunteți un profesionist! Mulțumesc.

Domnul Nicușor Dan.

Vă rog.

Pentru corecta informare, v-ați înțeles cu colegii din USR să puteți folosi timpul.

Vă rog.

## Domnule ministru,

Știți că am un respect pentru dumneavoastră și de aceea o să vă pun niște întrebări tehnice și vreau să-mi răspundeți, dacă se poate, tot tehnic.

În România, de fapt, miza acestei legi este cum se împart profiturile din această afacere extraordinară și pentru aceasta Ministerul Finanțelor Publice trebuia să se ducă la o negociere cu niște date pe care dumneavoastră, partea tehnică, trebuia să i le furnizați. Deci eu vă întreb – despre aceste date tehnice – dacă le aveți acum sau nu.

Mai precis, care sunt rezervele pe care companiile pot să le exploateze, este rezonabil să le exploateze în Marea Neagră în următorii 30 de ani?

Care sunt cheltuielile rezonabile pe care companiile le vor deduce, așa cum e proiectul de lege, pe care aceste companii trebuie să le aibă în următorii 30 de ani? Cât dintre ele sunt investiții, cât dintre ele sunt cheltuieli operaționale?

Și ultima întrebare: dacă ați furnizat aceste date Ministerului Finanțelor Publice, care a purtat dezbateri pe forma Legii offshore.

Mulțumesc.

În continuare, Grupul UDMR, domnul deputat Benedek Zacharie.

Vă rog, domnule deputat.

Aveți trei minute, domnule deputat.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al UDMR sprijină adoptarea unei legi echilibrate din punctul de vedere al câștigurilor financiare, atât pentru statul român, cât și pentru concesionari. Astfel, considerăm normal ca investitorilor să le asigurăm un climat stabil și predictibil, pe un orizont rezonabil de timp. Dar la fel de normal considerăm că statului român, și implicit fiecărui cetățean al acestei țări, i se cuvine un beneficiu just pentru resursele subsolului.

Nu putem fi de acord cu varianta inițială a proiectului de lege, prin care statului român îi revenea numai redevența din exploatarea bogățiilor din Marea Neagră, variantă agreată de investitori.

De asemenea, din punctul de vedere al UDMR, extinderea sistemelor de distribuție a gazelor naturale la o proporție cât mai ridicată a populației este obligatorie.

În prezent, în ciuda resurselor existente, în ciuda istoriei îndelungate a exploatării gazelor naturale, totuși abia 33% din populație are acces la această sursă de energie, adică 2,5 milioane de gospodării din cele aproximativ 8 milioane.

Există țări în Uniunea Europeană în care un procent de 80% din populație are acces la gazele naturale, fără ca aceste state să dispună de resurse comparabile cu ale României.

Tocmai de aceea amendamentul nostru are ca scop finanțarea proiectelor de construire sau extinderea sistemelor locale de distribuție a gazelor naturale din sumele încasate în urma exploatărilor din Marea Neagră.

Ca urmare, doresc să punctez un lucru. Deciziile mari, importante, din punctul de vedere al exploatării bogățiilor solului și subsolului, decizii care vor afecta viețile cetățenilor și finanțele țării pe mai multe decenii, nu se pot lua fără simulări de calcul, fără prezentarea mai multor scenarii, astfel încât votul să fie dat în cunoștință de cauză.

## Domnule ministru,

Sperăm ca de data aceasta, adică mâine, în cadrul ședinței comune a comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaților, Guvernul va prezenta aceste calcule, din care să reiasă în mod transparent estimări ale veniturilor statului român pe perioada derulării contractelor de exploatare.

Și eu vă mulțumesc. Grupul PMP, domnul Eugen Tomac. Vă rog.

Domnule președinte de ședință, Domnule ministru,

Această temă legată de Legea offshore și de modul cum tratează actualul Guvern un subiect atât de sensibil, care ține de resursele țării, mă face să cred că totuși în Parlamentul României, în Guvernul României mai există oameni care se gândesc la România. Pentru că, domnule ministru, Marea Neagră nu trebuie confundată cu lacul Belina..., pe principiul: „Dacă are balta pește, poate ne lipim și noi de ceva.”

Resursele României sunt ale țării noastre și trebuie tratate cu maximă responsabilitate.

De ce spun acest lucru? Pentru că, pe lângă această lege, așteptam de la Guvernul PSD–ALDE și o strategie în ceea ce privește gazificarea României, pentru că nu este suficient doar să avem acces la resurse, fără să ne gândim la populația României.

Avem doar 32% din locuințele din România alimentate cu gaze. Această realitate obligă statul român, obligă Guvernul României să aibă o abordare vizionară în ceea ce privește modul cum utilizăm resursele statului.

Fiind om de dreapta, nu sunt un om care nu înțelege cum funcționează economia de piață.

În același timp, sunt conștient că taxe reduse înseamnă bani mai puțini la bugetul de stat, bani mai puțini pentru dezvoltarea României și, în același timp, sunt conștient că, dacă vom supralicita în ceea ce privește taxarea, riscăm să transformăm Marea Neagră într-un lac rusesc și să le permitem doar partenerilor noștri, care, de multe ori, ignoră concurența pieței libere.

De aceea vă întreb: sunteți pregătiți să veniți cu o strategie pentru a extinde rețeaua de gaze pentru populația României? Pentru că nu este normal ca o țară cu asemenea resurse să aibă doar 30% din populație racordată la gaz. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Ați finalizat timpul. Domnul ministru Anton.

Vă rog, aveți cinci minute pentru concluziile finale. Vă rog.

## **Domnul Anton Anton:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Știți, aș vrea să încep cu următorul lucru: cum ar fi dacă am finanța rețelele acestea din fonduri europene? Da?

Păi să știți că la Ministerul Dezvoltării există un proiect, care acum a ajuns la un grad important de maturitate, legat de finanțarea rețelelor de gaze din fonduri europene.

Sigur că este foarte bine să-i spui ministrului energiei: „Ocupă-te de industrie!”

E adevărat că, din păcate, industria nu este la Ministerul Energiei, nici industria petrochimică. Mi-aș dori să pot să influențez într-un fel acest lucru și cred că existența resurselor din Marea Neagră și exploatarea resurselor din Marea Neagră vor da un impuls important acestei idei și acestei situații.

Câte gaze extragem din offshore? Este o întrebare care mi-a fost pusă, e adevărat. Cred că întrebarea ar fi trebuit pusă ANRM-ului, pentru că este singurul care încearcă să estimeze.

Dar, în calitatea mea de inginer, aș vrea să vă spun un singur lucru. Vehiculăm tot felul de cifre: 200 de milioane de miliarde de metri cubi. Dar uităm să spunem că această cifră de 200 de miliarde de metri cubi este o cifră cu probabilitate de 50%.

Haideți să ne uităm întotdeauna la cifrele pe care le primim și la probabilitatea de estimare, pentru că acestea toate sunt niște estimări, pe baza unor sondaje efectuate în Marea Neagră, și sondajele sunt extrem de puține și punctuale.

Dar vreau să vă spun că, în final, unul dintre cele mai importante proiecte pe care le avem în desfășurare astăzi în România, și anume conectorul BRUA, l-am lăsat special pentru partea asta de final, pentru că acest conector este o investiție importantă în rețeaua națională de gaze. Și această investiție importantă care înseamnă Bulgaria–România– Ungaria–Austria este o investiție la care România își vede de treabă. Și nu numai că-și vede de treabă, dar România a început și partea de dezvoltare de la litoral până la conexiunea BRUA.

Conexiunea BRUA este o conexiune bidirecțională, adică este o conexiune prin care putem primi gaze de la bulgari sau putem exporta gaze către bulgari. Putem primi gaze de la unguri sau putem exporta gaze către unguri.

Și această conexiune și importanța acestei conexiuni le-am lăsat pentru final, pentru că ați tot spus că nu se face nimic. E adevărat, în afară de BRUA și de Iernut, care sunt două investiții importante și care se fac acum, nu se face nimic altceva!

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru. Am finalizat aici dezbaterile.

În continuare, declar închisă această secțiune a ședinței și îl invit pe domnul vicepreședinte Pirtea să conducă partea finală a răspunsurilor la întrebările orale adresate membrilor Guvernului, precum și prezentarea interpelărilor pe scurt. Mulțumesc mult.

Declar ședința închisă.

Ne vedem mâine, la ora 16.00, la plen, unde se va dezbate moțiunea simplă.

Bună seara!

Continuăm ședința cu răspunsurile orale la întrebări. Ministerul Sănătății – la interpelarea domnului deputat Cozmanciuc Mugurel, PNL, răspunde domnul secretar de stat Dan Dumitrescu.

Domnul secretar de stat Dan Dumitrescu este?

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. O să dau citire răspunsului Ministerului Sănătății.

Potrivit dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a contractuluicadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018–2019, persoanele asigurate în sistemul public de asigurări de sănătate beneficiază, în cadrul pachetului de servicii de bază în asistența medicală primară, de activitățilesuport, printre care: eliberarea de bilete de trimitere; pachetul de servicii medicale de bază, acordate în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice.

1. Pachetul de servicii medicale în asistența medicală ambulatorie pentru specialități clinice cuprinde următoarele tipuri de servicii medicale: servicii medicale pentru situațiile de urgență medico-chirurgicală, servicii medicale curative, consultații medicale de specialitate pentru afecțiuni acute și subacute, precum și acutizări ale bolilor cronice; servicii medicale curative; consultații medicale de specialitate pentru afecțiuni cronice; depistarea de boli cu potențial

edemoepidemic; consultații pentru acordarea serviciilor de planificare familială; servicii de îngrijiri paliative; servicii diagnostice și terapeutice; servicii de sănătate conexe actului medical; servicii de supraveghere a sarcinii și lăuziei; servicii medicale în scop diagnostic caz.

Aceste servicii sunt servicii de spitalizare de zi și se acordă în ambulatoriul de specialitate clinic.

Pachetul de servicii medicale de bază pentru asistența medicală spitalicească.

Serviciile spitalicești sunt de tip preventiv, curativ, de recuperare medicală, paliative și cuprind: consultații medicale de specialitate, investigații, tratamente medicale și/sau chirurgicale, îngrijire, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare și masă, după caz, în funcție de tipul de spitalizare.

În funcție de durata de spitalizare, asistența medicală spitalicească se acordă în regim de spitalizare continuă sau spitalizare de zi.

Nu vă supărați, dacă tot sunteți acolo, tot dumneavoastră, din partea Ministerului Sănătății, tot pentru domnul deputat Mugurel Cozmanciuc – „Precizări cu privire la reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale”.

Cu privire la cea de-a doua interpelare a dumneavoastră, care vizează „Precizări cu privire la reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale”, vă comunicăm următoarele.

La nivelul Ministerului Sănătății este elaborat un proiect de act normativ privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale,

care se află în acest moment în procedură de avizare interministerială.

Potrivit procedurii, ulterior obținerii tuturor avizelor, proiectul de act normativ va fi publicat pe site-ul Ministerului Sănătății, în vederea asigurării procedurii de transparență decizională.

Mulțumesc.

## Mulțumim și noi.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale, domnul secretar de stat Nicea Mergeani îi răspunde domnului deputat Cozmanciuc Corneliu Mugurel – „Programe de monitorizare a gospodăriilor care au probleme cu plata cheltuielilor curente”.

## Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Programe de monitorizare a gospodăriilor care au probleme cu plata cheltuielilor curente”, vă comunic următoarele.

La nivelul Ministerului Muncii și Justiției Sociale nu se culeg date referitoare la modul în care reușesc gospodăriile să-și achite cheltuielile curente. Aceste date sunt culese de Institutul Național de Statistică, prin intermediul structurii bugetelor de familie, o metodă statistică de culegere a acestor informații.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale elaborează Raportul privind incluziunea socială în România, în care sunt prevăzuți o serie de indicatori de incluziune socială care reflectă situația națională. Acești indicatori sunt reglementați prin Hotărârea Guvernului nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului de indicatori de incluziune, act normativ care stabilește calculul anual al unui set de indicatori, grupați în indicatori primari și secundari, calculați în conformitate cu metodologii stabilite la nivel european și indicatori terțiari care reflectă situația socială specifică României.

Tot în Raportul privind incluziunea socială în România în anul 2016 se menționează că sărăcia reprezintă starea unei persoane sau a unei familii/grup/comunități manifestată prin lipsa resurselor strict necesare cumpărării bunurilor, serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o anumită perioadă de timp, raportat la condițiile socioeconomice ale societății.

Pragul de sărăcie reprezintă cuantificarea resurselor, iar standardele utilizate pentru stabilirea acestuia sunt influențate de nivelul general al costului vieții, precum și de specificul politicilor sociale adoptate, conform art. 6 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării, comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale și asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice ale societății, conform art. 6 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011.

V-aș ruga frumos să finalizați. Vă rog.

Da.

Trei minute aveți la dispoziție.

Tot prin acest act normativ, ca măsuri suplimentare în sprijinul familiilor și persoanelor singure, în special al celor din mediul rural, ale căror venituri medii se situează sub venitul minim pe economie, s-au introdus reglementări referitoare la suportarea din bugetul local sau din alte surse de finanțare legal constituite a valorii sau o parte din costurile legate de branșarea, racordarea la sistemele de alimentare cu apă și canalizare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Marilen Gabriel Pirtea:**

Mulțumesc și eu. Distinși colegi,

Dați-mi voie să citesc lista celor prezenți în sală, ca deputați, ca să știm cu cine avem discuțiile.

Pavel Popescu, PNL? Nu este.

Codreanu Constantin este.

Popescu Nicolae, USR? Nu.

Domnul Cozmanciuc a fost.

Popescu Pavel? Nu.

Raețchi Ovidiu, PNL? Nu.

Bota Marius Sorin Ovidiu, PSD? Nu.

- Popescu Nicolae Daniel, USR? Nu.

De la ministere o să vă spun cine a mai rămas în sală. Ministerul Culturii și Identității Naționale a cerut amânare. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni trebuie să

## rămână.

Da, una este pentru Ministerul Culturii.

Ministerul Afacerilor Interne?

Este.

Atât. Deci asta...

Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – Codreanu Constantin, PMP, deputat.

Ministerul Culturii a cerut amânare.

Răspunde Veaceslav Șaramet, secretat de stat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. **Domnul Veaceslav Șaramet** _– secretar de stat_

_în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni_ **:**

## Mulțumesc.

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimate domnule deputat, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni nu poate susține proiecte care nu îi au ca beneficiari direcți pe membrii comunităților românești din afara granițelor.

După cum foarte bine știți, acest aspect este fundamentat atât în Legea nr. 299/2007, cât și în Legea nr. 321/2006, legi care au fost recent actualizate.

Prin urmare, date fiind aceste prevederi legislative care sunt stipulate în Legea nr. 321 privind finanțările acordate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, al nostru minister nu poate acorda finanțări pentru construcția unor monumente, statui pe teritoriul României.

Vă mulțumesc frumos.

Da, se cere amânarea la această interpelare.

Ministerul Culturii și Identității Naționale, răspuns pentru deputatul Codreanu Constantin, PMP. Ion Ardeal Ieremia, secretar de stat. „Măsuri prompte pentru valorificarea sitului arheologic de pe raza orașului Sântana, județul Arad, și organizarea unui muzeu _in situ_ ”.

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia** _– secretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

## Domnule președinte,

## Stimate domnule deputat,

În ceea ce privește punctul anterior, pentru care noi am solicitat o amânare, motivul este unul simplu. Dorim să vă dăm un răspuns exhaustiv. E nevoie să ne consultăm cu un număr destul de ridicat de instituții publice, întrucât interpelarea dumneavoastră cuprinde foarte multe instituții. Motiv pentru care răspunsul la care lucrăm va mai trebui să mai aștepte o perioadă, sper cât mai scurtă, de timp.

În ceea ce privește următoarea dumneavoastră interpelare, referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 5.448A/2018, având ca subiect „Măsuri prompte pentru valorificarea sitului arheologic de pe raza orașului Sântana, județul Arad, și organizarea unui muzeu _in situ_ ”, vă comunic următoarele.

În ceea ce privește întrebarea dacă Ministerul Culturii și Identității Naționale și Prefectura Județului Arad iau în calcul abordarea în regim de urgență, împreună cu administrația publică locală, a chestiunii privind valorificarea sitului arheologic de pe raza orașului Sântana, județul Arad, și organizarea unui muzeu _in situ_ , vă precizăm următoarele.

În conformitate cu dispozițiile art. 4 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare: „Bunurile mobile și descoperite în condițiile

prevăzute la art. 2 revin de drept instituțiilor participante la cercetare, conform protocolului încheiat între părți și conform standardelor și procedurilor arheologice.”

Astfel, poate avea inițiativa valorificării sitului arheologic de pe raza orașului Sântana, județul Arad, și înființării unui muzeu _in situ_ autoritatea administrativ-teritorială care are în subordine instituția participantă la cercetare, conform protocolului încheiat între părți și conform standardelor și procedurilor arheologice.

Vă rog, domnule Codreanu.

## Mulțumesc.

Ca să nu rămână această impresie greșită, eronată, precum că nu aș fi cunoscut care este legislația în domeniul finanțării proiectelor pentru românii din afara granițelor țării. E păcat că a plecat colegul nostru de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Întrebam acolo nu despre acordarea finanțării, întrebam despre o atitudine general valabilă în cazul celor trei instituții privind omagierea acestei figuri ilustre a României Mari – vorbim despre Vasile Stroescu, președintele primului Parlament al României Mari, unul dintre cei mai mari filantropi români.

Și intuiesc, odată cu amânarea solicitată de Ministerul Culturii, că nu se vor întreprinde măsuri în acest sens în anul Centenarului.

Și sper că putem face acest lucru într-un viitor apropiat. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Interpelat era și Ministerul Afacerilor Interne, care dă răspuns prin domnul subsecretar de stat Mihai Chirică.

## **Domnul Mihai Dan Chirică** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 5.448A/2018, având în vedere „Măsuri prompte pentru valorificarea sitului arheologic de pe raza orașului Sântana, județul Arad, și organizarea unui muzeu _in situ_ ”, vă comunicăm următoarele.

Având în vedere că solicitarea dumneavoastră a fost adresată doamnei Florentina Horgea, cu privire la conținutul acesteia a fost consultat, prin Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului, prefectul județului Arad, care a precizat faptul că în legătură cu problematica în discuție au fost informate entitățile direct implicate în valorificarea sitului arheologic de pe raza orașului Sântana, respectiv Primăria Orașului Sântana și Complexul Muzeal Arad.

De asemenea, prefectul județului Arad menționează faptul că susține valorificarea acestui sit, sens în care propune organizarea unei întâlniri cu toți actorii relevanți, sub coordonarea Ministerului Culturii și Identității Naționale, în vederea identificării pașilor concreți ce trebuie parcurși pentru organizarea unui muzeu _in situ_ .

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Aceasta a fost lista.

Trecem direct la lista deputaților înscriși pentru interpelări în ședința de astăzi.

Tudor Rareș Pop, USR, două interpelări.

## **Domnul Tudor Rareș Pop:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare se adresează doamnei ministru Ioana Bran și are ca obiect „Planificare și buget pentru reabilitarea Complexului Cultural Sportiv Studențesc «Tei»”.

## Doamnă ministru,

Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei”, unul dintre cele mai mari centre sportive și culturale din București, se află într-o stare avansată de degradare, lucru care poate pune în pericol sănătatea și integritatea fizică a celor care desfășoară activități sportive în incinta complexului, atât din perspectiva utilizării dotărilor și utilităților puse la dispoziție, cât și a curățeniei și igienei precare.

Un exemplu concret în acest sens este stadionul de rugby, pe care se desfășoară zilnic antrenamente și care găzduiește și meciuri din campionatul național. Suprafața de joc prezintă denivelări mari și pune în pericol integritatea fizică a jucătorilor.

Spațiul de depozitare a gunoiului amenajat lângă stadion și particulele emise de acesta, pe lângă mirosul neplăcut, au efecte negative dovedite asupra sănătății.

Tribuna pentru spectatori prezintă riscuri pentru sănătatea celor care vor să folosească scările de acces și scaunele, acestea aflându-se într-o stare avansată de degradare.

Un alt pericol pentru sănătatea publică este lacul Tei, circumscris bazei sportive. Din păcate, dintr-o bază sportivă și nautică populară, lacul a ajuns acum o groapă de gunoi.

În ciuda unei acțiuni de igienizare efectuate în luna mai 2018, lacul este în continuare un focar de infecții, atât pentru cetățeni, cât și pentru fauna și flora lacului.

Totodată, doamnă ministru, vă rog să faceți public contractul în baza căruia clubul Bamboo funcționează în incinta complexului, precum și autorizația pe baza căreia acesta a fost construit, în martie 2017, în incinta complexului.

Vă rog, de asemenea, să mă informați cu privire la stadiul notelor de oportunitate trimise de doamna director Ana Maria Pușcău, prin care aceasta solicită demolarea minihotelului dezafectat și neterminat, afectat de un incendiu puternic pe data de 8 aprilie 2014.

**:**

O singură interpelare. Numai una se citește.

Am înțeles.

De ce? Nu pot să o citesc și pe a doua?

Așa sunt regulile.

Știu, dar am o derogare să pot să citesc două. E scurtă.

A doua interpelare se adresează doamnei ministru al sănătății, Sorina Pintea, și are ca obiect „Buget investiții în spitale”. ## Doamnă ministru,

În urmă cu șase luni vă exprimați public nemulțumirea privind starea spitalelor din București.

Împărtășeam cu dumneavoastră aceeași îngrijorare și, în urma interpelării cu nr. 1306B, pe care v-am adresat-o în data de 6 martie 2018, răspunsul primit în data de 28 martie 2018 a fost de natură să ne facă ceva mai optimiști.

Întrucât ați enumerat în acel răspuns o serie de acțiuni, vă rog să răspundeți în scris la următoarele întrebări:

1. În ce stadiu se găsește achiziția de echipamente pentru dotarea de blocuri operatorii și echipamente specifice destinate unităților de tratare a pacienților cu arsuri severe din București și din teritoriu?

2. Detaliați, cu numele spitalelor, sume și date calendaristice, stadiul proiectelor și termenele de implementare și recepție prin care vă propuneți construcția, extinderea, consolidarea, modernizarea și echiparea spitalelor aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

3. Ministerul Sănătății a depus cererea de alocare bugetară către Ministerul Finanțelor Publice pentru proiectul de consolidare, reorganizare și dotare a spitalelor?

De asemenea, vă rog să ne comunicați în scris dacă în municipiul București autoritățile locale au contribuit financiar la bugetele de investiții pentru investițiile menționate mai sus. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Cristian Buican, PNL? Nu este. Corneliu Bichineț, PMP? Constantin Codreanu, PMP.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată doamnei Natalia Elena Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni, și domnului Teodor Viorel Meleșcanu, ministrul afacerilor externe.

Obiectul interpelării este următorul: „Proiectul hotărârii Cabinetului de miniștri al Ucrainei privind modul de obținere a subvențiilor de către cetățenii ucraineni care primesc mijloace financiare din bugetele altor state, inclusiv din bugetul României”.

Mult stimată doamnă ministru,

Mult stimate domnule ministru,

Presa ucraineană vehiculează faptul că Ministerul pentru Politici Sociale al Ucrainei va elabora proiectul hotărârii Cabinetului de miniștri al Ucrainei care va preciza modul de a obține subvenții de către cetățenii ucraineni care primesc mijloace financiare din bugetele altor state, inclusiv din bugetul României.

Știrile menționează, de asemenea, că inițiativa ar fi o urmare a Legii nr. 122 din 4 iunie 2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului României nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Conform răspunsului primit în 19 septembrie 2018, transmis de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, până la mijlocul lunii septembrie 2018 fuseseră selectate aproximativ 1.555 de solicitări de burse pentru elevii etnici

români cu domiciliul în Ucraina înscriși în clasa I a anului școlar 2017/2018.

Tot presa din Ucraina subliniază faptul că mărimea bursei stabilite de statul român este de 15.000 grivne pe an, echivalentul a aproximativ 2.000 de lei, și că aceste burse vor intra în veniturile familiei și vor avea influență asupra subvențiilor acordate de statul ucrainean, banii intrând sub incidența dublei finanțări.

În aceste condiții, având în vedere cele prezentate mai sus, solicit răspuns la următoarele trei întrebări:

1. Dacă Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Ministerul Afacerilor Externe dețin informații cu privire la un posibil proiect al Ministerului pentru Politici Sociale al Ucrainei care să reglementeze modul de obținere a subvențiilor de către cetățenii ucraineni care primesc mijloace financiare din bugetele altor state.

## Mulțumesc și eu.

Haideți, vă rog, să ne încadrăm în două minute, că orele sunt întârziate.

Mihai Culeafă, PNL? Nu este.

Ion Stelian Cristian, USR? Silviu Dehelean, USR? Roxana Mînzatu, PSD? Neculai Iftimie, PSD? Andrei Nicolae, PSD? Ilie Toma, PSD.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează Ministerului Energiei și are ca obiect „Închiderea exploatării miniere din Valea Jiului parțială”.

Și anume în Valea Jiului mai există patru mine în acest moment, din care două sunt propuse spre închidere – este vorba de Exploatarea Minieră Lonea și Exploatarea Minieră Lupeni – nedrept, spun eu, la vremea respectivă, de cel mai neperformant Guvern, Guvernul Cioloș. Fără nicio analiză preliminară, fără nimic, vine și pune pe masă, în octombrie 2016, închiderea în doi ani a două din cele patru exploatări miniere rămase în Valea Jiului, după ce, în urmă cu 15-20 de ani, Valea Jiului performa undeva la 16-18 exploatări miniere, cu număr total de 52.000 de mineri.

Ca reprezentant al județului Hunedoara și, implicit, al Văii Jiului, n-am putut sta pasiv și nu putem sta, alături de colegii mei, deputații PSD, și am formulat o interpelare prin care vreau să aduc la cunoștință și să cerem soluțiile cele mai bune pentru a prelungi măcar pentru câțiva ani viața acestor două exploatări miniere, deoarece foarte curios este că cele două exploatări care sunt propuse la închidere au fost retehnologizate, față de celelalte care sunt propuse, și sunt fiabile să mai meargă încă 10-12 ani. Mai mult decât atât, fronturile de cărbune deschise sunt mai mari decât la celelalte două mine. Și se spune că și valoarea, și potențialul energetic al cărbunelui extras din cele două exploatări miniere sunt mai mari decât ale celor care rămân în exploatare.

Deci ni se pare foarte curios.

Care sunt soluțiile identificate, planurile și proiectele pentru ca minele din Valea Jiului să nu se închidă?

Cum putem să asigurăm necesarul de energie electrică, îndeosebi pe timp de iarnă, dacă închidem minele și nu punem nimic la loc?

Vreau să vă spun că în cea mai grea iarnă din ultimii ani, în 2016, Centrala Energetică Hunedoara, Complexul Energetic Hunedoara a fost cel care a salvat sistemul național de energie de la colaps. Deci minele din Valea Jiului sunt exploatări economice foarte importante și de strategie națională.

Cu ce înlocuim minele închise pentru ca sistemul energetic național să nu fie afectat? Ce facem cu oamenii care rămân fără locuri de muncă? Ce soluții sunt pentru Valea Jiului?

Mulțumim frumos, domnule deputat. Marius Pașcan, PMP? Lavinia Corina Cosma, USR? Adrian Claudiu Prisnel, USR? Daniel Olteanu, ALDE? Nu e. Iuliu Nosa, PSD? Cristina Mădălina Prună, USR? Cornel Zainea, USR? Nicolae Daniel Popescu, USR? Sorin Ioan Bumb, PNL? Nu. Mihaela Huncă, neafiliați? Ștefan Ovidiu Popa, PSD? Oana Mioara Bîzgan, neafiliați? Matei Adrian Dobrovie? Nu. Eu nu. Florin Claudiu Roman? Nu. Tamara Ciofu, PSD? Emanuel Dumitru Ungureanu, USR. Până vine domnul deputat, mai strig. Sergiu Cosmin Vlad? Până veneați la microfon, mai strigam, să-mi știu eu evidența.

Acum, gata, s-a dus.

Interpelarea mea se adresează doamnei Viorica Dăncilă și are titlul „Stimată doamnă prim-ministru, vă rugăm să opriți

căpușa numită Vasile Cepoi, care conduce Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate”.

Am în față un document de la vechiul CONAS, adică cel care a pus bazele sistemului, din punctul meu de vedere, de jaf al spitalelor, pe care îl face acum ANMCS. Este în spate o factură de aproape 100.000 de lei, luată de la un spital care este într-o stare deplorabilă – 97.779,30 de lei. Deci un spital care are o grămadă de nevoi, o grămadă de probleme de structură și infrastructură, aparatură lipsă, este evaluat la o sumă de aproape 30.000 de euro, în condițiile în care acele nevoi se văd cu ochiul liber.

În data de 27 iunie, stimată doamnă prim-ministru, v-am solicitat, printr-o întrebare, să-mi răspundeți la mai multe chestiuni pe care le reiau prin această interpelare.

V-am întrebat atunci, având în vedere faptul că Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate – ANMCS este o instituție subordonată direct Guvernului României, și nu Ministerului Sănătății, ceea ce este complet nefiresc, în paranteză fie spus, faptul că există mai multe organisme de control însărcinate cu controlul calității serviciilor de sănătate, precum direcțiile județene de sănătate, Inspecția Sanitară de Stat, casele de asigurări, faptul că Legea nr. 185/2017 lasă loc interpretărilor, de exemplu, nu definește noțiunea de calitate, nu se reglementează un posibil conflict de interese pentru a lămuri câteva aspecte de interes public..., vă rog să răspundeți în regim de urgență la un pachet de întrebări extrem de relevant, pe care, repet, le reiau, din cauza faptului că nu am primit niciun răspuns la întrebările pe care vi le-am adresat în mod oficial în 27 iunie:

Care este justificarea necesității înființării și funcționării ANMCS în România?

Care este componența Consiliului director al ANMCS? Care este rolul ANMCS, comparativ cu celelalte organisme de control din subordinea Ministerului Sănătății sau Casei de Asigurări de Sănătate?

Care este mecanismul utilizat pentru a gestiona și încorpora datele obținute și care este protocolul prin care se urmăresc rezultatele obținute în cadrul acțiunilor ANMCS?

Vă rog să finalizați, ați consumat...

...de către...

...patru minute din cele două alocate.

Da. Care este situația fondurilor cheltuite de spitale pentru plata salariilor angajaților din Compartimentul de management al calității, compartiment creat tocmai pentru urmărirea desfășurării acreditării?

Și o ultimă întrebare.

Cu titlu de exemplu, o să vă rog să-mi spuneți care este echipa care s-a ocupat, spre exemplu, de acreditarea Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal și a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca? Și mă refer la perioada din anul 2015 până astăzi.

Care au fost costurile aferente pentru procesul de acreditare?

Care a fost perioada de evaluare?

Și solicit un raport final al evaluării și numele persoanei care l-a întocmit.

Vă rog să îmi comunicați răspunsul...

Mulțumim frumos.

...în scris și verbal. Emanuel Ungureanu, deputat al USR.

Sergiu Cosmin Vlad.

Mulțumesc.

Interpelare adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Petre Daea.

Obiectul interpelării: „Situația canalului Mureșel – aflat în administrarea ANIF – din municipiul Arad”.

Stimate domnule ministru,

Doresc să vă aduc la cunoștință situația canalului Mureșel, aflat pe teritoriul municipiului Arad și în administrarea ANIF, canal care reprezintă în prezent o sursă majoră de disconfort și poluare pentru cei care locuiesc în proximitatea sa, prin mirosul emanat și gunoaiele care îl acoperă.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Dacă există la nivelul ministerului dumneavoastră un proiect prin care urmează să fie executate lucrări de amenajare a cursului canalului Mureșel, de pe teritoriul municipiului Arad – intubare, amenajare a sa ca parc?

2. Dacă administrația locală a municipiului Arad și-a exprimat vreodată intenția de a prelua în administrare canalul Mureșel, iar, dacă da, care este stadiul actual al soluționării acestei cereri?

3. Dacă aveți în vedere luarea unor măsuri imediate care să rezolve problemele enunțate, împrejmuirea terenului aferent, pentru a împiedica depozitarea ilegală a deșeurilor?

Vă rog să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să îmi fie trimis oral și în scris.

Sergiu Vlad, deputat al USR de Arad.

Mulțumesc. Vlad Emanuel Duruș, USR. Două minute, vă rugăm.

Vă mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată doamnei Grațiela Gavrilescu, ministrul mediului.

Stimată doamnă ministru,

România a fost condamnată joi, 18 octombrie, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea Directivei privind închiderea depozitelor de gunoi neconforme, legislația în Uniunea Europeană interzicând complet depozitarea necontrolată a deșeurilor.

Din păcate, se apelează la tot felul de tertipuri pentru a ocoli legea. În județul Maramureș, după închiderea gropilor de gunoi, au fost construite și avizate două depozite temporare. Autorizarea acestora s-a făcut pe o perioadă de doar un an, cu speranța că în acest interval va fi terminat depozitul ecologic de la Sârbi, Fărcașa.

Depozitul temporar de gunoi de lângă Baia Mare, construit pentru a prelua o cantitate de 63.000 m[3] , avea o autorizație de mediu valabilă până în 10 octombrie 2018.

Mă întreb: cum a fost dată autorizație pe un an, cât timp capacitatea depozitului era subdimensionată, raportat la această perioadă?

Conform declarațiilor făcute în anul 2017 de reprezentanții societății care administrează depozitul temporar, înainte de obținerea avizelor, într-un an, aceștia depozitează gunoi în cantitate de 75.000 de tone, ceea ce înseamnă că aveau nevoie de un spațiu de depozitare de aproximativ 210.000 m[3] .

Depozitul ecologic de la Sârbi, Fărcașa, tot nu este gata. Pe groapa temporară de lângă Baia Mare continuă să se depoziteze gunoi.

Doresc să-mi explicați, doamnă ministru, cum de acest depozit temporar este încă deschis, deși autorizația temporară a expirat, și dacă prin funcționarea sa se încalcă directiva europeană.

De asemenea, vă rog să-mi precizați dacă și când Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu Maramureș sau altă instituție abilitată a făcut vreun control la acest depozit. Sau, dacă s-au făcut măsurători, care au fost constatările în privința cantității de gunoi depozitate.

Cum la începutul lunii februarie expiră și autorizarea depozitului ecologic de la Sighetu Marmației, vă rog să nominalizați toate depozitele temporare din țară a căror autorizare expiră în cel mult patru luni.

Mulțumim frumos. Ilie Barna, USR? Tudor Rareș Pop a fost. Corneliu Ștefan, PSD? Andrei Daniel Gheorghe, PNL? Doru Petrișor Coliu, PMP? Eugen Tomac, PMP? Liviu Ionuț Moșteanu, USR? Beatrice Tudor, PSD? Dumitru Lovin, ALDE. Marilen Pirtea, PNL.

pe domeniul schiabil, soluția rezolvării situației este și de data aceasta tot la Guvernul României. Alocând diferența rămasă de achitat, se dă posibilitatea comunei Voineasa să ridice sechestrul pus pe Transalpina Ski Resort și să valorifice acest obiectiv așa cum poate mai bine.

Acest lucru trebuie însă să se întâmple cât mai repede, în așa fel încât sezonul care se apropie să nu fie afectat sau compromis.

În aceste condiții, doamnă prim-ministru, vă rog să-mi comunicați: când aveți în vedere să alocați suma rămasă de achitat constructorului care a executat lucrările la Transalpina Ski Resort?

Stimată doamnă prim-ministru,

Mulțumesc, domnule președinte. Interpelare.

Această interpelare este adresată doamnei Vasilica Viorica Dăncilă, prim-ministru.

Obiectul interpelării: „Deblocarea situației la Transalpina Ski Resort prin alocarea sumei rămase de plătit constructorului”.

Doamnă prim-ministru,

La ora actuală, comuna Voineasa întâmpină mari probleme în ceea ce privește gestionarea și valorificarea Transalpina Ski Resort, obiectiv realizat cu finanțare de la Guvernul României.

Din cauză că firma de construcții care a executat lucrările nu și-a primit toți banii, iar în iarna trecută a pus sechestru

Vă rog să vă precizați punctul de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și, cu autoritatea de care dispuneți, să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație.

## **Domnul Marilen Gabriel Pirtea:**

Mulțumim frumos.

Declarăm închisă ședința de răspunsuri la întrebări și interpelări din data de 22.10. Mulțumesc frumos.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100584]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 152/31.X.2018 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei