Paul Magheru

Stimate domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Dragi colegi,

Doresc s„ v„ prezint ast„zi sindromul unei boli care trebuie de urgen˛„ lecuit„, motiv pentru care mi-am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îSindromul Trianonului“.

Fantoma nostalgiilor imperiale maghiare, dup„ ce a b‚ntuit prin c‚teva localit„˛i din Ardeal, a poposit pe Antena 1 a postului de televiziune, privat de bun-sim˛, al lui Dan Voiculescu.

Emisiunea îTuc„ Show“ a prezentat miercuri seara, 9 februarie, contestatul film îTrianon“, urmat de o dezbatere cu regizorul Gábor Koltay, istoricul maghiar Ernö Raffay, un istoric rom‚n, Florin Constantiniu, redactorul-∫ef al îAdev„rului“, Cristian Tudor Popescu, ∫i doi anali∫ti politici: Emil Hurezeanu ∫i Ion Cristoiu.

Preciz„m de la Ónceput c„ documentarul a fost interzis at‚t la televiziunea public„ din Ungaria, c‚t ∫i de canalul Duna TV. Œn fa˛a acestei situa˛ii, ministrul culturii ∫i cultelor, Mona Musc„, s-a b‚lb‚it, Ón loc s„-l vizioneze Ón prealabil ∫i s„-l resping„, nu din considerente formale, de procedur„, ci cu argumente ∫tiin˛ifice, istorice ∫i de con˛inut. Autorit„˛ile publice din Ungaria vecin„ ∫i prieten„ au menajat mai mult sensibilit„˛ile istorice rom‚ne∫ti dec‚t postul de televiziune al pretinsului îumanist“ rom‚n Dan Voiculescu.

Regizorul maghiar Gábor Koltay toarn„ un hibrid de film, document, spectacol despre Trianon de 14 ore, din care pe noi ne-a agasat dou„ ore cu nostalgii desuete de esen˛„ pur na˛ionalist„, revizionist„, iredentist„ ∫i revan∫ard„. Pentru a-∫i ascunde inten˛iile recurge la un procedeu par∫iv al cro∫etului narativ, al decupajului sau al punerii Óntre paranteze a adev„rului istoric. Trianonul Ói apare astfel ca o tragedie politic„ cu consecin˛e dezastruoase pentru evolu˛ia ulterioar„ a continentului european. Adev„rul despre Trianon este c„ el n-a f„cut r„ni dec‚t Ón orgolii de ras„ ∫i n-are de ce s„ fie lecuit.

Tratatul de la Trianon, care a dus la destr„marea Imperiului Austro-Ungar, cu toate consecin˛ele, chiar psihologice, ale na˛iunilor perdante, n-a fost o tragedie politic„, ci o repara˛ie istoric„, un triumf al principiului na˛ionalit„˛ilor asupra principiului sabiei. Œnc„ din 1848, la o Óntrunire a na˛ionalit„˛ilor oprimate de Imperiul Habsburgic, Óntre zidurile unui palat din Boemia, de la Kromeritz, a r„sunat pentru prima oar„ Ón istorie un principiu de drept fundamental al popoarelor: toat„ puterea apar˛ine na˛ionalit„˛ilor.

Cei care cunosc bine evenimentele de la 1848, inclusiv eforturile rom‚nilor de a se elibera de sub habsburgi, ∫tiu c„ ungurii doreau libertatea, dar nu ∫i pentru c„˛ei. Œnc„ din 1437, dup„ R„scoala ˛„ranilor de la Bob‚lna, s-a Óncheiat acea Ón˛elegere, cunoscut„ Ón istorie sub numele de Unio Trium Nationum, Óntre nobilii maghiari, frunta∫ii secui ∫i patriciatul s„sesc, care p‚n„ Ón 1848 n-a Óncetat s„ considere na˛iunea rom‚n„ din Ardeal tolerat„ ∫i inferioar„. Imperiul Austro-Ungar s-a format Ón 1867 Ón condi˛iile crizei provocate de victoria prusacilor Ón R„zboiul Austro-Prusian din 1866, c‚nd Ómp„ratul austriac Ól salt„ pe calul puterii ∫i pe regele ungur. Esen˛a regimului birocratic Óns„, de tip feudal, nobiliar ∫i Ómpilator, a r„mas aceea∫i.