Stenogramă plen

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul Paul Magheru. Va urma domnul Viorel Pupez„. Nu. Dac„ este, Mihai Dumitriu.

Domnii parlamentari Tudor Mohora, Romeo Raicu ∫i Vlad Hogea au depus declara˛iile la secretariat.

Stimate domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Dragi colegi,

Doresc s„ v„ prezint ast„zi sindromul unei boli care trebuie de urgen˛„ lecuit„, motiv pentru care mi-am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îSindromul Trianonului“.

Fantoma nostalgiilor imperiale maghiare, dup„ ce a b‚ntuit prin c‚teva localit„˛i din Ardeal, a poposit pe Antena 1 a postului de televiziune, privat de bun-sim˛, al lui Dan Voiculescu.

Emisiunea îTuc„ Show“ a prezentat miercuri seara, 9 februarie, contestatul film îTrianon“, urmat de o dezbatere cu regizorul Gábor Koltay, istoricul maghiar Ernö Raffay, un istoric rom‚n, Florin Constantiniu, redactorul-∫ef al îAdev„rului“, Cristian Tudor Popescu, ∫i doi anali∫ti politici: Emil Hurezeanu ∫i Ion Cristoiu.

Preciz„m de la Ónceput c„ documentarul a fost interzis at‚t la televiziunea public„ din Ungaria, c‚t ∫i de canalul Duna TV. Œn fa˛a acestei situa˛ii, ministrul culturii ∫i cultelor, Mona Musc„, s-a b‚lb‚it, Ón loc s„-l vizioneze Ón prealabil ∫i s„-l resping„, nu din considerente formale, de procedur„, ci cu argumente ∫tiin˛ifice, istorice ∫i de con˛inut. Autorit„˛ile publice din Ungaria vecin„ ∫i prieten„ au menajat mai mult sensibilit„˛ile istorice rom‚ne∫ti dec‚t postul de televiziune al pretinsului îumanist“ rom‚n Dan Voiculescu.

Regizorul maghiar Gábor Koltay toarn„ un hibrid de film, document, spectacol despre Trianon de 14 ore, din care pe noi ne-a agasat dou„ ore cu nostalgii desuete de esen˛„ pur na˛ionalist„, revizionist„, iredentist„ ∫i revan∫ard„. Pentru a-∫i ascunde inten˛iile recurge la un procedeu par∫iv al cro∫etului narativ, al decupajului sau al punerii Óntre paranteze a adev„rului istoric. Trianonul Ói apare astfel ca o tragedie politic„ cu consecin˛e dezastruoase pentru evolu˛ia ulterioar„ a continentului european. Adev„rul despre Trianon este c„ el n-a f„cut r„ni dec‚t Ón orgolii de ras„ ∫i n-are de ce s„ fie lecuit.

Tratatul de la Trianon, care a dus la destr„marea Imperiului Austro-Ungar, cu toate consecin˛ele, chiar psihologice, ale na˛iunilor perdante, n-a fost o tragedie politic„, ci o repara˛ie istoric„, un triumf al principiului na˛ionalit„˛ilor asupra principiului sabiei. Œnc„ din 1848, la o Óntrunire a na˛ionalit„˛ilor oprimate de Imperiul Habsburgic, Óntre zidurile unui palat din Boemia, de la Kromeritz, a r„sunat pentru prima oar„ Ón istorie un principiu de drept fundamental al popoarelor: toat„ puterea apar˛ine na˛ionalit„˛ilor.

Cei care cunosc bine evenimentele de la 1848, inclusiv eforturile rom‚nilor de a se elibera de sub habsburgi, ∫tiu c„ ungurii doreau libertatea, dar nu ∫i pentru c„˛ei. Œnc„ din 1437, dup„ R„scoala ˛„ranilor de la Bob‚lna, s-a Óncheiat acea Ón˛elegere, cunoscut„ Ón istorie sub numele de Unio Trium Nationum, Óntre nobilii maghiari, frunta∫ii secui ∫i patriciatul s„sesc, care p‚n„ Ón 1848 n-a Óncetat s„ considere na˛iunea rom‚n„ din Ardeal tolerat„ ∫i inferioar„. Imperiul Austro-Ungar s-a format Ón 1867 Ón condi˛iile crizei provocate de victoria prusacilor Ón R„zboiul Austro-Prusian din 1866, c‚nd Ómp„ratul austriac Ól salt„ pe calul puterii ∫i pe regele ungur. Esen˛a regimului birocratic Óns„, de tip feudal, nobiliar ∫i Ómpilator, a r„mas aceea∫i.

Dup„ cum se ∫tie, Tratatul de la Trianon, dup„ numele unui palat cochet din spatele complexului Versailles, semnat la 4 iunie 1920 Óntre puterile Antantei ∫i ˛„rile aliate, a consacrat, printre altele, o stare de fapt

a voin˛ei reprezentan˛ilor tuturor provinciilor rom‚ne∫ti, Óntruni˛i la Marea Adunare de la Alba-Iulia, la 1 decembrie 1918, de a se uni cu fiara. A fost un triumf al dreptului na˛ionalit„˛ilor la autodeterminare. A face r„spunz„tor Trianonul de fascismul care a urmat, de na˛ional-socialismul interbelic, de declan∫area celui de-Al Doilea R„zboi Mondial ∫i de ocupa˛ia sovietic„ Ónseamn„ a fantaza tenden˛ios pe marginea istoriei, a concepe viitorul pe relicve perimate, de care omenirea nu-∫i mai lega nici o speran˛„. Destr„marea, dispari˛ia sau moartea Imperiului Austro-Ungar nu a fost deloc tragic„, fiindc„ nu mai purta nici o valoare. Tragic„ Ón ordinea estetic„ ∫i istoric„ a lucrurilor este numai dispari˛ia unor valori. Filmul jigne∫te sentimentul nostru na˛ional, nu recunoa∫te existen˛a pe teritoriul Ungariei a unui fascism horthist, vinovat de crime abominabile, vorbe∫te ap„sat despre pretinsa exterminare sau genocid pa∫nic al ungurilor Ónainte de 1989, este antieuropean prin mesaj ∫i preconizeaz„ solu˛ii Ón spa˛iul sud-est european de regionalizare ∫i autonomie teritorial„. Edificator pentru aceasta este un interviu pe care l-a dat Ernö Raffay, prezent la dezbatere, Ón publica˛ia îErdely Naplo“ din Oradea, unde cere r„spicat revizuirea grani˛elor ∫i autonomie teritorial„.

De altfel, istoricul maghiar este autorul unei recente c„r˛i de reabilitare a criminalului de r„zboi Albert Wass, lansat„ de aceea∫i Asocia˛ie a Tinerilor Maghiari care s-a ocupat ∫i de turneul peliculei îTrianon“ prin Transilvania.

Filmul, din p„cate, nu vindec„, ci deschide r„ni, alimenteaz„ nostalgii imperiale desuete, revan∫ism, iredentism, dac„ nu chiar ∫ovinism ∫i rasism, face deservicii regretabile bunelor rela˛ii statornicite deja Óntre rom‚ni ∫i maghiari. F„c„tura d„uneaz„ inclusiv procesului de a∫ezare politic„ guvernamental„ a trei partide politice al„turi de U.D.M.R. Pozi˛ia U.D.M.R. Ón aceast„ privin˛„ este duplicitar„. Pe fa˛„, de ochii lumii, sus˛ine politica na˛ional„ a Guvernului, pe de alt„ parte, promoveaz„ Ón mod insidios, deci viclean, par∫iv, ca de altfel Óntregul film, ini˛iativele de autonomie ∫i de separatism etnic. Miercuri seara, Ón loc de obi∫nuitul show, Tuc„ s-a dat Ón spectacol penibil, sub limita suportabilit„˛ii ∫i decen˛ei politice.

Adev„rul Ól scoate la suprafa˛„ spre sf‚r∫itul filmului episcopul László Tökés, falsul erou al Revolu˛iei, cunoscut ∫i dezavuat pentru opiniile sale politice chiar ∫i de c„tre majoritatea popula˛iei ungure∫ti. Apari˛ia episcopului extremist pune sub semnul Óndoielii ∫i ipocriziei pretinsul mesaj inofensiv, documentar-istoric ∫i artistic al peliculei despre Trianon, care nu este deloc dezinteresat sau pur nostalgic, dup„ cum sus˛in realizatorii, sus˛in„torii ∫i propagatorii filmului.

Tökés ∫i Óntreg filmul las„ impresia unui diavol sub sutan„. Drumul spre iadul iredentist este pavat cu declara˛ii, mesaje ∫i inten˛ii bune, dar pe c‚t de insinuante ∫i insidioase, pe at‚t de periculoase. Regret„m c„ Óntr-un secol al solidarit„˛ii popoarelor, sub deviza Unit„˛ii Europene, îuni˛i Ón diversitate“, sunt posibile asemenea produc˛ii subversive ∫i du∫m„noase. Autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice sunt obligate s„ menajeze sensibilit„˛ile cet„˛enilor lor, s„ cultive bunele rela˛ii, date

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 ca model, ale rom‚nilor cu toate na˛ionalit„˛ile conlocuitoare.

V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc.

Interesant„ ∫i actual„ interven˛ia, dar v„ rog s„ mai concentra˛i, pe viitor.

Dau cuv‚ntul domnului Mihai Dumitriu.

Va urma domnul deputat Petre Popeang„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia de ast„zi se va intitula îProfesorii, evazioni∫tii Rom‚niei?“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Este bine cunoscut faptul c„ bugetarii nu au un statut de invidiat Ón nici un stat din lume, dar este de notorietate ∫i existen˛a unor diferen˛e notabile Óntre drepturile salariale ale bugetarilor Ón func˛ie de apartenen˛a la una sau alta dintre ˛„rile lumii.

Dintre bugetari, cadrele didactice de˛in, sub aspectul condi˛iei materiale, un loc de neinvidiat, Ón subsolul clasamentului. Œn pofida acestor condi˛ii umilitoare, cei mai mul˛i dintre colegii mei de la catedr„ Ó∫i respect„ standardele profesionale ∫i an de an preg„tesc olimpici, ∫lefuiesc talente, cultiv„ setea de cunoa∫tere ∫i educ„ pe viitorii cet„˛eni.

De aceea, dac„ actualii guvernan˛i nu sunt preocupa˛i de Ómbun„t„˛irea condi˛iei dasc„lului Ón societatea rom‚neasc„, este impardonabil„ arogan˛a cu care premierul C„lin Popescu-T„riceanu a jignit o Óntreag„ categorie profesional„ Ón Óncercarea disperat„ de a promova geniala m„sur„ de reducere a fiscalit„˛ii care, de fapt, este un bluf ∫i o nou„ povar„ care apas„ tot asupra s„racilor ∫i neferici˛ilor acestei ˛„ri.

Aspira˛iilor legitime ale cadrelor didactice premierul T„riceanu le r„spunde cinic c„ indexarea de 12% Óncep‚nd cu ianuarie 2005 este mare ∫i nejustificat„ ∫i c„ major„rile din 2004, cu premeditare exagerate ∫i umflate de primul-ministru la 38%, au fost deja mai mult dec‚t merit„ tagma profesorilor. ™i, ca ∫i cum toate acestea nu ar fi fost suficiente, premierul guvern„rii Alian˛ei D.A., Ón cruciada sa Ómpotriva corup˛iei, vrea s„ dema∫te mai Ónt‚i pe marii evazioni∫ti, pe lipitorile care paraziteaz„ bugetul: profesorii ∫i medicii.

Declar f„r„ echivoc c„ trebuie s„ ne pl„tim impozitele, dar a considera c„ retez„m tentaculele caracati˛ei corup˛iei prin impozitarea medita˛iilor profesorilor ∫i a aten˛iilor medicilor mi se pare hilar ∫i absurd. ™i, parc„ nesatisf„cut de Ónfierarea profitorilor ∫i evazioni∫tilor profesori, premierul identific„ noi surse pentru finan˛area Ónv„˛„m‚ntului, apreciind, Ón sfidarea legii, c„ norma didactic„ este prea mic„ ∫i c„ profesorii nu-∫i justific„ salariile. Mai mult, se preconizeaz„ modificarea Codului muncii, pun‚nd Ón pericol statutul angajatului.

Apreciez c„ repetatele denigr„ri ∫i desconsider„ri ale profesorilor tr„deaz„ deja o atitudine deplasat„ ∫i o politic„ deliberat„ de a desconsidera pe unii dintre cei mai loiali ∫i eficien˛i slujba∫i ai statului rom‚n.

De aceea, solicit Guvernului s„ prezinte situa˛ii comparative privind salariile bugetarilor, s„ depun„ grabnic la Parlament pentru dezbatere proiecte de legi pentru combaterea marii corup˛ii ∫i pedepsirea adev„ra˛ilor evazioni∫ti ∫i s„ expun„ care sunt politicile ∫i programele de finan˛are a Ónv„˛„m‚ntului.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Œl invit la microfon pe domnul Petre Popeang„. Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mi-am intitulat alocu˛iunea mea de ast„zi îC‚teva considera˛ii asupra primelor ac˛iuni asupra Guvernului T„riceanu Ón domeniul fiscalit„˛ii“.

Œn general, relaxarea fiscal„ este unul dintre obiectivele pe care toate partidele aflate la guvernare sau Ón opozi˛ie Ól de˛in Ón portofoliul de politici economice cu care se prezint„ Ón fa˛a electoratului. Prin efectele sale, relaxarea fiscal„ asigur„ realizarea unui obiectiv, poate cel mai important, care ar trebui s„ stea la baza politicii fiec„rei forma˛iuni politice, acela privind cre∫terea bun„st„rii Óntregului popor, singura unitate de m„sur„ pe baza c„reia se apreciaz„, Ón fond, activitatea grup„rii aflate la putere.

Relaxarea fiscal„ nu este o ac˛iune proprie Rom‚niei. Aceasta este realizat„ de toate ˛„rile, indiferent de vechimea Ón sistemul bazat pe rela˛ii de pia˛„ liber„, concuren˛ial„. C‚teva exemple consider c„ sunt semnificative. Letonia a redus impozitul pe profit de la 22 la 15%, men˛in‚nd cota unic„ de 25% la impozitul pe venit. Polonia a redus impozitul pe profit de la 27% la 19% ∫i preg„te∫te adoptarea unei cote unice de 18% pentru veniturile persoanelor fizice. Slovacia a renun˛at mai Ónt‚i la sistemul progresiv de impozitare a veniturilor cu 5 cote cuprinse Óntre 10 ∫i 38% ∫i a adoptat o cot„ unic„ de 19%, impozitul pe profit stabilindu-se la 25%. Austria urmeaz„ s„ reduc„ impozitul pe profit de la 34% la 25%.

Din analiza proceselor de relaxare fiscal„ realizat„ at‚t de ˛„rile membre ale Uniunii Europene, c‚t ∫i de altele, aflate Ón diferitele faze ale tranzi˛iei, a rezultat c„, Ón general, guvernele au trecut la aceast„ ac˛iune doar atunci c‚nd economia ˛„rilor pe care le conduc a atins un anumit grad de stabilitate, confirmat de legit„˛ile pie˛ei libere ∫i certificat ∫i de primirea Ón Uniunea European„.

O prim„ concluzie const„ Ón aceea c„ toate aceste ˛„ri au procedat gradual la relaxarea fiscal„, ˛in‚nd seama Ón primul r‚nd de posibilele efecte macroeconomice pe care aceste m„suri le-ar putea induce Ón economie.

O alt„ concluzie este aceea c„ legisla˛ia Uniunii Europene are Ón prezent reglementate prin prevederi doar accize, taxa pe valoarea ad„ugat„ ∫i taxele vamale.

Œn ceea ce prive∫te impozitele directe, Ón special impozitarea veniturilor popula˛iei ∫i ale entit„˛ilor economice, nivelul cotelor de impozitare face obiectul politicii fiscale a fiec„rui stat membru ∫i se aplic„ Ón func˛ie de condi˛iile specifice ale fiec„ruia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 Pornind de la aceste considerente de ordin general ∫i de la realit„˛ile specifice economiei rom‚ne∫ti din aceast„ perioad„, apreciez c„ introducerea cotei unice de impozitare, adoptat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004, constituie o aventur„ politic„ Ón domeniul economic, pozi˛ie motivat„ de urm„toarele argumente.

Ac˛iunea nu Óndepline∫te condi˛iile unei relax„ri fiscale, a∫a cum pompos a fost mediatizat„, deoarece nu a fost operat„ pe o stare de expansiune a masei impozabile, pe cre∫terea logic„ a volumului acesteia, determinat„ de cre∫terea num„rului contribuabililor ∫i aportul fiec„ruia dintre ace∫tia la cre∫terea masei impozabile.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 a fost elaborat„ cu nerespectarea principiului bugetar conform c„ruia nici o cheltuial„ bugetar„ nu poate fi Ónscris„ Ón buget f„r„ a prezenta ∫i sursa de finan˛are, Ónscris ∫i Ón Constitu˛ia Rom‚niei la art. 138 alin. (5). Pentru reducerile impozitelor directe operate prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004 nu au fost prev„zute concret surse de acoperire, a∫a cum stabilesc prevederile constitu˛ionale ∫i cele ale legii bugetului.

Efectele imediate ale reducerii la 16% a cotei de impozitare creeaz„ premisele cre∫terii infla˛iei prin introducerea pe pia˛„ a unei mari cantit„˛i de lichidit„˛i, contrar programului B„ncii Na˛ionale care, pentru anul 2005, are ca obiectiv ˛intirea infla˛iei, acest important indicator macroeconomic, la un nivel de sub 9%. C‚∫tigurile salariale rezultate din aceast„ m„sur„ fiscal„ avantajeaz„ Ón mod semnificativ numai persoanele cu salarii mari ∫i foarte mari. Pentru persoanele cu salarii de p‚n„ la 5 milioane de lei care formeaz„ majoritatea salaria˛ilor cre∫terea va fi doar de c‚teva zeci de mii de lei.

Expunerea de motive la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004 nu prezint„ elemente de certitudine c„ adoptarea acestei m„suri fiscale va atrage Óncas„ri suplimentare la bugetul de stat, nici din veniturile necontabilizate rezultate din rela˛iile de munc„, ∫i nici din veniturile nedeclarate.

Iat„ deci c‚teva argumente considerate suficiente pentru a re˛ine aten˛ia guvernan˛ilor asupra acestei importante ac˛iuni realizate f„r„ baz„ ∫tiin˛ific„ ∫i chiar f„r„ baz„ legal„, a∫a cum s-a men˛ionat mai sus, ale c„rei efecte ar putea atinge Ón perioada urm„toare dimensiuni greu de controlat.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Becsek-Garda Dezsö Kálmán.

Va urma doamna Minodora Cliveti.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

De∫i declara˛iile oficialilor se refer„ la lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i a jafurilor existente la nivel na˛ional, prin tergiversarea unor controale de fond ∫i a cercet„rilor

penale, mafia este nu numai sus˛inut„, dar e ∫i protejat„ de c„tre institu˛iile statului.

Cazul concret Ól reprezint„ Ónt‚mpl„rile recente de la Ocolul Silvic Gheorgheni. Domnul inginer Malleselöd Ómpreun„ cu Ilia Livia, care actualmente lucreaz„ la Ocolul Silvic de regim Gurghiu, s-au n„pustit Ón ziua de 10 februarie 2005, ora 6,30, asupra documentelor de la Ocolul Silvic Gheorgheni pentru a ∫terge urmele ilegalit„˛ilor efectuate de ei Ón vara ∫i toamna anului 2003 privind Óntocmirea efectiv„, din birou, a actelor de punere Ón valoare a masei lemnoase din zona Olsöerdö, cu ajutorul c„rora s-au defri∫at 493,7 hectare, cre‚nd o catastrof„ ecologic„ Ón UP-7 Remetea, parcelele 32, 33, 34 ∫i parcelele 134, 153.

Cu aceast„ ocazie, cele dou„ persoane, probabil, au Óncercat s„ distrug„ actele de transport. Aici m„ refer la foile de Ónso˛ire care dovedeau traseul masei lemnoase furate de ei ∫i clientela lor. Avem date clare c„ ace∫ti indivizi au colaborat cu unii poli˛i∫ti, cum a fost subcomisarul Constantin Boboc din cadrul Inspectoratului Poli˛iei Harghita, Serviciul de investigare a fraudelor, care a refuzat s„ verifice, Ón prezen˛a G„rzii Na˛ionale de Mediu Suceava, cele dou„ blocuri de foi de transport ascunse Ón dulap ∫i dovedite prin registrul de eviden˛„ a documentelor de regim special. Exemplific„m cele dou„ blocuri de Ónso˛ire cu num„rul 1.437 ∫i 394, care au fost predate la arhivare la data de 5 februarie 2003 ∫i 2 noiembrie 2001.

Mafio˛ii de la Ocolul Silvic Gheorgheni, av‚nd sprijinul Direc˛iei Silvice Miercurea Ciuc, Ón luna decembrie 2003, dup„ ce au fost prin∫i Ón culp„, au raportat pierderea acestor documente de Ónso˛ire ∫i, astfel, s-a Óncercat, ∫i Ón parte s-a ∫i reu∫it, mu∫amalizarea furtului a 2.000 de metri cubi de material lemnos ∫i salvarea persoanelor implicate Ón aceste ilegalit„˛i.

Acesta este motivul pentru care se prelunge∫te aproape de doi ani cercetarea penal„ Ón Dosarul nr. 73/2003 care s-a transformat Ón Dosarul nr. 80/2004 prin care se Óncearc„ ∫i Ón prezent salvarea Ónvinui˛ilor.

Principala vin„ pentru distrugerea fondului forestier na˛ional Ón Bazinul Giurgeului apar˛ine domnului fost director general al Regiei Na˛ionale a P„durilor, Ion Dumitru, care a refuzat s„ impun„ un control corect ∫i la timpul potrivit Ón vederea stop„rii acestei catastrofe ecologice. De∫i am insistat Ón repetate r‚nduri, prin interpel„ri, declara˛ii politice pentru stoparea ilegalit„˛ilor s„v‚r∫ite la aceste subunit„˛i ale Regiei Na˛ionale a P„durilor, fostul director general a luat m„suri minore.

Œn ziua de 10 februarie 2005 s-a Óncercat din nou distrugerea ∫i falsificarea documentelor existente la Ocolul Silvic Gheorgheni, care se refer„, probabil, ∫i la alte zone, cum ar fi UP-1 Ditr„u, unde sunt ascunse alte dou„ blocuri de foi de Ónso˛ire ridicate de c„tre ∫eful de district Incze Josef, prin care s-a prejudiciat fondul forestier de stat prin sustragerea ilegal„ a unui volum de 2.000 de metru cubi de material lemnos.

C‚nd se va opri acest jaf? Organele de control ale regiei oare au bun„voin˛a s„ se simt„ responsabile pentru viitorul p„durilor? Ilegalit„˛ile, abuzurile sunt dovedite, Óns„ nimeni nu are curajul s„ ia m„surile cuvenite, potrivit competen˛elor, pentru c„ atunci at‚t

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 Direc˛ia Silvic„ Miercurea-Ciuc, c‚t ∫i Ocolul Silvic Gheorgheni ar r„m‚ne f„r„ conducere ∫i f„r„ specialist de acest gen.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul doamnei Minodora Cliveti.

Va urma domnul Adrian Moisoiu.

A∫ vrea s„ ∫tiu dac„ domnul Petru T„rniceru este Ón sal„. Da, V„ mul˛umesc.

™i domnul Viorel Pupez„? Prezent. V„ mul˛umesc.

P‚n„ v„ cunosc ∫i ∫tiu, fac precizarea, eu dau cuv‚ntul Ón ordinea grupurilor, a m„rimii grupurilor ∫i Ón ordinea Ón care sunte˛i Ónscri∫i pe aceast„ list„. Nu fac excep˛ii, cu o singur„ condi˛ie, s„ fi˛i Ón sal„. Pofti˛i.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Introducerea cotei unice de impozitare se dovede∫te a fi nu numai o decizie iresponsabil„, de care nu profit„ cu siguran˛„ cei peste 4 milioane de angaja˛i cu venituri medii ∫i mici ∫i care produce mari perturb„ri Ón buget, dar se dovede∫te a fi o decizie cu efecte nes„buite asupra unor a∫a-zise victime colaterale.

Afl„m c„ Guvernul, Ón disperare de a g„si noi surse pentru a reduce deficitul bugetar creat, a decis ca noile norme metodologice de aplicare a Codului fiscal s„ includ„ Ón categoria veniturilor impozabile indemniza˛iile pentru Óngrijirea copilului bolnav ∫i pentru concediul de risc maternal.

Cinismul celor care conduc ast„zi destinul ˛„rii este mare. Ce conteaz„ dac„ cei care au cel mai mult de c‚∫tigat din introducerea cotei unice de impozitare de 16% sunt cei care au veniturile cele mai mari ∫i, Ónt‚mpl„tor sau nu, guvernan˛i fac parte dintre ace∫tia? Ce conteaz„ dac„ cei care pierd sunt cei mul˛i, cei cu venituri medii ∫i mici, ∫i, a∫a cum ∫tim din statistici, femeile sunt majoritare Ón aceast„ categorie de salaria˛i? Tot ele sunt victimele alese pentru a salva bugetul ˛„rii. Ele pl„tesc pentru c„ vor s„ nasc„, ele pl„tesc pentru c„ vor s„-∫i Óngrijeasc„ copiii bolnavi, ele trebuie s„ Ón˛eleag„ faptul c„ a fi mam„ ast„zi Ón Rom‚nia impune sacrificii, ∫i nu recuno∫tin˛„.

Indicatorii demografici sunt alarman˛i, natalitatea a atins valori sc„zute, dar aceste date nu conteaz„ pentru cei care impun o politic„ fiscal„ ce nu ˛ine cont de nevoile speciale ale unor categorii ce ar trebui protejate: mamele ∫i copiii. Guvernan˛ii nu sunt interesa˛i s„ Óncurajeze natalitatea ∫i nici familia, nu sunt interesa˛i nici de ce se Ónt‚mpl„ cu bugetul alocat pentru s„n„tate ∫i protec˛ie social„, dar sunt foarte interesa˛i de profitul imediat ∫i de specula˛iile la bursa de valori.

M„ Óntreb, retoric, desigur, de ce nu se aude acum glasul doamnei Mona Musc„, Ón prezent ministrul culturii, care ne Ónduio∫a Ón campanie cu apari˛iile televizate Ón care declara c„ vorbe∫te Ón numele îm„micilor ∫i copiilor“, de a c„ror situa˛ie se ar„ta extrem de Ónduio∫at„. Dar campania a trecut ∫i ce conteaz„ c„

acum se reduc prin noua impozitare veniturile celor care o impresionau cu pu˛in Ón urm„?

Ce conteaz„ c„ acum Guvernul T„riceanu dore∫te s„ reduc„ finan˛area pentru programul de distribuire a laptelui praf, pe motiv c„ mamele, tot ele, mint, pentru c„ de fapt ele pot al„pta, dar vor s„ beneficieze de laptele praf distribuit gratuit? Pentru ce oare? BineÓn˛eles c„ tot pentru a-∫i hr„ni copiii, mai mari sau mai mici, dar domnului prim-ministru Ói este foarte greu s„ Ón˛eleag„ acest lucru.

îS„ tr„i˛i bine!“ parc„ era un slogan electoral cunoscut. Se pare, Óns„, c„ nu se referea la mame ∫i la copii, ci numai la cei instala˛i de cur‚nd Ón fotoliile ministeriale. De ce nu a˛i spus acest lucru ∫i Ón campania electoral„? De ce nu figureaz„ aceste m„suri ∫i Ón Programul de guvernare al Alian˛ei? Poate c„ cei defavoriza˛i acum ar cere dreptate ∫i ar dori s„ ∫tie adev„rul Ónainte s„ voteze.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul Petru T„rniceru.

Interven˛ia mea de ast„zi diminea˛„ este intitulat„ îFilmul «Trianon» — avangarda ofensivei maghiare de prim„var„“.

A trebuit s„ treac„ 15 ani pentru a se dovedi c„ Uniunea îVatra Rom‚neasc„“ nu a ap„rut din Ónt‚mplare! Ea a fost st‚nca de care s-a spart valul iredentismului, manifestat Ón special la T‚rgu-Mure∫ Ón decembrie 1989—martie 1990, a fost m„sura de ap„rare instinctual„ la care au recurs rom‚nii, atunci c‚nd capacitatea de ap„rare a Rom‚niei era ca ∫i inexistent„.

Controversatul film documentar maghiar îTrianon“, pe care îAntena 1“ l-a difuzat miercuri, 9 februarie a.c., este un film care confirm„ c„ v‚ntul care bate dinspre Budapesta, ca ∫i din partea U.D.M.R.-i∫tilor de la noi, nu este o inven˛ie a acelor rom‚ni care sunt acuza˛i de na˛ionalism ∫i chiar de extremism, fiindc„ denun˛„ iredentismul ∫i revizionismul. El este un film Ón care se recunosc temele propagandei revizioniste pe care Ungaria o duce Óncep‚nd cu 4 iunie 1920, adic„ de aproape 85 de ani.

Documentarul a fost realizat deosebit de recent, Ón 2004, ∫i se Óntinde de-a lungul a 15 episoade, din care nou„ ne-a fost prezentat un concentrat de dou„ ore. Oare ce con˛in celelalte 14 episoade? A fost realizat cu o subven˛ie acordat„ de c„tre statul maghiar, de 15 milioane de forin˛i, ceea ce Ónseamn„ 2,5 miliarde de lei. De∫i, chipurile, interzis, Ón Ungaria a fost v„zut p‚n„ Ón prezent de circa 300.000 de oameni, adic„ 3% din popula˛ie. Œn cur‚nd, Óns„, va fi vizionat Ón variant„ integral„ de c„tre to˛i maghiarii care urm„resc Duna TV ∫i Ón acest fel ∫i de ungurii din Rom‚nia.

De fapt, Ón Rom‚nia el a fost rulat îpe ∫est“ Ónc„ din luna noiembrie 2004, dup„ cum a declarat regizorul Koltay Gábor, la Salonta ∫i Marghita, Ón condi˛ii cvasiconspirative, fapt despre care oficialit„˛ile rom‚ne au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 aflat abia la Ónceputul anului 2005! M„ Óntreb, oare S.R.I. ce face? Nu pot s„ cred c„ domnul N„stase s„ nu fi fost informat!

Filmul are o tez„ evident„ ∫i tic„loas„ privind Ungaria care a pierdut ∫i sufletul unguresc ∫i nu se poate Ómp„ca cu aceasta. Este o provocare nenuan˛at nazist„. El are ceva caduc, ceva dep„∫it, dar fondul s„u este unul revan∫ard, v„dit iredentist, care cultiv„ nostalgia tragic„ pentru Ungaria Mare ∫i sentimentul nedrept„˛ii care li s-a f„cut ungurilor, care to˛i sunt ni∫te neÓn˛ele∫i, Ón timp ce noi ∫i ceilal˛i ar trebui s„ le ced„m teritorii, iar Uniunea European„ s„ pun„ m‚na ∫i s„ Ónve˛e limba maghiar„! Mesajul transmis printre din˛ii Óncle∫ta˛i de c„tre actorii unguri care au recitat patetic diverse poeme, realiz‚nd astfel o mare tic„lo∫ie cu texte literare, este ceva de genul c„ vor lupta f„r„ menajamente pentru teritoriile pierdute ∫i Ón special pentru Ardeal. Totodat„, sunt recitate versuri din poezia îMesaj pentru cas„“ a lui Wass Albert, persoan„ condamnat„ drept criminal de r„zboi pentru crime Ómpotriva umanit„˛ii de c„tre Tribunalul Poporului din Cluj la 13 martie 1945, din al c„rui ordin au fost uci∫i rom‚ni ∫i evrei.

Din punct de vedere al ideologiei na˛ionale rom‚ne∫ti, filmul este nociv pentru c„ a˛‚˛„ la ur„, r„zbunare Óntre na˛iuni vecine ∫i Óntre etniile conlocuitoare. Este de fapt o declara˛ie de r„zboi, o asmu˛ire a ungurilor pentru a-∫i fac„ dreptate. Degeaba a Óncercat regizorul s„ explice c„ Ungaria nu are preten˛ii teritoriale, fiindc„ Óntreg filmul proiecteaz„ ideea c„ Ungariei i s-a f„cut o nedreptate, i s-au luat dou„ treimi din teritoriu, iar copiii lor sunt nevoi˛i s„ Ónve˛e rom‚ne∫te! Deci hai s„ facem Ungaria Mare! De aceea ∫i explica˛ia pentru care nu Ónva˛„ ungurii limba rom‚n„: din cauza sindromului Trianon!

Œntr-o conferin˛„ de pres„ ulterioar„, istoricul Raffay Ernö a spus: îNu vrem teritorii, ci drepturi. Œn primul r‚nd dreptul la Ónv„˛„m‚nt. Acum doar jum„tate dintre elevii ∫i studen˛ii Óntre 6 ∫i 18 ani au posibilitatea s„ frecventeze ∫coli cu predare Ón limba matern„...“ BineÓn˛eles, Ón unit„˛i ∫colare separate! î...Apoi, universitate de stat Ón limba maghiar„“. Totodat„, Koltay a cerut doamnei ministru Mona Musc„ s„ anuleze amenzile conform Hot„r‚rii Guvernului nr. 418/2003, date celor care au proiectat filmul f„r„ aprobare. Personal, sper c„ d‚nsa nu va ceda, fiindc„ dac„ legea e lege ∫i amenda este amend„ ∫i nu poate fi negociat„, ci trebuie pl„tit„!

Nu pot s„ nu ader la remarca cuiva privind atitudinea regizorului dup„ proiectarea filmului, care nu vorbea, dup„ cum s-a observat, cu interlocutorii ∫i nici cu telespectatorii, ci se adresa, ca un veritabil agitator, maselor de unguri din Rom‚nia. Nu pot s„ fiu de acord cu opinia superficial„ a deputatului de Mure∫ Eugen Nicol„escu, care a declarat c„ tema Trianonului este artificial„ ∫i adus„ Ón actualitate îde unii care nu au ce face“, dup„ cum am o b„nuial„ c„, Ón afar„ de faptul c„ filmul aduce Ón scen„ iredenti∫ti de tipul lui Csurkó ∫i Tökés, Ón serialul de 15 episoade neprezentate se g„sesc ∫i p„rerile unor lideri marcan˛i ai U.D.M.R.

Este mai mult dec‚t clar: filmul nu este f„cut pentru Cehoslovacia sau Iugoslavia, ci pentru Rom‚nia, singurul stat na˛ional dintre ˛„rile separate din Ungaria Mare care nu s-a destr„mat. De aceea se necesit„ o vigilen˛„

deosebit„, fiindc„, incontestabil, Transilvania este ∫i trebuie s„ fie parte etern„ a Rom‚niei!

Difuzarea filmului îTrianon“ Ón Rom‚nia nu a fost Ónt‚mpl„toare, ea av‚nd un scop precis: Ón cadrul ofensivei pe care U.D.M.R.-ul o preg„te∫te pentru anul 2005, s„ se Óncerce permisivitatea partenerilor de guvernare privind depunerea unei noi ini˛iative parlamentare privind autonomia f nutului Secuiesc, Ónfiin˛area unor universit„˛i de stat Ón limba maghiar„, a unui minister al minorit„˛ilor, oficializarea limbii maghiare, c‚t ∫i o tatonare din partea politicienilor ungari, interesa˛i s„ afle op˛iunile ∫i disponibilit„˛ile noilor guvernan˛i de la Bucure∫ti Ón chestiunea maghiar„, la numai c‚teva zile dup„ vizita premierului rom‚n la Budapesta.

Domnule pre∫edinte B„sescu ∫i domnule prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, rom‚nii din Óntreaga ˛ar„ a∫teapt„ s„ vad„ cum gestiona˛i Rom‚nia! Emisiunea ne-a invitat s„ ne trezim ∫i s„ con∫tientiz„m c„ trebuie s„ ie∫im Ón lume cu argumente, pentru a impune adev„rul nostru. Proverbul rom‚nesc îApa trece, pietrele r„m‚n“, amintit ∫i Ónsu∫it Ón film, se poate parafraza: îHoarda trece, noi, rom‚nii, r„m‚nem!“

Iat„ de ce lupta dumneavoastr„ trebuie s„ Ónceap„, iar a noastr„ s„ continue!

Mul˛umesc.

Da, mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Petru T„rniceru. Va urma domnul deputat ™tefan Baban.

Domnul deputat Eugen Nicol„escu a depus la secretariat declara˛ia.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Vreau s„ v„ re˛in aten˛ia cu urm„toarea declara˛ie politic„.

De la entuziasmul generat de lozinca îS„ tr„i˛i bine!“ ∫i venirea la putere a celui care a lansat-o la sentimentul tot mai pregnant de deprimare a unei popula˛ii z„p„cite ∫i uimite Ón fa˛a valului de scumpiri ∫i taxe n-a trecut dec‚t o lun„. Eram dispus, Ón spiritul unui fair-play datorat oric„rui nou Ónceput, s„ nu abordez b‚lbele ∫i amatorismele unui Guvern nou-instalat dec‚t dup„ o perioad„ de timp.

Cele 16 m„suri de cre∫tere a fiscalit„˛ii, Ómp„r˛ite Ón trei categorii — cre∫teri de pre˛, impozite m„rite ∫i salarii Ónghe˛ate, au fost impuse Óns„ de Guvernul T„riceanu mult prea abrupt, tocmai pentru a salva generozitatea impunerii prea pu˛in g‚ndite, simulate sau exersate, a controversatei cote unice, devenit„, vizibil deja, o povar„ pentru ˛ar„, sau, ∫i mai exact, pentru unii, mum„, pentru cei mai mul˛i, cium„.

Miz‚nd pe nepriceperea majorit„˛ii oamenilor Ón probleme de inginerie financiar„, Guvernul mai ciupe∫te c‚te ceva din buzunarul angajatului, printr-un slalom prin legisla˛ie, ned‚nd acolo unde trebuie dat ∫i lu‚nd de unde nu trebuie luat. M„sura de a reduce impozitul la 16% este, clar, lipsit„ de realism. Promisiunea c„ se va st‚rpi evaziunea fiscal„ este, de asemenea, o simpl„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 laud„. Alian˛a D.A. a strigat mult Ón campania de alegeri, dar se vede c„ nu a ∫tiut ce spune.

Œntre timp, printre circul politic ∫i identific„ri de noi biruri pentru popula˛ie, se agit„ patetic, dar cu iz de biruin˛„ sloganul promisiunii Óndeplinite, f„r„ a se mai da explica˛ii de ce rom‚nii trebuie s„ pl„teasc„ a∫a de scump reducerea impozitelor la 16%, de care, Ón fond, beneficiaz„ din plin doar o m‚n„ de avu˛i.

Asist„m la o cavalcad„ a m„ririlor de pre˛uri f„r„ nici o justificare, a costurilor Ónglobate Ón produs sau serviciu. Chiar dac„ dup„ cinci, ∫ase luni se ajunge la concluzia e∫ecului acestui mod de impozitare ∫i se revine la unul gradual, popula˛ia a mai s„r„cit un pic, taxele nu-∫i mai revin Ón veci, iar c‚∫tigul unui astfel de experiment nu se va Óntrez„ri dec‚t acolo unde ∫i p‚n„ acum tot c‚∫tig se chema c„ este.

Impresia produs„ de actuala guvernare este de dezordine ∫i haos. Mini∫trii nu cunosc despre ce este vorba Ón lumea real„. A∫a se Ónt‚mpl„ c‚nd la Ministrul Finan˛elor ajunge un ziarist, iar la justi˛ie un activist pentru drepturile omului. ™i, pentru c„ B„sescu promite deja alegeri anticipate, te Óntrebi dac„ nu cumva Guvernul T„riceanu este deja istorie, instalat doar pentru impopulara cot„ de 16% ∫i semnarea preader„rii cu Uniunea European„.

Œn campania electoral„, pre∫edintele B„sescu i-a convins pe majoritatea rom‚nilor s„-l aleag„ cu sloganul îS„ tr„i˛i bine!“. Dup„ scurt„ vreme afl„m chiar de la pre∫edinte c„ nu vom tr„i bine. B„sescu este un om iute la fire ∫i Ónc„p„˛‚nat, dar at‚ta nu este suficient s„ conduci o ˛ar„. B„sescu dovede∫te c„ nu este Óndeajuns de preg„tit s„ fie pre∫edinte.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban. Va urma domnul Eugen Bejinariu.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îCongres nou cu haine vechi“.

A∫teptat cu mult interes at‚t de opinia public„, dar ∫i de propriii membri, Congresul P.N.L.-ului de la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute nu a adus nimic nou pe scena politicii rom‚ne∫ti. Dup„ 15 ani de democra˛ie suntem Ón continuare subjuga˛i celor 50 de ani de totalitarism, fenomen care se manifest„ Ón via˛a intern„ a fiec„rui partid ap„rut dup„ evenimentele din decembrie 1989.

Revenind la Congresul P.N.L. ∫i f„c‚nd o prim„ analiz„ la rece nu putem s„ trecem cu vederea faptul c„, de∫i ∫i-a propus s„ rezolve foarte multe probleme at‚t interne, c‚t ∫i cele referitoare la fuziunea cu P.D., totul a fost prezentat ca un film deja reluat pe mai multe posturi de televiziune, chiar ∫i pentru membrii fideli ai acestui partid.

Prima zi s-a desf„∫urat sub semnul amabilit„˛ilor na˛ionale ∫i interna˛ionale, referindu-ne astfel at‚t la participan˛ii altor forma˛iuni politice, care au fost invita˛i pentru a demonstra Ónc„ o dat„ unitatea ∫i comuniunea

de interese ∫i doctrine a actualului e∫ichier politic, dar ∫i la reprezentan˛ii de seam„ ai liberalilor din Parlamentul European. Dup„ perioada amabilit„˛ilor, a urmat un respiro, plictiseal„ Ón adev„ratul sens al cuv‚ntului, dar, Ón acela∫i timp, ∫i un mod pl„cut de a degusta preparatele de la bufetul de pe hol sau de a citi presa din acea zi. Cel care a reu∫it s„ mai dezmor˛easc„ asisten˛a a fost fostul lider al P.N.L., Theodor Stolojan, care a prezentat activitatea partidului pe perioada c‚t ∫i-a exercitat mandatul de pre∫edinte.

Singurele persoane care au f„cut not„ discordant„ cu blazarea ∫i nep„sarea participan˛ilor la Congres, dar care Ón acela∫i timp ∫i-au atras ∫i oprobriul unor colegi de partid, au fost doar domnii Crin Antonescu, Valeriu Stoica ∫i Viorel Cataram„.

Dup„ spusele celui care a fost ales ca pre∫edinte al partidului, au fost nemul˛umirile unor persoane care nu s-au reg„sit Ón primul e∫alon al forma˛iunii politice, adic„, mai pe Ón˛elesul tuturor, a fost doar o furtun„ Óntr-un pahar cu ap„.

Cea de-a doua zi a fost ziua aprob„rilor, f„r„ comentarii ∫i Ómpotriviri, ale conducerii partidului pentru urm„toarea perioad„.

Scurta radiografie a congresului unui partid ce se proclam„ prin nume ∫i statut ca fiind liberal arat„ de fapt problema major„ cu care se confrunt„ ∫i aceast„ forma˛iune politic„: lipsa democra˛iei autentice. Œn ultimii patru ani membrii marcan˛i ai P.N.L.-ului au criticat structura rigid„ ∫i nedemocratic„ a fostului partid de guvern„m‚nt, P.S.D., pentru ca Ón aceste momente s„ foloseasc„ acelea∫i practici. Suntem cu to˛ii de acord c„ to˛i membrii trebuie s„ se supun„ unei discipline de partid, dar s„ voteze la comand„ ∫i pe band„ rulant„ propunerile f„cute de pre∫edinte ∫i, Ón acela∫i timp, premier nu are sens pentru un partid care, dup„ cum spuneam, se autocaracterizeaz„ ∫i european, dar ∫i liberal Ón acela∫i timp. Nu cred c„ membrii acestui partid, veni˛i de la sute de kilometri distan˛„, s-au a∫teptat la un asemenea simulacru de congres.

Dar, dac„ la fel dori˛i s„ guverna˛i, dup„ cum a˛i organizat acest congres, cred c„ nu ave˛i prea mult timp la dispozi˛ie. Deja, la nivelul Óntregii ˛„ri este un adev„rat haos, ca urmare a vidului de putere pe care l-a˛i creat prin demisiile ∫efilor de institu˛ii sau, mai degrab„, prin numirea unora ∫i mai incompeten˛i ∫i mai blaza˛i dec‚t anteriorii, dar care sunt perfect con∫tien˛i c„ at‚ta timp c‚t stau Ón func˛iile de conducere ar trebui s„ se realizeze pentru cel pu˛in zece ani at‚t ei, c‚t ∫i neamurile de a în“-a spi˛„.

Œn aceste condi˛ii, a∫a cum a fost ales, Comitetul Executiv al P.N.L., care cuprinde persoane ce au ∫i func˛ii de partid, dar ∫i de stat, nu va fi mare mirarea c‚nd v„ ve˛i confrunta cu nemul˛umiri at‚t Ón s‚nul partidului, dar ∫i Ón r‚ndul cet„˛enilor. ™i primele dintre ele s-au Ónregistrat la primul Congres de dup„ alegeri. Cele ale popula˛iei sigur nu vor a∫tepta prea mult! V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc

Dau cuv‚ntul domnului deputat Eugen Bejinariu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 Va urma doamna Leonida Lari-Iorga. Domnul Giurgiu Mircia este, da? Da.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Bun„ diminea˛a!

Am intitulat prima mea declara˛ie politic„ îUn Ónceput de guvernare nedemocratic„“, titlu semnificativ pentru realit„˛ile noastre politice actuale.

La 15 ani de la Revolu˛ia din Decembrie 1989 ∫i la dou„ luni de la instalarea noii puteri, Partidul Social Democrat constat„ cu Óngrijorare c„ democra˛ia Ón Rom‚nia cap„t„ forme ∫i exprim„ri cel pu˛in derutante, dac„ nu chiar nedemocratice. Œn sus˛inerea afirma˛iei noastre prezent„m doar patru realit„˛i, pentru a ne Óncadra Ón timpul afectat unei declara˛ii politice, cu dreptul de a reveni.

Prima realitate prive∫te Óncercarea coali˛iei guvernamentale de a schimba pre∫edin˛ii celor dou„ Camere ale Parlamentului, personalit„˛i politice din P.S.D. alese democratic pentru aceste demnit„˛i de patru ani. Sunt greu de g„sit precedente de acest fel la noi sau Ón Europa.

A schimba reglement„ri, legi ∫i cutume pentru ca apoi s„ po˛i schimba oamenii din opozi˛ie nu mai este nici democratic, nici moralitate politic„ ∫i nici respect pentru realit„˛i politice normal Óntemeiate. Prin aceste demersuri s-ar deschide calea spre legea bunului-plac, spre abuzuri ∫i spre cre∫terea neÓncrederii electoratului Ón clasa politic„.

P.S.D.+P.U.R. a c‚∫tigat alegerile parlamentare, iar Alian˛a P.N.L.-P.D. a c‚∫tigat la limit„ alegerile preziden˛iale. Prin construirea a tot felul de negocieri politice la limit„ s-au c‚∫tigat de c„tre Alian˛a P.N.L.-P.D. ∫i cele generale. Unde mai este acum respectul Alian˛ei D.A. fa˛„ de popor, Óndemnat at‚t de insistent îS„ tr„iasc„ bine!“, Ón spirit de adev„r ∫i dreptate?

A doua realitate se desf„∫oar„ Ón jude˛e. Directorii institu˛iilor deconcentrate ale statului din jude˛ul Suceava, pe r‚nd ∫i Ón modalit„˛i diferite, sunt sco∫i din aceste func˛ii, multe fiind ocupate prin concurs.

Cine oare poate crede c„ 18 servicii descentralizate din jude˛ul nostru au fost conduse timp de patru ani de oameni f„r„ competen˛„ ∫i autoritatea necesar„?

Sunt Ón aten˛ia noilor autorit„˛i administrative directori de licee ∫i ∫coli, manageri ai institu˛iilor de cultur„ ∫i cercetare etc., cu apartenen˛„ politic„ la P.S.D., ceea ce a indus Ón aceste institu˛ii deruta, neÓncrederea ∫i a∫teptarea. Observa˛iile ∫i repro∫urile, acuza˛iile ∫i amenin˛„rile sunt modalit„˛i de comunicare cu oamenii care sunt membri P.S.D. sau au simpatizat cu forma˛iunea noastr„ politic„. Este o stare construit„ Ón multe unit„˛i administrativ-teritoriale ∫i care se exprim„ agresiv, nedemocratic ∫i cu intoleran˛„ politic„.

Toate acestea ne amintesc de guvernarea C.D.R. din mandatul 1997—2000 ∫i care, Ón multe privin˛e, se repet„ cu insisten˛„.

Domnilor guvernan˛i, v„ solicit„m s„ analiza˛i cu respect aceste realit„˛i ∫i s„ trece˛i la conducerea democratic„, realist„ ∫i prospectiv„ a Rom‚niei. Mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul doamnei Leonida Lari-Iorga. Va urma domnul Mircia Giurgiu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Aveam c‚ndva ∫i eu un frate, Leonard, care a fost iradiat Ón armata sovietic„. S-a stins la v‚rsta de numai 24 de ani. Pe vremea aceea, prin anii ’70, tinerii no∫tri rom‚ni din Basarabia Ó∫i f„ceau slujba pe teritoriul fostului imperiu al r„ului, U.R.S.S. Fie din nechibzuin˛„ sau pentru c„ avea caracter, a spus de la obraz, Ón chiar s‚nul imperiului, c„ nu exist„ limb„ moldoveneasc„, c„ limba nu se face dup„ zone geografice, altfel ar trebui s„ avem prea multe limbi, olteneasc„, b„n„˛ean„, bucovinean„, ardeleneasc„. Or, noi, rom‚nii, avem o singur„ limb„: limba rom‚n„.

De ce am Ónceput cu toate acestea? Œntotdeauna c‚nd vine Ón lume un profet, un poet, un preot, un soldat, chiar un om simplu, dar bun, for˛ele r„ului se agit„. For˛elor r„ului nu le plac profe˛ii, poe˛ii, preo˛ii, nici chiar oamenii simpli, care cred Ón divinitate.

A∫adar, profe˛ii, preo˛ii, poe˛ii, solda˛ii, toate aceste magistre figuri au un rol considerabil Ón via˛a unui neam, Ón genere, Ón via˛a lumii. Mi-au produs un val de sil„ domnii, dac„ le pot zice domni, Ivanciuc ∫i Dinescu, pe c‚nd debitau la diverse posturi de televiziune mizerii la adresa domnului senator Corneliu Vadim Tudor. Am prev„zut c„ se va ajunge la a∫a ceva, dat fiind c„ Vadim spune de la obraz despre sechelele ˛„rii noastre ∫i ale altor ˛„ri. Adic„ are caracter. Iar caracter Ónseamn„ curajul de a spune adev„rul, c‚nd al˛ii se tem.

De c‚nd Rom‚nia este Óntr-un mare dezastru, de c‚nd lumea moare pur ∫i simplu de foame, iat„ c„ se mut„ accentele de la problemele grave ale rom‚nilor pe umerii unui poet, Corneliu Vadim Tudor. El e îvinovat“ c„ se scumpesc gazele naturale, curentul electric, energia termic„, telefonia, mai cresc pre˛urile la benzin„, motorin„, p„cur„, c„ pleac„ tinerii no∫tri din ˛ar„, c„ ne mor copiii Ónainte de a se na∫te.

Acum, Ón Rom‚nia, s-a r„rit tagma profe˛ilor, s-au ascuns ∫i ei Ón mun˛i sau Ón sine, la fel ∫i adev„ra˛ii preo˛i, se ascund ∫i ei pe unde pot, neav‚nd leg„turi cu puterea lumeasc„. Acum, Ón Rom‚nia, s-au r„rit ∫i solda˛ii, au fost ra∫i pe capete. Au mai r„mas poe˛ii. Ei poart„ acum pe umeri ∫i povara profe˛ilor, ∫i a preo˛ilor, ∫i a solda˛ilor, ei mai ap„r„ chinuitul neam rom‚nesc.

Unul dintre ace∫ti poe˛i este Corneliu Vadim Tudor ∫i are o misiune grea: s„ lupte pe frontul nimicniciei omene∫ti Óntru ap„rarea unor idealuri de mult pierdute de al˛ii. Nu era greu de intuit ∫i faptul c„ Vadim va fi atacat, Óns„ nu chiar Ón modul acesta cumplit. Ni∫te chestii aberante: preacurvie, homosexualism, pedofilie, zoofilie etc. BineÓn˛eles, atacurile au fost organizate Óntr-un ritm concertat: din ziarul antina˛ional îAcademia Ca˛avencu“, urmat mai apoi de îEvenimentul zilei“.

Unul dintre exponen˛ii acestei îAcademii Ca˛avencu“ — se numea Ivanciuc — a Óntrecut orice m„sur„ ∫i, Ón loc s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 caute b‚rna din ochii lui, precum cum spune Biblia, caut„ paiul din ochii altora.

Sunt dou„ spirite pe p„m‚nt care se ocup„ de oameni ∫i-i ajut„ sau Ói distrug: spiritul divin ∫i spiritul diabolic. S-a ajuns Óns„ la aceea c„ a∫a-zisul poetfermier, Mircea Dinescu, care a avut ni∫te rela˛ii mai speciale pe ruta Bucure∫ti—Moscova—Chi∫in„u ∫i iar Bucure∫ti, de la care ne-a r„mas numai o fraz„ poetic„, îMoartea cite∫te ziarul“, vine s„ dea lec˛ii de moral„ domnului senator Corneliu Vadim Tudor. C„, adic„, Corneliu Vadim Tudor a iubit ∫i el ni∫te femei Ón via˛a sa. Ei, ∫i dac„ le-a iubit, care e treaba? Era un t‚n„r neÓnsurat, neangajat Ón chestiuni de familie. De altfel, chiar îEvenimentul zilei“ de ast„zi, 15 februarie 2005, recunoa∫te c„ problema cu Anita Barton este o problem„ fals„. Œns„∫i sora acestei Anita Barton, doamna Corina Barton, scrie negru pe alb: îEste imposibil ca Anita s„ fi avut vreo rela˛ie cu Vadim Tudor sau cu Eugen Barbu Ón acea perioad„, pentru c„ tata era bun prieten cu Eugen Barbu ∫i so˛ia acestuia.“

Eu personal n-am nimic Ómpotriva iubirii. Las„ oamenii s„ se iubeasc„! Dar sunt cu tot sufletul Ómpotriva urii. E normal pentru o societate s„n„toas„ ca numele unui lider politic ∫i a unui poet de notorietate s„ fie t‚r‚t Ón halul acesta Ón mocirl„?!

Actualmente, ∫i din interior, ∫i de peste hotare, se vrea lichidarea, nu pur ∫i simplu moral„, ∫i chiar fizic„, a unor st‚lpi de lumin„ ai patriotismului rom‚nesc, iar Corneliu Vadim Tudor, oric‚t de puternic ar fi, dar Óncol˛it din toate p„r˛ile, are nevoie de sprijin din partea celor care Ómp„rt„∫esc acelea∫i idealuri privind trecutul, prezentul ∫i viitorul na˛iunii rom‚ne.

Nu au dreptul nici Ivanciuc, nici Dinescu, nici Patapievici, nici al˛ii ca ei, care detest„ tot ce mai sufl„ rom‚ne∫te Ón ˛ara asta ∫i fac uneori servicii str„inilor, s„ dea tuturor lec˛ii de atitudine civic„ ∫i politic„. Aceste permanent atacuri asupra domnului senator Corneliu Vadim Tudor adeveresc proverbul c„ înumai Ón pomul cu roade se d„ cu b‚ta“.

Œn Óncheiere, a∫ spune oamenilor b‚ntui˛i de for˛ele r„ului: da’ mai l„sa˛i-l Ón pace pe Corneliu Vadim Tudor, s„-∫i Óncheie destinul de creator ∫i de om al cet„˛ii! Nu c„uta˛i r„ul acolo unde nu este, c„uta˛i-l acolo unde este! ™i s„ mai fie con∫tien˛i ace∫ti oameni ai r„ului de faptul c„ Dumnezeu, pe ai s„i, Ói ap„r„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Mircia Giurgiu. Va urma domnul Vasile Soporan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am preg„tit o declara˛ie politic„ referitoare la majorarea pre˛urilor, dar, din cauza faptului c„ sunt r„cit, o s-o am‚n pe ∫edin˛a urm„toare. O s„ fac un scurt rezumat ∫i am s„ spun c„ Guvernul, prin majorarea continu„ a pre˛urilor, nu face altceva dec‚t s„ loveasc„ popula˛ia defavorizat„, ∫i aici m„ refer la ∫omeri, la acei salaria˛i cu venitul minim pe economie, care sunt peste

un milion Ón Rom‚nia, la pensionari, care dup„ o via˛„ de munc„ sunt nevoi˛i s„-∫i v‚nd„ din agoniseala lor pentru a putea s„ tr„iasc„ la limita subzisten˛ei, ∫i la tineri care, dup„ ce se preg„tesc Ón facult„˛i, foarte greu... sau le e chiar imposibil s„-∫i g„seasc„ un loc de munc„, pentru a-∫i putea Óntemeia o familie ∫i pentru a-∫i construi o cas„.

A∫adar, Guvernul trebuie s„ se g‚ndeasc„, Ónainte de a lua asemenea m„suri, la impactul pe care Ól are asupra popula˛iei ∫i la limita de suportabilitate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu pentru concizie. Dau cuv‚ntul domnului Vasile Soporan. Va urma doamna Lia Olgu˛a Vasilescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Doresc s„ prezint o declara˛ie politic„ intitulat„ îPia˛a de capital ∫i m„surile guvernamentale“.

Evenimentele care au avut loc Ón pia˛a de capital Ón s„pt„m‚na 7—11 februarie, care au cunoscut un v‚rf Ón data de 9 februarie, au bulversat nu doar tranzac˛iile la bursa de valori, ci ∫i preocup„rile curente ale milioanelor de rom‚ni investitori ∫i neinvestitori Ón ac˛iuni.

Spunem, pentru a auzi ∫i domnul Ionu˛ Popescu, ministrul finan˛elor, pretins mare juc„tor la burs„, c„ bursa de valori este nu numai pia˛a central„ a tranzac˛iilor cu titluri de valoare, ci ∫i un barometru foarte sensibil al activit„˛ii economice dintr-o ˛ar„. Mai mult, evolu˛ia bursei monitorizeaz„, f„r„ s„-∫i propun„, starea de spirit a popula˛iei unei ˛„ri, confirm‚nd calitatea deciziilor politice cu impact mai mult sau mai pu˛in economic.

Or, ceea ce s-a Ónt‚mplat mar˛i la burs„, c‚nd indicii bursieri, adic„ nivelul mediu al pre˛urilor, au sc„zut la un moment dat cu 10%, reprezint„ un fapt grav, iar dup„ unii o dovad„ suplimentar„ a vriei Ón care a intrat foarte timpuriu Guvernul Alian˛ei Ómpotriva poporului rom‚n.

La baza pr„bu∫irii bursei ∫i a Óncrederii unei bune p„r˛i a investitorilor str„ini nu st„ doar comunicatul prin care se anun˛„ intempestiv trecerea de la cota de impozitare a c‚∫tigurilor de capital de la 1% la 10%, ci modul confuz de redare a modalit„˛ii de aplicare a impozitului de 10%.

Dac„ avem Ón vedere suita de interven˛ii iresponsabile Ón problematica pie˛ei de capital, cu referire la pragul de˛inerilor de ac˛iuni la SIF, la cota de impozitare a dividendelor cuvenite pe anul 2004 etc., atunci ajungem la o singur„ concluzie: s-a preg„tit terenul, sensibiliz‚nd treptat investitorii, pentru o manipulare inadmisibil„ a pie˛ei.

Potrivit Legii nr. 297/2004, art. 244 alin. 5 lit. c), îdiseminarea de informa˛ii prin mass-media sau prin orice alt„ modalitate, care d„ sau ar putea s„ dea semnale false sau care induc Ón eroare asupra instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor ∫i ∫tirilor false sau care induc Ón eroare (...) reprezint„ manipulare de pia˛„.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 Manipularea pie˛ei este cea mai grav„ infrac˛iune de pe pia˛a bursier„, deoarece semnalele false date astfel denatureaz„ raportul corect dintre cerere ∫i ofert„, influen˛‚nd pre˛ul Ón mod dirijat, Ón scop de Ón∫el„ciune, ilegal ∫i fraudulos.

Caracterul infrac˛ional al deciziilor ministrului de finan˛e dob‚nde∫te un accent agravant, fiindc„ au fost f„cute Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Cum explic„ Domnia sa v‚nz„rile masive de ac˛iuni la pre˛uri ridicate din zilele premerg„toare emiterii comunicatului confuz privind trecerea la noua treapt„ de impozitare a c‚∫tigurilor de capital, urmate a doua ∫i a treia zi de r„scump„r„ri masive la pre˛uri mici?

Œi era greu domnului ministru s„ precizeze Ón comunicat c„ se vor impozita cu 10%, Ón loc de 1%, numai diferen˛ele pozitive rezultate Óntre pre˛ul de cump„rare ∫i pre˛ul de v‚nzare? Dac„ f„cea acest lucru, bursa nu era bulversat„ de cei care au v‚ndut, fiindc„ au Ón˛eles din comunicat c„ se va impozita Óntreaga sum„ ob˛inut„ din v‚nzarea ac˛iunilor.

Amatorismul ∫i baleiajul verbal exersat Ón fa˛a oricui dore∫te s„ Ónregistreze ∫i s„ difuzeze extrase din g‚ndirea profund neeconomic„ sau mai degrab„ antieconomic„ a domnului ministru de finan˛e produc Ón economie pagube comparabile cu cele Ónregistrate recent Ón ˛„rile din sudul Asiei.

Av‚nd Ón vedere toate acestea, solicit Camerei Deputa˛ilor constituirea unei comisii de anchet„ care s„ verifice modul Ón care barone˛ii specula˛iilor financiare, stimula˛i ∫i Óncuraja˛i de comportamentul ministrului de finan˛e, au dob‚ndit avantaje clare, concretizate, dup„ spusele unora, la nivelul bugetului Camerei Deputa˛ilor pe o Óntreag„ legislatur„.

M„ Óntreb: C„lin Popescu-T„riceanu, Ionu˛ Popescu, Adriean Videanu, Ón calitatea de juc„tori la burs„, au realizat plusuri Ón aceast„ perioad„?

A∫tept„m ca primul-ministru, Ón baza angajamentelor campaniei electorale ∫i a celor din neconsistentul Program de guvernare, s„-∫i precizeze un punct de vedere referitor la presta˛ia ministrului de finan˛e ∫i s„ prezinte Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor m„surile pe care preconizeaz„ a le lua pentru prevenirea apari˛iei unor asemenea situa˛ii. Demiterea, cred, poate fi una dintre m„surile pe care le poate lua.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

O invit la microfon pe doamna Lia Olgu˛a Vasilescu. Va urma domnul Vasile Mocanu.

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la o organiza˛ie nonguvernamental„ a minorit„˛ilor care prime∫te de la bugetul statului rom‚n, pe care Ól aliment„m noi to˛i, o cincime din fondurile destinate cet„˛enilor rom‚ni de alt„ etnie. P‚n„ aici totul este Ón regul„. Chiar ∫i noi, extremi∫tii de la P.R.M., suntem de acord ca minorit„˛ile s„ fie sponsorizate din buzunarul

nostru, ca s„ se poat„ exprima mai bine ∫i s„ ne vad„ mai frumo∫i.

Statul rom‚n, cel mai democratic cu putin˛„, pentru c„ nu exist„ altul Ón lume care s„ aib„ 18 minorit„˛i reprezentate Ón Parlament ∫i vreo c‚˛iva unguri prin Guvern, care le-a permis minorit„˛ilor s„ se manifeste, a∫adar, plenar, s„ se exprime, s„ fie discriminate pozitiv, adic„ s„ aib„ mai multe drepturi dec‚t majoritatea, s„ primeasc„ bani de la bugetul statului, care nu-∫i permite s„ hr„neasc„ pensionarii, s„ le dea burse mai mari studen˛ilor eminen˛i, s„ Ónzestreze armata ∫i poli˛ia, s„ le creasc„ salariile medicilor ∫i profesorilor, s„ sus˛in„ agricultorii, d„ mai mul˛i bani minorit„˛ilor.

Acest stat, at‚t de blamat pe plan interna˛ional de unii, acord„ unei funda˛ii numite îComunitas“ nu mai pu˛in de 58,5 miliarde lei. Este prea pu˛in? Dar dac„ a˛i afla c„ ace∫ti bani se Óncaseaz„ ilegal, pentru c„ funda˛ia îComunitas“ este sponsorul principal al U.D.M.R., adic„ al unui partid politic, care prime∫te ∫i alte fonduri de la stat tocmai pentru c„ se declar„ partid politic?!

De fapt, U.D.M.R. nu este un partid politic, pentru c„ nu este Ónregistrat ca atare la Tribunalul Bucure∫ti, pentru c„ nu a vrut s„ o fac„. A vrut s„ fie o organiza˛ie nonguvernamental„ ∫i s„ mai primeasc„ bani de la stat ca O.N.G.

™i atunci ne punem Óntrebarea legitim„: de ce prime∫te ace∫ti bani de la bugetul Rom‚niei ca partid politic ∫i Ón conformitate cu ce lege? De ce peste tot, Ón bro∫urile U.D.M.R., apare ca o organiza˛ie nonguvernamental„, care se afl„ Ón Guvernul Rom‚niei, av‚nd Ón vedere c„ are un vicepremier ∫i c‚˛iva mini∫tri? De ce suge la dou„ ˛‚˛e ∫i ia bani ∫i ca O.N.G., dar ∫i ca partid aflat la guvernare, de la statul rom‚n? Simplu: pentru c„ suntem condu∫i de un guvern de incompeten˛i. Asta ca s„ nu le spunem ho˛i, pentru c„ numai ni∫te ho˛i ar accepta ca ˛ara noastr„ s„ fie jefuit„ la drumul mare ∫i s„ nu se ia m„suri de c„tre indivizi care nu sesizeaz„ frauda ∫i ridicolul situa˛iei.

Œn calitate de deputat al Rom‚niei, dar mai ales de cet„˛ean interesat de modul Ón care se cheltuie∫te banul public, fac apel la toate institu˛iile statului abilitate s„ dema∫te ∫i s„ pedepseasc„ aceast„ fraud„ colosal„ s„ se autosesizeze.

C‚te milioane de dolari au b„gat Ón te∫chereaua proprie ace∫ti ∫mechera∫i, care-∫i zic nonguvernamentali, dar ne guverneaz„ de 15 ani?

C‚te pensii s-ar fi putut pl„ti cu aceste fonduri? C‚te locuin˛e pentru tineri s-ar putea construi? C‚te burse studen˛e∫ti, c‚te procente Ón plus la salariile medicilor ∫i profesorilor?

Traian B„sescu a promis c„ stopeaz„ corup˛ia ∫i c„ Ói pedepse∫te pe gangsteri. S„ Ónceap„ cu ho˛ii din Guvernul Rom‚niei!

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Vasile Mocanu. Va urma doamna Monalisa G„leteanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îDe ce ˛„ranii au votat Partidul Social Democrat?“

A guverna ar trebui s„ Ónsemne Óntotdeauna a guverna bine. Noi, cei din Partidul Social Democrat, am reu∫it s„ facem acest lucru Ón mandatul care s-a Óncheiat.

Cu doi ani Ónaintea ader„rii la Uniunea European„, Rom‚nia se poate l„uda cu rezultate remarcabile ob˛inute Ón toate zonele societ„˛ii, gra˛ie unei guvern„ri eficiente. Chiar dac„ am pierdut puterea, nu am pierdut totul. De exemplu, alegerile parlamentare. ™i, cel mai important, n-am pierdut Óncrederea electoratului. Dimpotriv„!

V-a˛i Óntrebat de ce ˛„ranii au votat cu Partidul Social Democrat? Evident, pentru c„ au fost mul˛umi˛i de ceea ce am f„cut Ón agricultur„. Anii 2001—2004 au reprezentat perioada Ónscrierii acestei ramuri pe calea moderniz„rii ∫i adopt„rii la cerin˛ele pie˛ei.

Toate m„surile privind exploata˛iile agricole au urm„rit sprijinirea organiz„rii de exploata˛ii performante ∫i cre∫terea dimensiunii acestora prin asociere, arendare, concesiune, v‚nzare ∫i cump„rare. Urmare a politicii de favorizare a concentr„rii exploata˛iilor agricole, acum o suprafa˛„ de 6,2 milioane hectare este exploatat„ Ón forme asociative Ón 111.426 exploata˛ii, din care 15.682 exploata˛ii comerciale. ™i, Ón prezent, 96% din suprafa˛a agricol„ este Ón proprietate privat„, iar 97,3% din valoarea produc˛iei agricole ∫i a serviciilor pentru agricultur„ se realizeaz„ Ón sectorul privat.

De asemenea, am Óncheiat privatizarea societ„˛ilor agricole de c„tre Agen˛ia Domeniilor Statului. Au fost predate comisiilor locale 587.000 hectare. Au fost concesionate ∫i arendate Ón asociere 605.000 hectare.

Am finalizat privatizarea industriei alimentare. Foarte important, Ón mediul rural se afl„ 65% din cele 14.500 societ„˛i comerciale din industria alimentar„.

Am redresat sectorul zootehnic, care cunoa∫te dup„ mul˛i ani sporuri importante de produc˛ie, respectiv 4,1% Ón 2003 ∫i peste 7% Ón 2004.

Pentru c„ am fost un Guvern social-democrat, sprijinul dat agriculturii s-a Óntemeiat pe o nou„ concep˛ie privind sus˛inerea agriculturii pe baz„ de programe sectoriale. Numai Ón ultimii 4 ani am acordat pentru sus˛inerea agriculturii peste 85.000 miliarde de lei.

Am pus Ón aplicare un program de Ómbun„t„˛iri funciare, Ón scopul combaterii secetei, a eroziunii solului, a inunda˛iilor, ˛in‚nd seama de protec˛ia mediului, astfel Ónc‚t s„ se diminueze suprafe˛ele agricole aflate sub influen˛a direct„ a factorilor climaterici. Œn 2003, gradul de utilizare a suprafe˛elor pentru irigat s-a ridicat la 18,5% fa˛„ de 7% Ón anul 2000.

Drept urmare, produc˛ia agricol„ este Ón prezent cu 31,9% mai mare dec‚t Ón anul 2000. ™i am fi continuat cu rezultate foarte bune Ón agricultur„ dac„ r„m‚neam la guvernare. Programul nostru de guvernare prevedea pentru urm„torii ani finalizarea reformei propriet„˛ii funciare ∫i formarea clasei de mijloc Ón mediul rural. Am fi continuat eforturile de transformare a gospod„riei ˛„r„ne∫ti Ón ferme agricole familiale, cu caracter

comercial, ∫i am fi alocat Ón continuare, Ón mod eficient, resursele bugetare pentru sprijinirea produc„torilor. Am fi sprijinit valorificarea produc˛iei agricole prin m„suri de pia˛„ ∫i am fi Óncheiat reforma institu˛ional„ din mediul rural. Folosind judicios fondurile europene, am fi dezvoltat Ón continuare infrastructura de la sate, apropiind tot mai mult micile localit„˛i rom‚ne∫ti de modelele europene.

Œn decembrie 2004 noul Guvern a preluat de la Partidul Social Democrat ∫tafeta unei dezvolt„ri durabile a agriculturii. Nu o pierde˛i pe drum! Nu v„ Óntoarce˛i din drum! Nu uita˛i de Rom‚nia profund„! Nu dezam„gi˛i niciodat„ electoratul din mediul rural! Dac„ nu sunte˛i Ón stare de performan˛„, l„sa˛i-i pe cei mai buni ca dumneavoastr„ s„ conduc„ Rom‚nia, pentru c„ noi am ar„tat deja c„ a guverna Ónseamn„ a guverna bine. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

O invit la microfon pe doamna Monalisa G„leteanu.

Va urma domnul Alexandru ™tiuc„, dup„ care mai avem un singur Ónscris pe list„, ∫i am dep„∫it ora, dar v„d c„ suntem l„sa˛i Ón pace.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are un titlu sub forma unei Óntreb„ri retorice: îCine dore∫te destabilizarea sistemului de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc ∫i de ce?“

Au trecut deja dou„ luni de c‚nd noua putere a preluat conducerea ˛„rii ∫i popula˛ia Ónc„ mai a∫teapt„ transpunerea Ón via˛a real„ a tuturor promisiunilor f„cute de actualii guvernan˛i ∫i a viselor pe care ∫i le-a cl„dit Ón timpul campaniei electorale. Mul˛i dintre cei care ∫i-au dat votul de Óncredere pentru partidele aflate acum la putere au Ónceput deja s„ resimt„ pe propria piele efectele negative ale actualei guvern„ri.

O categorie socioprofesional„ care ∫i-a pus mari speran˛e Ón promisiunile Alian˛ei D.A. ∫i care a votat aceast„ forma˛iune politic„ la alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale o reprezint„ cadrele didactice: educatori, Ónv„˛„tori ∫i profesori, care au votat actuala putere cu g‚ndul la salarii mai mari, cu g‚ndul la mai multe locuri de munc„ ∫i la condi˛ii mai bune Ón ∫coli ∫i universit„˛i.

Nu mic„ le-a fost mirarea colegilor mei, cadre didactice din toat„ ˛ara, afl‚nd de la domnul prim-ministru T„riceanu c„ ei, d„sc„limea rom‚n„, reprezint„ tagma jefuitorilor, cea mai evazionist„ tagm„ a societ„˛ii ∫i c„ trebuie s„-∫i declare de urgen˛„ marile venituri dob‚ndite din medita˛ii ∫i consulta˛ii ∫i s„ pl„teasc„ impozitele aferente.

Alt„ surpriz„, poate ∫i mai nea∫teptat„, vine acum pentru profesori din partea ministrului educa˛iei, care, Ón loc s„ le acorde major„rile salariale promise, le propune profesorilor m„rirea normei didactice, arunc‚nd Ón felul acesta Ón aer Óntreg sistemul rom‚nesc de Ónv„˛„m‚nt.

Federa˛iile sindicale din Ónv„˛„m‚nt au luat deja atitudine fa˛„ de amenin˛„rile f„cute de actualul Guvern asupra stabilit„˛ii sistemului de Ónv„˛„m‚nt, un domeniu pe c‚t de sensibil, pe at‚t de important al societ„˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 noastre, ∫i au anun˛at declan∫area unor manifest„ri de protest, care ar putea s„ conduc„ la grev„ general„ pe parcursul lunii martie.

Ca membr„ a Parlamentului Rom‚niei voi sus˛ine Óntotdeauna respectarea legilor ˛„rii de c„tre to˛i cet„˛enii, inclusiv de c„tre cadrele didactice, ∫i, dac„ este cazul, ace∫tia s„-∫i pl„teasc„ impozitele pentru dob‚ndirea veniturilor suplimentare. Dar, ca profesor ∫i ca membru al Comisiei de Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport din Camera Deputa˛ilor, nu pot s„ nu m„ al„tur Óngrijor„rii generale a tuturor cadrelor didactice, at‚t din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, c‚t ∫i din cel universitar, fa˛„ de a∫a-zisele m„suri de reform„ anun˛ate de actualul Guvern. ™i s„ nu m„ Óntreb cine ∫i de ce dore∫te bulversarea sistemului rom‚nesc de Ónv„˛„m‚nt!

Œn timp ce alte state ale lumii contemporane consider„ ∫i chiar trateaz„ Ónv„˛„m‚ntul ca un domeniu strategic de dezvoltare, cu impact direct asupra tuturor celorlalte sectoare de activitate ale societ„˛ii, Ón Rom‚nia actualii guvernan˛i se gr„besc s„ Óncalce Legea Ónv„˛„m‚ntului ∫i statutul personalului didactic ∫i de aceea eu folosesc acest prilej, de la tribuna Parlamentului Rom‚niei, pentru a-mi manifesta Óngrijorarea fa˛„ de efectele negative pe care le-ar putea genera Ón cadrul sistemului de Ónv„˛„m‚nt anun˛atele m„suri de reform„ ale Guvernului T„riceanu.

De asemenea, Ómi exprim pe aceast„ cale deplina solidaritate cu to˛i colegii mei dasc„li. Solicit Guvernului ∫i Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„-∫i respecte promisiunile f„cute fa˛„ de aleg„tori, s„ respecte legile ˛„rii ∫i s„ adopte acele m„suri de reform„ care s„ determine cre∫terea, ∫i nu sc„derea calit„˛ii Ón educa˛ie, s„ determine sporirea, iar nu sc„derea nivelului de via˛„ al cadrelor didactice.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Ultimul Ónscris pe list„, domnul deputat Alecsandru ™tiuc„.

Domnul deputat Stan Ion a renun˛at ∫i depune declara˛ia la secretariat.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îMarea v‚nzoleal„. _Sine ira et studio_ “, îF„r„ ur„ ∫i f„r„ p„rtinire“, Tacitus.

Marea v‚nzoleal„ a schimb„rii st‚njene∫te, evident, guvernarea at‚t la nivel central, c‚t ∫i la nivel local sau, cum sublinia un Ónfocat ∫i Óncrez„tor sus˛in„tor al actualei puteri, îau ∫i trecut aproape dou„ luni de la victoria din 12 decembrie ∫i mecanismul gripat al statului continu„ s„ r„m‚n„ Ón Ón˛epeneala deja cronicizat„“. (vezi îRom‚nia literar„“ nr. 4/2005, Mircea Mih„ie∫).

Principala preocupare a noilor autorit„˛i locale ∫i centrale este schimbarea, schimbarea cu orice pre˛. Se lucreaz„ cu sistem la identificarea argument„rii schimb„rii, mut‚ndu-se accentele Ón zone f„r„ semnifica˛ie. De acord, cine nu ∫i-a acoperit cu profesionalism

r„spunderile pe care le-a avut Ón fruntea unui serviciu deconcentrat s„ plece.

Cei care trebuie s„ plece cu orice pre˛ se afirm„ c„ au f„cut politic„, cei care trebuie s„ ocupe posturile îvacante“ cu for˛a ce au f„cut? Sunt independen˛i, neimplica˛i politic?!

Se repet„ Ón mod regretabil gre∫elile anilor 1996—1997 c‚nd s-a dovedit c„ algoritmul nu este acoperitor Ón zona competen˛elor. Ne preg„tim s„ punem Ón practic„ prevederile Legii institu˛iei prefectului, care, Ón spirit european, impune Ón locul prefectului numit pe criterii politice un Ónalt func˛ionar public f„r„ culoare politic„, orchestr‚nd eforturile unei echipe de speciali∫ti, exper˛i Ón principalele domenii ale activit„˛ii economico-sociale, culturale, pe care le acoper„ indispensabilele servicii deconcentrate.

Prefectul va r„spunde solidar cu îresponsabilii“ acestor servicii Ón fa˛a Guvernului Rom‚niei, oricare ar fi acela, iar rezultatele ob˛inute se vor raporta sistematic ∫i Ón mod obligatoriu la normele europene, av‚nd Ón vedere c„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007 vom fi — trebuie s„ fim! — integra˛i Ón Europa.

Sigur, o evaluare atent„ a rezultatelor ob˛inute Ón fiecare domeniu st„ Ón logica intern„ a oric„rei activit„˛i desf„∫urate, dar aceast„ evaluare trebuie s„ aib„ Ón vedere indicatori specifici, iar rezultatele trebuie apreciate dincolo de alte considerente subiective, fie ele chiar politice.

Noi Óncepem evaluarea ∫efilor serviciilor deconcentrate Óntocmind o fi∫„ politic„: îC„rui partid apar˛ii?“ devine reperul esen˛ial (c„ror partide apar˛in noii candida˛i?!); implicarea Ón politic„ — unii au candidat pe listele Parlamentului Rom‚niei. Acesta este un drept constitu˛ional, ∫i nu îo vin„“.

Deci merit„ s„ fim aten˛i la CV-urile noilor candida˛i. Criteriile sunt r„sturnate, dar s„ le accept„m pentru a verifica consecven˛a liderilor noii echipe guvernamentale, centrale ∫i locale. S„ le recapitul„m:

— s„ nu fie implica˛i Ón politic„ (s„ nu fi avut func˛ii Ón organiza˛iile jude˛ene ∫i teritoriale — membri ai birourilor, consiliilor);

— s„ nu fi candidat Ón alegeri din partea unui partid, ca primar, consilier local, jude˛ean, pentru Parlament.

™i cam at‚t! Ce-ar mai putea urma?! Probabil, competen˛a. Din p„cate, aceasta nu a contat nici Ón 1997 ∫i se pare c„ nici Ón 2005. Ast„zi, Óns„, lucrurile sunt mai complicate dec‚t ieri. Nu mai avem r„gaz pentru experimente ∫i orgolii politice gratuite. Scaden˛a e aproape: 1 ianuarie 2006, termen pentru aplicarea Legii institu˛iei prefectului ∫i, evident, 1 ianuarie 2007. Cei care vor fi numi˛i acum vor avea la dispozi˛ie mai pu˛in de un an.

Œntre timp, va fi un concurs de competen˛„ pentru prefectul îeuropean“ care, pentru a se Ónscrie Ón curs„, trebuie:

— s„ aib„ o licen˛„ (studii universitare temeinice, subliniez temeinice, ∫tim cu to˛ii la ce se refer„ sublinierea);

— s„ cunoasc„ dou„, trei limbi str„ine; — s„ fi parcurs cursuri de specializare postuniversitare/masterat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 Aceste criterii au darul de a elimina definitiv persoanele care nu acoper„ prin preg„tire profesional„ temeinic„ ∫i prin cultur„ general„ institu˛ia, Ón cazul nostru, a prefectului, care, din p„cate, nu de pu˛ine ori a trebuit s„ suporte impostura ∫i incompeten˛a.

Prefectul anului 2006, prin condi˛iile impuse de lege ∫i standardele europene, cu siguran˛„, sper„m noi, ∫i prin propria sa forma˛ie intelectual„, nu va accepta Ón echipa sa, de care depind propriile-i performan˛e, dec‚t speciali∫ti pe m„sur„, ∫i nu membri de partid.

Atunci, dreptatea ∫i adev„rul avem sume˛ia s„ credem cu optimism c„ se vor impune cu for˛a unui imperativ al democra˛iei europene, ∫i nu dup„ formula algoritmului politic desuet, anacronic ∫i penibil, dup„ care adev„rul este mistificat, iar dreptatea, simulat„, cu alte cuvinte, sechestrate de un partid sau altul.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„ ∫i v„ urez o zi c‚t mai pl„cut„.

Declara˛ie politic„: îTineretul, viitorul Rom‚niei“.

Este o certitudine faptul c„ tineretul rom‚n a hot„r‚t destinul ˛„rii. Viitorul Óncepe ast„zi ∫i de aceea trebuie s„ ne adapt„m rapid, iar cea mai adaptabil„ categorie a popula˛iei o reprezint„ tineretul.

T‚n„ra genera˛ie, Ómpreun„ cu vasta ∫i complexa gam„ a problemelor cu care se confrunt„, trebuie s„ constituie preocuparea noastr„, a politicienilor, o preocupare permanent„.

Tinerii fac dovada unei accentuate capacit„˛i de adaptare la un context economic, social ∫i politic foarte complex. Responsabilii politici sunt chema˛i s„ faciliteze aceast„ adaptare, transform‚ndu-i pe tineri Ón actori direct implica˛i Ón societate ∫i care trebuie s„ foloseasc„ la maximum poten˛ialul lor.

Proiectul privind construc˛ia Rom‚niei are nevoie ∫i de entuziasmul, ∫i de adeziunea tinerilor la ansamblul valorilor pe care le fondeaz„. Tinerii au subliniat permanent c„ vor s„ participe la construc˛ia Rom‚niei, la dezbaterile referitoare la un viitor care Ói prive∫te direct. Tineretul trebuie privit ca o for˛„ Ón aceast„ construc˛ie, ∫i nu ca o problem„ Ón plus de gestionat. Cu c‚t societatea ofer„ mai pu˛ine garan˛ii de siguran˛„ a locului de munc„, asigur„ri sociale etc., cu at‚t caracterul neliniar al parcursului individual este mai evident.

Tinerii promoveaz„, Ón general, democra˛ia, dar manifest„ uneori neÓncredere Ón anumite structuri institu˛ionale. Autorit„˛ile publice trebuie s„ reduc„ ∫i, dac„ se poate, s„ anuleze distan˛a care separ„ voin˛a de participare a tinerilor la via˛a public„ de structurile existente Ón societate. Tinerii doresc aplicarea unor politici adecvate necesit„˛ilor ∫i a∫tept„rilor lor. Opinia lor este c„, uneori, ac˛iunile Óntreprinse la nivel local, regional sau na˛ional nu sunt suficient de adaptate necesit„˛ilor, manifest‚ndu-se ∫i unele decalaje fa˛„ de preocup„rile lor

cotidiene. De aceea, clasa politic„ trebuie s„ militeze pentru o reÓnnoire a practicilor ∫i s„ acorde o aten˛ie sporit„ procesului de elaborare a politicilor Ón domeniul tineretului.

Consider c„ este nevoie de o abordare integrat„ pentru a r„spunde preocup„rilor tinerilor, iar politica privind tineretul trebuie s„ considere tinerii o resurs„ a societ„˛ii, permi˛‚ndu-le s„ devin„ cet„˛eni activi, liberi ∫i responsabili.

Declara˛ie politic„: îRom‚nia trebuie s„-∫i respecte valorile“.

M„ voi opri ast„zi asupra destinului unui intelectual rom‚n ale c„rui via˛„ ∫i oper„ sunt, din p„cate, prea pu˛in cunoscute celor de azi. îfi„ranul rom‚n nu-l cunoa∫te pe Platon, dar Ó∫i cunoa∫te firea, adic„ nu iese din firea firii, din bunul-sim˛ al bunului-sim˛ ajuns la nivelul cunoa∫terii de sine, fiindc„, spunem noi, st„ Ón firea firii s„ fie ea Óns„∫i ca sine. fi„ranul nu se Óndep„rteaz„ de sine, el se caut„ pe sine, pe g‚ndite ori neg‚ndite ca fiin˛are, ca obicei, ca fel de a fi, a∫a cum anotimpurile vin unul dup„ cel„lalt.“ Prin aceste fraze din articolul îFirea firii“, serializat Ón revista ie∫ean„ îCronica“, Ón anii ’80, filozoful, scriitorul ∫i ziaristul N.V. Turcu ne vorbe∫te, parc„, de Dincolo.

La fel ca ˛„ranul rom‚n, al c„rui comportament social Ól analizeaz„ Ón eseul s„u deloc speculativ, ci profund ∫i substan˛ial, Nicu, a∫a cum l-au cunoscut rudele, prietenii ∫i colegii, a fost Óntreaga sa via˛„ — Óntrerupt„, din p„cate, brusc, la 4 noiembrie 1987 —, el Ónsu∫i refuz‚nd cu o Ónc„p„˛‚nare uneori dus„ p‚n„ la extrem compromisurile majore care i se solicitau din ce Ón ce mai insistent.

Voi prezenta acum doar c‚teva cr‚mpeie din via˛a ∫i activitatea prodigioas„, dar insuficient cunoscut„, a unuia dintre intelectualii autentici ai Rom‚niei ultimelor decenii, om de carte ∫i de caracter, Ón acela∫i timp. A∫a cum deseori se Ónt‚mpl„, cele mai frumoase cuvinte despre o personalitate deplin„ se rostesc la dispari˛ia fizic„ a celui Ón cauz„, iar necrologurile elogioase Ónlocuiesc t„cerea vinovat„ cu care omul de spirit, deranjant de inteligent ∫i de vertical, a fost tratat Ón timpul vie˛ii. Mai bine mai t‚rziu dec‚t niciodat„, spune un proverb rom‚nesc, care nu poate, totu∫i, acoperi ipocrizia, la∫itatea ∫i tic„lo∫ia cu care nulit„˛ile, semidoc˛ii, mediocrit„˛ile s-au obi∫nuit de prea mult timp s„ distrug„ existen˛a valorilor reale. Dar pe indivizii din aceast„ categorie, care i-au f„cut at‚t de mult r„u, gr„bindu-i sf‚r∫itul — s„ nu uit„m c„ s-a pr„p„dit c‚nd nici nu Ómplinise 52 de ani! —, numai Dumnezeu Ói poate judeca.

N.V. Turcu a l„sat, a∫adar, dup„ el, nu numai urma luminoas„ a unui suflet de o rar„ noble˛e ∫i generozitate, ci ∫i o oper„ intelectual„ vast„. Amintim aici teza de doctorat Ón filozofie, îElemente umaniste Ón g‚ndirea filozofic„ rom‚neasc„ de la Olahus la B„lcescu“, 1972, cele 3 volume de proz„, îPerturba˛ii“ (Editura pentru Literatur„, 1967), îIarba verde de acas„“ (Editura îCartea Rom‚neasc„“, 1977), îSoarele“ (1979), volumul postum de poezie îSfinxul“ (Editura îJunimea“, 1988), alte dou„ volume predate editurilor, dar netip„rite vreodat„ (îSoarele este al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 tuturor“, respectiv îPrometeu“), sumedenia de articole, studii, proze, poezii publicate Ón cotidienele ∫i periodicele vremii, precum ∫i un jurnal intim, care acoper„ perioada ianuarie 1985—august 1987.

De asemenea, trebuie ad„ugat c„ a fost, ani la r‚nd, redactorul-∫ef al prestigioasei reviste îVia˛a Politehnicii“, pe care a condus-o cu un profesionalism des„v‚r∫it.

Acum, Ón 2005, c‚nd scara valorilor continu„ s„ fie inversat„, avem nevoie mai mult ca oric‚nd de repere intelectuale adev„rate. Unul dintre acestea este, cu siguran˛„, ∫i N.V. Turcu.

Stima˛i colegi,

Zilele trecute am asistat — a c‚ta oar„?! — la o manipulare cras„ a opiniei publice, a cet„˛eanului, Ón spe˛„. Dac„ ultimele sondaje realizate de c‚teva institu˛ii, destul de cunoscute Ón domeniu, care acreditau Alian˛a D.A. cu un procent n„ucitor de Óncredere, de circa 66%, Ón condi˛iile Ón care gafele puterii se ˛in lan˛, o alt„ a∫azis„ cercetare sociologic„ urc„ pe noi culmi îsimpatia“ de care, chipurile, se bucur„ aceast„ alian˛„ ajuns„ la putere Ón condi˛iile pe care le ∫tim cu to˛ii. Sondajul a fost operat de CSOP Ón intervalul 26 ianuarie— 2 februarie 2005, pe 1.099 de persoane, ∫i se spune c„ el ar fi urm„rit torpilarea puterii, fiind structurat pe trei coordonate: Óncrederea Ón persoanele publice, direc˛ia Ón care merg lucrurile ast„zi Ón Rom‚nia ∫i inten˛ia de vot. Œn esen˛„, sondajul acrediteaz„, printre altele, c„ scade sim˛itor Óncrederea Ón reprezentan˛ii P.S.D.: Ion Iliescu, de la 52,9% la 28%, Adrian N„stase, de la 46,8% la 26,5%, Mircea Geoan„, de la 46,8% la 39,2%. Aceasta Ón timp ce B„sescu ∫i T„riceanu ar cunoa∫te cre∫teri spectaculoase. Premierul ar fi urcat de la 21,8%, Ón octombrie 2004, la 60,3% Ón ianuarie a.c. Œn acela∫i sondaj, Traian B„sescu s-ar bucura de Óncrederea a 62,7% dintre rom‚ni. P.S.D. ar avea, Ón acest moment, potrivit a∫a-zisei cercet„ri, 29,3% din Óncrederea rom‚nilor.

Ce Ónseamn„ asta? Un paradox. Adic„ tu, ca guvernare P.N.L.-P.D.-U.D.M.R.-P.U.R., faci at‚tea gafe Ónc‚t e greu s„ le ∫i contabilizezi, ∫i electoratul rom‚n te percepe ca pe o campioan„ a popularit„˛ii!

A existat suficient timp pentru unele eventuale efecte benefice ale m„surilor Guvernului? Exist„ certitudini c„ societatea rom‚neasc„ evolueaz„ Óntr-o asemenea m„sur„, pe termen scurt, Ónc‚t s„ se justifice popularitatea Alian˛ei D.A. Óntr-o asemenea m„sur„? Desigur, nu! Deocamdat„, a∫a cum noi am spus de nenum„rate ori, c‚∫tig„ pe termen scurt cei cu marile salarii ∫i at‚t. Efectele, Óns„, Ón plan economic ∫i social sunt incalculabile.

Problema e c„ deja noua putere care, chipurile, se Óntruchipeaz„ Óntr-o campioan„ a popularit„˛ii Óncepe s„ fie tot mai criticat„. Cam prea repede a Ónceput s„ intre ∫i Ón colimatorul presei.

Sindicatele se vor num„ra printre categoriile sociale ce vor adresa criticile cele mai fervente. ™i pe bun„ dreptate, deoarece Codul muncii, pe care noi l-am elaborat Ómpreun„ cu ele Óntr-un spirit de profund„ pace social„, urmeaz„ a suferi ni∫te modific„ri f„r„ precedent.

Toate, evident, Ón favoarea angajatorilor, a patronatului, ceea ce va determina fr„m‚nt„ri dramatice la nivelul celor doar vreo cinci milioane de oameni care mai sunt angaja˛i undeva, fa˛„ de 11 milioane c‚t erau Ón trecut.

C‚t despre popularitatea P.S.D., noi, social-democra˛ii, suntem acum Ón opozi˛ie, ne-am asumat oficial acest statut. Œn aceste condi˛ii, a∫tept„rile trebuie s„ se Óndrepte c„tre putere, nu c„tre opozi˛ie. Noi ∫i Ón campania electoral„, ∫i acum practic„m o opozi˛ie pragmatic„, ferm„, bazat„ pe realit„˛ile rom‚ne∫ti, ∫i nu pe r„zbun„ri politice facile.

Sunt doar c‚teva dintre realit„˛ile pentru care, afirm cu t„rie, Alian˛a D.A. nu poate cre∫te Ón preferin˛ele rom‚nilor, ci doar sc„dea dramatic. Ceea ce se ∫i Ónt‚mpl„ ∫i se va Ónt‚mpla, mai ales p‚n„ la jum„tatea acestui an.

îLipsa de profesionalism a Cabinetului T„riceanu, vin„ a guvern„rii P.S.D.“

Membrii Guvernului T„riceanu, dup„ o analiz„ atent„ a implica˛iilor fiscale rezultate dup„ introducerea cotei unice, Ón disperare de cauz„ dau vina pe fostul Guvern P.S.D. Se invoc„ un gol l„sat Ón buget de 17.000 de miliarde. Œn realitate, Guvernul P.S.D. a l„sat un plus de 10.000 de miliarde lei.

Dat fiind c„ Ón perioada urm„toare vor fi major„ri de impozite, a∫ez„ri de pre˛uri ∫i tarife la utilit„˛i, precum ∫i scumpirea mai devreme a accizelor, Ón loc de explica˛ii coerente ∫i pertinente se d„ vina pe Guvernul P.S.D.

Uit„ oare membrii Alian˛ei D.A. ∫i U.D.M.R. c„ Ón octombrie ∫i noiembrie 2004 s-a adoptat bugetul aferent anului 2005?

A∫a-zisa relaxare fiscal„ datorat„ cotei unice impune noi taxe ∫i impozite, pun‚nd Ón pericol chiar aderarea ˛„rii la Uniunea European„.

Exist„ la aceast„ dat„ un decalaj evident Óntre venituri ∫i cheltuieli Ón bugetul Rom‚niei, iar acest decalaj nu poate fi acoperit prin declara˛ii politice ∫i arunc‚nd vina pe Guvernul P.S.D.

R„m‚n la convingerea c„ introducerea cotei unice nu a fost Óndeajuns de bine preg„tit„ ∫i, v„z‚nd consecin˛ele dezastruoase, membrii Cabinetului T„riceanu acoper„ lipsa de profesionalism cu vina fostei guvern„ri.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn data de 4 februarie 2005 am primit pe adresa Grupului parlamentar din Camera Deputa˛ilor scrisoarea unui aleg„tor care, de∫i a evitat s„ o semneze cu propriul nume, m-a rugat s„ fac public textul Ón Camera Deputa˛ilor. Drept urmare, dau curs rug„min˛ii lui ∫i v„ prezint scrisoarea unui pensionar din Bra∫ov.

îStimate domn deputat Eugen Nicol„escu, v„ scrie un pensionar de 77 de ani din Bra∫ov, cu nume ca al dumneavoastr„, Eugeniu.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ v„ felicit pentru replica pe care i-a˛i dat-o domnului Iorgovan la emisiunea «Vorbe despre fapte», cu domnul ziarist Narcis Voicu, din seara de 2 februarie, care Ói lua ap„rarea lui Adrian N„stase,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 care a dus ˛ara de r‚p„ Ón 4 ani c‚t a fost prim-ministru, c„ ∫i-a adunat clica de ho˛i pe l‚ng„ el ∫i ∫i-au f„cut naibii averi cu vile ∫i firme cum are ∫i el la Cornu, de a zis s„ se duc„ s„-i numere ou„le cine Ól critic„.

Ce fel de profesor este dac„ folose∫te asemenea cuvinte ∫i fa˛„ de ziari∫ti: c„ le testeaz„ femeile ca s„ vad„ lumea c„ nu e homosexual?! Unde a Ónv„˛at asemenea vocabular? Pe malul D‚mbovi˛ei? Nu se vede c‚t este de prost c„ nu ∫tie nici s„ vorbeasc„, c„ numai Óng‚n„ din gur„, ca aproape nici nu Ón˛elegi ce vorbe∫te?

™i se mai d„ mare v‚n„tor?! Eu m„ trag din neam de v‚n„tori, dar n-am v„zut ∫i n-am auzit s„ se fi f„cut vreodat„ un asemenea m„cel de mistre˛i cum a f„cut el cu ˛iganul de f riac ∫i cu invita˛ii lor de v‚n„toare de la Bihor, prin Arge∫ ∫i prin fundul Bucure∫tiului, de parc„ toat„ avu˛ia Rom‚niei e a lor. Nu le e fric„ c„ pentru asemenea fapte vor pl„ti odat„ foarte scump, c„ lumea nu mai rabd„ de c‚t r„u a f„cut acestei ˛„ri?!

Ca ∫i Ceau∫escu, ar fi bine s„ se duc„ la un sabat de c„lug„ri s„ se poc„iasc„ de c‚t r„u a f„cut acestei ˛„ri. C„ n-a f„cut altceva dec‚t a furat ∫i a min˛it popula˛ia ca s„ se poat„ ˛ine la putere! Eu dac„ a∫ fi un legiuitor i-a∫ lua de la urm„ ca pe oi ∫i i-a∫ duce la pu∫c„rie ∫i i-a∫ l„sa f„r„ averi, le-a∫ vinde ∫i le-a∫ m„ri pensiile la cei cu pensii mici ∫i a∫ ajuta lumea s„rac„. ™i Ói mai recomand o dat„ lui N„stase s„-∫i adune ho˛ii ∫i s„ se duc„ c‚t a dus mutu’ roata ∫i s„ nu se mai aud„ de numele lor, s„-l ia ∫i pe t„tucu’ partidului, Ion Iliescu, c„ ∫i a∫a spune c„ el l-a crescut pe N„stase.

Domnule deputat, dac„ primi˛i aceast„ scrisoare da˛i-i citire Ón fa˛a Camerei s„ vad„ c‚t de iubit este de pensionari acest f„ptuitor c‚t a fost la c‚rma ˛„rii cu Ion Iliescu. ™i mai voia s„ ajung„ ∫i pre∫edintele ˛„rii! Nu vede c„ nu-l mai vrea nimeni? S„ se duc„ la ferm„ ∫i s„ aduc„ pe mam„-sa s„-i numere ou„le ∫i pe nevast„-sa, c„ nu e altceva dec‚t un escroc, c„ numai de ho˛ii se ocup„. Nu vede prostul c„-l descoper„ ziari∫tii cu toate ho˛iile pe care le face?!

Bravo domnului B„sescu c„ i-a rupt gura ∫i a c‚∫tigat alegerile! S„-i pun„ la zid cu legile pe care le-au f„cut ei Ón favoarea lor!

V-a scris un pensionar.

3 februarie 2005.“

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea are ca tem„ îCre∫terea eficacit„˛ii activit„˛ii legislative, o cerin˛„ major„ Ón actuala sesiune a Camerei Deputa˛ilor“.

Ne afl„m la Ónceputul unei noi legislaturi ∫i sesiuni parlamentare. Electoratul care ne-a acordat votul s„u de Óncredere a∫teapt„ din partea Camerei Deputa˛ilor mai mult pragmatism, mai mult„ concentrare asupra problemelor esen˛iale ∫i mai mult„ operativitate Ón luarea deciziilor care s„ conduc„ la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, la dezvoltarea sa economic„ ∫i social„, precum ∫i la ameliorarea nivelului de trai.

Pornind de la aceste cerin˛e fire∫ti, cred c„ este de datoria noastr„ s„ evit„m consumul nera˛ional ∫i risipa energiei deputa˛ilor pentru dezbaterea unor false

probleme cum ar fi, de pild„, cele privind schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere legislative, Ónfiin˛area unor comisii de anchet„ etc., care con˛in germenii unor regl„ri de conturi ∫i abat aten˛ia de la problemele esen˛iale, a c„ror solu˛ionare este stringent„.

Cred, de asemenea, c„ la acest Ónceput de drum este necesar„ o analiz„ o pertinent„ a propunerilor elaborate Ón legislatura anterioar„ pentru Ómbun„t„˛irea activit„˛ii Camerei Deputa˛ilor ∫i a Parlamentului, Ón general, ∫i care nu au putut fi adoptate p‚n„ la Óncheierea legislaturii precedente. A∫ aminti dou„ dintre aceste propuneri, ∫i anume:

1. Proiectul comun al Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului de modificare ∫i completare a Regulamentului ∫edin˛elor comune ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, referitoare la controlul parlamentar asupra autorit„˛ilor publice. La capitolul II, sec˛iunea a 6-a, art. 85 ∫i 86, au fost introduse ∫i adoptate de c„tre Comisia pentru regulamentul ∫edin˛elor comune ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului ini˛iativa ∫i propunerile pe care le-am Ónaintat ∫i sus˛inut Ónc„ din anul 2002 cu privire la:

a) rapoartele de activitate, d„rile de seam„, documentele sau alte informa˛ii cu privire la activitatea desf„∫urat„ de autorit„˛ile publice supuse controlului Parlamentului Ón vederea examin„rii, dezbaterii, aprob„rii sau inform„rii deputa˛ilor ∫i senatorilor;

b) termenul de depunere a acestor documente la Birourile permanente ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, de regul„, p‚n„ la finele semestrului I al anului curent pentru anul precedent sau la cererea Parlamentului;

c) comisiile permanente ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului care sunt sesizate Ón fond, Ón vederea examin„rii ∫i elabor„rii raportului comun al acestora, precum ∫i termenele pentru elaborarea raportului comun, respectiv pentru dezbaterea acestuia Ón ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere ale Parlamentului;

d) m„surile prev„zute a se lua Ón cazul respingerii raportului prezentat de o autoritate public„, respectiv demiterea conducerii numite de Parlament, modalit„˛ile de Ónl„turare a neregulilor constatate, efectuarea unor anchete parlamentare, ini˛ierea unor modific„ri sau complet„ri ale prevederilor legale etc.;

e) atribu˛iile secretarilor generali ai celor dou„ Camere ale Parlamentului pentru urm„rirea ∫i respectarea termenelor legale privitoare la primirea, depunerea ∫i examinarea rapoartelor privind activitatea autorit„˛ilor publice.

F„r„ Óndoial„, Ónscrierea cu prioritate pe ordinea de zi a acestui proiect ar permite o dezbatere Ón fond ∫i o actualizare a unora dintre prevederi, Ón m„sur„ s„ contribuie la definirea mai clar„ a atribu˛iilor de control ale Parlamentului asupra activit„˛ilor desf„∫urate de autorit„˛ile publice din aceast„ categorie, precum ∫i la cre∫terea rolului Parlamentului pentru Ómbun„t„˛irea activit„˛ii desf„∫urate de acestea. O decizie operativ„ pentru solu˛ionarea acestei probleme se impune.

2. Œn cursul anilor 2003 ∫i 2004, deputa˛ii din toate grupurile parlamentare au formulat numeroase propuneri pentru Ómbun„t„˛irea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 O bun„ parte dintre aceste propuneri au fost adoptate ∫i se reg„sesc Ón forma regulamentului difuzat„ la Ónceputul actualei legislaturi. O alt„ parte a propunerilor a fost am‚nat„ pentru dezbatere ∫i adoptare Ón actuala legislatur„.

Printre aceste propuneri figureaz„ ∫i cea pe care am promovat-o Ónc„ de la Ónceputul anului 2004, referitoare la art. 50 din regulament, care s„ permit„ participarea liber„ a reprezentan˛ilor presei la dezbaterile care au loc Ón cadrul comisiilor permanente.

Remarc c„ unii distin∫i reprezentan˛i ai opozi˛iei au formulat de cur‚nd, ca o noutate, cerin˛a particip„rii reprezentan˛ilor presei la aceste dezbateri ale comisiilor permanente. Aceast„ constatare Ómi confer„ posibilitatea s„ fac recomandarea pentru difuzarea c„tre to˛i deputa˛ii a propunerilor Ónregistrate la Comisia pentru regulament p‚n„ la finele anului 2004, pentru a fi cunoscute, studiate ∫i pentru a se putea formula amendamente sau noi propuneri.

Œmi exprim credin˛a c„ dezbaterea acestor amendamente Ón cadrul comisiilor permanente ∫i transmiterea lor operativ„ la Comisia pentru regulament constituie o cerin˛„ obiectiv„ care poate contribui la o mai bun„ func˛ionare a Camerei Deputa˛ilor.

De asemenea, Comisia pentru regulament ar trebui s„-∫i stabileasc„ un termen minim pentru Óntocmirea raportului asupra amendamentelor formulate ∫i pentru Ónaintarea acestuia spre dezbatere Camerei Deputa˛ilor.

Œmp„rt„∫esc speran˛a c„ distin∫ii mei colegi vor aprecia cu competen˛„ esen˛a propunerilor pe care le-am formulat ∫i Ó∫i vor aduce contribu˛ia la o activitate pragmatic„, operativ„ ∫i eficace Ón cadrul acestui Ónalt for legislativ.

## **Domnul Ion Stan:**

Declara˛ie politic„ privind îautonomia scaunelor secuie∫ti“ ∫i îautoguvernarea p„m‚ntului secuiesc“.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn urm„ cu aproape 60 de ani, Óntr-o adunare public„ de la Cluj se afirma: îDin nou Ón Transilvania domne∫te o stare de tensiune, o stare de nesiguran˛„ ∫i de tulburare. S-ar p„rea pentru observatorul neini˛iat c„ s-a petrecut ceva cu totul neobi∫nuit aici, s-ar p„rea c„ asist„m la evenimente nea∫teptate (...). Evenimentele care ne leag„ de soarta Transilvaniei, Ón adev„r, nu privesc numai popula˛ia de aici, ci privesc Ón Óntregime poporul rom‚n, soarta statului rom‚n.“

Ca Óntr-o nefericit„ ciclicitate a istoriei, iat„ c„ Ón prezent ne afl„m din nou Ón situa˛ia Ón care se pare c„ asist„m la o Óncercare sus˛inut„ de a produce, Ón mod voit, o stare de tulburare Ón ceea ce prive∫te existen˛a statal-na˛ional„ a Rom‚niei.

Din prim„vara-vara anului 2003 ∫i p‚n„ Ón prezent, Ón Rom‚nia, sub instigare str„in„ dovedit„, a ap„rut a∫a-numitul Consiliu Na˛ional Secuiesc, care ce revendic„? Nimic mai mult sau mai pu˛in dec‚t un atentat la ordinea constitu˛ional„ a statului rom‚n, adic„ îautonomia scaunelor secuie∫ti“ ∫i îautoguvernarea p„m‚ntului secuiesc“.

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

O ˛ar„ cu dou„ parlamente, cu dou„ guverne ∫i, probabil, ∫i cu dou„ sisteme de poli˛ie ∫i justi˛ie nu mai este ceea ce consfin˛e∫te primul articol al Constitu˛iei Rom‚niei. Nu mai este un stat unitar.

Proiectul periculos, elaborat ca îStrategie a Comitetului de Ini˛iativ„ al Consiliului Na˛ional Secuiesc cu scop de punere Ón aplicare a autonomiei p„m‚ntului secuiesc“, s-a implementat at‚t de repede ∫i eficace Ónc‚t la numai dou„ luni de la lansare, august—octombrie 2003, a avut ca rezultat constituirea de consilii locale secuie∫ti Ón peste 20 de localit„˛i ∫i a 8 consilii sc„unale secuie∫ti, ai c„ror delega˛i au proclamat a∫a-numitul Consiliu Na˛ional Secuiesc. Subliniez îa∫a-numitul“, fiindc„ sub aspectul statutului juridic aceast„ Ónalt„ conspira˛ie la adresa Constitu˛iei Rom‚niei nu are nici o recunoa∫tere legal„, fiind nepermis tolerat„.

Consiliul Na˛ional Secuiesc nu are personalitate juridic„ ∫i nu ∫i-a precizat statutul, scopul, obiectivele, sediul ∫i resursele financiare, a∫a cum oblig„ legea (Ordonan˛a Guvernului nr. 26 din 30 ianuarie 2000, modificat„ de Ordonan˛a Guvernului nr. 37 din 30 ianuarie 2003, Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 62 din 1 februarie 2003). Este, deci, o structur„ cu condi˛ia juridic„ neclar„ care, Ón mod evident, ac˛ioneaz„ Ón afara legii.

Scopurile, p‚n„ Ón prezent evidente, violeaz„ prevederile art. 40 al Constitu˛iei Rom‚niei care prevede: î(...) organiza˛iile care, prin scopurile ori activitatea lor, militeaz„ Ómpotriva (...) principiilor statului de drept ori a suveranit„˛ii, a integrit„˛ii (...) Rom‚niei sunt neconstitu˛ionale.“ Œn aceea∫i situa˛ie se afl„ ∫i Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Rom‚nia.

Mai sus numitul Consiliu Na˛ional al Maghiarilor din Rom‚nia nu este altceva dec‚t o umbrel„ a Consiliului Na˛ional Secuiesc, prin care acesta din urm„ dore∫te a deveni mai credibil ∫i cu mai mult„ autoritate.

Am afirmat la Ónceputul declara˛iei mele c„, al„turi de aceste organiza˛ii ilegale, expresii f„˛i∫e ∫i provocatoare ale unor conspira˛ii anticonstitu˛ionale clandestine ale neostoitului revizionism revan∫ardo-fascist care au sf‚rtecat trupul Rom‚niei la 30 august 1940, au ap„rut ∫i instig„ri str„ine dovedite.

Iat„ cronologia faptelor: Ón mai 2003, instigatorul, un cet„˛ean str„in prezent Ón Rom‚nia Ón calitate de colaborator a dou„ posturi de televiziune, spune Óntr-o adunare public„ la Cristuru Secuiesc: î(...) a trecut vremea statelor na˛ionale (...). S„ continu„m lupta pentru a nu avea parte de al˛i 80 de ani sub domina˛ia unei noi uniuni!“ (n.n. Uniunea European„). î(...) Œn picioare, maghiari (...)! A sosit timpul. Acum ori niciodat„!“

Œn aceea∫i lun„, la Sf‚ntul Gheorghe preciza: îAm inaugurat la Oradea statuia lui Bethlen Gábor ∫i s-a adeverit c„ nu putem inscrip˛iona nici numele principelui, nici deviza acestuia. Ce ar face irlandezii, bascii, catalanii, tirolezii din sud ∫i corsicanii Óntr-o situa˛ie asem„n„toare? N-ar mai r„m‚ne piatr„ de piatr„. Noi Óns„ t„cem, suport„m p‚n„ c‚nd (...)?“

Œn toamna anului 2003, acela∫i personaj declara: î(...) tinerii maghiari s„ nu se lase atra∫i de teoriile privind globalizarea, ci s„ le resping„ cu hot„r‚re, s„ Ó∫i construiasc„ singuri via˛a Ón Transilvania (...).“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 Referitor la caracterul Rom‚niei de stat na˛ional, unitar ∫i indivizibil, personajul deja celebru afirma: îP‚n„ acum ∫i Ón Constitu˛ia Macedoniei figura aceast„ sintagm„, numai c„ albanezii din Macedonia au luptat cu kala∫nikovul Ón m‚n„ p‚n„ c‚nd au eliminat-o.“

Toate acestea au precedat apari˛ia a∫a-numitului Consiliu Na˛ional Secuiesc, Ón numele c„ruia, Ón prezent, se inten˛ioneaz„ obraznica provocare a Parlamentului Rom‚niei cu un nou proiect de Lege privind autonomia f nutului Secuiesc.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La nici un recens„m‚nt de p‚n„ Ón prezent al popula˛iei Rom‚niei nu a existat nici m„car un singur caz Ón care vreun cet„˛ean al statului rom‚n s„ se declare de na˛ionalitate secui. Pe cine reprezint„, atunci, a∫a-numitul Consiliu Na˛ional Secuiesc ∫i ce voie∫te el s„ guverneze?

Este, oare, Ónt‚mpl„tor ∫i faptul c„, tocmai Óntr-o astfel de conjunctur„, virulenta propagand„ nerevizionist„ p„trunde Ón Rom‚nia cu pseudofilmul îTrianon“, nimic altceva dec‚t o reluare actualizat„ a temelor doctrinei hungariste, ale c„rei baze au fost puse de Miklos Horthy prin Memorandumul din octombrie 1919, ce exprim„ ∫i Ón prezent esen˛a politicii extremiste revan∫arde, care, Ón ceea ce prive∫te Rom‚nia, prevedea: î(...) inamicul num„rul unu al Ungariei este Rom‚nia, pentru c„ cele mai mari preten˛ii teritoriale sunt Ómpotriva ei ∫i pentru c„ este cea mai puternic„ dintre statele vecine (...); intensificarea mi∫c„rii revizioniste din Transilvania; exploatarea divergen˛elor teritoriale ale Rom‚niei cu celelalte ˛„ri vecine.“

Istoria se repet„, dar noi nu trebuie s„-i repet„m gre∫elile, fiindc„ cine nu Ónva˛„ ori uit„ lec˛iile istoriei risc„ a se Óntoarce Ón epoca de piatr„.

Solicit pe aceast„ cale domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului ∫i s„ ne l„mureasc„ Ón leg„tur„ cu scrisoarea primit„ din partea Consiliului Na˛ional Secuiesc, prin care se solicit„ Guvernului Rom‚niei sprijin pentru autonomia f nutului Secuiesc.

Ar fi un fapt de o extrem„ gravitate s„ ajungem Ón situa˛ia umilitoare de a constata c„ Guvernul Rom‚niei, prin intermediul primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, s-ar fi angajat cu ocazia vizitei la Budapesta, Ón ianuarie 2005, s„ sprijine autonomia secuilor, Ónc„lc‚nd grav prevederile Constitu˛iei Rom‚niei.

Ce-i asta, grev„ parlamentar„?!

Rog liderii de grup s„ Ói g„seasc„ pe secretarii de ∫edin˛„ ∫i pe chestori ∫i s„ Ói invite Ón sal„. De

asemenea, s„ transmite˛i la grupuri c„ trebuie s„ Óncepem ∫edin˛a Ón plen.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„ din totalul celor 332 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri 254. Sunt absen˛i 78, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare 7 colegi.

Intr„m Ón ordinea de zi ∫i vom lua Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poli˛istului.

Potrivit prevederilor art. 108 din regulament, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Conform prevederilor art. 100 ∫i art. 111 din regulament, urmeaz„ s„ aprob„m timpul afectat lu„rilor de cuv‚nt la articole ∫i durata de timp afectat„ dezbaterii acestui proiect de lege Ón ansamblu.

Rog comisia, pe domnul vicepre∫edinte Iordache s„ fac„ propunerile regulamentare.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn cazul acestui proiect de lege, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

V„ propun ca timp total de dezbatere 5 minute ∫i un minut pentru fiecare interven˛ie.

Mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Potrivit prevederilor art. 110 din regulament, trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

Dac„ sunt observa˛ii Ón leg„tur„ cu titlul? Nu sunt observa˛ii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Competen˛a decizional„ Ón cadrul acestei ini˛iative legislative apar˛ine Camerei Deputa˛ilor.

Acest proiect de lege a fost respins Ón plenul Senatului. Guvernul, prin punctul s„u de vedere transmis, precizeaz„ c„ nu sus˛ine propunerea legislativ„.

Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón plenul s„u, au analizat aceast„ propunere legislativ„ ∫i propun plenului Camerei Deputa˛ilor propunerea pentru respingerea acestui proiect de lege.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale? Nu.

V„ reamintesc faptul c„ prin raportul comisiei sesizate Ón fond se propune respingerea acestei ini˛iative legislative ∫i, ca atare, vom proceda Ón conformitate cu prevederile art. 98 din regulament, Ón sensul c„, Ón m„sura Ón care prin raportul comisiei sesizate Ón fond se propune respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative, dup„ Óncheierea dezbaterii generale pre∫edintele cere Camerei Deputa˛ilor s„ se pronun˛e prin vot.

De aceea, am s„

Urm„torul punct pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Din partea comisiei, domnul vicepre∫edinte Iordache.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Senatul, Ón ∫edin˛a sa din 21 octombrie 2004, a respins aceast„ propunere legislativ„.

Membrii Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic au avizat negativ aceast„ propunere legislativ„.

Guvernul, Ón punctul s„u de vedere, a precizat c„ nu sus˛ine propunerea legislativ„.

Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, cu unanimitate de voturi, propun Camerei Deputa˛ilor respingerea acestei propuneri legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 67/2004.

Aceast„ propunere legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Ca atare, v„ reamintesc c„ prin raportul comisiei se propune respingerea ini˛iativei legislative ∫i, Ón baza prevederilor art. 98 din regulament,

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu. Din partea comisiei?

Domnule vicepre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, competen˛a decizional„ Ón cadrul acestei ini˛iative legislative apar˛ine Camerei Deputa˛ilor.

Guvernul, Ón punctul s„u de vedere, precizeaz„ c„ nu sus˛ine adoptarea propunerii legislative.

Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, a respins propunerea legislativ„.

De asemenea, membrii Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Ón avizul prezentat, au precizat c„ resping propunerea legislativ„.

Œn aceste condi˛ii, membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón plenul s„u, au analizat aceast„ propunere legislativ„ ∫i propun plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale? Nu este cazul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 V„ reamintesc c„ prin raportul comisiei sesizate Ón fond se propune respingerea acestei ini˛iative legislative.

Ca atare,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2004 pentru completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele m„suri referitoare la Biserica Unit„ cu Roma (greco-catolic„).

Dac„ din partea ini˛iatorului dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, v„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale a fost sesizat„ Ón fond, potrivit prevederilor art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Ordonan˛a Guvernului nr. 64/2004, supus„ spre aprobare prin prezentul proiect de lege, are ca obiect de reglementare completarea cu un nou alineat a art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990, Ón sensul ca, Ón situa˛ia Ón care reprezentan˛ii clericali ai Bisericii Rom‚ne Unite cu Roma ∫i ai Bisericii Ortodoxe Rom‚ne nu ajung la un acord asupra situa˛iei unor imobile de natura celor prev„zute Ón decret, partea interesat„ s„ aib„ deschis„ calea ac˛iunii Ón justi˛ie, potrivit dreptului comun.

Œn urma examin„rii proiectului de lege, membrii comisiei au hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2004 pentru completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990.

La lucr„rile ∫edin˛ei au fost prezen˛i 13 deputa˛i din num„rul total de 15 membri ai comisiei.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, Camera Deputa˛ilor este Camera decizional„, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale?

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Aceast„ situa˛ie pe care o dezbatem ast„zi este de fapt o problem„ veche. Timp de 15 ani, revendicarea

Bisericii Unite cu Roma Ón a-∫i rec„p„ta bunurile nu ∫i-a g„sit ecoul sub nici o guvernare.

Am fi fost Ónclina˛i s„ nu fim de acord cu aceast„ propunere de respingere, dar, av‚nd Ón vedere c„ se vine Ón motivarea raportului cu solu˛ia c„ se va face o Lege a cultelor ∫i prin aceast„ Lege a cultelor se va reglementa ∫i aceast„ problem„, cerem totu∫i ca Ón aceast„ lege lucrurile s„ fie explicate foarte clar, pentru c„ altfel se va ajunge din nou la aceea∫i solu˛ie, dac„ se va l„sa la latitudinea celor dou„ Biserici. Pe cale amiabil„ eu consider c„ nu se va ajunge foarte cur‚nd la rezolvare ∫i, de aceea, Ón noua Lege a cultelor ar trebui s„ se specifice Ón mod clar ∫i precis cum se rezolv„ aceast„ problem„.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat.

## Stima˛i colegi,

Propunerea legislativ„ privind aprobarea ordonan˛ei de urgen˛„, de fapt, se refer„ la un fapt banal, dar eu Ól consider foarte important, mai ales datorit„ prevederilor constitu˛ionale.

Eu am analizat atent raportul comisiei. Consider c„ este inacceptabil„ pozi˛ia comisiei care am‚n„ repunerea Ón drepturi a persoanelor juridice de a se adresa justi˛iei, Ón spe˛„ pentru Biserica Greco-Catolic„, Unit„ cu Roma, c„reia, Ón principiu, conform Decretului-lege nr. 126/1990, Ói este interzis apelul la justi˛ie ∫i i se impune rezolvarea pe cale amiabil„, cu Biserica Ortodox„, a litigiilor patrimoniale.

Eu cred c„ avem cu to˛ii datoria s„ repunem Ón drepturi pe to˛i cet„˛enii, toate persoanele juridice, pentru c„ a aproba ast„zi proiectul de lege de aprobare a ordonan˛ei nu Ónseamn„ c„ punem Óntre paranteze o inten˛ie viitoare, fie a Guvernului, fie a Parlamentului Rom‚niei, de a clarifica prin lege aceste probleme.

A respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonan˛ei Ónseamn„ a Ónc„lca, eu a∫a cred, Constitu˛ia ∫i a Ómpiedica o persoan„ juridic„ s„ se adreseze justi˛iei. Ca atare, eu v„ solicit un vot de respingere a respingerii ∫i aprobarea proiectului de lege de aprobare a ordonan˛ei.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ participe la dezbatere? Domnul deputat Popa.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Se cunoa∫te faptul c„, de la Revolu˛ie Óncoace, Óntre reprezentan˛ii cultelor din Rom‚nia s-a dus ∫i se duce Ón continuare o lupt„ surd„, pentru c„ nu exist„ o legisla˛ie clar„ ∫i coerent„ pentru a reglementa raporturile dintre ele, ∫i provin ∫i reprezint un jude˛ unde conflictele acestea s-au manifestat chiar violent.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 De aceea, noi, grupul parlamentar, credem c„ rezolvarea unor asemenea probleme nu se poate realiza secven˛ial, deci d„m o lege pentru cultul cutare, d„m o lege pentru cultul cutare... Toate trebuie asamblate ∫i trebuie s„ avem Ón vedere c„ imediat trebuie s„ punem pe rol ∫i s„ rediscut„m Legea cultelor Ón plenul Camerei Deputa˛ilor.

Aceast„ lege, mul˛i colegi care au fost Ón legislatura 1996—2000 ∫tiu, s-a discutat, la un moment dat chiar reprezentan˛ii cultelor s-au pus de acord ∫i c‚t pe ce era s„ o Ónaint„m Ón plenul Camerei Deputa˛ilor. Eu cred c„ putem s„ ne punem de acord ∫i imediat s„ trecem la rediscutarea acestei legi care ar rezolva toate aceste conflicte patrimoniale, retroced„ri de l„ca∫uri de cult sau, eu ∫tiu, de terenuri ∫i a∫a mai departe.

Deci noi sus˛inem respingerea acestui proiect de lege ∫i sus˛inem Ón mod imperativ repunerea pe rol a Legii cultelor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, domnule deputat.

V„ repet, suntem Ón faza dezbaterilor generale.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A amintit aici un distins coleg de-al nostru c„ va trebui s„ facem apel la Constitu˛ie. Da, domnule coleg, facem apel la Constitu˛ie ∫i atunci vom spune c„ Ón Rom‚nia cultele se bucur„ de autonomie.

Œn baza acestei autonomii l„s„m comisia mixt„ de dialog s„ rezolve problema ∫i vom fi de acord cu respingerea acestei ordonan˛e. Mul˛umesc.

Dac„ mai sunt comentarii Ón cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Rog reprezentantul comisiei s„ prezinte observa˛ii Ón leg„tur„ cu aspectele care au fost invocate Ón cadrul dezbaterilor generale.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cred c„ sunt aici ni∫te neÓn˛elegeri.

Comisia noastr„ nicidecum nu a vrut s„ Ónl„ture posibilitatea Bisericii Greco-Catolice de a se adresa instan˛ei de judecat„. De altfel, nici o comisie nu are o astfel de posibilitate, de a Óngr„di accesul liber la justi˛ie, acest drept fundamental din Constitu˛ie.

Trebuie s„ v„ spun c„ este vorba de un Decret-lege nr. 126/1990, care prevede ∫i care Ónfiin˛eaz„, instituie aceste comisii mixte de dialog Óntre Biserica Ortodox„ Rom‚n„ ∫i Biserica Greco-Catolic„ ∫i care, Ónainte de a se adresa justi˛iei, trebuiau s„ rezolve divergen˛ele, posibile litigii.

Trebuie s„ v„ aten˛ionez, s„ v„ aduc Ón vedere c„ acest Decret-lege a fost aprobat Ónainte de adoptarea Constitu˛iei, ce a fost adoptat„ Ón 1991. Or, Constitu˛ia, la

alin. (1) al art. 21, prevede accesul liber la justi˛ie, ∫i la alin. (2) prevede c„ nici o lege nu poate Óngr„di exercitarea acestui drept.

Or, nou„ ni se pare, ∫i comisia la aceast„ concluzie a ajuns, c„ Ónsu∫i decretul sau aceast„ prevedere din Decretul-lege nr. 126 care a prev„zut obligativitatea acestei proceduri prealabile Ónainte de a se adresa instan˛ei de judecat„ constituie o Óngr„dire a exercit„rii accesului liber la justi˛ie.

Prin urmare, poate trebuie s„ revizuim prevederile acestui decret cu privire la comisiile mixte de dialog ∫i la aceast„ procedur„ prealabil„.

Deci Ón aceast„ idee am spus c„ nici m„car o ordonan˛„ de urgen˛„ care apare Ón 2004 nu poate sau nu are rost s„ Ónt„reasc„ ceea ce spune Constitu˛ia, pentru c„ Ordonan˛a nr. 64/2004 n-a f„cut altceva dec‚t s„ sublinieze acel drept constitu˛ional, cum c„ oricine poate s„ se adreseze instan˛ei de judecat„, justi˛iei ∫i nu poate fi Óngr„dit acest drept prin nici un alt act normativ.

Dac„ vre˛i, este superflu„ dispozi˛ia aceasta din ordonan˛„ ∫i pe acest motiv am propus respingerea, ∫i nu pe motivul cum c„ nu am fi de acord cu aceast„ exercitare a acestui drept. Dimpotriv„, tocmai pentru a se respecta acest drept, f„r„ a fi nevoi˛i de a exercita aceast„ procedur„ ∫i a Óndeplini aceast„ procedur„ prealabil„.

Œntr-adev„r, consider„m deosebit de oportun ∫i necesar ca Ón Legea cultelor... A∫a cum am Ón˛eles din partea reprezentan˛ilor Secretariatului de Stat pentru Culte, se va elabora acest proiect de lege Ón care se vor cuprinde aceste probleme cu privire la patrimoniul Bisericilor.

Deci din acest motiv am propus respingerea, ∫i nicidecum Ón ideea de a Óngr„di dreptul de a exercita dreptul la justi˛ie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ propun s„ ascult„m ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Domnul secretar de stat Onisei.

## **Domnul Ioan Onisei** — _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu o s„ reiau argumentele care au fost invocate de reprezentan˛ii comisiei. Ele sunt pertinente. Practic, acea ordonan˛„ nu f„cea altceva dec‚t s„ trimit„ la un text constitu˛ional, v„ amintesc, art. 21 din Constitu˛ie reglementeaz„ accesul liber la justi˛ie. Prin urmare, un decret-lege din 1990 nu putea s„ prevad„ lucrul acesta.

Œns„, dincolo de aceste preciz„ri, vreau s„ v„ spun c„ lucr„m foarte serios la un proiect de Lege a cultelor, urmeaz„ s„ ne vedem ∫i cu Comisia de la Vene˛ia, s„ discut„m cu ierarhii tuturor cultelor pe acest proiect ∫i Ón cadrul acestui proiect s„ g„sim rezolv„ri legale pentru toate situa˛iile litigioase.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005

## **Domnul Adrian N„stase:**

## V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ accepta˛i s„ respect„m regulile de procedur„. Colegii au ascultat argumentele ∫i Ón cadrul dezbaterilor generale ∫i punctul de vedere al comisiei, au citit ∫i textul proiectului de lege, au citit ∫i raportul, au ascultat ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Ca atare, din punct de vedere procedural eu va trebui s„

## **Domnul Adrian N„stase:**

Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci.

Rog liderii de grupuri s„ invite to˛i colegii Ón sal„.

Œncepem cu votul final privind reexaminarea, la cererea pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Na˛ional de Management al Situa˛iilor de Urgen˛„.

Este o lege cu caracter organic.

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Pentru explicarea votului Grupului parlamentar al P.S.D. Am votat acest proiect de lege pentru c„ el Ómbun„t„˛e∫te cadrul legal existent pentru interven˛ii Ómpotriva dezastrelor ∫i rezolvarea situa˛iilor de urgen˛„, cre‚nd, totodat„, organisme at‚t la nivel central, c‚t ∫i local, capabile s„ intervin„ prompt Ón aceste situa˛ii. Se realizeaz„ astfel, sub aspect normativ, premisele particip„rii Rom‚niei, al„turi de structurile NATO ∫i alte structuri interna˛ionale, la combaterea atentatelor teroriste ∫i interven˛ia cu operativitate Ómpotriva provoc„rilor de acest gen.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la urm„torul vot, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poli˛istului. Lege cu caracter organic.

- Voturi Ómpotriv„? Nici un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri?

Œn unanimitate, cu 236 de voturi exprimate, proiectul de lege a fost aprobat.

Trecem la al treilea vot final, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2004 pentru completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele m„suri referitoare la Biserica Unit„ cu Roma.

V„ repet sensul votului, comisia sesizat„ Ón fond a propus respingerea ordonan˛ei.

Voi supune la vot respingerea ordonan˛ei ∫i acesta este sensul votului. V„ repet, dac„ vota˛i pentru Ónseamn„ c„ vota˛i pentru respingerea ordonan˛ei. Am dorit s„ clarific sensul votului, ca s„ nu existe o ambiguitate Ón leg„tur„ cu rezultatul sau cu votul ca atare.

Voturi Ómpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i. Dou„ voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O sut„ de ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Deci rezultatul votului este urm„torul: 141 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 100 de ab˛ineri. Cu majoritate de voturi, propunerea comisiei a fost acceptat„, pentru respingerea ordonan˛ei.

Da. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat Bolca∫.

Un singur cuv‚nt, nu pentru explicarea ∫i nu pentru justificarea votului, ci pentru a se Ón˛elege perfect ceea ce dorim noi. ™i anume, votul nostru a fost un vot de respect pentru autocefalia tuturor bisericilor tradi˛ionale rom‚ne∫ti. Este dreptul lor suveran s„-∫i rezolve problemele, destul de Óncurcate, este dreptul lor suveran de a discuta asupra unei mo∫teniri care ne-a fost l„sat„, este lumina preo˛ilor s„ se gospod„reasc„ Ón propriile lor parohii.

Œn aceste condi˛ii, interven˛ia secven˛ial„ a Legislativului nu este bine venit„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Stima˛i colegi,

Acesta a fost un vot important. Vor fi f„r„ Óndoial„ comentarii. Nu vreau s„ intervin Ón aceast„ dezbatere, de∫i ca ∫ef al Guvernului puteam s„ explic anumite lucruri. Sunt solu˛ii diferite care pot s„ fie folosite, sper

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2005 ca ele s„ fie g„site rapid de c„tre Guvern pentru a nu crea unele dificult„˛i care, altfel, ar putea s„ apar„.

Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„, s-au depus la secretarul general al Camerei, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale urm„toarele legi:

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Na˛ional de Management al Situa˛iilor de Urgen˛„;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2004 privind contractarea Ómprumuturilor externe de la institu˛ii financiare interna˛ionale pentru Programul de reabilitare a infrastructurii din ora∫ele mici ∫i mijlocii (SAMTID);

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2005 privind prorogarea termenului prev„zut la alin. (1) al art. II din Ordonan˛a Guvernului nr. 46/2004 pentru modificarea art. 37 din Ordonan˛a Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 104/2004 pentru modificarea alin. (8) al art. 8 din Legea nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar Ón vederea stimul„rii achizi˛ion„rii de calculatoare;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poli˛istului;

— Legea privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2004 pentru completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele m„suri referitoare la Biserica Unit„ cu Roma;

— Legea pentru ratificarea Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Ucraina privind asisten˛a juridic„ ∫i rela˛iile juridice Ón cauzele civile, semnat la Bucure∫ti la 30 ianuarie 2002. Stima˛i colegi,

Cu acest anun˛, Óncheiem ∫edin˛a Ón plen de ast„zi, continu„m programul Ón cadrul comisiilor, ast„zi, miercuri

∫i joi conform programului aprobat.

- V„ mul˛umesc.

Succes la dezbaterile din comisii!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007093]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 12/22.II.2005 con˛ine 24 de pagini.**

Pre˛ul 46.200 lei