Aº dori, cu îngãduinþa dumneavoastrã, sã mã refer mai pe larg la douã probleme pe care le consider interesante ºi de actualitate.
Cum colegii senatori din Partidul Democrat mi-au cedat din minutele lor, sper ca discursul meu sã nu fie întrerupt înainte de derularea acestor douã chestiuni.
Una þine de climatul politic în care ne desfãºurãm activitatea în acest an.
În timp ce Guvernul României prezidat de domnul Mugur Isãrescu manifestã iniþiative novatoare menite sã reducã inflaþia ºi sã contribuie la viitoarea relansare economicã, discutã cu parteneri sociali, se strãduieºte sã realizeze în timp optim proiectul de buget pentru anul în curs, face demersuri privind acordarea tranºelor de la Fondul Monetar Internaþional ºi Banca Mondialã, unii lideri Ñ repet Ñ unii lideri politici, cât ºi unii lideri sindicali, fãrã a þine seama de imperativele naþionale privind stabilitatea internã ºi aderarea la organismele euroatlantice, fac declaraþii exagerat de critice sau chiar belicoase în mass-media.
Este adevãrat cã anul 2000 este nu numai un an, probabil, decisiv al reformei, ci ºi un an electoral, dar mi se pare prea devreme ºi neconstructiv sã se încerce, propagandistic, o debusolare a electoratului prin declaraþii exagerate sau nefondate, sã se ajungã pânã acolo încât sã fie pus sub semnul îndoielii sistemul nostru democratic, funcþionarea legislaþiei însãºi, inclusiv a celei electorale.
Într-unele declaraþii apãrute în presã se vorbeºte deja despre posibilitãþile unor fraude electorale, partidele din coaliþia guvernamentalã sunt acuzate de manevre ºi presiuni în mod arbitrar, ba se merge pânã acolo cã acuzele sunt cã viitoarele alegeri ar fi, chipurile, minate de implicarea serviciilor secrete.
Nimeni nu contestã dreptul partidelor de a-ºi face fiecare propria propagandã electoralã, dar nu mi se pare normal sã fie semãnatã nesiguranþa ºi zâzania în electorat prin declaraþii ºi acuze anticipate nefondate.
Pânã la alegeri mai este destul timp ºi desfãºurarea lor este stipulatã limpede atât în Constituþia din 1991, cât, mai cu seamã, în Legea electoralã.
Este ºtiut cã alegerile se fac prin vot universal, egal, direct, secret ºi liber consimþit, în circumscripþiile electorale, cã poliþia asigurã paza secþiilor de votare împreunã cu observatorii societãþii civile ºi ai partidelor, în acelaºi mod democratic având loc ºi numãrarea voturilor exprimate, comunicarea lor.
Validarea buletinelor de vot se face de Biroul Electoral Central, format din 7 judecãtori de la Curtea Supremã de Justiþie ºi 16 reprezentanþi ai partidelor politice participante la alegeri.
Candidaþii de pe listele partidelor sau alianþelor politice, cât ºi candidaþii independenþi care au strâns numãrul de semnãturi conform legii sunt validaþi ei înºiºi ºi dupã rezultatele alegerilor din judeþe, municipii ºi aºa mai departe, în proporþiile date de alegãtori.
Îmi cer scuze dacã vi s-a pãrut prea succintã sau prea lungã aceastã suitã de precizãri, dar am considerat-o necesarã, date fiind afirmaþiile hazardate lansate în avanpremierã de unii lideri de partide în presã.
Sigur, la timpul potrivit va fi nesar ca reprezentanþii din fiecare partid sã vegheze la bunul mers al alegerilor ºi la evitarea oricãrei posibilitãþi de fraudã prin prezenþa lor în secþiile de votare ºi în comisiile electorale.
Interesant este cã în timp ce unii lideri din opoziþie, fiind ºi parlamentari, proclamã de pe acum cã alegerile ar putea fi fraudate prin înlocuirea urnelor de vot sau prin introducerea de date false în calculator, domnul Mircea Ionescu-Quintus, preºedintele P.N.L., þine sã aducã aminte acestora cã Ñ citez din ”România LiberãÒ din 5 februarie 2000 Ñ: ”În alegeri mai vechi erau grupuri de cetãþeni care votau de mai multe oriÒ... ºi, am adãuga noi, s-au vãzut chiar grupuri itinerante care votau prin toate gãrile ºi chiar în diferite localitãþi. Iatã, domnilor, dupã 10 ani de democraþie va trebui sã veghem sã nu se mai întâmple asemenea manevre, dar acestea, la timpul potrivit.
Domnul Cristian Dumitrescu, senator P.D., la întrebãrile aceluiaºi ziar, ”România LiberãÒ, declarã cã nu crede în posibilitatea fraudãrii viitoarelor alegeri ºi cã dupã 10 ani de democraþie nu trebuie sã mai fie vehiculate asemenea idei. Domnia sa propune realizarea unui Birou Electoral Central permanent ºi susþine linia Partidului Democrat de abordare în mod rapid a unei noi
legi electorale, în mãsura în care partidele doresc schimbarea sau clarificarea unor aspecte.
La rândul sãu, domnul Vasile Lupu, vicepreºedintele Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin-Democrat, þine sã înlãture orice dubiu privind buna organizare a alegerilor, arãtând cã, citez: ”Noi, ca partid aflat la guvernare, vom purta rãspunderea ºi de aceea vom lua toate mãsurile pentru a nu se înregistra nereguli. Oricum, vor fi observatori la aceste alegeri, care vor verifica corectitudinea noastrã.Ò
Nu mai reproducem ºi alte ”vociÒ în aceastã problemã care pare confecþionatã pentru alegãtorii nedeciºi care, potrivit ultimelor sondaje de opinie, ar fi în numãr considerabil.
Dar, în pofida acestor sondaje, considerãm cã alegãtorii, oricât de indeciºi, nu se aflã totuºi în situaþia ”cetãþeanului turmentatÒ, fiind conºtienþi de necesitatea realizãrii reformei, de continuarea procesului democratic într-un climat de stabilitate, ca o primã condiþie de revigorare a economiei ºi de intrare a României în comunitãþile europene ºi în Alianþa Nord-Atlanticã. Cei care agitã confuzia aduc prejudicii þãrii ºi este momentul sã privim cu maturitate politicã ºi chibzuinþã opþiunile noastre, sã avem în vedere, înainte de orice, interesul naþional ºi deschiderea noastrã afirmatã spre valorile democraþiei ºi civilizaþiei, aºa cum diplomaþia românã, prin exponentul ei de azi, senatorul Petre Roman, ministrul afacerilor externe, o prezintã fãrã reproº ºi eficient.
Doamnelor ºi domnilor senatori,
O altã chestiune pe care doresc sã o aduc la cunoºtinþa dumneavoastrã este Memorandumul pe care l-am redactat ºi care este pentru soluþionarea drepturilor aromânilor, în contextul eforturilor de stabilitate în Balcani, ce va fi înaintat Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei ºi Comisiei parlamentare a României de la Strasbourg.
Înfãptuirea unei stabilitãþi autentice ºi durabile în spaþiul balcanic constituie o preocupare tot mai susþinutã a forurilor europene. În acest sens, iniþiativa întreprinsã de Guvernul Republicii Federale Germania privitoare la Pactul de stabilitate în Sud-Estul Europei este deosebit de importantã, ca premisã a armonizãrii relaþiilor dintre statele balcanice, a implementãrii unor drepturi egale pentru minoritãþile naþionale ºi cultural-lingvistice din aceste state, a cooperãrii economice ºi culturale, având ca rezultat integrarea unor state ºi asigurarea condiþiilor unei Europe unice ºi unite. Considerãm cã, în rezolvarea acestei ecuaþii politice, trebuie sã se asigure condiþiile reale de manifestare egalã, nestingheritã a minoritãþilor. Între aceste minoritãþi, un loc istoric, de netãgãduit, îl are populaþia aromânã, ale cãrei comunitãþi, adesea compacte, vieþuiesc de secole în mai multe state balcanice, contribuind economic, social-cultural ºi nu numai la viaþa acestor state Ñ Republica Macedonia, Bulgaria, Albania, Grecia, Serbia, România.
Se ºtie cã, datoritã apelurilor repetate ale societãþilor culturale aromâne, între care am menþiona Societatea Culturalã Macedo-Românã din Bucureºti, Uniunea de Culturã ºi Limbã Aromânã de la Freiburg (Germania), Societatea Academicã Moscopoleanã din Bucureºti, Fundaþia ”Bana ArmâneascãÒ Ð Bucureºti, Fundaþia ”Andrei ªagunaÒ din Constanþa, publicaþiilor ºi lucrãrilor editate de prof. univ. dr. Gh. Zbughea, prof. editor Cristu Cândroveanu dr. Dumitru Piceava, publicist ºi scriitor
lector univ. Justin Tambozi, prof. univ. dr Vasile Barba, dr. Dumitru Garofil ºi prof. univ. Tiberius Cunia, din S.U.A., de la Fundaþia ”Cartea AromânãÒ Ð Constanþa, prof. Mina Tana, de la Fundaþia ”ValahiaÒ Ð Bucureºti ºi altele.
Consiliul Europei a analizat ºi aprobat Raportul domnului Lluis Maria de Puig privind drepturile cultural-lingvistice ale aromânilor, iar Adunarea Parlamentarã de la Strasbourg a avizat, cu o majoritate covârºitoare, Raportul despre aromâni ºi recomandãrile aferente, aceste documente constituindu-se parte a Rezoluþiei nr. 1333 din 24 iunie 1997 a acestui for european.
S-a vãzut însã în rãstimpul care a trecut cã adevãrata implementare a Rezoluþiei nr. 1333/1997, recte a recomandãrilor sale, întârzie în unele state din aceastã zonã balcanicã.
Cum populaþia aromânã s-a fãcut prezentã, de-a lungul timpului, prin pãstrarea graiului ei romanic, a tradiþiilor sale specifice ºi cum, înainte de al Doilea Rãzboi Mondial, cu ajutorul statului român, a avut numeroase ºcoli ºi biserici proprii, o viaþã spiritualã ºi culturalã susþinutã, prin Societatea de Culturã Macedo-Românã din Bucureºti ºi alte fundaþii sau asociaþii aromâne, fac un apel la autoritãþile române ºi europene sã intervinã la autoritãþile guvernamentale din statele balcanice, pentru reînfiinþarea ºcolilor ºi bisericilor aromâne.
Aceste demersuri au avut ecouri favorabile la Bucureºti, dar, din cauze dificil de enumerat, autoritãþile din statele balcanice propriu-zise au fãcut prea puþin sau deloc pentru implementarea Revoluþiei nr. 1333/1997. Or, neglijarea problemelor aromânilor, dorinþei lor de a avea ºcoli ºi biserici proprii, publicaþii proprii ºi un acces nestingherit la emisiunile de radio ºi televiziune mãreºte amãrãciunea comunitãþilor de aromâni ºi perpetueazã pericolul ºtergerii în continuare a identitãþii etno-culturale a aromânilor balcanici.
Societatea Culturalã Macedo-Românã, al cãrei vicepreºedinte sunt, Uniunea pentru Culturã a Aromânilor din Macedonia au acþionat prin preºedinþii ei scriitor Dina Covata ºi economist Costa Papuli, Asociaþia culturalã ”Aromânii din AlbaniaÒ (Tirana), preºedinte prof. Vangjel ªundi ºi preºedinþi de filiale Iancu Koca (în Diviaca) ºi Pano Becali, din oraºul Saranda, în Albania, ºi au insistat pentru transpunerea în viaþã a Recomandãrilor Adunãrii Parlamentare de la Strasbourg, în cooperare cu uniuni, societãþi sau fundaþii aromâne din Albania, Grecia, România etc. ºi în spiritul prevederilor Rezoluþiei nr. 1333/1997.
Stingerea conflictelor în þãrile balcanice este o chestiune de mare importanþã ºi rezolvarea ei durabilã nu poate sã se facã dacã nu se acþioneazã, în principal, pentru manifestarea stabilitã oficial de guvernele statelor din zonã, a drepturilor cultural-lingvistice a minoritãþilor, inclusiv a drepturilor aromânilor. Se cuvine sã precizãm cã aromânii nu cer drepturi teritoriale, nu invocã interese politice contrare statelor în care vieþuiesc, ci îºi susþin cu demnitate ºi îndreptãþire drepturile lor fireºti, lingvistice ºi culturale.
Evenimentele perturbante din provincia Kosovo au adus grave prejudicii ºi comunitãþilor aromâne din aceastã zonã, cât ºi din zonele limitrofe care þin de Albania, Bulgaria, Serbia sau Republica Macedonia ºi, în anumite privinþe, de Grecia însãºi, stat democratic, membru al organismelor europene ºi euroatlantice. Revendicãrile ce dorim a le vedea transpuse în realitate au în vedere
Rezoluþia nr. 1333/1997 ºi cer expres abordarea unor mãsuri concrete ºi clare pentru prezervarea drepturilor cultural-lingvistice ale aromânilor:
1) În toate statele din Peninsula Balcanicã unde trãiesc comunitãþi de aromâni, guvernele acestor state sã favorizeze aprobarea în parlamentele acestora a unor dispoziþii legale privind drepturile aromânilor de a avea uniuni, societãþi, fundaþii, ºcoli, biserici, biblioteci, aºezãminte culturale proprii.
2) În aceste state balcanice (Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Serbia etc.) autoritãþile centrale ºi locale sã permitã manifestarea nestingheritã a tradiþiilor culturale specifice aromânilor ºi, dupã exemplul concludent al României, sã asigure prezenþa aromânilor prin emisiuni proprii la posturile centrale ºi locale de radio ºi televiziune;
3) Întrucât comunitãþile aromâne fiinþeazã în toate aceste state, autoritãþile sã permitã liberul acces ºi posibilitatea de deplasare la festivaluri folclorice, consfãtuiri, reuniuni ºtiinþifice sau culturale ale aromânilor, precum ºi dreptul tinerilor studioºi de obârºie aromânã de a face studii în diferite þãri, urmând ca aceºtia sã contribuie, prin pregãtirea lor superioarã, la desfãºurarea vieþii spirituale, culturale sau din alte domenii în comunitãþile lor de origine.
Având în vedere cã aceste cereri legitime ale aromânilor au figurat, în ultimele secole, în memorandumuri ºi adrese nenumãrate, au fãcut obiectul unor mãsuri favorabile în diferite congrese ºi conferinþe, iar din 1997 sunt stipulate limpede în Rezoluþia nr. 1333/1997 a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, este momentul ca ele sã fie transpuse în realitate în toate aspectele lor.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.