Mircea Dan Geoană

Vă mulțumesc.

În acest moment, cel puțin la noi, nu mai avem solicitări de intervenții.

Cred că un număr de întrebări directe sau indirecte au fost adresate domnului ministru Șeitan. Am și eu o întrebare și un scurt comentariu analitic, domnule ministru.

Pe lângă modificarea vârstei de pensionare, al doilea element care într-adevăr modifică în mod radical sistemul public de pensii pe care îl propuneți este modul de calcul al punctului de pensii.

În condițiile în care România, într-o logică predictibilă, va adera la moneda euro în următorii trei, patru sau cinci ani, în funcție de evoluțiile noastre economice, este clar că problema inflației, practic, va dispărea de pe agenda națională românească. Pentru că o obligație și un beneficiu al adoptării monedei unice este faptul că inflația ajunge în țările din zona euro undeva la 1% – 2% maximum, atunci când economia merge prost.

Faptul că, începând din acest moment, dacă s-ar adopta această lege, am avea de-a face cu o indexare de 50% din valoarea salariului mediu brut pe economie plus inflație, din 2021 – 45% din salariul mediu brut pe economie plus inflație și, din 2030 – atenție pentru cei care sunt astăzi salariați și sunt încă tineri –, când vor deveni pensionari, va fi exclusiv cu valoarea inflației.

Riscul decuplării puterii de cumpărare a pensionarilor pe termen scurt și mediu, în condițiile în care sperăm cu toții că economia va merge mai bine și vom avea și noi salarii cât de cât decente, mai aproape de o convergență cu media europeană, va produce o decuplare absolut dramatică și matematică a acestui lucru.

De aceea, observația pe care o fac este că această modalitate graduală de decuplare a realităților economice cu puterea de cumpărare a pensionarilor reprezintă, în opinia mea cel puțin, cea mai dramatică modificare de sistem și de filozofie a sistemului public de pensii pe care Guvernul din care faceți parte a propus-o. De unde și numeroasele amendamente care – și, evident, vom trece și în dezbaterea amendamentelor, inclusiv a celor respinse – au încercat să corecteze acest lucru.

Cred că este profund inechitabil și cred că este un lucru care derivă mai degrabă dintr-un calcul aritmetic și mai puțin dintr-un calcul de evoluții economice și de echilibru social în România.

Întrebarea pe care vreau să v-o pun pe acest subiect: această modalitate v-a fost inspirată de Banca Mondială? Are vreo legătură cu obligațiile noastre de creditare internațională sau este un calcul lucid pe care îl puteți avea ca guvernanți ai acestei perioade în România?

Pentru că, dacă vom încerca să aducem modele care se aplică în țările vest-europene mult mai dezvoltate, știm cu toții că acolo valoarea punctului de pensie este în medie de 65% din salariul mediu brut pe economie și noi ne chinuim să stăm undeva spre 45% și cred că acest lucru este un lucru foarte important.