Dragoș-Gabriel Zisopol

547 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 0 · fără justificare
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Ziua Bunei Vestiri, 25 martie a fiecărui an, este ziua în care grecii și filoelenii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Națională a Republicii Elene.

Principiile fundamentale ale creștin-ortodoxiei și cele ale democrației participative, cu rădăcinile adânc înfipte în istoria tumultuoasă și fascinantă a Greciei, au fost cele care au stat la temelia premiselor simbiozei forțelor care la 25 martie au declanșat Revoluția Elenă din 1821.

Sărbătoarea unei națiuni este un bun prilej să reflectăm asupra reperelor istorice ale acesteia1 2, dar și la viitor.* Reperele istorice nu pot exista fără oameni – de cele mai multe ori aceștia fiind eroi –, dar nici oamenii nu își pot clădi viitorul fără repere.

Pentru reperul istoric 25 martie 1821, toți cei care în Grecia și în afara ei au contribuit la succesul Revoluției Elene sunt eroi, numele lor fiind echivalent cu patriotismul. Pe aceștia îi cinstim astăzi, pe toți cei care au slujit idealurile revoluției sub sceptrul cărții, sub semnul crucii sau cu arma în mână.

În contextul ședinței

Inspirați și mobilizați de ideile iluministe ale lui Rigas Feraios și Adamantios Korais, stăpâniți de dorința de libertate, grecii și-au coagulat energiile istorice și, pe 25 martie 1821, după ce arhiepiscopul de Patras, Germanos, a proclamat începutul luptei de eliberare națională și a binecuvântat steagul Revoluției Elene la Mănăstirea Agia Lavra, au început luptele pentru crearea unui stat independent.

Sub deviza „Libertate sau moarte!”, în Grecia și în afara ei au izbucnit numeroase revolte antiotomane. Actele de eroism ale grecilor și ale celor care le-au împărtășit idealurile s-au desfășurat în anul 1821 și pe teritoriul Moldo-Valahiei – la Iași, Galați, Drăgășani, Mănăstirea Secu sau Sculeni, localități care sunt scrise cu litere de aur în istoria Greciei, alături de Maraton, Salamina, Termopile, Constantinopol, Missolonghi și exemplele pot continua.

Revoluția Elenă, declanșată în anul 1821, a durat 9 ani. O succesiune de victorii, dar și de înfrângeri, cu sacrificii umane și pierderi materiale incomensurabile, un șir de evenimente politice și demersuri diplomatice care, în anul 1830, aveau să se materializeze în recunoașterea statului grec independent.

Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Protagoniștii Revoluției Elene ne-au dovedit o dată în plus că pentru un țel național avem nevoie de unitate, că nicio luptă nu se pierde înainte de a fi dată și nicio luptă nu este sortită înfrângerii dacă cei care o poartă o fac în numele dreptății și pentru libertate.

Solidaritatea, jertfa de sine, credința într-un viitor mai bun, încrederea în biruință au fost valorile care i-au hrănit pe grecii revoluționari și trebuie să ne anime astăzi pe noi, în vremurile dificile pe care le trăim.

Cu acest gând, membrii Uniunii Elene din România* trăiesc în această zi momente de mare încărcătură emoțională și organizează ample manifestări culturale în memoria celor care prin jertfă au devenit nemuritori.

Cel mai bun mod de a onora sărbătoarea Bunei Vestiri și a-i omagia pe eroii noștri este de a ne pregăti inimile* în așa

fel încât, pentru fiecare decizie grea pe care suntem chemați să o luăm, să ne punem mereu iubirea și devotamentul în slujba lui Dumnezeu și a patriei.

La mulți ani, Grecia!

La mulți ani, România!

La mulți ani elenilor și filoelenilor de pretutindeni! La mulți ani prieteniei româno-elene!* Vă mulțumesc.