Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·17 septembrie 2024
Declarații politice
Florian-Claudiu Neaga
Analiza discursului
- Populism
- 0 · fără
- Anti-pluralism
- 0 · fără
- DQI
- nivel 2 · justificare calificată binele comun · propunere alternativă
- Voce
- —
Discurs
Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Ca deputat de Sălaj, consider că este datoria mea comemorarea în Parlamentul României a 84 de ani de la masacrele antiromânești comise de trupele horthiste în localitățile sălăjene Treznea, la data de 9 septembrie 1940, și, respectiv, Ip, în noaptea dintre 13 și 14 septembrie a aceluiași an.
Aceste masacre comise cu sânge rece de armata horthistă în Transilvania au fost induse de concepțiile revizioniste ale guvernului Ungariei din acea vreme, care, după semnarea Tratatului de la Trianon, din 4 iunie 1920, a continuat propaganda antiromânească, revizionismul devenind o politica oficială a guvernelor horthiste.
În urma Dictatului de la Viena din 1940, România a pierdut peste 2,5 milioane de locuitori. Au fost cedate, total sau parțial, județele Bihor, Câmpulung Moldovenesc, Ciuc, Cluj, Maramureș, Mureș, Năsăud, Odorhei, Sălaj, Satu Mare, Someș, Târnava Mare, Târnava Mică și Trei Scaune.
Ocuparea militară a teritoriului cedat și instalarea administrației militare horthisto-maghiare a început la 5 septembrie 1940. În loc să asigure ordinea de drept, guvernul horthist a încurajat un adevărat potop de atrocități, asasinatele în masă de la Ip, Treznea, Camăr, Ciumărna, Zalău, Dragu, Hida, Cluj, Huedin și din alte locuri rămânând pentru totdeauna acte de gravă acuzare la adresa horthismului.
Românii au fost schingiuiți și bătuți, arestați și închiși în lagăre, închisori și detașamente de muncă forțată, expulzați și excluși din administrație. A fost inaugurat un regim de teroare și asasinat contra populației române, regim care a comis un adevărat genocid asupra românilor din Transilvania.
Treznea este o așezare românească veche, situată în apropierea Zalăului și atestată arheologic încă din Neolitic. Aici, la 9 septembrie 1940, 86 de oameni de toate vârstele, români, dar și evrei, au fost uciși, cu o fără de seamăn cruzime. Mulți alții au fost grav răniți, iar gospodăriile sătenilor au fost incendiate.
Ulterior, a urmat comuna Ip, unde, în 13 și 14 septembrie 1940, 157 de români au fost uciși și aruncați într-o groapă comună, inclusiv zeci de copii, de către militari din armata horthistă. Aceste trupe, alături de unii localnici maghiari dominați de ură și lipsa rațiunii, au compus 6 echipe de asasini, care au luat cu asalt fiecare gospodărie de români din comuna Ip, omorându-i pe toți cei găsiți acasă, foarte puțini scăpând cu viață.