Szabó Ödön

Stimate domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu cred că o asemenea dezbatere, pe această temă foarte importantă, trebuie realizată în sensul în care cunoaștem textul inițial din legea care urmează a fi modificată, modificarea propusă, respectiv amendamentul pe care l-am propus noi în comisie.

Eu sunt perfect de acord cu domnul ministru antevorbitor, pentru că, totuși, cel mai important lucru în legislativ și în viață este să ai grijă de viața omului. Cel mai important lucru. Pe lângă diferendele politice, pe lângă diferendele de toate naturile, este cel mai important ca pacientul să poată să beneficieze de o posibilitate de a se însănătoși grație actului medical. Și, pentru a beneficia de acest lucru, el trebuie să fie înțeles cât mai bine posibil.

Legea inițială, pe care, cu onor, cu toții am votat-o și au votat-o colegii noștri în Parlament, prevedea acest lucru, așa cum foarte bine colegul meu, de la începutul acestei dezbateri, a spus. Cel care nu cunoaște, indiferent dacă e cetățean român sau este cetățean străin, dacă nu cunoaște limba română, atunci este informat în limba maternă, dacă acea limbă este cunoscută de medic. Dacă medicul nu cunoaște limba maternă a pacientului, acesta este informat într-o limbă de circulație internațională, iar dacă nu cunoaște nici acea limbă, o altă limbă pe care o cunoaște. Deci exista o gradualitate logică în textul inițial.

Deci textul inițial, pentru noi, era îndestulător. Ceea ce spune și domnul Bacalbașa și este absolut real, pentru cetățenii care tranzitează România, s-a găsit o formulă oarecare, prin care am extins această zonă pentru cei care tranzitează. Dar, prin această bunăvoință, în același mod, am restrâns capacitatea inițiatorului Legii pacientului de la momentul respectiv.

Deci, stimați colegi, propunerea pe care am realizat-o, a domnului ministru, propunerea care a fost asumată și de colegii noștri, prevede ambele posibilități, atât extinderea, cât și menținerea inițiativei originale.

Domnule președinte,

Foarte important să știm ce votăm. Argumentația din expunerea de motive care a fost reluată aici și de colegul de la PNL este că ar trebui să avem 18 translatori, 50...

Nu-i așa, pentru că e opțional. Deci nu e obligatoriu să i te adresezi în limba maternă. Tocmai că propunerea colegilor de la UDMR, din amendamentele respinse, face obligatoriu, deci devine imperativ.

Așa cum e legea formulată acum, dacă o lăsăm în pace, este: opțiunea unu, i te adresezi în limba maternă, într-o limbă de circulație internațională sau altă opțiune... E prezentat acolo, adică: desen, Google Translate, vă puteți imagina! Oricum, să-i explici omului ce-i faci sau ce problemă are.

Deci varianta din legea actuală este cea mai modernă, europeană, normală și nici nu face niciun rău statului sau medicilor.

Deci este o propunere absolut populistă, naționalistă, care n-are nicio legătură cu nimic. Deci singura variantă corectă este să o respingem.