Stenogramă plen

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală. Doamnelor și domnilor deputați, Declar deschisă ședința de astăzi. Suntem prezenți 167 de colegi. La primul punct al ordinii de zi...

Vă rog, domnule Munteanu.

Vă rog, luați loc în bănci!

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele de astăzi și de mâine; programul de lucru pentru perioada 24–29 aprilie 2017; lista rapoartelor depuse în perioada 18–24 aprilie 2017 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Programul de lucru este până la ora 17.00, după care avem primirea de răspunsuri la interpelări.

Trecem la dezbateri.

Domnul Munteanu, procedură.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În nota cu rapoartele venite de la comisie și depuse la Biroul permanent nu a fost trecut pe ordinea de zi Proiectul de lege 141/2017. Este vorba de Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Vă rog să fiți de acord să îl introducem aici, în plenul Camerei Deputaților.

Am înțeles.

Cartelele le aveți pregătite și introduse în aparatul de vot? Vot, vă rog.

133 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Aprobat.

Vă rog, procedură.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să aducem acum pe ordinea de zi, de pe punctul 129, Pl-x 409/2016 și cerem retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni.

Vă mulțumesc.

Domnule Pambuccian, vreți să luați cuvântul sau aveți altă procedură?

Altă procedură.

Vot la propunerea domnului Ödön. 133 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, 4 abțineri. Aprobat.

Domnul Pambuccian, procedură.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă rog și eu să aducem de pe poziția 17 pe poziția 1 Pl-x 72/2014, cu retrimitere la comisie, două săptămâni.

Vă mulțumesc.

Vot pentru modificarea poziției pe ordinea de zi. 161 de voturi pentru, două abțineri. Aprobat.

Vot pentru retrimitere, două săptămâni, comisiei. 149 de voturi pentru, o abținere. Aprobat.

Alte intervenții pe procedură la începutul ședinței? Nu mai sunt. Mulțumesc.

2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Proiectul a fost distribuit.

Comentarii?

judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; procedură de urgență.

Guvernul, vă rog.

## **Doamna Ștefania Bîrlibescu –** _secretar de stat_

## _în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de act normativ supus dezbaterii dumneavoastră de astăzi are ca obiect de reglementare prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, stabilirea unor măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și modificarea unor acte normative, intervențiile legislative vizând evitarea unor blocaje care ar putea să apară în mai multe domenii, cauzate de imposibilitatea îndeplinirii la timp a unor obligații instituite prin respectivele acte normative.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Comisia juridică? Domnul deputat Dunava.

Nu.

Dezbateri pe articole. La titlu, obiecții? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat.

Proiectul de hotărâre merge la votul final, dezbaterile fiind finalizate.

De la punctul 3, inclusiv, până la punctul 6, inclusiv... Domnule Munteanu, la ce poziție ați cerut...?

Să începem cu el acum, da? OK.

Deci de la punctul 3, inclusiv, până la punctul 6, inclusiv, nu avem încă rapoartele. Pe măsură ce vin, având aprobarea Biroului permanent, sub rezerva primirii raportului, le introducem în dezbateri, astăzi sau în ședința de mâine.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Din partea grupurilor dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Mulțumesc.

Amendamente admise, respinse. Intervenții? Nu sunt intervenții. Legea merge la votul final. Continuăm.

Comisia pentru transporturi. Domnul Bode.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum a precizat reprezentantul Guvernului, ordonanța și-a produs efectele.

Așadar, în conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a acestui act normativ, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru învățământ, respectiv al Comisiei juridice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru facilitarea transportului gratuit pe calea ferată română în vederea exercitării de către elevii și studenții din România a dreptului de vot la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016.

Soluția legislativă preconizată are în vedere acordarea unei călătorii gratuite pe calea ferată, dus-întors, de la localitatea unde subiecții vizați se află la studii la localitatea de domiciliu a acestora și retur, cu trenul Regio și InterRegio, clasa a II-a, în perioada 8–12 decembrie 2016.

Decontarea facilităților acordate se asigură prin bugetul Ministerului Transportului.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Dezbateri?

Doamna Moagher.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PSD susține acest proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2016 privind instituirea cadrului legal pentru facilitarea transportului gratuit pe calea ferată română în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din data de 11 decembrie 2016 de către elevii și studenții din România.

Încep prin a menționa că prezentul proiect și-a produs efectele, acelea de a încuraja posibilitatea de exercitare a dreptului de vot pentru elevii și studenții cu vârste de peste 18 ani cu drept de vot, prin acordarea unei călătorii gratuite pe calea ferată, dus-întors, în perioada 8–12 decembrie 2016.

Astfel, conform dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada și localitatea unde își au domiciliul ori reședința.

De asemenea, Asociația Națională a Organizațiilor Studențești din România a solicitat Ministerului Transporturilor, prin adresa nr. 292 din 18 noiembrie 2016, acordarea dreptului de transport gratuit pe calea ferată din centrele universitare unde elevii/studenții studiază în localitățile de domiciliu și retur.

În prezent, în învățământul de stat și privat sunt înmatriculați aproximativ 520.000 de studenți.

În lipsa acordării facilității transportului gratuit în perioada 8–12 decembrie 2016 pentru o călătorie dus-întors, elevii și studenții care studiau în alte localități decât cea de domiciliu ar fi întâmpinat dificultăți în exercitarea dreptului de vot, resursele financiare de care aceștia dispuneau fiind limitate.

Grupul parlamentar al PSD susține această inițiativă și, având în vedere efectele produse, vă îndeamnă să o susțineți și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

necesarului de transport, din analizele noastre fiind afectați aproximativ 110.000 de călători pe zi.

Vă mulțumim.

Comisia – pentru industrii, pentru administrație, transporturi?

Domnul Iancu.

## Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nu mai sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2017 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2015 privind prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul București și localitățile județului Ilfov, precum și pentru prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport public județean sau a programului de transport public local de persoane, în cazul în care procedura de atribuire a acestora a fost suspendată prin hotărâri ale instanțelor de judecată; procedură de urgență.

Guvernul, vă rog.

Doamna Moagher, vă rog să închideți microfonul. Mulțumesc, doamnă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Concret, prin modificările propuse în cadrul acestui act normativ, se mențin actualul program de transport, precum și licențele de traseu aferente, în baza cărora, la momentul actual, se efectuează transportul rutier de persoane, prin servicii regulate, între municipiul București și localitățile județului Ilfov.

Acestea își mențin valabilitatea și după hotărârea definitivă a instanței de judecată, până la finalizarea procedurii de atribuire a traseelor cuprinse în următorul program de transport.

În cazul neadoptării acestor măsuri, se poate constata că este pusă în imposibilitate continuarea desfășurării transportului rutier de persoane prin servicii regulate între municipiul București și localitățile județului Ilfov în condiții de legalitate.

Totodată, operatorii de transport nu vor avea un cadru legal pentru desfășurarea acestei activități.

Și, nu în ultimul rând, este posibilă întreruperea activității operatorilor de transport începând cu data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată, fapt care va avea un efect negativ asupra călătorilor, prin neasigurarea

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Proiectul de act normativ pe care tocmai l-au susținut colegii noștri de la Guvern a fost supus spre dezbatere în fond celor trei comisii menționate de dumneavoastră, respectiv Comisia pentru industrii, Comisia pentru administrație și Comisia pentru transporturi.

Este un proiect de lege care a mai fost supus analizei plenului Camerei Deputaților.

Pe fond, această prelungire a valabilității licenței de traseu a fost solicitată și după data rămânerii definitive a hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție în cauza ce formează subiectul Dosarului nr. 1.027 din 2014, până la finalizarea procedurilor de atribuire a traseelor cuprinse în programul de transport.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului adoptarea proiectului de lege.

Mulțumesc. Dezbateri?

Domnul Șova Lucian.

## Stimați colegi,

Am vrut să intervin pentru a reliefa un lucru care nu este deloc în regulă legat de această prelungire, deși este absolută nevoie a fi făcută și de aceea în comisii a fost și validată solicitarea ministerului.

Trebuie să constatăm că, de fapt, o serie de operatori de transport abuzează de niște prevederi legale, contestând în instanță o anumită procedură, instanța parcurgând toate procesele pe care le are de parcurs, timp în care operatorii vechi de transport, care nu au participat la licitație sau care nu au fost validați de acea licitație, operează de ani buni pe aceste trasee. Este un lucru extrem de neplăcut să constatăm că, din punct de vedere concurențial, suntem în afara oricărei logici, profitându-se doar de niște lacune legislative. Și, la comisie, am profitat de ocazie și am cerut ministerului să găsească soluții de așa manieră încât nici această problemă să nu fie dusă până la calendele grecești.

Licențele de transport care au fost licitate au valabilitate de 5 ani. Deja au trecut 3 ani din acești 5, timp în care cei care au pierdut licitația operează pe aceste linii, iar cei care au câștigat stau și așteaptă o decizie a instanței, lucru care ar fi de așteptat să se rezolve la nivelul ministerului și așa ceva să nu se mai întâmple.

Mulțumesc.

Grupul PSD, desigur, va susține, așa cum a susținut și în comisii, aprobarea acestui proiect.

Domnul Bode.

Stimați colegi,

Scopul principal al acestui act normativ este acela de a asigura continuitatea serviciului public de transport de persoane, local sau județean, atât între București și localitățile din județul Ilfov, cât și în alte județe care se confruntă cu situații similare.

După cum s-a spus și de la acest microfon, în ultimii doi ani, valabilitatea acestor licențe de traseu și a programului aferent de transport a fost prelungită cu câte un an.

Noutatea proiectului pe care îl dezbatem azi constă în prelungirea valabilității acestora până la rămânerea definitivă a hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție în cauzele care au blocat întreaga procedură de atribuire.

Preocuparea pentru rezolvarea acestei situații a fost an de an constantă. Eu doresc să găsim, doamnelor și domnilor deputați, același consens în legătură cu Legea taximetriei, iar, în ceea ce privește această lege, „călcâiul lui Ahile”, printre altele, este reprezentat de neînțelegerile dintre București și Ilfov.

Cred că în această speță trebuie să identificăm o soluție care să nu creeze disfuncționalități, ci să determine practici echitabile în piață.

Este important să armonizăm interesele care, deocamdată, sunt în contradicție, astfel încât, din toată această poveste, cel câștigat să fie cetățeanul, în calitate de beneficiar al serviciului de transport cu taxiul.

Asigurarea mobilității urbane este un principiu european, pe care România trebuie să-l transpună prin promovarea de planuri integrate de mobilitate urbană durabilă centrate pe nevoile oamenilor.

Grupul Partidului Național Liberal va vota acest act normativ, care vine tocmai în întâmpinarea acestei nevoi, având în vedere faptul că transportul public de persoane este un serviciu de utilitate publică, prestat în interesul general al comunităților respective.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu.

Vot final.

10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii; procedură de urgență.

Guvernul?

**Domnul Ilan Laufer –** _secretar de stat în Ministerul_

_pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat_ **:**

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Bună ziua!

Numele meu este Ilan Laufer. Sunt secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Aș dori să vă acord câteva detalii referitoare la Programul Start-up Nation, program care este menit să stimuleze înființarea de noi societăți comerciale în România.

Condițiile pentru cei care doresc să aplice în cadrul acestui program Start-up Nation sunt foarte, foarte simple: trebuie să înființeze o societate comercială după data de 30 ianuarie 2017, să creeze un loc de muncă și să-l mențină pentru o perioadă de doi ani.

Ceea ce urmărim prin intermediul acestui program este înființarea de noi societăți comerciale și finanțarea a aproximativ 10.000 de noi societăți comerciale, anual, pentru o perioadă de 4 ani.

Bugetul pentru acest program este de un miliard șapte sute de milioane de lei și, în limita acestui buget, vom finanța cât mai multe societăți.

Vreau să vă mai spun ceva. Sunt modificări în acest program față de felul în care a fost el conceput inițial, în sensul în care condițiile de eligibilitate pentru cei care doresc să se apropie de zona de antreprenoriat au fost mult îmbunătățite față de condițiile inițiale ale programului, iar în acest moment avem o serie foarte mare de cheltuieli eligibile, pentru a permite celor care doresc să se apropie de zona de antreprenoriat condiții cât mai bune pentru a-și putea începe activitatea unei firme. Avem toate avizele până în acest moment.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Comisia pentru industrii? Domnul Iancu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Avem un proiect de lege care a fost adoptat de Senat. De asemenea, are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, precum și al Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Așa cum s-a menționat puțin mai înainte, proiectul de lege își propune stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii, denumit în continuare Programul Start-up Nation – Romania, în vederea creșterii numărului de întreprinzători din rândul tinerilor, al șomerilor, prin acordarea de facilități speciale acestor întreprinderi, precum și anumite obligații specifice care trebuie îndeplinite pentru a putea beneficia de acest program.

În urma analizei efectuate în cadrul comisiei, membrii comisiei propun plenului, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Dezbateri generale? Doamna Mînzatu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Start-up Nation – Romania face parte din programul de guvernare cu care PSD a câștigat votul din 11 decembrie.

Este un program prin care, într-adevăr, statul român înțelege să intervină în economie, să se apropie de cetățenii cu spirit antreprenorial, de cei tineri în mod special, cu o finanțare fără precedent pentru România. Vorbim de crearea a 10.000 de întreprinderi, minimum 20.000 de locuri de muncă, și vorbim de un program care, prin criteriile de punctare, se apropie în mod special de tineri, pentru că tinerii pot să înființeze firme, prin finanțarea acordată de acest program, și pot fi, în același timp, și angajați în companiile pe care le înființează.

Este un program care răspunde foarte bine nevoilor actuale ale societății românești. Desigur, în România, finanțări pentru start-upuri au mai existat, și din finanțări europene, și din programe de la bugetul de stat, dar condițiile pe care Guvernul le-a gândit sunt adecvate pieței și, până la urmă, finanțăm IMM-uri care se vor înființa în producție, în industrii creative, în IT, sectoare în care tinerii români și românii, în general, sunt foarte, foarte competitivi.

Cred că suntem în fața unui moment, să-i spunem, istoric, o promisiune din programul de guvernare care devine realitate, dar și un program de finanțare fără precedent, 44.000 de euro, pe care orice tânăr cu inițiativă și cu capacitatea de a intra pe piață îi poate folosi pentru a se lansa în activitatea antreprenorială.

Așa încât, Guvernul Grindeanu cred că a promovat o ordonanță pe care noi, în Camera Deputaților, am adus-o la o formă extrem de bine adaptată nevoilor de pe piață.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susține acest proiect de lege și sunt convinsă că votul va fi favorabil din partea tuturor celor care susțin tinerii și antreprenoriatul în România.

Mulțumesc mult și succes!

Domnul Popescu Virgil Daniel.

## Doamnelor și domnilor,

Partidul Național Liberal va susține acest proiect de lege, Start-up Nation, dar vrea să tragă două semnale de alarmă: un semnal de alarmă este că acest program este finanțat o treime din fonduri europene, două treimi din credite de angajament și, după cum știți, creditele de angajament sunt credite de angajament, iar, din 10.000 de firme, două treimi s-ar putea să nu mai primească banii și s-ar putea să le băgăm în faliment, dacă nu va fi asigurată finanțarea.

Și al doilea lucru, care mi se pare mult mai important – și PSD-ul, pe acest aspect, a dat dovadă până acum de demagogie: e vorba că nu e corelat deloc cu Ministerul Finanțelor Publice, respectiv cu ANAF.

Deci prin acest program se înființează firme noi de către tineri antreprenori, iar, dacă luăm criteriile de acordare a codului de TVA, acel celebru 088, despre care dumneavoastră, domnilor de la PSD, ați spus că ați renunțat la el, dar ați renunțat doar la denumirea de 088, iar criteriile sunt aceleași, nu va permite acelor tineri să treacă de aceste criterii, iar deductibilitatea de TVA nu va fi acordată. Asta presupune că firmele acelea, din start, nu vor fi viabile în competiția pe piață.

De aceea, cred că ANAF și Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat ar trebui rapid să ia o decizie cu privire la acest aspect.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt la dezbateri generale? Nu.

La anexe?

Nu.

Cu amendamentele admise și... Vrei? Vreți... mă scuzați! Poftiți!

## **Doamna Cosette Paula Chichirău:**

## Dragi colegi,

Considerăm că statul român ar trebui să investească în educația antreprenorilor, și nu să pună bani în programe fără criterii obiective de performanță, de reușită pe piață. Acești antreprenori vor eșua în mare măsură și statul român va pierde banii.

Noi trebuie să ne educăm antreprenorii pentru cum să reușească pe piață, pe piața internă, precum și pe cea externă, și nu să le dăm bani să eșueze din banul public. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Vă rog.

Am trecut demult de faza dezbaterilor generale, dar...

pe spinare toate poverile și îi țin în plată și pe cei care nu fac nimic, un sfert din populația țării primind ajutor social..., eu cred că... să-i lăsăm un pic să-și vadă de muncă și să se educe singuri. Iar celor tineri e bine să le spunem...

DNA-ul nu-i lasă!

Vă rog? Tocmai vorbeam...

Domnule deputat...

...și mă scuzați că eu continui să vorbesc...

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă tot s-a revenit la faza dezbaterilor și având în vedere alocuțiunea anterioară și alte discuții pe care le-am mai avut, este de remarcat și de admirat această atitudine de „Gică-contra”, mai ales cea care vine din partea unor tineri politicieni și cu o viziune, să spunem așa, modernă, asupra a ceea ce ar trebui să fie politica; este un lucru rău. Înțelegem că statul român alege, Guvernul României, să se îndrepte către antreprenoriat, către oamenii care vor să dezvolte afaceri în România și care aleg să rămână în România și nu vor să ia drumul băjeniei, să plece prin Vest, de unde, nu-i așa?, să îngroașe rândurile diasporei.

Eu zic că acest proiect este un lucru de admirat, faptul că în România există, în sfârșit, chiar și un Guvern care se îndreaptă către acei oameni care vor să aducă un plus economiei acestei țări, și noi, cu toții, va trebui să – bineînțeles, și fideli programului nostru de guvernare – să sprijinim cu toată puterea acest gen de inițiative.

Vă mulțumesc.

Domnul Bichineț.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Și noi vom susține acest proiect de lege, însă nu văd de ce vă supărați când colegii de la USR sau de la liberali, ori cei de la PMP, de la UDMR aduc anumite observații. Cred că nu doriți ca, după ce votăm aceste proiecte de lege, să vă și felicităm în mod automat, că nu e cazul!

De asemenea, în legătură cu ce spunea domnișoara... doamna Chichirău, eu sunt de acord, e bună educația, dar la vârstele mai fragede. Antreprenorii noștri, după ce că duc

Domnule Bichineț...

...când dumneavoastră mă întrerupeți...

Vă rog, nu dialogați cu sala! Susțineți-vă punctul de vedere!

Da, era un turbulent aici!

În concluzie, PMP-ul susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnul Pambuccian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, o să susținem și noi programul acesta.

Programul poartă numele unei cărți celebre, care, la rândul ei, a fost scrisă după o poveste de succes, foarte greu de repetat, a Israelului, în domeniul acesta, o țară care în 10 ani a reușit să treacă de la stadiul acela pe bune de eminamente agricol, nu cum spunem noi, la un stadiu de țară cu tehnologii avansate.

Dar vreau să punctez un singur lucru și sper că el va conta.

În strategia pe care a aplicat-o Israelul niciodată nu s-a penalizat eșecul. Dimpotrivă, celor care au eșuat li s-a mai dat o șansă, tocmai pentru că au avut experiența eșecului.

Este un singur exemplu, care arată că nu doar un program similar în sine poate asigura succesul la nivelul unei națiuni, ci și un fel de a gândi foarte diferit de felul în care gândim noi.

Or, de aceasta cred că pentru succesul unui asemenea program trebuie schimbat ceva și în ADN-ul cultural, înainte ca el să fie aplicat.

Sigur, trebuie explicat, sigur, trebuie avut grijă ca în el să intre oameni care au cu adevărat ceva de spus și, sigur, trebuie construite structuri de tipul incubatoarelor, care au apărut repede în Israel, care să atragă companiile mari, pentru că, până la urmă, de produs toți știm să producem, mai greu este să găsim piețe și mult mai greu este să ne descurcăm pe ele.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Încheiem aici dezbaterile.

Legea merge la votul final.

Domnule Viziteu, am o rugăminte la dumneavoastră, dacă tot faceți așa din mâini.

Fiind în procedură de urgență, fiecare grup are un singur vorbitor. După patru luni, cred că ați putea măcar atâta lucru să țineți minte, să nu îmi mai faceți semnele astea din sală!

## **Domnul Lucian Daniel Stanciu-Viziteu**

**:**

Nu știam!

11. Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea corpului pompierilor militari și a protecției civile.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

12. Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 667 din 9 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2017.

Inițiatori?

Domnule Solomon? Comisia?

Raportul comisiei, domnul Solomon.

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea prezentului raport comun, cele trei comisii au avut în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 667/2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 2 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Legea, adoptată de Parlament la data de 26 iunie 2016, are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 188/1999, în sensul simplificării unor proceduri

de ocupare a funcțiilor publice și al întăririi respectării principiilor egalității de șanse, nediscriminării și echității între funcționarii publici.

- În urma reexaminării, legea a fost adoptată, cu

- amendamente, de Senat, în ședința din 27 februarie 2017. Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Cele trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea legii, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale, vă rog? Nu sunt.

Cu amendamentele admise, legea rămâne la votul final.

13. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor.

Inițiatorul este Guvernul.

Dacă vrea cineva?

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Mihai Dan Chirică** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2016 a fost modificat și completat cadrul normativ care reglementează regimul juridic al străinilor în România, inclusiv încadrarea în muncă a acestora și detașarea pe teritoriul țării noastre, în vederea adaptării legislației române la cerințele concrete stabilite prin Directiva nr. 36 din 2014 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în scopul ocupării unui loc de muncă în calitate de lucrători sezonieri și de Directiva nr. 66/2014 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii.

Astfel, adaptarea legislației române la cerințele concrete stabilite prin directivele anterior menționate, precum și aspectele problematicii identificate în practica autorităților competente sau a instanțelor de judecată, odată cu punerea în aplicare a dispozițiilor naționale existente, fac necesare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor, în forma propusă de comisiile permanente ale Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Comisii?

Domnul Dunava, Comisia juridică.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisiile sesizate pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege au hotărât, în ședințe separate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Dezbateri?

Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

14. Proiectul de lege pentru modificarea art. 8 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Inițiatorul? Nici nu-i în sală. Comisia? Doamna... Încetuț! Doamna Lucreția.

În temeiul dispozițiilor art. 70, Proiectul de lege pentru modificarea art. 8 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 a fost retrimis Comisiei pentru sănătate și familie în octombrie 2016.

La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Legea privind drepturile pacientului nr. 46/2003, astfel încât pacienților care nu sunt cetățeni români să le fie aduse la cunoștință informațiile privind starea lor de sănătate într-o limbă de circulație internațională.

În funcție de obiectul și conținutul proiectului de lege, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru sănătate și familie a dezbătut proiectul de lege în aprilie 2017.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma înaintată de Senat, cu un amendament respins.

Mulțumesc. Dezbateri? Domnul Drulă.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă supusă adoptării astăzi restrânge drepturile cetățenilor români care au altă limbă maternă decât limba română de a beneficia de îngrijire medicală.

Astfel, conform prevederilor în vigoare din Legea drepturilor pacientului, în cazul în care pacientul nu cunoaște limba română, indiferent dacă el este cetățean român cu altă limbă maternă sau cetățean străin, informațiile medicale îi vor fi aduse la cunoștință, în măsura posibilului, în limba maternă. Dacă nu este posibil, dacă nu există cineva acolo care vorbește limba maternă, comunicarea se face într-o altă limbă pe care o cunoaște pacientul, o limbă de circulație internațională, spre exemplu. Și, dacă nici această posibilitate nu există, se caută altă formă de comunicare. Acestea sunt prevederile actuale în vigoare din lege.

Propunerea legislativă pe care o discutăm astăzi elimină aceste prevederi pentru cetățenii români. Rămân doar prevederi pentru cetățenii străini și prevederea respectivă este posibilitatea de a fi informați într-o limbă de circulație internațională. Deci practic se creează o discriminare.

## Stimați colegi,

Un om aflat în suferință, dacă e nevoit să vorbească în limba sa maternă sau în altă limbă decât cea română, n-o face de plăcere, ci de nevoie. Prevederea care există în prezent în lege este una de bun-simț, care pune pacientul pe primul loc, iar inițiativa pe care o discutăm astăzi are un vădit caracter xenofob, fiind orientată împotriva cetățenilor români cu altă limbă maternă decât româna.

USR va vota împotriva acestei inițiative legislative.

Mulțumesc. Doamna Ioniță.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi deputați,

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege care protejează drepturile pacienților internați care nu sunt cetățeni români.

În prezent, actualele reglementări ale Legii nr. 46 din 2003 privind drepturile pacientului nu mai sunt sustenabile, fiind imposibilă acoperirea de către toți furnizorii de servicii medicale a necesității cunoașterii tuturor limbilor străine în circulație.

Astfel, informațiile medicale vor fi aduse la cunoștința pacientului într-un limbaj respectuos, clar, iar, în cazul în care pacientul nu este cetățean român, informațiile i se aduc într-o limbă de circulație internațională.

Aceste completări sunt necesare și, din aceste motive, Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumim, doamna deputat. Dezbateri generale mai sunt? Domnul Movilă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară va vota forma rezultată din dezbaterile Comisiei pentru sănătate – este o formă corectă –, pentru că, sigur, foarte multe alte argumente, care pot fi logice, reale, sustenabile, sunt greu de pus în practică. Gândiți-vă că în România sunt 18 minorități legal recunoscute. Să ai 18 interpreți, translatori, pentru fiecare cetățean român al minorităților legal recunoscute este foarte greu. Uneori, eu știu, spitalele mici... 18 interpreți pot fi jumătate din numărul angajaților de la spitalul respectiv.

Sigur că spitalele, autoritățile locale, proprietarii spitalelor trebuie să găsească soluții – sunt prevăzute aici pentru cetățenii români și nu cred că... ne adresăm lor, nu cred că e posibil să avem cetățeni români care să nu știe limba română sau, în localitățile unde există un anume procent din minoritățile naționale, există angajați, există interpreți, există această posibilitate.

În esență, noi ne referim foarte mult și la cei care tranzitează România, la turiști, la oameni de afaceri, în contextul geopolitic actual, al migrației sau valului de cetățeni care vin din alte zone și nu cunosc sau nu au posibilitatea să vorbească în limba statului respectiv, a cetățeanului

respectiv. Este clar necesar să reglementăm o limbă de circulație internațională și noi vom vota pentru acest raport. Mulțumesc.

Domnul Pambuccian.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acum, ce să spun? Eu mă bucur că antevorbitorul meu îi consideră pe unguri de-ai casei, așa că... S-a uitat la noi când a spus de 18... Noi reprezentăm 19 minorități, pentru că cehii și slovacii sunt reprezentați de colegul meu, de domnul Furic, și mai există a 20-a, „care îi și întrece”, cum spune poetul, adică cea maghiară. Deci sunt 20 de minorități în România.

Pe de altă parte, sigur că noi știm cu toții foarte bine limba română. Cred că prezența mea și a domnului Ganț în prima bancă a supărat multă lume, din punctul acesta de vedere, atunci când trebuia să ascultăm foarte multe triluri, cu erori gramaticale, din banca în care stăm, și să le comentăm.

Nu acesta este însă subiectul. Subiectul este unul singur: noi vom vota această lege, cu condiția ca amendamentul propus de UDMR, care acum figurează la „amendamente respinse”, să treacă. Și asta e tot!

Vă mulțumesc.

Domnul Dobrovici-Bacalbașa.

Se pare că soarta face ca cei care știu să nu spună, iar cei care spun să nu știe!

Eu, unul, m-am ocupat 50 de ani de medicina practică de urgență. Ca atare, nu a existat niciodată în practică un om care să nu vorbească o limbă și, fiind într-un port – Galațiul este port maritim, chiar dacă e la Dunăre –, să nu i se asigure omenește comunicare. Deci vorbim cumva despre „sexul îngerilor” în cazul de față.

Ce se întâmplă însă cu medicina? Este o intruziune extrem de violentă a justiției în actul medical – care de multe ori este discutabil și actul medical este bine să fie controlat, fără îndoială –, dar cu interesul de a se scoate bani de pe urma dreptului pacienților. Dreptul pacienților este un domeniu sensibil și un domeniu în care se abuzează foarte mult din partea avocaților, la ora actuală.

Ca atare, această prevedere a fost absolut necesară, tocmai ca un avocat rău intenționat să nu susțină că pacientul său a fost dezinformat sau noninformat.

În realitate însă, în condițiile în care doctorii, cel puțin din generația mea, vorbeau două, trei, unii chiar patru limbi străine, se comunica cu pacienții. Cu țiganii... că erau unii care nu știau decât țigănește, ceea ce în Galați exista, venea bulibașa... eu nu m-am certat în viața mea cu țiganii. Să fim serioși! Totuși, actul medical nu este un act de golănie, ci este un act pătruns, până la urmă, de umanism. Iar ce discutăm noi aici sunt niște cadre care pun la adăpost actul medical de posibile interpretări abuzive.

Vă mulțumesc.

Domnul Vosganian.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

## Stimați colegi,

Uneori am impresia că, în lipsa unei determinări interioare, căutăm să ne arătăm patriotismul prin diverse forme exterioare.

Îmi amintesc o discuție de acum câteva săptămâni, în care unii colegi ne spuneau că sunt mai patrioți dacă aduc un megafon la începutul orelor de școală, ca să cânte imnul național – și cu asta se gândeau că rezolvă problema patriotismului.

Astăzi suntem într-o situație stranie. Noi avem... Eu nu sunt absolvent de Medicină, ca distinsul coleg Bacalbașa, eu am absolvit Matematica. În matematică există legile lui Morgan, care definesc ce se întâmplă atunci când se neagă o mulțime de elemente.

Și eu am să vă citesc textul Senatului, negând ceea ce scrie aici. Aici scrie așa: „...dacă pacientul nu este român, informațiile i se aduc în limba pe care o știe”. De unde, dacă punem negația, sună așa: „...dacă pacientul este cetățean român și nu știe limba română, informațiile nu i se aduc într-o limbă de circulație internațională și nu i se aduc în limba maternă”.

Deci, dacă noi acceptăm acest text, acceptăm și mulțimea sa complementară. Un cetățean străin primește în limba lui, un cetățean român care nu știe românește nu primește în limba lui.

## Stimați colegi,

Bunicii mei au venit în această țară acum 100 de ani. Au fost ceea ce se numește refugiați. Bunica mea a murit în 1978. Vorbea cu dificultate limba română. Ea avea limba maternă armeana. Pot să vă încredințez că în Focșaniul meu natal nu exista niciun medic armean.

Așadar, dacă noi dăm o lege în care obligăm ca numai un medic armean să o trateze pe bunica mea, până în 1978, așa cum vor colegii de la UDMR, va trebui să căutăm în țară un medic armean care să vorbească în armenește cu bunica mea, în situația în care ea ajunge la urgență.

Eu zic să nu forțăm lucrurile. Eu sunt convins că, potrivit jurământului lui Hippocrate, medicii vor găsi întotdeauna formula cea mai corectă de a vorbi cu pacienții, chiar dacă vor vorbi prin semne și nu vor vorbi într-o limbă de circulație.

De asemenea, nu mi se pare că un om care nu și-a însușit limba maternă și română... Credeți-mă, sunt lipoveni care nu vorbesc corect românește, sunt ucraineni, sunt și romi care nu vorbesc...

Mulțumesc.

Domnul Pașcan și domnul...

Domnule Pașcan, v-ați înscris la cuvânt? Vă rog.

Ținând cont că am ieșit din program, vă rog să fiți mai concis.

Și domnul Ödön, la fel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu cred că s-a tradus într-un limbaj cât se poate de emoțional și oarecum sarcastic acest proiect legislativ. De altfel, dacă era să-l tratăm în această zonă, puteam s-o luăm de la prevederea inițială a legii, care face la un moment dat trimitere la orice altă formă de comunicare, oricare ar fi ea: limbajul delfinilor, extraterestru, pantomima. Haideți să fim serioși! Un medic a depus un jurământ, îl va trata pe pacient și va căuta să înțeleagă, chiar dacă nu-i vorbește limba, ce suferință are.

Eu cred că trebuie să fim, din acest punct de vedere, riguroși, pentru că proiectul se adresează în mod special... sau vine în apărarea actului medical și a medicului. Fiindcă într-un caz de malpraxis, să zicem, se poate invoca, din partea pacientului, a avocatului, a apărătorului său, că nu s-a înțeles exact ce a spus pacientul și devine o culpă pentru medic. Aceste prevederi, exact așa cum vin de la Senat, sunt practicate în întreaga lume. Și, acolo unde sunt cazuri fortuite sau explicite în care medicul nu poate comunica cu pacientul – el poate să fie un migrant, te miri de pe unde –, ei bine, se cheamă un translator autorizat și i se plătesc serviciile. Din acest punct de vedere, se judecă cât se poate de greșit.

Mulțumesc.

În acest context, vă rog ca, pe buna înțelegere și relație, care nu are nimic de-a face decât a pune cetățeanul și pacientul pe primul loc, să acceptați propunerea noastră și, în acest sens, să avem un consens în Parlament.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Drulă.

Domnule Drulă, mai interveniți?

Domnul Szabó Ödön.

Și încheiem dezbaterile generale.

Stimate domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu cred că o asemenea dezbatere, pe această temă foarte importantă, trebuie realizată în sensul în care cunoaștem textul inițial din legea care urmează a fi modificată, modificarea propusă, respectiv amendamentul pe care l-am propus noi în comisie.

Eu sunt perfect de acord cu domnul ministru antevorbitor, pentru că, totuși, cel mai important lucru în legislativ și în viață este să ai grijă de viața omului. Cel mai important lucru. Pe lângă diferendele politice, pe lângă diferendele de toate naturile, este cel mai important ca pacientul să poată să beneficieze de o posibilitate de a se însănătoși grație actului medical. Și, pentru a beneficia de acest lucru, el trebuie să fie înțeles cât mai bine posibil.

Legea inițială, pe care, cu onor, cu toții am votat-o și au votat-o colegii noștri în Parlament, prevedea acest lucru, așa cum foarte bine colegul meu, de la începutul acestei dezbateri, a spus. Cel care nu cunoaște, indiferent dacă e cetățean român sau este cetățean străin, dacă nu cunoaște limba română, atunci este informat în limba maternă, dacă acea limbă este cunoscută de medic. Dacă medicul nu cunoaște limba maternă a pacientului, acesta este informat într-o limbă de circulație internațională, iar dacă nu cunoaște nici acea limbă, o altă limbă pe care o cunoaște. Deci exista o gradualitate logică în textul inițial.

Deci textul inițial, pentru noi, era îndestulător. Ceea ce spune și domnul Bacalbașa și este absolut real, pentru cetățenii care tranzitează România, s-a găsit o formulă oarecare, prin care am extins această zonă pentru cei care tranzitează. Dar, prin această bunăvoință, în același mod, am restrâns capacitatea inițiatorului Legii pacientului de la momentul respectiv.

Deci, stimați colegi, propunerea pe care am realizat-o, a domnului ministru, propunerea care a fost asumată și de colegii noștri, prevede ambele posibilități, atât extinderea, cât și menținerea inițiativei originale.

Domnule președinte,

Foarte important să știm ce votăm. Argumentația din expunerea de motive care a fost reluată aici și de colegul de la PNL este că ar trebui să avem 18 translatori, 50...

Da, am înțeles. Încheiem dezbaterile generale. Avem un amendament respins. Dacă îl susține cineva? Vă rog. Poftiți?

Cer retrimiterea la comisie. Termen, două săptămâni.

Am rezolvat-o. Vot. Am vorbit o oră pentru asta. Vot, vă rog. Unanimitate; nici nu mai citesc. Procedură, domnul Munteanu. Vă rog. Vă rog. Un minut mai durează ședința.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doar vă informez că în structura de conducere a Grupului parlamentar al PSD de la Camera Deputaților au fost cooptați, ca vicelideri, doamna deputat Tudor Beatrice și domnul deputat Budăi Marius Constantin.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Am luat act. Mulțumim.

Ședința se închide aici. Se suspendă până mâine. Urmează ședința consacrată interpelărilor. Domnule Drulă, mai luați cuvântul?

PAUZĂ

Bună seara, stimați colegi! Începem sesiunea dedicată răspunsurilor la interpelări. Domnul Petru Movilă are o interpelare la Ministerul Sănătății.

Domnul Movilă? E în sală?

Nu.

Domnul Movilă, da.

Din partea... secretarul de stat de la Ministerul...

Da, vă rog domnule, vă rog, aveți cuvântul. Domnul Dan Dumitrescu.

## **Domnul Dan Dumitrescu –** _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ _**:**_

## Bună ziua!

Dan Dumitrescu sunt, din partea Ministerului Sănătății. Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 120B din 2017, având ca obiect „Medicina școlară, în piuneze”, vă comunicăm următoarele:

Din datele transmise de direcțiile de sănătate publică județene, avem la nivel național, la finele lunii noiembrie 2016, un număr de 1.804 cabinete de medicină școlară și un număr de 463 de cabinete de medicină dentară și școlară. Anexăm la prezenta situația defalcată pe județe.

În privința susținerii activității de medicină școlară, Ministerul Sănătății are următoarea atribuție: asigură

finanțarea resursei umane, a medicamentelor și a materialelor sanitare; asigură coordonarea tehnică și metodologică a activității prin direcțiile de sănătate publică județene; identifică soluții de dezvoltare a rețelei de asistență medicală școlară; elaborează propuneri de acte normative care să reglementeze activitatea și monitorizează îmbunătățirea indicatorilor stării de sănătate a preșcolarilor, a elevilor și a studenților.

Înființarea și dotarea cabinetelor de medicină școlară este responsabilitatea autorităților publice locale, conform art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile publice locale.

Art. 21 se referă la: „...autoritățile publice locale sunt responsabile de acoperirea cu servicii de asistență medicală comunitară, asistență medicală în unitățile de învățământ și asistență medico-socială a populației din zonă și, în special, a celei din comunitățile defavorizate”.

Domnule deputat Movilă, vreți să interveniți?

Nu.

## Mulțumesc.

Da. Următoarea interpelare.

Din cauza faptului că domnul secretar de stat Chirică trebuie să meargă la comisie... Este vorba de Ministerul Afacerilor Interne...

Din partea Grupului UDMR, domnul deputat Csoma Botond dacă este în sală?

## Nu.

Domnule secretar de stat, lăsați și va fi transmis răspunsul dumneavoastră.

## Continuăm.

La poziția a doua. Domnul deputat Constantin Codreanu. Prezent?

## Da.

Doamna secretar de stat Mariana Moț, vă rog, prezentați-i domnului... vă rog. **Doamna Sofia Mariana Moț –** _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

## Bună ziua!

Ca urmare a interpelării înregistrate la Camera Deputaților prin care solicitați ministrului justiției informații în legătură cu stadiul elaborării proiectului legislativ de modificare și completare a Legii nr. 21/1991, Legea cetățeniei române, vă comunicăm următoarele...

Dacă apreciați, eu am să citesc răspunsul pe care l-am transmis și în scris...

De altfel, am înțeles că ați fost și în audiență la domnul ministru, da?

Potrivit art. 6 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010, Autoritatea Națională pentru Cetățenie are funcția de a propune Ministerului Justiției și de a participa la elaborarea proiectelor de acte normative din domeniul cetățeniei.

În temeiul acestor prevederi și beneficiind și de contribuția experților Autorității Naționale pentru Cetățenie, la nivelul Ministerului Justiției a fost redactat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei.

Printre altele, proiectul propune modificarea art. 9, pentru a aduce clarificări regimului dobândirii cetățeniei române de către copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie, inclusiv în cazul în care numai unul dintre părinți dobândește cetățenia română.

De asemenea, proiectul vizează reglementarea prin dispoziții tranzitorii a situației persoanelor care, în urma dobândirii sau redobândirii de către cel puțin unul dintre părinți a cetățeniei române, au obținut, în temeiul art. 9 alin. (4) și (5) din lege, transcrierea ori, după caz, înscrierea în registrele de stare civilă a certificatelor sau a extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine, în condițiile Legii nr. 199/1996.

## Da.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă vreți să interveniți? Oricum veți primi și răspunsul în scris. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Să știți că sunt într-o ușoară, dar definitivă confuzie, pentru că la întrevederea pe care am avut-o cu domnul ministru, săptămâna trecută, mi s-a spus că nu există un astfel de proiect de lege. Acum, doamna secretar de stat îmi spune că un astfel de proiect de lege există și că acesta urmează să fie consultat, avizat de celelalte instituții ale statului român. Mă bucură acest lucru. Sper să rezolvăm această problemă cât mai repede posibil.

Dar interpelarea mea și, de fapt, a colegilor mei de la Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării rămâne fără un obiect, fără un răspuns, pentru că noi am solicitat un punct de vedere emis de ANC, la începutul anului 2017, care încă nu a ajuns la comisie. Și domnul ministru mi-a promis, la întrevederea pe care am avut-o joi, că va remite comisiei acest punct de vedere.

Sper că nu este o problemă ca acesta să ajungă, în cele din urmă, la comisia pe care o reprezint.

Mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc.

Următorul. Domnul deputat Nechifor Cătălin are o interpelare adresată Ministerului Transporturilor.

Din partea Ministerului Transporturilor dacă...? Vă rog, doamna secretar de stat.

Damna Maria Magdalena Grigore, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră formulată în ședința Camerei Deputaților având nr. 189B din 2017, având ca obiect „Planul de dezvoltare al TAROM pentru destinația Suceava”, vă comunicăm următoarele:

Companiei Naționale de Transporturi Aeriene Române – TAROM i se aplică prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, iar Ministerul Transporturilor, în conformitate cu art. 4 alin. (1) al acestui act normativ, în calitate de autoritate tutelară, nu poate interveni în activitatea de administrare și conducere a acestei companii.

Totuși, am solicitat Companiei TAROM un punct de vedere avizat cu privire la întrebările dumneavoastră.

Ținem să precizăm faptul că în acest moment TAROM se află sub un susținut proiect de definire strategică, cu implicații majore privind rețeaua de rute internaționale operate, structura de costuri, structura parcului de aeronave, politici tarifare și distribuționale, politici de produs, care, într-un final, vor răspunde preocupărilor exprimate în interpelarea dumneavoastră.

Materializarea obiectivelor de mai sus este condiționată de o serie de acțiuni, a căror realizare este în plin proces. Ne referim îndeosebi la inițierea restructurării flotei TAROM. Precizăm că regiunea Moldovei se află sub cea mai înaltă atenție și preocupare a actualei conduceri TAROM, cu intenția armonizării necesităților și a dinamicilor segmentelor de piață utile companiei naționale cu produse aviatice pe care le vom lansa și susține în piață.

Menționăm că vă vom ține la curent cu privire la noutățile produsului TAROM și cu gama de produse aviatice, curse naționale, dar mai ales internaționale, precum și cu politicile tarifare ale companiei.

Vă mulțumim.

## Domnule președinte,

Stimată doamnă secretar de stat,

Cunosc foarte bine care sunt și constrângerile, și prevederile legale ale ministerului și ale Companiei TAROM, dar – și mă bucur că ați încercat să obțineți un răspuns din partea companiei – nu putem să asistăm nepăsători la acest trend pe care Compania TAROM, companie națională, îl are de foarte mult timp.

Cu siguranță nu e vina actualului mandat de management al companiei. Lucrurile vin din trecut, de când această flotă, foarte dezechilibrată, opera și cu Boeing, și cu Airbus, opera și cu ATR-uri. E foarte greu să fii în profit, să rămâi în zona în care poți să faci și business.

Dar interpelarea mea era adresată tocmai în sensul în care putem împreună să creștem și partea de profit pentru TAROM, și partea de destinații. Pentru că – vă dau un exemplu foarte simplu – cursa actuală de Suceava pe care o operează TAROM este o cursă anapoda, să spun elegant. Pentru că vine avionul de la București la Suceava, pleacă la ora 21 și ceva, aterizează la 22.00 și pleacă din nou dimineața către capitală, pe la ora 7.00. Vă dați seama că foarte puțini turiști vin doar în condițiile în care să doarmă câteva ore în hotel în Suceava și să plece înapoi la București.

Am solicitat, prin dumneavoastră, companiei să ia în calcul un zbor de zi, așa încât oferta de zbor să fie mai versatilă și, într-adevăr, să putem beneficia și pentru plecat la București, și pentru venit la Suceava.

Un singur lucru vreau să mai spun la final, anume acela legat de faptul că, în acest moment, competiția pe care o aveți în România este una foarte acerbă. Suntem cu toții convinși de faptul că, în momentul în care și Ryanairul, și Wizz Airul, poate că și alte companii, vor opera destinații interne mai multe, șansa TAROM-ului de a rămâne în piață devine din ce în ce mai puțin probabilă.

Așadar, rugămintea mea este să accelerați fenomenul de restructurare a companiei. Sper să găsiți cele mai bune soluții, atât privitoare la flotă, cât și privitoare la destinații. Vă mulțumesc foarte mult.

Da.

Vă mulțumesc și eu. Din partea... Următorul.

Ministerul Energiei.

Da. Mulțumesc. Domnul deputat, domnul Nechifor. Vă rog.

Nu avem secretarul de stat de la Ministerul Energiei.

Este doamna secretar de stat pentru relația cu Parlamentul.

Înțeleg că dumneavoastră prezentați, da? Următorul. Domnul deputat Neagu Nicolae are o interpelare care vizează liberalizarea pieței de gaze.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este un răspuns destul de complex, pe care îl vom transmite și în scris. O să încerc să fac un rezumat.

Cum bine știți, piața gazelor naturale cuprinde – în ceea ce privește furnizarea gazelor naturale – furnizarea gazelor naturale către clienți casnici, până la data de 30 iunie 2021, și furnizarea gazelor naturale către clienți noncasnici, furnizare care a fost complet liberalizată începând cu data de 1 ianuarie 2015.

Prin aprobarea OUG nr. 64/2016 privind modificările și completările Legii energiei electrice și a gazelor naturale, Guvernul României a instituit liberalizarea prețului de achiziție a gazelor naturale, începând cu data de 1 aprilie 2017, și nu liberalizarea completă a prețurilor finale plătite de consumatorii casnici. Aceștia vor beneficia până la 30 iunie 2021 de prețurile finale reglementate în conformitate cu legislația secundară aplicată de către ANRE.

Prin acest act normativ, Guvernul României a urmărit, în primul rând, să asigure derularea unui proces de liberalizare a prețului de achiziție a gazelor naturale, bazat pe principii precum: criterii obiective pentru tranzacționarea controlului costurilor; menținerea soluției de livrare a gazelor naturale către clienții casnici, în baza unor prețuri finale reglementate de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, până la data de 30 iunie 2021; precum și consecvență în menținerea premiselor necesare îndeplinirii obligației asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de a asigura o piață liberă, bazată pe transparență, competitivitate și nediscriminare.

Progresele înregistrate în liberalizarea pieței interne de gaze naturale, în special prin adoptarea de către Guvern a OUG nr. 64/2016, au fost remarcate pozitiv de către Comisia Europeană, în mod explicit, inclusiv în cuprinsul raportului de țară, unde se specifică progresele înregistrate de România în procesul de liberalizare.

Menționăm, de asemenea, că în prezent orice client are opțiunea de a rămâne în piața reglementată de gaze naturale, în care furnizarea gazelor naturale se efectuează în baza contractelor-cadru de furnizare reglementată și la preț reglementat, ambele stabilite de ANRE, sau de a trece în piața concurențială, în care furnizorul vinde gaze naturale clientului final la prețul și în condițiile comerciale de furnizare convenite cu acesta, prin negociere, sau, după caz, la prețul și în condițiile comerciale din oferta-tip pentru care respectivul client final a optat.

Vă mulțumesc. Domnul deputat dacă vrea să intervină? Nu.

Doamna secretar de stat, tot pentru Ministerul Energiei, la solicitarea domnului deputat Cristian Ghinea.

Vă rog, prezentați răspunsul.

Referitor la interpelarea domnului deputat Cristian Ghinea, vă comunicăm următoarele: având în vedere expirarea mandatelor administratorilor din cadrul Hidroelectrica – SA, Nuclearelectrica – SA și Romgaz – SA, Ministerul Energiei a efectuat propuneri de numiri de membri provizorii, în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, art. 64[1] din actul normativ menționat stabilește conduita pe care autoritatea publică tutelară trebuie să o urmeze în caz de vacanță a unuia sau a mai multor posturi de administratori. Prin urmare, până la finalizarea procedurii de selecție a administratorilor potrivit ordonanței de urgență sus-citate, se pot desemna administratori provizorii cu o durată a mandatului de patru luni, cu posibilitatea prelungirii, pentru motive temeinice, până la maximum șase luni.

În ceea ce privește propunerile Ministerului Energiei de membri provizorii pentru Consiliul de supraveghere al Hidroelectrica – SA, menționăm faptul că evaluarea performanțelor acestora se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Astfel, pe perioada mandatelor acestora, Ministerul Energiei va efectua o evaluare a activității acestora și vor fi luate deciziile ce se impun, în funcție de rezultatele activității acestora, potrivit legislației actuale.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule deputat?

## Domnule președinte,

## Doamna secretar de stat,

Sunt, evident, dezamăgit de răspuns. Eu întrebam cum se face că la companii atât de importante precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz au fost numite persoane fără experiență în domeniile respective și cu conexiuni politice și Guvernul îmi răspunde că există cadrul legal pentru numirea unor administratori provizorii. Evident că există, nu asta am întrebat eu, ci dacă se va continua genul acesta de numiri. Nu am primit răspuns la această întrebare și promit că o să urmăresc îndeaproape în continuare aplicarea Legii managementului corporativ la companiile de stat.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Tot pentru Ministerul Energiei avem o interpelare din partea domnului deputat Cristian Buican.

Dumnealui solicită să vină domnul secretar Vișan.

Se amână răspunsul la această interpelare.

Doamna secretar de stat, transmiteți la Ministerul Energiei să vină domnul secretar Vișan, pentru a răspunde domnului deputat Cristian Buican.

Trecem mai departe, la Ministerul Educației Naționale. Este prezent domnul secretar de stat Petru Andea, fostul nostru coleg.

Avem o interpelare din partea doamnei Bîzgan.

E prezentă?

Nu. Nu este prezentă.

Îi transmiteți răspunsul în scris.

E prezentă...

## **Domnul Emanuel Dumitru Ungureanu**

**:**

O înlocuiesc eu!

## **Domnul Florin Iordache:**

Poftiți?

## **Domnul Emanuel Dumitru Ungureanu**

**:**

Vrea să înregistrez ceea ce spune domnul secretar de stat!

Dar trebuia să fie prezentă. Răspunsul de la domnul secretar de stat îl va primi în scris, va fi public, dar obligația era să fim în sală noi.

Este prezentă, în schimb, colega noastră, doamna deputat Săftoiu, care, de asemenea, are o interpelare adresată Ministerului Educației, care vizează politici educaționale.

Vă rog, domnule secretar de stat, și, apoi, doamna deputat Săftoiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună seara tuturor!

Bună seara fostei mele colege, cum s-a spus, doamna Săftoiu!

## Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect „Politici educaționale pentru crearea unei atitudini favorabile copiilor cu dizabilități”, vă comunicăm următoarele:

Finalizarea programului de pregătire psihopedagogică de nivel I și acumularea a minimum 30 de credite transferabile acordă absolvenților de studii universitare dreptul să ocupe posturi în învățământul obligatoriu, incluzând învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal, până la clasele a X-a.

Absolvenții unui program de masterat în domeniul de studii universitare de licență care au absolvit programul de pregătire psihopedagogică de nivel II, acumulând în acest fel totalul de 60 de credite transferabile prin programul de pregătire psihopedagogică, au dreptul de a ocupa posturi didactice în învățământul liceal, postliceal și superior.

Planul de învățământ pentru programul de formare psihopedagogică cuprinde un număr de 358 de ore pentru monospecializare, respectiv 414 ore pentru dubla specializare, în cadrul modulului psihopedagocic de nivel I, și 252 de ore de formare, în cadrul modulului psihopedagogic de nivel II, însumând, așadar, un total de 610, respectiv 666 de ore de cursuri și activități aplicative.

În anul școlar 2016–2017, prin intermediul caselor corpului didactic din fiecare județ, au fost alocate fonduri pentru perfecționarea pregătirii profesionale și, respectiv, dezvoltarea profesională a personalului didactic din sistemul de învățământ.

Vor fi formate, în acest sens, în domeniul educației pentru nediscriminare și diversitate, 1.610 cadre didactice, timp de 703 ore, în programe de formare continuă, avizate de Ministerul Educației Naționale.

Activitățile de suport educațional, consiliere și orientare profesională pentru elevi sunt desfășurate de diriginte, în funcție de prevederile planurilor-cadru, în timpul orei de orientare și consiliere, dacă aceasta este prevăzută în planulcadru, sau în afara orelor de curs, în situația în care în planul-cadru nu este prevăzută ora de orientare și consiliere.

Vă rog, doamna deputat.

Domnule președinte de ședință, Domnule secretar de stat,

M-ați năucit pur și simplu, într-un limbaj perfect de lemn, în care mi-ați înșirat foarte, foarte multe cifre. De fapt, n-ați răspuns la interpelare.

Eu v-am întrebat dacă în școală profesorii sunt pregătiți, dacă inspectoratele, ministerul urmăresc dacă diriginții

într-adevăr dezvoltă aceste politici care țin de lupta, dacă vreți, împotriva discriminării. Nu încercați să-mi spuneți că Ministerul Educației nu cunoaște probleme reale de discriminare în școala românească, de la faptul că sunt copii romi care nu sunt lăsați să rămână în clase normale... și așa mai departe, copii cu dizabilități.

Practic, mi-ați înșirat o grămadă de cifre, de ore, ceea ce e frumos pe hârtie, dar, ca întotdeauna, despre realitate nimic.

Eu voi reveni cu o altă interpelare și voi încerca să fiu eu mai clară, atunci, în interpelare, poate ne lămurim asupra unui lucru. Problema este în ce măsură școala românească îi pregătește pe copiii noștri să accepte diversitatea. Diversitatea!

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Aș vrea să mă uit încă o dată la ce întrebare ați pus și... doriți să primiți răspuns la următoarele întrebări:

Câte ore are modulul de psihopedagogie pe nivelul I, gimnaziu, și II, liceal?

Câte ore sunt alocate nediscriminării și diversității?

Care este ritmicitatea acestor ore de psihopedagogie, în cazul formării permanente a profesorilor?

Câte ore sunt dedicate în cadrul modulului de dirigenție? Și, ultima, câte ore sunt dedicate în cadrul modulului de educație fizică?

Deci toată întrebarea era cantitativă: câte ore, câte ore, câte ore!

Acum sunteți nemulțumită, că v-am spus câte ore! Vă mulțumesc.

## **Doamna Ana Adriana Săftoiu:**

V-am pus această întrebare pentru că, întâmplător, am un copil și el are niște prieteni și știu exact cât și cum se fac în școală lecții despre discriminare. Faptul că îmi spuneți pe hârtie ce frumos poate să arate... Dar, de fapt, puteți să-mi spuneți, în momentul de față – vă întreb, nu știu, domnule: la liceele din București fac diriginții orele la dirigenție despre discriminare, de exemplu? Vă spun eu. Nu! Știți ce se întâmplă la dirigenție? Profesorul își face ora lui. Mai ales dacă e profesor de matematică sau română dirigenția devine oră. Și de aceea copiii noștri au probleme foarte mari să-și accepte diversitatea.

Așa că pe mine nu mă încântă cu nimic că îmi spuneți ce aveți pe hârtie! ## **Domnul Petru Andea**

**:**

Asta ați întrebat!

## **Doamna Ana Adriana Săftoiu**

**:**

Eu voiam realitatea, nu cifre, ca pe vremea lui Ceaușescu!

Nici fondurile europene nerambursabile nu reprezintă o soluție, deoarece nu există nicio linie de finanțare pentru construcția de săli de sport de capacitate mare.

Singura posibilitate pentru demararea unor astfel de lucrări ar fi prin intermediul Companiei Naționale de Investiții, în funcție de prioritățile de investiții ale acesteia.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mai departe... Nicio problemă, doamna deputat, e...

Următorul. Domnul deputat Vasile Cîtea are o interpelare adresată Ministerului Tineretului și Sportului, care vizează...

Vă rog, domnule secretar de stat.

...vizează Sala Polivalentă din Iași.

## **Domnul Cosmin Răzvan Butuza –** _secretar de stat_

_în Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**

Bună ziua, stimate domnule deputat!

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 210B/2017, având ca obiect „Sala Polivalentă din Iași”, vă comunic următoarele.

Dezvoltarea infrastructurii sportive și construcția unor noi săli polivalente este o prioritate pentru Ministerul Tineretului și Sportului, mai ales că astfel de proiecte sunt prevăzute și în programul de guvernare. Însă, în acest an, bugetul Ministerului Tineretului și Sportului nu permite demararea niciunei construcții noi, bugetul alocat investițiilor fiind extrem de mic, și va permite doar mici reparații urgente.

Și eu vă mulțumesc. Domnule deputat, doriți să interveniți? Nu.

Primiți și răspunsul...

Mulțumesc.

Și ultima. Penultima, de fapt. Este vorba de Ministerul Afacerilor Externe.

Doamna Radu Anișoara are o interpelare.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Externe.

Vă rog.

Domnul Micula.

Deci îl dați în scris pentru doamna Radu Anișoara și tot în scris pentru doamna deputat Intotero Natalia.

Acestea fiind spuse, declar ședința închisă.

Mulțumesc.

La revedere!

Ne vedem mâine dimineață, la 8.30.

## _Ședința s-a încheiat la ora 17.49._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944770]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 64/3.V.2017 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei