Ion Hadârcă

## Stimați colegi,

Această propunere legislativă este un gest de solidaritate cu românii de pretutindeni, de deschidere și de bunăvoință, care nu poate fi decât salutat.

În dezbaterile comisiei respective au fost emise mai multe puncte de vedere care și-au găsit reflectarea în amendamentele depuse. De exemplu, stimularea directă, cu respectarea legislației țărilor respective, a unor unități școlare cu predare în limba română, care ar răspunde necesității lor educaționale de formare a tinerilor studioși din fiecare regiune unde locuiesc românii din afara hotarelor țării.

Aceste unități, centre de instruire sau incubatoare formative ar putea fi amplasate regional, în anumite centre rustice, urbane (identificate prioritar) sau chiar pe lângă consulatele române, unde solicitanții în cauză ar primi cunoștințele necesare și în deplină concordanță cu programele învățământului românesc.

Odată cu finalizarea acestor cursuri programatice, tinerii ar urma să fie acceptați expres și să acceadă la orice examen de bacalaureat din România, pentru a-și putea urma studiile postliceale în universitățile din țară, fără a mai fi nevoie, evident, de echivalări suplimentare.

Propunerea pasageră de a forma o comisie cu regulament _ad hoc_ în interiorul fiecărui liceu din țară disponibil pentru asumarea examinării bacalaureatului românilor de pretutindeni, după părerea mea, nu are suport. Simpla recunoaștere a atestatelor de absolvire și echivalarea lor cu bacalaureatul, evident, este prea simplistă.

Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Vreau să aduc aprecierile mele membrilor Comisiei pentru învățământ, indiferent de culoarea politică, pentru că au fost de acord cu propunerea, cu amendamentul pe care l-am făcut la acest proiect de lege, în sensul de a înlocui termenul de „români” cu „minorități vorbitoare de limba română”, oricare ar fi denumirea acestora.

Vreau să vă spun că sunteți, astăzi, împreună, aici, ctitori la un act normativ care ajută extrem de mult românii care trăiesc pe teritoriul altor state și care nu au niciun drept astăzi, ca minoritate românească – și mă refer la vlahii din Valea Timocului –, pentru că istoria și tratatele de pace le-au schimbat în mod dramatic destinul. Așa, ca și vlahii din Valea Timocului, sunt și alți compatrioți de-ai noștri rămași în afara granițelor țării: basarabeni, bucovineni, macedo-români, voloni, macedo-armânji, vlasi, aromâni, oameni care aparțin filonului de identitate națională românească, aparțin culturii românești, și această lege face posibil ca un guvern, indiferent care va fi acela, în viitor, un Guvern al României, să-i susțină, să-i sprijine și să fie alături de ei.

Dumnezeu să-i binecuvânteze, indiferent în ce țări trăiesc!