Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii de grup să invite colegii în sală, pentru a începe ședința de plen.

PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 29 octombrie 2018, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 84 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Înainte de a prezenta ordinea de zi, dați-mi voie să vă informez că la balcon se află un grup de invitați de la Școala Gimnazială „Trefán Leonárd” din satul Poian, județul Covasna, la invitația domnului senator Fejér László.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României!

Ordinea de zi pentru ședința de astăzi a plenului a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului – la ora 17.00 avem vot final asupra inițiativelor cu caracter organic; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Dați-mi voie să vă prezint o notă privind exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul General al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative _–_ procedură de urgență;

2. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2017 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice _–_ procedură de urgență;

3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2018 pentru completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice _–_ procedură de urgență;

4. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2018 pentru completarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2016 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale _–_ și pentru modificarea și completarea unor acte normative procedură de urgență;

5. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene – procedură de urgență;

6. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale – procedură de urgență;

7. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2018 pentru completarea art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 45/1997 privind înființarea Societății Comerciale „Compania națională de transporturi aeriene române – TAROM” – SA _–_ procedură de urgență;

8. Lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative _–_ procedură de urgență;

9. Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore;

10. Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 175/2015 privind ratificarea celui de-al treilea Protocol adițional dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, semnat la Chișinău la 10 decembrie 2013, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010;

## **Domnul Florian Dorel Bodog:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Am să vă rog să păstrăm un moment de reculegere în memoria domnului profesor universitar doctor Marin Burlea, fostul nostru coleg din legislatura anterioară, șeful Pediatriei din Iași.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc și eu.

Înainte de a dezbate punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, dați-mi voie să vă informez că, la invitația domnului senator Ioan Simionca, un grup de elevi de la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița, conduși de domnul profesor Iosif Bucur, se află la balcon.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României!

Așa cum spuneam, la punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unei inițiative legislative.

Se supun adoptării plenului Senatului, conform prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din 29 octombrie 2018, a următoarei inițiative legislative: Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opțiune de amânare a tragerii până la apariția unei catastrofe (CAT-DDO), dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 4 iulie 2018 (b565/26.10.2018).

Din partea Guvernului, vă rog, microfonul 9. Și vă rog să vă prezentați.

## **Domnul Eleodor Mihai Mandreș** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rugăm să fiți de acord cu procedura de urgență, deoarece, în baza aprobării Guvernului și a Președintelui României, la data de 4 iulie 2018 a fost semnat, la București, Acordul de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opțiune de amânare a tragerii până la apariția unei catastrofe, dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Potrivit prevederilor acordului de împrumut, termenul pentru intrarea în vigoare a împrumutului este sfârșitul anului 2018, aceasta fiind condiționată inclusiv de ratificarea acordului de împrumut de către Parlamentul României.

Ca urmare, pentru a permite încadrarea în termenul de intrare în vigoare convenit cu finanțatorul, este necesară urgentarea procesului de adoptare a acestui proiect de lege și de către Senat.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc și eu.

Niciun vot împotrivă. Abțineri?

Nicio abținere.

Cu 96 de voturi, procedura de urgență a fost aprobată. La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din data de 29 octombrie 2018, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmite către Camera Deputaților pentru dezbatere și adoptare ca primă Cameră sesizată următoarea inițiativă legislativă: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 189 din 9 decembrie 1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni (b435/5.09.2018).

Transmiterea către Camera Deputaților a fost aprobată.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea solicitării de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 29 octombrie 2018, a analizat solicitarea inițiatorilor de retragere din procesul legislativ a următoarei inițiative legislative: Propunerea legislativă privind intabularea dreptului de proprietate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în baza posesiei înregistrate în Registrul agricol (L555/4.09.2018).

În conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din Regulamentul Senatului, „inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului”.

Niciun vot împotrivă.

Abțineri?

Nicio abținere.

Această solicitare de retragere a fost aprobată.

La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, republicat, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Comisiei pentru regulament, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre, domnul președinte Moga. Microfonul 7.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Am fost nevoiți să facem niște modificări în regulament. Vă spun de la bun început că am avut o opinie total separată, pentru că eu am susținut că nu vreau să facem ca la Camera Deputaților, dar, pentru că trebuie să asimilăm modalitatea de vot de la Cameră cu cea de la Senat – după cum ați văzut, avem aparate noi –, s-au făcut două modificări, cu un amendament, la art. 135 alin. (1) și (2), reprezentând modalitatea de vot, pe care o s-o încercăm probabil miercuri, la ședința de plen a Senatului, ca să facem un exercițiu cum putem vota cu noile aparate și cu noile cartele de vot.

Comisia pentru regulament s-a întrunit și a emis un raport favorabil, cu un amendament, privind modificarea Regulamentului Senatului, precum și dispozițiile privind republicarea Regulamentului Senatului.

Votul a fost în unanimitate... și atât.

## Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Goțiu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Nu este o intervenție de susținere, ci o întrebare pentru Comisia de regulament, testând de-dimineață acest sistem de vot. Am avut noi o dispută cu ce înseamnă prezent în sală sau nu. Acum, introducându-se acea opțiune suplimentară, „prezent, nu votez”, afectează sau nu regulamentul în acele puncte care se referă la prezența în sală sau nu?

Domnule senator Moga, vă rog să explicați ce scrie în hotărârea pe care probabil că nu a apucat s-o citească.

Da. Aici am avut opinii diferite.

Deci introduceți cartela în aparatul de vot. După ce introduceți cartela, aveți cele patru opțiuni – „pentru”, „abținere”, „contra” și, dacă apăsați tasta „prezent”, asta înseamnă că sunteți prezent și nu vreți să vă exprimați opțiunea de vot.

Eu voiam să introducem cartela, dar softul a făcut diferit. Și atunci introduceam cartela; din moment ce o introduceai și spuneai „prezent”, erai prezent. Sigur nu votai, că nu apăsai vreo tastă din cele trei. Dar, pentru că așa este și la Cameră, așa o să procedăm și aici.

Vă rog, domnule senator Goțiu, altă întrebare.

Nu, e legat... pentru a clarifica această întrebare.

Deci numărul de prezenți – se poate spune că este sau nu cvorum în funcție de acel vot?

Nu. Eu am să vă răspund și am să citesc, ca să fiți în cunoștință de cauză.

La art. 135 se modifică următoarele lucruri:

„(1) Votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii, ridicare în picioare, apel nominal sau electronic. În cazul legilor constituționale, votul deschis se poate exprima și prin corespondență. (...)

(2) Votul prin ridicarea mâinii sau prin ridicare în picioare poate avea una dintre următoarele semnificații: pentru, contra sau abținere. Constatarea rezultatelor se face de către secretari și se comunică de președinte. (...)

(3) Votul prin apel nominal se desfășoară astfel: președintele explică obiectul votării și sensul cuvintelor «pentru», «contra» sau «abținere», după care unul dintre secretari dă citire numelui și prenumelui fiecărui senator. (...)”

Suma numărului senatorilor... și vă răspund la întrebare:

„(4) Suma numărului senatorilor care și-au exprimat una dintre cele trei opțiuni de mai sus plus senatorii prezenți care nu și-au exprimat opțiunea de vot reprezintă prezența senatorilor la ședință.”

Am fost explicit?

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, probabil că solicitarea colegului nostru era dacă puteți să introduceți și opțiunea de „absent”. Să fie în sală și să apese pe un buton să arate că e absent.

Nemaifiind alte intervenții,

Nicio abținere.

Cu 97 de voturi pentru, propunerea de modificare a regulamentului a fost adoptată.

Înțeleg că există cineva și „prezent, care nu votează”.

Trecem la punctul II, dezbaterea asupra inițiativelor legislative.

Punctul 1, Propunerea legislativă privind parteneriatul civil (L353/4.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul nu este prezent, motiv pentru care dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere și o invit la microfon pe doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 10.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Încă de la început vreau să fac precizarea că Guvernul nu a avut timpul obiectiv necesar de a adopta un punct de vedere și, în consecință, voi prezenta în cele ce urmează punctul de vedere al Ministerului Justiției, care a fost înaintat Guvernului pentru a fi supus dezbaterii și aprobării.

În consecință, propunerea legislativă supusă atenției dumneavoastră astăzi reglementează parteneriatul civil, definit ca o „relație de comuniune civilă între două persoane majore, manifestată printr-un acord încheiat în conformitate cu dispozițiile prezentei legi, cu scopul de a-și organiza civil viața împreună”, valabilă fiind această propunere atât pentru partenerii de sex opus, cât și pentru cuplurile formate din persoane de același sex. Sunt reglementate, de asemenea, condițiile de încheiere, modalitățile de încetare și efectele juridice ale parteneriatului civil.

Opinăm pentru faptul că în acest demers este necesară identificarea justului echilibru între interesele concurente ale individului și cele ale comunității în ansamblu, în conformitate cu jurisprudența CEDO, raportată la dispozițiile art. 20 din Constituție.

Prin urmare, apreciem că propunerea supusă dezbaterii și votului dumneavoastră reprezintă o chestiune de oportunitate, asupra căreia dumneavoastră aveți atribuția constituțională a vă pronunța.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru drepturile omului avem raport comun.

Domnul președinte Cazanciuc, da? Vă rog, microfonul 6, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mă uitam în sală, să văd inițiatorul, dar nu este. Noi am avut în Comisia juridică o discuție destul de amplă asupra acestui proiect și am căzut de acord aproape toți că, deși e nevoie de o reglementare în această materie – și avem câteva repere europene despre cum trebuie să facem sau cum nu trebuie să facem o asemenea reglementare –, ceea ce avem astăzi supus votului, pur și simplu, nu poate fi primit din perspectiva tehnicii normative. Adică avem nevoie de un text aplicabil, nu doar să ne facem că facem ceva.

De aceea, vă propunem un raport de respingere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Dacă sunt intervenții?

Din partea Grupului USR sunteți doi. Conform regulamentului, unul. N-aș vrea să fiu acuzat de abuz.

Domnule senator Alexandrescu, vă rog, microfonul central.

## Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Într-adevăr, Guvernul are dreptate. Este atribuția Parlamentului să se pronunțe asupra necesității instituirii unei forme legale de protecție a uniunilor civile între cupluri de același sex sau cupluri de sex opus în România.

Aș vrea să specific clar, dintru început, că dreptul la viață de familie pentru persoanele care doresc să-și împartă viața este un drept fundamental, recunoscut de Convenția Națiunilor Unite și recunoscut, mai recent, și de o motivare a Curții Constituționale a României, motivare la o decizie dată în luna august și publicată în luna octombrie... septembrie, dacă nu mă înșel. Prin urmare, este foarte urgent ca Parlamentul României să adopte o lege a parteneriatului civil.

Aș adăuga aici și faptul că, prin referendumul pe care l-am trăit acum o lună, minoritatea cuplurilor homosexuale din România a fost stigmatizată și marginalizată și cred că i se cuvine o reparație legală, printr-o protecție juridică.

De asemenea, aș vrea să precizez tot aici, de la tribuna Senatului, că există circa 800.000 de persoane în România care trăiesc într-o formă de uniune care nu este căsătoria, o formă de uniune din care se nasc adesea sau s-au născut copii. Există... din cei 3.500.000 de copii pe care-i avem acum în România și care sunt o bogăție extraordinară a statului nostru, jumătate, circa 1.700.000, trăiesc în afara unei familii stabile, a unei căsătorii stabile, care să fie recunoscută de lege și care să beneficieze de protecție legală și de diverse forme de protecție socială. Repet, jumătate din copiii României trăiesc în afara unei căsătorii dintre un bărbat și o femeie: fie în cupluri desfăcute, fie în diverse alte forme de familii netradiționale.

Prin urmare, Uniunea Salvați România va vota în favoarea acestui proiect de lege, chiar dacă el are unele imperfecțiuni. Considerăm că aceste imperfecțiuni s-ar fi putut repara în comisii, în perioada pe care Senatul a avut-o la dispoziție pentru a dezbate legea.

Și, de asemenea, atragem atenția majorității parlamentare că este de datoria Parlamentului României să legifereze în timpul cel mai scurt o formă legală de protecție pentru parteneriatul civil, prin care multe cupluri din România să poată fi protejate de lege.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Domnule senator Cseke Attila, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunere legislativă, ideea parteneriatului civil și a reglementării din punct de vedere juridic a parteneriatului civil, era oarecum bine-venită în ceea ce privește dezbaterea despre necesitatea sau nu a acestei reglementări în contextul referendumului. Pentru că redefinirea căsătoriei ca fiind încheiată între un bărbat și o femeie, completată cu o reglementare legală a parteneriatului civil, poate fi un pachet pe care să-l discutăm... să-l fi discutat și care putea fi adoptat de către Parlamentul României. Astăzi nu mai suntem în această situație, ceea ce nu exclude, evident, să dezbatem o lege pe parteneriatul civil.

Din punctul nostru de vedere, această propunere legislativă în cel puțin trei chestiuni excedează ceea ce credem noi că ar trebui reglementat pe acest domeniu.

În primul rând, acest proiect legislativ prevede aceleași drepturi și obligații pentru cei care ar intra într-un asemenea parteneriat civil ca și pentru cei căsătoriți. Și atunci întrebarea este: de ce nu e bun certificatul de căsătorie, dar e bun cel de parteneriat?

Și sunt alte două aspecte, credem noi, importante. În primul rând, faptul că acest proiect legislativ ar abroga prevederile din Codul civil care interzic căsătoria între persoane de același sex. Și aici, din punctul nostru de vedere, ar fi o problemă.

Și a treia chestiune: că acest proiect legislativ nu se ocupă deloc, nu reglementează nimic cu privire la posibilitatea adopției de către cei care intră într-un parteneriat civil. Ceea ce credem că ar trebui reglementat, pentru că altfel intrăm într-o altă zonă.

Deci sunt cel puțin trei reglementări în acest proiect legislativ, pe lângă alte inadvertențe, pentru care Grupul UDMR nu va putea susține în această formă proiectul legislativ. Dacă vom avea pe masa Parlamentului alt proiect legislativ pe parteneriatul civil, care să răspundă la aceste deziderate, atunci vom putea discuta din nou.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Titus Corlățean. Vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi,

Câteva precizări, fără a intra pe fond, pentru că probabil fondul îl vom aborda mai târziu. Vor mai fi, înțeleg, și alte inițiative legislative similare.

În primul rând, s-au spus foarte multe lucruri în săptămânile anterioare. O mai spunem o dată, în ceea ce privește relațiile privind viața intimă, familială și privată, ele sunt din 1991 garantate în formulele largi, cuprinzătoare, în art. 26 din Constituția din 1991, valabilă și astăzi, care garantează libertatea pentru toate aceste forme de viață, privată, familială și intimă. Asta înseamnă că nu mai are rost să mai agităm un lucru care nu există. Libertatea este garantată. Legiferarea instituției, așa cum s-a spus de către vorbitorul anterior, este un alt subiect și acesta ține, până la urmă, așa cum s-a spus, de competența națională. Nu-i o competență comunitară, nu-i o competență a Uniunii Europene, este o chestiune de opțiune, pe care o putem exercita cum dorim.

Doi la mână, faimosul aviz al Curții de Justiție de la Luxemburg, am mai spus-o, o repet, nu privește legiferarea acestui tip de instituție în toate formele, ci privea o chestiune foarte specifică, care exista deja în dreptul românesc de foarte mulți ani, printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, privind libertatea de circulație a celor care erau legiferați într-o formă de căsătorie, să spunem, între cuplurile gay în alt stat al Uniunii Europene, inclusiv dreptul de călătorie în România sau așezarea ca domiciliu sau reședință. E o chestiune extrem de limitativă și a fost făcută de foarte mulți ani în România, dar nu privește instituția căsătoriei și nu privește instituția parteneriatului civil. Așa că avizul Curții de la Luxemburg și decizia corespunzătoare a Curții Constituționale privesc cu totul și cu totul alte aspecte.

Așa încât noi vom merge, și pentru alte rațiuni decât Comisia juridică a menționat, vom respecta raportul de respingere a acestei inițiative legislative.

Încă o dată fac precizarea că pe fond vom discuta mai târziu, cu o serie de argumente. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Abțineri?

Și o abținere.

Cu 92 de voturi pentru, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 (L514/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent... este? Vă rog.

Domnule senator Stan, aveți cuvântul, în numele inițiatorilor. Microfonul 5.

## Stimați colegi,

Proiectul legislativ are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 29 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și cele forestiere, solicitate potrivit

prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Potrivit expunerii de motive, propunerea legislativă anexată trebuie privită ca o înlăturare a inechității aduse prin Legea nr. 247/2005 și Legea nr. 261/2008, dată la care s-a limitat aplicabilitatea textului legislativ doar la prevederile Legii nr. 61/1937, ce reglementa patrimoniul bisericesc din regat.

În acest context, pentru situația proprietății Bisericii din Bucovina devine necesară o nouă reglementare, deoarece restituirea proprietăților bisericești trebuie făcută în condiții echivalente la toate fostele provincii istorice sau cu raportare la fostul regat.

Fac și o precizare. Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților are în grijă un patrimoniu cultural istoric uriaș, alcătuit din monumente UNESCO, respectiv mănăstirile Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, Putna, Humor, Moldovița, Probota, Pătrăuți, Suceava, Voroneț și Biserica Arbore. De asemenea, arhiepiscopia desfășoară o activitate socială intensă în căminele de bătrâni, centre pentru copii și centre de zi.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Deleanu, de la Ministerul Apelor și Pădurilor. Microfonul...

**Domnul Constantin Dan Deleanu** _– subsecretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Textul propunerii legislative vizează în esență posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate privată asupra unor terenuri forestiere, în condițiile în care titularii au exercitat anterior un drept de administrare sau de folosință asupra respectivelor bunuri.

Din perspectiva Codului civil, dreptul de administrare și dreptul de folosință fac parte din categoria drepturilor reale corespunzătoare proprietății publice, nerezultând modalitatea prin care titularii acestor drepturi ar putea dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere.

Prin urmare, Parlamentul, în calitate de autoritate legiuitoare, este în măsură să aprecieze asupra necesității și oportunității modificării cadrului legal prin această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Numai puțin. Vă rog să faceți liniște în sală, că nu înțeleg ce faceți acolo.

Din partea Comisiei juridice avem raport.

Domnule președinte Cazanciuc, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

## Stimați colegi,

Dincolo de argumentele normative în favoarea acestui proiect, până la urmă, este o măsură reparatorie. Putem să fim de acord sau nu.

În Comisia juridică noi am votat pentru un raport de admitere.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Imediat.

Domnule senator Dircă, aveți cuvântul, microfonul 2. Înțeleg că ardeți de nerăbdare să puneți o serie de întrebări.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Aș vrea să adresez o întrebare inițiatorului. Domnule coleg!

Domnule senator...

Mulțumesc.

...vă rog să vă adresați plenului.

Mă adresez plenului, dar inițiatorului, care a părăsit scaunul. Și aș vrea să...

Vă rog să respectați regulamentul. Adresați-vă plenului. Suntem aici toți numai ochi și urechi.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare aici, pentru că sunt nelămurit.

Înțeleg că acest proiect de lege a fost inițiat ca urmare a faptului că Arhiepiscopia Sucevei a pierdut definitiv, după 16 ani de procese, o cerere de revendicare a unor mari suprafețe de teren forestier. Au pierdut chiar și în calea revizuirii.

Or, în momentul de față, în care noi dăm o lege prin care afectăm o decizie a unei instanțe, nu cumva încălcăm noi aici art. 1 alin. (4) din Constituție, care spune că statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor în stat, și anume legislativă, executivă și judecătorească, în cadrul democrației constituționale?

Or, noi ce facem acum? După ce au pierdut în instanță printr-o hotărâre judecătorească, venim să dăm o lege în care să le reconstituim un drept de proprietate? Eu cred că este total greșit și aș vrea să avem un răspuns aici.

Vă mulțumesc.

Am înțeles.

Vă mulțumesc.

Cred că întrebarea dumneavoastră ar fi bine să o adresăm Comisiei de constituționalitate.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Chirteș, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun de la început că Partidul Național Liberal nu se opune ideii de retrocedare, atâta timp cât aceste retrocedări se fac celor în drept și pe vechile amplasamente. Este, de fapt, de-a lungul, să spunem, istoriei, chiar generatorul unor legi privind retrocedarea unor bunuri, să spunem, inclusiv a fondului forestier.

Dacă ne referim strict la obiectul acestei legi, cred că astăzi suntem pe cale de a crea un precedent periculos. Dacă de la început legea se referea la anul 1948, iată cum depășim această graniță, ne întoarcem la 1937. Ba, mai mult, Regia Națională a Pădurilor, Romsilva, de ani de zile se află în proces cu, să spunem, Arhiepiscopia Moldovei.

Și chiar l-aș întreba pe domnul secretar de stat care este poziția Regiei Naționale a Pădurilor și dacă mai sunt procese între Regia Națională a Pădurilor, care este în coordonarea, să spunem, ministerului dumneavoastră, și noua structură, să spunem, de administrare a arhiepiscopiei. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Întrebările se adresează inițiatorilor, nu secretarilor de stat.

Domnule secretar de stat, vă rog să rețineți întrebarea și să răspundeți în scris.

Răspunsul să fie adresat și liderilor grupurilor parlamentare.

Alte intervenții din partea UDMR.

Imediat, domnule Goțiu. Vă rog.

Domnul senator Tánczos Barna, da? Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Antevorbitorii mei au menționat câteva sentințe judecătorești prin care o anumită instituție a pierdut dreptul de a reprimi în proprietate suprafețe de terenuri forestiere.

Aș dori să repet propoziția, ca să înțeleagă și colegul meu care mi s-a adresat din sală. Acea instituție a pierdut dreptul de a reprimi în proprietate. Probabil că motivarea instanței este că dreptul de proprietate, în forma în care legile retrocedării îl definesc..., nu a fost foarte clară și nu a putut fi dovedită cu documente. Situații similare se regăsesc în Transilvania, în mai multe județe. De exemplu, în județul Harghita – Bunurile Private din Ciuc – a fost o organizație care a administrat peste 26 de mii de hectare de terenuri forestiere și, în baza legilor de retrocedare pe domeniul forestier, într-adevăr, și dânșii au cam aceleași probleme pe care le are Biserica Ortodoxă în Suceava.

Problema este aceeași: acel drept care, între cele două războaie mondiale, de exemplu, a fost un cvasidrept de proprietate, care, după aceea, s-a păstrat și a dispărut odată cu naționalizarea terenurilor forestiere și agricole, este sau nu este bază de retrocedare în baza Legii nr. 1, Legii nr. 18 sau Legii nr. 247?

Punctul nostru de vedere este că, dacă dorim să legiferăm aceste situații aparte, care, la prima formulare a legilor retrocedării, 18, 1, 247, nu au putut fi avute în vedere sau instanța a apreciat că nu s-a formulat acea propoziție, acel articol, acel capitol din legile retrocedării în așa fel încât aceste retrocedări să fie operate, ar trebui să reglementăm situațiile per ansamblu. Să nu facem o lege cu dedicație unei instituții. Dacă vrem ca anumite instituții să capete un drept de administrare, să capete un drept de folosință, poate, un drept de proprietate în baza unor drepturi din perioada anterioară de administrare sau folosință, ar trebui să fie legea generală, și nu una cu dedicație pentru o singură instituție.

În cazul în care găsim o soluție ca această prevedere legală să fie una generală, care să reglementeze toate situațiile de acest gen, și noi, Grupul UDMR, putem susține un asemenea proiect de lege. În cazul în care nu, în cazul în care acesta va fi strict pe o problemă dezbătută și în instanță, de exemplu, atunci noi trebuie să votăm împotrivă.

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Din partea Grupului USR, domnul senator Goțiu.

## Stimate colege și stimați colegi,

Nici eu și cred că nici colegii mei de la USR nu cred că putem fi bănuiți că am fi foarte mari simpatizanți ai modului în care Romsilva administrează pădurile din România, cu atât mai mult pădurile din ariile naturale protejate și din parcurile naționale, dar în acest caz Romsilva a câștigat niște procese în instanță, deciziile au rămas definitive, iar Romsilva reprezintă interesele statului român și ale tuturor cetățenilor români sau măcar ar trebui să le reprezinte.

Nu mă feresc să spun că acest proiect de lege prin care peste 166 de mii de hectare, câte 30 de hectare pentru 577 de mănăstiri și parohii care depind de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților..., este un proiect de lege cu dedicație. Cred că nu este deloc întâmplător și momentul în care a ajuns în comisii și, acum, la vot, la plen. Au fost prezentate deja în mare parte argumentele juridice pentru care un astfel de proiect legislativ încarcă și intră peste decizii ale justiției și nu cred că este cazul să facem așa ceva.

Considerăm că un astfel de proiect este inadmisibil să primească votul nostru, indiferent de lobby-ul pe care Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților l-a făcut la liderul partidului care susține coaliția majoritară.

USR, evident, va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Intervenție pe procedură, domnul senator Cseke Attila. Vă rog, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Având în vedere clarificările care credem noi că sunt necesare, vă fac propunerea, ca lider de grup, să retrimitem la comisie, termen – o săptămână, acest proiect legislativ.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Niciun vot împotrivă. Abțineri?

O abținere.

Prezenți care nu votează? Nu există.

Cu 103 voturi pentru, solicitarea de retrimitere la comisie, termen – o săptămână, a fost aprobată.

Continuăm ordinea de zi. Punctul 3, Propunerea legislativă privind activitățile prestabilite de tip ridesharing (L421/3.07.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului.

Nu este prezent inițiatorul.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Ionel Minea, secretar de stat, de la Ministerul Transporturilor.

Microfonul 8.

## **Domnul Ionel Minea** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Transporturilor nu susține propunerea legislativă în forma prezentată și este de acord cu raportul comisiilor sesizate în fond.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru transporturi, Comisiei economice și Comisiei juridice avem raport comun.

Domnule președinte Butunoi, microfonul 5, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă a fost dezbătută pe parcursul mai multor ședințe de comisie. Membrii Comisiei de transporturi și infrastructură, ai Comisiei economice, industrii și servicii și ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere, cu amendamente respinse, cuprinse în anexa de la raport.

Ca atare, propunem plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse, precum și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Doamna senator Dinică, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Economia colaborativă impune noi modele de afaceri, care au drept efect economisirea banilor de către cetățeni, dar și protejarea mediului și creșterea interacțiunii sociale dintre noi.

După cum bine știți, de asemenea, economia colaborativă aduce mai aproape cererea și oferta și, mai mult decât atât, permite folosirea bunurilor astfel încât aceasta să se facă în mod mai eficient. Bucureștiul este un oraș sufocat de trafic și această afirmație este valabilă și pentru alte orașe mari. Serviciile de tip ridesharing ar putea fi parte din acea soluție, soluția de a avea mai puține mașini pe străzi și pe bulevarde. Acest proiect de lege nu este inițiat de USR, este inițiat de PSD și la discuțiile din comisie, în mod surprinzător, reprezentanții ministerelor s-au comportat de parcă ar fi un proiect al USR.

S-a menționat că nu este un proiect bun și că este nevoie de altul mai bun, în condițiile în care această discuție... După cum v-am menționat, ar putea fi un proiect de lege cu impact asupra soluționării problemelor de trafic din orașele mari, în condițiile în care această discuție ar trebui avută cât mai curând.

M-aș fi așteptat ca reprezentanții ministerului să evidențieze de ce nu este un proiect bun și să vină cu propuneri concrete. Acest lucru nu s-a întâmplat. USR, în schimb, a depus amendamente, tocmai pentru a corela acest proiect de lege cu Legea taximetriei.

În aceste condiții, pentru că noi considerăm că discuția privind serviciile de ridesharing ar trebui să se întâmple cât mai curând, vom vota împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse. Înțeleg că amendamentele respinse nu se susțin. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

## Abțineri?

Cu 72 de voturi pentru, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (L271/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției, microfonul 10. Da? Vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte, cu privire la această propunere legislativă, Guvernul a emis, la 20.10.2017, un punct de vedere cu argumente expuse pe un număr de 10 pagini, prin care exprimă punctul de vedere, în sensul că nu susține această propunere legislativă în forma prezentată.

Precizez faptul că, ca urmare a sesizării de neconstituționalitate înaintate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională a declarat parțial neconstituționale o serie de dispoziții din această propunere legislativă, prin Decizia nr. 453/2018.

Precizez, de asemenea, și faptul că, la data de 18 septembrie 2018, Curtea Constituțională a admis, de asemenea, excepția de neconstituționalitate invocată de Președintele României și a declarat neconstituțional întregul proiect ce rămăsese neanalizat.

Prin urmare, Guvernul își menține punctul de vedere exprimat anterior.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice și Comisiei de constituționalitate avem un raport comun.

Domnule președinte Cazanciuc, microfonul 6. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

După cum știți, acest proiect a fost inițiat de deputați și senatori din toate grupurile parlamentare, preocupați deopotrivă de situația din penitenciarele din România.

Se pare că Guvernul nu mai are aceeași preocupare pentru amenda pe care riscăm să o luăm și a susținut câteva chestiuni care nu sunt în acord cu realitatea din penitenciarele românești.

S-a pronunțat odată Curtea Constituțională pe acest proiect de act normativ. Noi, astăzi, am avut în examinare tocmai punerea în acord a proiectului de lege cu decizia Curții Constituționale. De aceea, vă spunem atenției și aprobării un raport de admitere, cu amendamente.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Dircă, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Domnule președinte, mulțumesc.

Vreau să reiterez ceea ce a spus și doamna secretar de stat.

În timpul ședinței Comisiei juridice am aflat că, într-adevăr, Curtea a declarat în ansamblu neconstituțional acest proiect printr-o nouă decizie. Am sunat la Curte, m-am interesat și urmează ca mâine să fie prezentată în ședință publică decizia și, probabil, cel mai târziu miercuri să o avem publicată în Monitorul Oficial.

Or, ceea ce facem noi acum, să votăm un proiect de lege care deja a fost declarat neconstituțional, cred că este profund greșit.

Și, în calitate de vicelider, propun retrimiterea la comisie, tocmai pentru a avea timp să studiem și noi noua decizie a Curții Constituționale, pentru a nu ne mai juca de-a Parlamentul aici, să votăm chestiuni care sunt declarate neconstituționale în ansamblu.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Dar nici nu ne putem juca de-a telefonul. Ați sunat dumneavoastră, v-a spus cineva...

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Vă rog să citiți regulamentul.

Cu 102 voturi pentru, propunerea legislativă a fost... reexaminarea, de fapt, a fost adoptată.

Stimați colegi, fiind ora 17.00, trecem la procedura de vot pentru inițiativele cu caracter organic și este vorba despre un număr de șase inițiative dezbătute săptămâna trecută.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (L539/4.09.2018).

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterea asupra propunerii legislative a fost finalizată în ședința plenului din 23.10.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 2, Propunerea legislativă privind încadrarea în muncă a gestionarilor (L577/11.09.2018).

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterea asupra propunerii legislative a fost finalizată în ședința plenului din 23.10.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, ce nu au fost susținute în plen. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu 91 de voturi pentru, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 3, Proiectul de lege privind Fondul de compensare a investitorilor (L576/11.09.2018).

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra proiectului de lege au fost finalizate în ședința plenului din 24.10.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare (L610/2.10.2018).

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 24.10.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

72 de voturi pentru. Cine este împotrivă? 33 de voturi împotrivă. Abțineri? Nicio abținere.

Cu 72 de voturi pentru, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 în sensul ca procesul de recunoaștere și echivalare a diplomelor obținute în străinătate să nu mai impună vreun cost financiar pentru solicitant (L379/18.06.2018).

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterea asupra propunerii legislative a fost finalizată în ședința plenului din 24.10.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Nicio abținere.

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat raportul de respingere.

Domnule senator Goțiu, luați loc în bancă să finalizăm votul.

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat raportul de respingere.

41 de voturi pentru.

Împotrivă?

67 de voturi împotrivă.

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptată, motiv pentru care propunerea legislativă este respinsă.

Domnule senator Goțiu, vă rog, microfonul 2, explicarea votului.

La raport sau la propunere?

## La propunerea legislativă.

## USR a votat pentru această lege.

Îmi pare rău că în Senatul României a fost respins acest proiect de lege. Ar fi fost un semnal, nu era vorba despre suma în sine, nici despre un foarte mare efort bugetar, dar ar fi fost un semnal, și nu o amendă pentru cei care învață afară. Și, dacă vor să se întoarcă în țară, trebuie să fie amendați cu 50 de lei pentru a putea să-și exercite profesiile în România, în care s-au pregătit în altă parte.

Adică noi nu i-am ajutat, s-au pregătit cum au putut în alte părți și îi amendăm, dacă vor să vină în țară!

Cred că este un semnal destul de prost pentru cei care vor să se întoarcă în România și au studiat în altă parte.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, trecem la punctul 6. Propunerea legislativă pentru completarea art. 111 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L163/19.03.2018).

Vă reamintesc că dezbaterea asupra propunerii legislative a fost finalizată în ședința plenului din 24.10.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

88 de voturi pentru. Cine este împotrivă?

8 voturi împotrivă. Abțineri?

Cu 88 de voturi pentru, raportul comisiei, de respingere, a fost adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

Continuăm dezbaterea și adoptarea inițiativelor înscrise pe ordinea de zi.

La punctul 5 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2018 pentru completarea unor acte normative din domeniul construcțiilor (L599/24.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Ciprian Roșca, secretar de stat, de la Ministerul Dezvoltării. Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

**Domnul Ciprian Lucian Roșca** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem proiectul de lege, întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2018 vizează crearea cadrului legal necesar pentru recepționarea lucrărilor de infrastructură de transport național rutier și feroviar pe loturi, sectoare, părți sau obiecte incluse în autorizația de construire, dar prevăzute în contracte de execuție diferite și care pot fi utilizate separat. Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei...

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

...din partea Comisiei pentru transporturi, domnul președinte Butunoi. Microfonul 5. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 17 octombrie, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi din numărul celor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendament admis.

Ca atare, propunem plenului raportul de admitere, cu un amendament, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci, vă rog, domnule senator Marciu. Vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Acum, lucrările de construcții, conform legii, se recepționau la terminarea lucrărilor întregului proiect. În interesul cetățenilor utilizatori, se cere modificarea, prin completarea art. 37 din Legea nr. 50/1991 și art. 41 din Legea nr. 10/1995, privind modalitatea de recepție a lucrărilor de infrastructură rutieră și feroviară pe loturi, secțiuni, sectoare, părți sau obiecte cuprinse în autorizația de construcție, în situația în care acestea pot fi utilizate separat, conform destinațiilor, și nu în întregimea proiectului, așa cum a fost până acum.

Grupul senatorial PSD susține Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2018. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai există alte intervenții? Nu?

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru completarea Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului (L427/9.07.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Dan Diaconescu – da? –, Dan Dumitrescu. Vă rog, microfonul 8.

## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Sănătății susține propunerea legislativă, cu amendamentele formulate și admise de către Comisia de sănătate publică.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate, vă rog, domnule președinte, microfonul 7.

Domnul senator László.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 23.10, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Domnul senator Wiener. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Legea își propune, practic, să statueze negru pe alb respectarea unui drept fundamental, acela al accesului la servicii medicale pentru copiii fără acte de identitate, fără cod numeric personal.

În fapt, acest lucru s-a respectat în România și sistemul medical românesc a preluat fără probleme acești copii. Nu ar fi fost nevoie, în esență, de această legiferare. Problema referitoare la decontarea acestor servicii a fost și va persista până când această lege va trece.

În marea lor majoritate, spitalelor li se nega dreptul de a deconta aceste servicii de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. E vorba de sume impresionante și, practic, privarea spitalelor de aceste decontări impieta asupra respectării dreptului celorlalți pacienți asigurați, pentru că serviciile medicale erau efectuate și nedecontate. Astfel, practic, se... scădeau din posibilitatea de a achiziționa materiale sanitare sau servicii pentru toți ceilalți pacienți.

Odată cu această lege, este precizat și acest fapt, anume Casa Națională de Asigurări va deconta aceste servicii spitalelor.

Sperăm din tot sufletul și vom urmări respectarea acestui lucru cu care cei din sistem ne-am luptat ani și ani de zile, cu infamul criteriu de invalidare B03. Adică, practic, refuzul de plată a serviciilor medicale efectuate către copiii fără CNP. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai există alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pentru că sunt unul dintre inițiatori, vreau să mulțumesc pentru votul dumneavoastră de astăzi.

Prin această inițiativă legislativă vom asigura accesul la serviciile de îngrijire medicală, fără discriminare, copiilor și persoanelor aflate în situație de vulnerabilitate. Acesta era deja prevăzută în Legea privind reforma în domeniul sănătății, dar vorbim în mod special despre cei care nu au acte de identitate și, în mod evident, nici cod numeric personal.

Pe foarte scurt, deși Constituția României garantează dreptul la ocrotirea sănătății, în acest moment, persoanele fără cod numeric personal nu primesc toate beneficiile care decurg din acest lucru. Cel mai banal exemplu este o rețetă gratuită.

Prin această lege, copiii și persoanele în situație de vulnerabilitate, fără acte de identitate sau CNP, vor avea acces fără discriminare la aceste servicii medicale de sănătate.

În plus față de aceasta, autoritățile vor putea identifica persoanele fără acte de identitate și vor putea să demareze rapid procedura de înscriere a acestora în registrele de stare civilă, când se prezintă în unitățile medicale pentru îngrijiri.

Acestea sunt motivele pentru care am votat pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc încă o dată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim.

Continuăm. Punctul 7 pe ordinea de zi, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative...

Nu eram obișnuit cu dumneavoastră acolo, domnule senator.

Vă rog, domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vom lua măsuri împotriva secretarilor de ședință.

Voiam să explic și eu votul Grupului PSD, care a susținut această propunere legislativă, chiar dacă nu are ca inițiatori parlamentari PSD. Nu știu dacă sunt deputați. Dar chestiunea este una nefirească și, așa cum s-a spus, datele pe care le deținem arată că ar fi circa 100.000 de persoane în România care nu au atribuit cod numeric personal, situație profund nefirească.

Eu aș dori ca această propunere legislativă, chiar intrată în vigoare, la un moment dat, să rămână fără obiect și să nu mai avem în România cetățeni români beneficiari de servicii de sănătate, de asistență medicală, decontabile prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate care să nu aibă atribuit cod numeric personal.

Așa cum a spus unul dintre antevorbitori, este vorba în principal de copii, copii nedeclarați, neînregistrați, dar care au nevoie de servicii medicale. Spitalele, unitățile spitalicești asigură serviciile medicale prompt, cu toată dăruirea, dar întâmpină această problemă anormală a decontării serviciilor pentru persoane care nu apar în sistem.

Faptul că nu apar în sistem este vina autorității administrative și în niciun caz a persoanelor în cauză, mai ales în cazul minorilor.

De aceea, noi am susținut, cu unanimitatea celor prezenți, această propunere legislativă în forma în care a fost amendată la Comisia pentru sănătate publică. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru precizări. Dacă mai există alte intervenții? Nu.

Atunci, trecem la punctul 7, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății (L497/5.09.2016).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Sănătății este de acord cu raportul comun al Comisiei pentru sănătate publică și al Comisiei pentru constituționalitate.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc. Din partea Comisiei pentru sănătate și Comisiei pentru constituționalitate avem raport comun.

Domnul senator, domnul președinte László Attila. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos. În ședința comună din 23 octombrie, în urma dezbaterilor, membrii celor două comisii, Comisia pentru constituționalitate, respectiv Comisia pentru sănătate publică, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, au hotărât să adopte raport comun de respingere a legii trimise la promulgare, pe care îl înaintează plenului Senatului spre dezbatere și adoptare.

Vă rugăm a adopta acest proiect de lege în forma adoptată de Guvern și, respectiv, de comisia de specialitate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru muncă avem raport comun. Domnul președinte Cârciumaru. Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Florin Cârciumaru:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 355/23.05.2018, prin care legea este declarată neconstituțională în ansamblul ei.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii transmise la promulgare. Face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din data de 23 octombrie 2018, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și ai Comisiei pentru administrație publică au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte prezentul raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru muncă supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

**Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Doamna Hărău.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Nu.

90 de voturi pentru, 11 abțineri.

Îi mulțumesc domnului secretar, că m-a corectat. Cu 90 de voturi pentru și 11 abțineri, raportul comisiei – și respingerea legii – a fost adoptat.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru evaluarea funcționarilor publici în anul 2018 (L628/22.10.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o invit la microfon pe doamna Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.

Vă rog. Microfonul 10.

Aveți cuvântul.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege cuprinde dispoziții de natură a pune de acord prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici cu dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 818/7 decembrie 2017, respectiv metodologia și criteriile de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici să fie aprobate prin lege, și nu prin hotărâre de guvern, cum este în prezent.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamna senator Presadă, vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Am să explic poziția Grupului senatorial al Uniunii Salvați România cu privire la acest proiect de lege. Și am să explic pe rând punctele pe care noi le aducem în discuție.

Este adevărat că acest proiect de lege vine ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale. Această decizie a Curții Constituționale a fost publică în anul 2017.

Iată că suntem aproape de finalul anului 2018 și Guvernul a venit cu acest proiect abia acum. Deci cumva ne așteptam ca Guvernul să știe că, la un moment dat, nu va avea criterii de evaluare pentru funcționarii publici.

A venit destul de târziu cu acest proiect, așa că ne-am trezit săptămâna trecută, în cadrul celor două comisii, pentru muncă și pentru administrație publică, cu el inclus pe ordinea de zi, fără a avea timp să studiem cu atenție ce cuprinde el.

Totuși, la o analiză ulterioară, am detectat niște inadvertențe în proiectul de lege și ar fi cazul ca toți senatorii să știe despre ce este vorba.

Astfel, există o diferență de tratament între înaltul funcționar public și funcționarul public atunci când vine vorba despre contestarea raportului de evaluare. Acest lucru a fost, de altfel, adus în discuție și de către avizul Consiliului Legislativ.

Se pare că, conform proiectului, înaltul funcționar public poate contesta direct în instanță raportul de evaluare, ceilalți funcționari publici trebuie să se conformeze procedurii de contencios administrativ și să înainteze o plângere prealabilă. Acest lucru nu a fost reparat, din câte știu eu, prin amendamente, în cadrul comisiilor de specialitate, poate și pentru că nu a fost timp pentru asta.

Un al doilea punct care ridică semne de întrebare este contrasemnarea raportului de evaluare de către conducătorul instituției publice.

În proiectul de lege, această contrasemnare, operațiune nouă, față de hotărârea de guvern în vigoare, nu este suficient explicată și nu există nici sancțiuni cu privire la... sau urmări cu privire la absența acestei contrasemnări din partea conducătorului instituției publice.

Pentru aceste două neclarități sau lucruri care nu sunt suficient explicate în cadrul proiectului de lege, Grupul USR se va abține pe marginea raportului de admitere cu privire la acest proiect.

Vă mulțumesc. Doamna senator Hărău, microfonul 2. Vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Aceleași obiecțiuni și din partea Grupului Partidului Național Liberal.

Un proiect de lege necesar, dar făcut în grabă, incomplet, drept care ne vom abține la vot. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Bădulescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Proiectul de lege, în esență, lămurește anumite situații care au fost... care era necesar a fi reglementate. Cu toate acestea, vreau să remarc și eu faptul că creează, din perspectiva acelorași categorii de funcționari publici, o serie de discriminări, ceea ce n-ar fi de dorit a fi lăsat în proiectul de lege.

Din perspectiva modului în care este reglementat, cred că ar fi posibil să se facă anumite ajustări, în condițiile în care noi nu suntem Cameră decizională, dar la Camera Deputaților ar putea să se întâmple un astfel de lucru. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai există alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

## Împotrivă?

Niciun vot împotrivă.

Abțineri?

30 de voturi. Abțineri, da?

Cu 72 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative (L171/26.03.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, Nicolae Nasta sau Mihai Valeriu, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale sau Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 8. Vă rog.

**Domnul Nicolae Nasta** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Apărării Naționale susține raportul Comisiei pentru apărare, cu amendamentele admise.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru apărare și Comisiei pentru administrație publică, raport comun.

Domnul președinte Brăiloiu. Microfonul 6. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte,

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri, pentru această modificare la completarea Legii nr. 171.

Comisia pentru buget, finanțe și activitate bancară a avizat favorabil, fără amendamente, iar, în ședința din 23 octombrie 2018, membrii celor două comisii au dezbătut și hotărât, cu majoritatea voturilor, să formuleze prezentul raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins, cuprinse în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Domnul senator Bădulescu. Microfonul 3.

Proiectul de lege este bine-venit și reglementează modul în care gradații profesioniști, soldații profesioniști, polițiștii își pot primi ca sumă compensatorie..., în locul sumei compensatorii pot achita ratele lunare pentru o locuință.

În legătură cu acest aspect, cu toate acestea, aș vrea să vă spun un lucru. Cred că aceste sume compensatorii ar putea fi acordate și într-o proporție mai mare, având în vedere importanța serviciilor pe care le prestează atât polițiștii, cât și soldații și gradații profesioniști. Desigur, măsura luată este una benefică, având în vedere că va crea stabilitate la nivelul sistemelor. Și, în acest context, o mai mare larghețe în acordarea acestor sume compensatorii ar fi bine-venită.

Suntem de acord cu proiectul de lege și-l susținem. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai există alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni (L501/4.09.2018).

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Procedură.

Intervenție de procedură. Vă rog. Domnul senator... Domnul vicelider, da?

Mulțumesc, domnule președinte. Solicităm retrimiterea la comisie pentru șapte zile. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

La punctul 10, da?

## **Domnul Eugen Pîrvulescu**

**:**

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Motivul?

E în regulă.

Punctul 10 a fost retrimis la comisie.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L528/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Adrian Vlad Chiotan, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

**Domnul Adrian Vlad Chiotan** _– președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Considerăm că propunerea legislativă ar contribui la creșterea numărului de persoane care beneficiază de pensie anticipată parțială, în condițiile de exceptare de la aplicarea penalizării și la reducerea vârstei reale de pensionare în sistemul public de pensii.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumim.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de admitere. Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 16/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, republicată (L522/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Adrian Vlad Chiotan. Microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă stabilește atribuțiile, organizarea, structura, modalitatea de funcționare, conducere și finanțare a activităților Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice.

Guvernul susține raportul de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte, domnul senator Rotaru. Microfonul 6. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise, a acestei propuneri legislative, pe argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului.

Legea precedentă era ușor ambiguă și erau necesare clarificări, având în vedere faptul că trebuiau definite anumite lucruri și clarificate.

Pe cale de consecință, aviz favorabil, cu amendamente admise.

Lege ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Hărău, vă rog, microfonul 2.

Propunere de bun-simț. Partidul Național Liberal, Grupul din Senat, va susține proiectul acesta de lege, chiar dacă nu avem niciun inițiator implicat.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai există alte intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale și

Grupul PNL susține sau nu?

Că am înțeles de la microfon ceva și nu văd la vot. 91 de voturi pentru.

Împotrivă? Niciun vot împotrivă. Abțineri? 12 abțineri. Raportul a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal al României, cu modificările și completările ulterioare, și a Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare (L541/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiator. În numele inițiatorului, doamna senator Hărău. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6. Da?

Da, da. Mulțumesc.

Stimați colegi,

Prezenta propunere este inițiată la propunerea Asociației Strămutaților Refugiaților și Condamnaților Politici din județul Brăila și ar trebui să se aplice tuturor persoanelor, în toată țara vreo 30.000 de oameni, care au la această dată vârste foarte înaintate. Inutil să vă spun că e vorba de foarte mulți înaintași ai partidului din care noi facem parte.

După adoptarea noului Cod fiscal, s-au instituit noi prevederi referitoare la scutirea de taxe și impozite pentru beneficiarii Decretului-lege nr. 118/1990 și la alte categorii de persoane, legi speciale, cum ar fi scutirea de la plata impozitelor respective doar pentru soții/soțiile prevăzute la art. 1 din ambele legi. Cât despre urmașii acestora, soț supraviețuitor, soție supraviețuitoare, nu se face referire.

Din acest motiv, noi, liberalii, am propus modificarea Codului fiscal în sensul scutirii de la plata impozitelor respective pentru urmașii menționați.

Am rugămintea să votați proiectul acesta de lege, care nu aduce cheltuieli notabile din punct de vedere bugetar, dar repune în drepturi niște persoane care, împreună cu titularii de condamnări și strămutări, au fost persecutate. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Din partea Guvernului, domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu susținem propunerea legislativă, deoarece conduce la diminuarea veniturilor bugetare.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Vă rog, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Doamna senator, sunteți și inițiator, sunteți și... Doamna senator Hărău.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mă rog, microfonul 2.

Doriți să adresați întrebări inițiatorului? E microfonul 6.

Vă rog, vă rog, doamna senator, adresați...

această inițiativă, pentru că Guvernul spune că ea are un impact bugetar negativ, dar din raportul comisiei aflăm că, de fapt, ea a rămas fără obiect. Și atunci mă întreb: pe unde e adevărul și ce anume respingem, până la urmă, și de ce? Și nu este prima dată când se întâmplă acest lucru. Pentru că, dacă într-adevăr respingem o propunere doar pentru că are impact bugetar negativ – și asta ne spune un reprezentant al Guvernului, fără să ne arate niște calcule –, am putea respinge o sumedenie de propuneri venite chiar din partea Guvernului. Adică nu putem să venim aici noi, ca parlamentari, și să facem doar propuneri legislative care au impact bugetar pozitiv și doar acelea să treacă. Argumentul nu e unul care să stea în picioare.

Doi. Dacă într-adevăr propunerea a rămas fără obiect, întrebarea care se pune este: de ce inițiativele venite din partea opoziției rămân constant fără obiect? Și vă spun eu de ce: pentru că Guvernul sau inițiativele venite de la Guvern sunt promovate cu prioritate în Parlament, în defavoarea propunerilor venite din partea opoziției, lucru care, iarăși, nu este deloc democratic. Ar trebui ca ele să fie tratate în ordinea în care vin la Biroul permanent, să fie trimise pentru avize mai departe, astfel încât toate inițiativele să aibă o șansă să treacă.

Deci aș vrea o explicație din partea Guvernului, aș vrea să ne spună dacă susține ceea ce este în raportul comisiilor și, dacă da, să spună ei că a rămas fără obiect și să ne explice cum și de ce.

Mulțumesc.

Guvernului!

Mă duc, dacă vreți.

Unde doriți dumneavoastră, doamna senator. Microfonul 6, vă rog.

Am doar rugămintea ca reprezentantul Guvernului să-mi explice, să ne explice în scris de ce refuză, de ce nu susține acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Întrebările se adresează inițiatorului, doamna senator, conform regulamentului. Am crezut că doriți să adresați întrebări inițiatorului.

Rog ministerul să rețină întrebarea și să răspundă în scris.

Alte intervenții? Doamna senator Presadă.

Vă rog. Microfonul 2.

Rog, în cadrul Grupului USR, să existe mai multă disciplină. O singură intervenție de grup. Sunt deja câte două solicitări de fiecare dată.

Vă rog, aveți cuvântul, doamna senator.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Putem avea mai multe intervenții în cadrul aceluiași grup, dacă hotărâm că e necesară dezbaterea în plenul Senatului.

În acest caz, eu cred că este necesară, pentru că Guvernul a venit cu un punct de vedere, raportul comisiei prezintă un alt punct de vedere și, până la urmă, eu nu știu de ce respingem

## Vă mulțumesc.

În conformitate cu regulamentul, reținem întrebările adresate inițiatorului, care nu este.

Rog Guvernul să răspundă în scris Grupului USR și celorlalți lideri de grup.

Mai sunt alte intervenții?

Din partea Grupului PNL, domnul senator Vela. Vă rog, aveți cuvântul.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Suntem în fața unui vot care, la sfârșitul programului, poate fi dat pe viteză, pe repede înainte, într-un fel sau altul, evident, mulți dintre dumneavoastră votând așa cum spune partidul sau cum spune Guvernul.

Din pricini financiare, acest proiect are o soartă negativă. Eu vreau doar să vă rog să vă gândiți ce au simțit oamenii care au fost deportați în ghetouri și lagăre de concentrare, cei care au fost privați de libertate în locuri de detenție sau lagăre de concentrare, au fost strămutați în altă localitate decât cea de domiciliu, au făcut parte din detașamentele de muncă forțată, au fost supraviețuitori ai trenului morții, sunt soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a căsătorit.

Mulți deportați din Banat au ajuns noaptea în Bărăgan, luați de acasă în câteva ore cu tot ce au putut să-și pună într-o geantă, lăsați pe câmp unde și-au făcut bordeie sub pământ, mulți copii au murit de frig în Bărăgan și noi acum nu aprobăm o lege pentru că domnul secretar de stat spune că „are impact bugetar negativ”.

Închei, spunându-vă, doamnelor și domnilor senatori, că nu ați venit aici ca contabili, ați venit trimiși de români ca să faceți legi bune pentru țară.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții...

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și

Raportul a fost adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

Stimați colegi, mai sunt trei puncte pe ordinea de zi.

Vă informez că imediat după ședința plenului urmează o ședință a Comitetului liderilor și

Propunerea a fost aprobată.

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 60 și art. 154 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L527/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului.

Vă rog, doamna senator Hărău. Microfonul 6.

Textul de lege are în vedere faptul că, deși s-au produs dese modificări ale Codului fiscal al României, povara fiscală aplicată asupra muncii a rămas relativ constantă, inclusiv după implementarea OUG nr. 79/2017.

Noi, inițiatorii, am avut în vedere buna practică a sistemului fiscal din Germania, potrivit căruia pentru contractele de muncă cu timp parțial încheiate de angajați care mai desfășoară deja activități în baza unui contract de muncă cu timp normal de lucru (de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână) nu se datorează impozit pe venit, nici contribuții de sănătate, ci numai contribuții de asigurări sociale, care ajută angajatul să obțină venituri din pensie mai mari, atunci când se retrage din activitate.

Astfel, statul german – și de ce nu am lua un model de bună practică – nu impozitează veniturile pentru munca suplimentară peste timpul normal de lucru și nu impune contribuții de sănătate peste cele datorate prin contractul de muncă cu timp normal de lucru. Efectele pentru economia germană au fost deosebit de bune, având în vedere conformarea fiscală voluntară generată de această măsură și nemaivorbind de scoaterea în zona... a muncii prestate în zona gri și în zona neagră, ilegală.

Deci acest proiect de lege, odată adoptat, ar putea să stimuleze inclusiv angajații să obțină venituri suplimentare prin contracte de muncă cu timp parțial, prin scutirea de impozit, de contribuții de sănătate la aceste venituri. Pentru

veniturile din salarii... de natură salarială obținute din al doilea contract de muncă cu timp parțial sau din orele suplimentare efectuate în limita a 32 de ore lunar se vor datora în continuare contribuții sociale, în vederea obținerii unor drepturi financiare superioare la pensionare. Acesta este, pe scurt, proiectul nostru de lege.

Consider că argumentația este de natură să întrunească votul dumneavoastră „pentru”.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Eleodor Mandreș, de la Ministerul Finanțelor. Microfonul 9. Aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Are impact bugetar de 1.029 de milioane de lei pe anul 2019, reprezentând impozitul pe venit și CASS.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și Comisiei pentru muncă, raport comun.

Domnul senator Arcaș, domnul președinte al Comisiei pentru buget. Microfonul 7. Vă rog.

Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, avizele și punctul de vedere al Guvernului, iar, în urma votului exprimat, aceștia au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere..., un raport comun de respingere, fără amendamente.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 15 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (L566/4.09.2018). Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat..., domnul Eleodor Mandreș. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu susținem adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât măsurile propuse conduc la instituirea unui regim fiscal discriminatoriu față de tratamentul fiscal aplicabil veniturilor de aceeași natură obținute de alte persoane și generează un impact negativ asupra încasărilor bugetare.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Arcaș. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele, iar în urma votului exprimat s-a hotărât adoptarea unui raport de respingere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale,

Cu 92 de voturi pentru și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 16 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L588/17.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului secretar de stat Petru Andea, de la Ministerul Educației. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege se referă la instituirea unui bacalaureat pentru românii de pretutindeni și alte măsuri de sprijin pentru învățământul în limba română din alte țări.

Guvernul nu a formulat un punct de vedere, dar Ministerul Educației Naționale susține inițiativa legislativă, având în vedere amendamentele care au fost adoptate de către comisie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru învățământ, doamna senator Liliana Sbîrnea.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc frumos.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art. 11 din Legea educației naționale nr. 1/2011 în sensul introducerii unui examen de bacalaureat pentru românii de pretutindeni.

În ședința din 23 octombrie 2018, membrii Comisiei pentru învățământ au analizat propunerea și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Senatul, Cameră decizională. Supunem la vot.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Intervenție sau la amendamente?

Vă rog, domnule senator Goțiu. Microfonul 2.

Stimate colege și stimați colegi,

Necesitatea acestei legi o înțelegem, pentru că situația, în special din Ucraina, o cunoaștem. Există o legislație în domeniul educației care vizează minoritatea rusă, o legislație discriminatorie și care, implicit, afectează și minoritatea de cetățeni români sau de etnie română sau vorbitori de limbă română.

Din păcate, nici măcar această formă finală cu amendamente care a rezultat din dezbaterile din Comisia pentru învățământ nu reușește să rezolve această problemă. Ne aflăm în situația unui cunoscut basm românesc: nici călare, nici pe jos, nici pe drum, nici pe lângă drum, nici îmbrăcată, nici dezbrăcată.

De ce spun acest lucru? Pentru că acest proiect legislativ spune că Ministerul Educației Naționale poate organiza, anual, un examen de bacalaureat pentru românii de pretutindeni. În același timp, se spune că lista probelor, conținutul programelor, calendarul, metodologia, precum și modul de organizare și desfășurare a examenului se stabilesc de Ministerul Educației Naționale, printr-o metodologie specifică. Din modul în care este redactat acest proiect de lege înseamnă și rezultă că avem un alt tip de bacalaureat decât bacalaureatul care este susținut în România. În același timp, în proiectul de lege nu avem niciun articol care să spună dacă acest bacalaureat, dacă această diplomă obținută de românii de pretutindeni poate sau nu fi utilizată în România sau în alte țări din Uniunea Europeană sau din lume.

Practic, avem două tipuri de bacalaureat, nu avem niciun fel de recunoaștere a diplomei obținute afară, nu știm oricum care va fi această metodologie specifică pentru cei care vor susține bacalaureatul în afara granițelor României, așadar..., probabil va fi după programa de acolo sau... Nu avem nicio clarificare din acest punct de vedere. Practic, ori vor obține o diplomă care va fi diferită de diploma din România, și cei care vor avea o asemenea diplomă s-ar putea trezi, mai mult ca sigur, în situația în care nu o vor putea utiliza, nu îi va ajuta cu nimic sau vor trebui să dea un examen care nu-i ajută.

Evident, în aceste condiții, USR nu are cum să susțină un astfel de proiect legislativ, pentru că apreciază că nu are cum să-și îndeplinească scopul pentru care a fost sau se dorește a fi votată această lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Butunoi...

Doamna senator Sbîrnea.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

O altă cale, cea mai productivă, ar fi asumarea de către Ministerul Educației Naționale a întregului proces de sincronizare a programelor de studii pentru depășirea eventualelor sincope și de elaborare a metodologiei, regulamentului complex pentru categoriile vizate de aspiranți.

În fine, Grupul ALDE susține inițiativa dată și va vota „pentru”, cu amendamentele acceptate de plenul Senatului. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Mulțumim Grupului ALDE, pentru susținere. Din partea Grupului PNL, domnul senator Vela.

Domnule senator Goțiu, vă rog să luați loc în bancă și să respectați regulamentul.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Deci, prin proiect, Ministerul Educației Naționale organizează acest tip de bacalaureat. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că, elaborând o metodologie, eliberează și actul de studii ulterior, în urma examenului. Automat, are antetul Ministerului Educației. Cum poate o diplomă care are antetul Ministerului Educației Naționale să nu fie recunoscută în România? E logic că va elibera o diplomă valabilă în urma susținerii acestui examen.

Mulțumesc frumos.

Domnule Goțiu, vă rog să respectați regulamentul. Dacă aveți de vociferat, să o faceți în șoaptă.

Domnul senator Hadârcă.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Stimați colegi,

Această propunere legislativă este un gest de solidaritate cu românii de pretutindeni, de deschidere și de bunăvoință, care nu poate fi decât salutat.

În dezbaterile comisiei respective au fost emise mai multe puncte de vedere care și-au găsit reflectarea în amendamentele depuse. De exemplu, stimularea directă, cu respectarea legislației țărilor respective, a unor unități școlare cu predare în limba română, care ar răspunde necesității lor educaționale de formare a tinerilor studioși din fiecare regiune unde locuiesc românii din afara hotarelor țării.

Aceste unități, centre de instruire sau incubatoare formative ar putea fi amplasate regional, în anumite centre rustice, urbane (identificate prioritar) sau chiar pe lângă consulatele române, unde solicitanții în cauză ar primi cunoștințele necesare și în deplină concordanță cu programele învățământului românesc.

Odată cu finalizarea acestor cursuri programatice, tinerii ar urma să fie acceptați expres și să acceadă la orice examen de bacalaureat din România, pentru a-și putea urma studiile postliceale în universitățile din țară, fără a mai fi nevoie, evident, de echivalări suplimentare.

Propunerea pasageră de a forma o comisie cu regulament _ad hoc_ în interiorul fiecărui liceu din țară disponibil pentru asumarea examinării bacalaureatului românilor de pretutindeni, după părerea mea, nu are suport. Simpla recunoaștere a atestatelor de absolvire și echivalarea lor cu bacalaureatul, evident, este prea simplistă.

Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Vreau să aduc aprecierile mele membrilor Comisiei pentru învățământ, indiferent de culoarea politică, pentru că au fost de acord cu propunerea, cu amendamentul pe care l-am făcut la acest proiect de lege, în sensul de a înlocui termenul de „români” cu „minorități vorbitoare de limba română”, oricare ar fi denumirea acestora.

Vreau să vă spun că sunteți, astăzi, împreună, aici, ctitori la un act normativ care ajută extrem de mult românii care trăiesc pe teritoriul altor state și care nu au niciun drept astăzi, ca minoritate românească – și mă refer la vlahii din Valea Timocului –, pentru că istoria și tratatele de pace le-au schimbat în mod dramatic destinul. Așa, ca și vlahii din Valea Timocului, sunt și alți compatrioți de-ai noștri rămași în afara granițelor țării: basarabeni, bucovineni, macedo-români, voloni, macedo-armânji, vlasi, aromâni, oameni care aparțin filonului de identitate națională românească, aparțin culturii românești, și această lege face posibil ca un guvern, indiferent care va fi acela, în viitor, un Guvern al României, să-i susțină, să-i sprijine și să fie alături de ei.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și

Niciun vot împotrivă.

Abțineri?

9 abțineri. Propunerea legislativă a fost adoptată.

Vă mulțumesc tuturor colegilor pentru implicare.

Declar încheiate lucrările ședinței plenului Senatului de astăzi.

## PAUZĂ

* * *

DUPĂ PAUZĂ

Bună seara, distinși colegi!

Conform programului aprobat, începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 29 octombrie 2018, conducerea fiind asigurată de Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul senator Marcel Vela și domnul senator Ion Ganea, secretari ai Senatului.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator George Stângă Cătălin, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimate colege,

Stimați colegi, Întrebarea mea este adresată doamnei Sorina Pintea, ministru al sănătății.

Obiectul întrebării: „Situația funcționării centrelor pentru pacienții cu arsuri grave”.

Stimată doamnă ministru,

Ați prezentat și dumneavoastră, fără echivoc, într-o intervenție la o emisiune televizată realizată în această lună, faptul că situația pacienților cu arsuri puternice este una gravă și că, deși a trecut destul timp de la îngrozitoarea tragedie din Colectiv, în România nu există infrastructură pentru a trata 30 de răniți grav, darămite 60, cum s-a întâmplat în urmă cu trei ani. De asemenea, Ministerul Sănătății a anunțat periodic că la nivel național vor exista cinci centre de arși mari: la Timișoara, Iași, Târgu-Mureș și două la București.

În acest context, date fiind și declarațiile dumneavoastră privind semnarea unor contracte pentru dotarea centrelor pentru marii arși din țară, aș dori să-mi răspundeți la două întrebări, pentru a ști la ce resurse de infrastructură se va putea apela în cazul unei situații catastrofale, ca aceea din clubul Colectiv. Una este legată de centrul medical dezvoltat la Iași, centru la care lucrările de amenajare au început în 2012 și s-au finalizat în ianuarie 2017, și cealaltă este legată de celelalte patru centre din țară.

1. Ce dotări a primit Centrul „Marele Ars” de la Iași, care este valoarea lor, dacă au fost primite integral, ce mai trebuie achiziționat, în caz că procedura nu este finalizată, și când se estimează că va începe activitatea propriu-zisă?

2. În ce stadiu al procedurilor de amenajare și dotare se află celelalte patru centre din țară destinate pacienților cu arsuri grave?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, Doru Adrian Pănescu, senator al Grupului parlamentar al PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași. Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Stângă George Cătălin, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc mult, doamna președintă.

Interpelarea este adresată doamnei Vasilica Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, de către subsemnatul, George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Obiectul interpelării este „Refuzul prim-ministrului de a răspunde la interpelarea referitoare la situația combinatului siderurgic din Galați”.

Stimată doamnă prim-ministru,

Cu prilejul ședinței Senatului din data de 3.04.2018, v-am adresat o interpelare în care v-am solicitat să-mi transmiteți care este poziția pe care Guvernul României o are în ceea ce privește situația combinatului siderurgic din Galați, în perspectiva vânzării acestuia de către consorțiul ArcelorMittal.

Au trecut șase luni de când am depus interpelarea, dar nu am primit niciun răspuns din partea dumneavoastră, sfidând funcția de control parlamentar exercitat asupra Guvernului, reglementată de Constituția României.

Din informațiile vehiculate, grupul ArcelorMittal urmează să vândă combinatul din Galați companiei Liberty House, dar autoritățile române nu au luat încă nicio poziție oficială cu privire la situația acestuia, cu toate că este în joc soarta a mii de angajați.

Chiar dacă combinatul siderurgic din Galați face obiectul unei tranzacții private, în calitate de coordonator al Executivului, sunteți principalul responsabil cu aplicarea corectă și transparentă a politicilor economice din România, astfel încât sistemul economic național să funcționeze corect, iar românii să nu trăiască cu incertitudinea zilei de mâine.

Stimată doamnă prim-ministru,

Vă solicit încă o dată să îmi transmiteți care este poziția Guvernului României privind situația combinatului siderurgic din Galați, ce va fi înstrăinat de către actualul deținător – ArcelorMittal.

Solicit răspunsul în scris, în conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați. Doamna președinte,

Dacă îmi permiteți, aș vrea să dau citire, pe scurt, și întrebării pe care o am pregătită.

Vă rog.

Vă mulțumesc mult pentru înțelegere.

Întrebarea este adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor, de către subsemnatul, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați. Obiectul întrebării: „Refuzul operatorului de transport din comuna Nămoloasa, județul Galați, de a practica tarife subvenționate”.

## Stimate domnule ministru,

Vă aduc la cunoștință o situație delicată cu care se confruntă cetățenii din comuna Nămoloasa, județul Galați. Săptămânile trecute am vizitat această localitate, iar cetățenii mi-au relatat o problemă principală pe care o întâmpină: refuzul operatorului de transport care efectuează curse interjudețene în comuna Nămoloasa de a practica tarife de călătorie reduse cu 50% pentru pensionari. Astfel, oamenii se plâng de faptul că, deși legea este de partea lor, operatorul de transport interjudețean care asigură transportul în și dinspre comuna Nămoloasa nu acceptă plata subvenționată a călătoriilor, motivând faptul că autoritățile decontează tardiv subvențiile.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 2.403/21 decembrie 2004, pensionarii din sistemul public de pensii beneficiază de călătorii simple cu reducere de 50% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea ferată cu trenuri clasa a II-a, cu mijloace auto sau cu navele de călători clasa a II-a, la transportul intern în comun între localități.

## Domnule ministru,

Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă rog să îmi transmiteți dacă ministerul pe care îl coordonați cunoaște acest caz și ce măsuri veți aplica pentru ca facilitățile pensionarilor care tranzitează comuna Nămoloasa să fie aplicate de operatorul de transport.

Solicit răspunsul în scris, în conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului.

Subsemnatul, George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați. Vă mulțumesc mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Lungu Dan, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte.

Doresc să adresez o întrebare domnului Bogdan Cojocaru, ministrul comunicațiilor și societății informaționale.

Obiectul întrebării: „Stadiul proiectului RO-NET”.

Domnule ministru,

RO-NET este un proiect strategic, cu o infrastructură realizată la cele mai înalte standarde. Proiectul constă în concesionarea lucrărilor de proiectare și construire a unei infrastructuri naționale de comunicații și operarea acestei infrastructuri în vederea furnizării de servicii de comunicații în localitățile-țintă, considerate zone defavorizate, din 35 de județe care nu beneficiază de acoperire prin rețelele operatorilor prezenți pe piață.

Localitățile acoperite de RO-NET sunt în număr de 783, cu 137.000 de gospodării și 400.000 de locuitori, conform datelor de la momentul atribuirii contractului.

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a recepționat, până la finele anului 2017, lucrările din peste 300 de localități. La finele proiectului, aproximativ 200.000 de gospodării și peste 8.000 de instituții publice și firme private vor avea acces la rețele de generație nouă.

Vă rog să precizați care este stadiul implementării acestui proiect la nivelul județului Iași și la nivel național. Totodată, vă rog să comunicați care este situația recepțiilor înregistrate pe parcursul acestui an.

Solicit răspuns în scris.

- Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală

- nr. 24 Iași.

Vă rog, doamna președinte, să-mi îngăduiți să prezint și interpelarea pregătită.

Vă rog.

Doresc să adresez o interpelare doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Plata serviciilor medicale”. Stimată doamnă ministru,

Vă aduc la cunoștință o situație care ar trebui să fie imediat corectată. O persoană de 41 de ani a fost victima unui cumplit accident de circulație, cu răni la cap, cu fractură la șoldul stâng, contuzii interne și altele. Săptămâna trecută, cu mari dificultăți la deplasare, în scaunul cu rotile, a ajuns la Institutul de Medicină Legală Iași pentru a obține un certificat medico-legal constatator al stării sale de sănătate. Pentru obținerea certificatului medico-legal i s-a precizat că trebuie să facă o cerere scrisă, să o depună la registratură, la care să atașeze un timbru fiscal de un leu și dovada achitării sumei de 38 de lei la casieria unității.

Pentru achitarea sumei de 38 de lei efortul deplasării a fost diminuat datorită faptului că instituția deținea rampe de acces chiar și interioare, lucru lăudabil, dar pentru obținerea unui timbru fiscal de un leu a fost nevoie ca mai multe persoane care solicitau certificat medico-legal, peste 10, să apeleze la o persoană fără afecțiuni locomotorii să meargă cu un taxi la oficiul poștal pentru achiziționarea mai multor timbre fiscale.

Consider că situația poate fi schimbată încasându-se direct la casieria unității contravaloarea timbrului fiscal sau prin altă modalitate de încasare, care să excludă deplasarea în exteriorul unității medicale în situații deosebite.

Solicit un răspuns în scris.

Mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

În continuare îl invit la microfon pe domnul senator Lungu Dan, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

În această seară vin cu o întrebare adresată domnului Teodor Viorel Meleșcanu, ministrul afacerilor externe, și, deopotrivă, Ministerului Turismului.

Obiectul întrebării: „Vizita jurnaliștilor străini la Iași”. Stimate domnule ministru,

În luna octombrie, conform informațiilor din presă, Ministerul Turismului și cel al afacerilor externe din România au organizat un proiect destinat jurnaliștilor străini, care urma să-i familiarizeze pe aceștia cu țara care urmează să preia anul viitor președinția Uniunii Europene. Călătoria în interes de serviciu, în care jurnaliștilor din țări precum Portugalia, Bulgaria, Slovacia, Cipru, Danemarca, Suedia și Franța li s-a promis că „vor avea șansa să participe la întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor implicate în pregătirea României pentru preluarea președinției”, s-a dovedit a fi, conform celor comunicate de către participanți, o serie de evenimente nefericite.

Fără să fie respectat vreun program sau fără vreo legătură cu tema inițială a proiectului, jurnaliștii străini ajunși la Iași au vorbit presei despre un întreg ansamblu de nemulțumiri, spunând că „vizitele s-au derulat militărește, fără oficiali sau actori economici”, ei având parte numai de „vizita orașului, vizită la o mănăstire, vizită la un castel sau o vizită la Cotnari”.

Acestei lipse de organizare i se adaugă lipsa de pregătire a ghidului care le-a fost alături la Iași, întreaga călătorie fiind asemănată de către jurnaliști cu o „caravană grotescă”, iar experiența lor fiind asemănată, în cele din urmă, cu o perioadă „petrecută în Coreea de Nord”.

Dați-mi voie să-mi exprim, pe această cale, îngrijorarea față de lipsa de interes a instituțiilor statului față de jurnaliștii străini și față de imaginea pe care aceștia o au în prezent asupra României, imagine pe care o vor împărtăși mai degrabă conaționalilor lor. Lipsa de profesionalism dovedită în asemenea cazuri nu poate fi ignorată și poate fi sancționată aspru de presa internațională.

În acest sens, vă rog să-mi oferiți următoarele informații:

– Care a fost programul exact pe care cele două echipe de jurnaliști (la Iași și la Timișoara) l-au avut de respectat și cine anume l-a construit?

– De ce jurnaliștilor străini prezenți la Iași nu li s-a respectat programul promis de către reprezentanții instituțiilor înaintea începerii proiectului?

Îl invit la microfon pe domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna senator Covaciu Severica Rodica.

Mulțumesc, doamna președintă.

Interpelarea mea din seara aceasta este adresată domnului Teodor Viorel Meleșcanu, ministrul afacerilor externe.

Domnule ministru,

La începutul anului 2018 am adresat o întrebare privind posibilitatea și oportunitatea înființării unui consulat în Sardinia, la Olbia, ținând cont că în regiune sunt peste 15.000 de români, la care, în sezonul estival, se adaugă turiști de origine română.

În răspunsul dumneavoastră ați argumentat că această cerere nu poate fi realizată, din lipsă de finanțare și a existenței unui program stabilit de înființare de consulate noi. Totodată, anunțați că s-a înființat un consulat la Bari.

Am înțeles argumentele dumneavoastră și, într-o întrevedere la Senat, v-am rugat să faceți demersurile necesare pentru deplasarea consulatului itinerant în zonă, unde există o cerere mare de întocmiri de documente

expirate și de eliberare de certificate de naștere de la cetățenii români. Am primit asigurarea certă că ați luat legătura cu ambasadorul de la Roma și în cel mai scurt timp problema va găsi o soluție. Au trecut aproape șase luni și acest lucru, din păcate, nu s-a realizat.

Am vizitat zona și m-am întâlnit cu românii de acolo, prilej cu care aceștia au ridicat intempestiv problema documentelor expirate și a faptului că reprezentanții Ministerului de Externe nu răspund solicitărilor cetățenilor români.

Revin cu cererea de a lua deciziile necesare pentru deplasarea consulatului itinerant în Sardinia. De asemeni, vă rog să analizați oportunitatea înființării unui birou consular la Olbia, cu maximum doi angajați, pentru rezolvarea cererilor celor 15.000 de români din zonă, din care 5.000 trăiesc în Olbia.

În acest sens s-au inițiat contacte și cu administrația locală, care este dispusă să pună la dispoziție una sau două încăperi din clădirea primăriei pentru acest birou consular.

În speranța că se va reuși rezolvarea acestor cereri, vă salut cu respect!

Solicit răspuns în scris.

Senator Dan Manoliu, Circumscripția nr. 29 Neamț. Mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Covaciu Severica Rodica și se pregătește domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului Radu Oprea, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, și are ca obiect „Afaceri, firme închise – 2018”.

Stimate domnule ministru,

Întrebarea mea referitoare la mediul de afaceri vizează modul în care măsurile guvernamentale luate de actuala putere se reflectă în susținerea agenților economici și stimularea antreprenorilor.

Vă rog să îmi precizați câte firme cu capital românesc și-au suspendat sau închis activitatea în primele nouă luni ale anului 2018, comparativ cu aceeași perioadă a anilor 2016 și 2017 (defalcat pentru fiecare an în parte).

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator de Maramureș, Severica Rodica Covaciu.

Vă rog să îmi permiteți, doamna președinte, mai am o întrebare la fel de scurtă.

Vă rog.

Întrebarea mea se adresează doamnei Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale, și are ca obiect „Pensii”. Stimată doamnă ministru,

Modificările aduse la Legea pensiilor au adus anumite creșteri la indemnizațiile primite de pensionari, însă discrepanțele dintre pensii rămân uriașe.

Vă rog să-mi precizați, pentru județul Maramureș, care este cea mai mare indemnizație încasată de o persoană (valoarea concretă în lei) și care este cea mai mică indemnizație (indiferent de tipul acesteia – pensie, indemnizație specială). De asemenea, solicit să îmi spuneți câte pensii cu valoare de peste 10.000 de lei există la nivelul județului Maramureș. Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Senator de Maramureș, Severica Rodica Covaciu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește domnul senator Marcel Vela, Grupul parlamentar al PNL.

Bună seara!

Interpelarea din această seară este adresată prim-ministrului, doamnei premier Viorica Dăncilă, și are ca obiect „Cine apără România în dosarul Roșia Montană de la Washington? Și cine și prin ce protocol a decis secretizarea informațiilor publice legate de acest dosar?”.

Stimată doamnă premier,

Printr-un răspuns pe care l-am primit, săptămâna trecută, de la Ministerul Mediului, la o solicitare de informații publice privitoare la procedurile de evaluare de mediu a proiectului minier de exploatare a aurului cu cianuri de la Roșia Montană, am fost informat că: „Prin ședința de Guvern din data de 19.08.2015, Ministerul Finanțelor Publice a fost desemnat ca autoritate competentă pentru organizarea apărării României în acest dosar arbitral.”

În același răspuns primit de la Ministerul Mediului se mai arată că: „Furnizarea de informații legate de acest subiect poate aduce atingere intereselor României, prin afectarea dreptului acesteia la un proces echitabil, precum și viitoarele apărări care vor fi formulate în Dosarul arbitral nr. ARB/15/31.”

Privitor la răspunsul primit de la Ministerul Mediului, arăt că solicitarea adresată viza informații cu caracter public, procedurile de evaluare a riscurilor de mediu pentru diferite proiecte având un asemenea caracter. Astfel, îmi este greu să înțeleg care este temeiul legal în baza căruia asemenea informații au fost clasificate, precum și cine și în baza căror competențe și temeiuri legale a decis că furnizarea de informații cu caracter public ar putea aduce atingere intereselor României.

Situația este una extrem de gravă, în condițiile în care în dosarul arbitral amintit, aflat pe rolul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții – ICSID – de la Washington, se dezbat pretențiile formulate de Societatea Gabriel Resources împotriva statului român, referitoare la Proiectul minier Roșia Montană, pretenții care se ridică la suma de 4,4 miliarde de dolari. Ținând cont de pretențiile uriașe solicitate de companie, cetățenii români au dreptul să cunoască nu doar modul în care statul își apără interesele la Curtea de la Washington, ci și modul în care diferitele autorități ale statului român și-au îndeplinit atribuțiile legale privind etapele de avizare și aprobare a proiectului de la Roșia Montană anterior arbitrajului.

Da. Vă rog, dacă se poate pe scurt, ar fi ideal.

Da. Așadar, întrebarea este adresată – una dintre întrebări – Ministerului Finanțelor Publice, domnului ministru Eugen Orlando Teodorovici, cum spuneam, are același obiect, iar întrebările sunt:

1. A luat Ministerul Finanțelor Publice o decizie sau a emis un act (de orice fel) prin care clasifică informațiile referitoare la proiectul Roșia Montană sau le exclude, pentru orice alt motiv, de la liberul acces al publicului? În caz afirmativ, vă rog să-mi comunicați o copie a deciziei sau a actului.

2. Care este poziția Ministerului Finanțelor Publice referitoare la publicitatea informațiilor legate de proiectul Roșia Montană? Mai precis, ce informații privind proiectul Roșia Montană apreciați că sunt publice și ce informații referitoare la acest proiect considerați că sunt excluse de la liberul acces al publicului? Vă rog să-mi comunicați temeiul exact pe care vă întemeiați poziția/aprecierea: actul normativ, articolul și litera aferente.

3. Care sunt demersurile pe care Ministerul Finanțelor Publice le-a făcut, în temeiul desemnării ca autoritate competentă, pentru organizarea apărării României în dosarul arbitral amintit, precum și modul în care monitorizează apărarea intereselor României în acest caz? De asemenea, vă rog să îmi comunicați, în copie, actul prin care, în urma ședinței de guvern din data de 19.08.2015, Ministerul Finanțelor Publice a devenit autoritate competentă în acest caz.

Iar întrebările adresate Ministerului Mediului:

1. A luat Ministerul Mediului o decizie sau a emis un act (de orice fel) prin care clasifică informațiile referitoare la proiectul Roșia Montană sau le exclude, pentru orice alt motiv, de la liberul acces al publicului? În caz afirmativ, vă rog să-mi comunicați o copie a deciziei/actului respectiv.

2. Care este temeiul legal (act normativ, articol și literă) în baza căruia Ministerul Mediului a concluzionat că: „Furnizarea unor informații legate de acest subiect poate aduce atingere intereselor României, prin afectarea dreptului acesteia la un proces echitabil, precum și viitoarele apărări ce vor fi formulate în Dosarul arbitral nr. ARB/15/31.”

Aștept răspunsurile la solicitările și întrebările menționate mai sus în scris.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, doamna președinte.

Dragi colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Întrebarea pe care o adresez în această seară este pentru domnul ministru Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul.

## Domnule ministru,

În procesul legislativ, în ultima perioadă în special, am observat că punctul de vedere al Guvernului prezentat aici, în plenul Senatului României, de către secretarii de stat sau de către miniștri, de multe ori, este nedecis, în sensul în care fie spun „Guvernul nu are un punct de vedere.”, fie Guvernul nu se pronunță și lasă la latitudinea parlamentarilor decizia, dezbaterea proiectului legislativ.

Vreau să vă citez din Legea nr. 90/26 martie 2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor. Art. 11 precizează foarte clar că, în realizarea funcțiilor sale, Guvernul îndeplinește următoarele atribuții principale:

„b) emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, inițiate cu respectarea Constituției, și le transmite Parlamentului în termen de 60 de zile de la data solicitării.” Și, foarte important: „Nerespectarea acestui termen echivalează cu susținerea implicită a formei inițiatorului.”

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog, domnule ministru, să luați măsuri și să ne comunicați: care este stadiul comunicării punctelor de vedere către Parlamentul României și din ce motive reprezentanții Guvernului nu aplică art. 11 lit. b) din Legea nr. 90/26 martie 2001?

## Aștept răspuns în scris.

Senator Vela Ion Marcel, Circumscripția Caraș-Severin. Mulțumesc, doamna președinte.

Dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD au depus întrebări în scris următorii domni și doamne senatori: Smarandache Miron Alexandru, Arcan Emilia, Trufin Lucian, Toma Vasilică;

– din partea Grupului parlamentar al PNL au depus întrebări în scris următorii domni și doamne senatori: Toma Cătălin, Caracota Iancu, domnul senator Stângă George Cătălin are depusă încă o întrebare în scris față de cea pe care a prezentat-o, Popa Cornel, doamna senator Gorghiu Alina Ștefania, Bulacu Romulus și domnul senator Șoptică Costel;

– din partea Grupului parlamentar al USR: Fălcoi Nicu, Alexandrescu Vlad Tudor, Dinică Silvia Monica și domnul senator Ghica Cristian;

– din partea Grupului parlamentar al ALDE: domnul senator Bădulescu Dorin Valeriu;

– din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare și-au înregistrat întrebări în scris: domnul senator Baciu Gheorghe și domnul senator Lungu Vasile Cristian.

Au depus interpelări în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, următorii domni și doamne senatori: Mihu Ștefan, Rotaru Ion, Silistru Doina, Arcan Emilia, Toma Vasilică;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Caracota Iancu, Pîrvulescu Eugen, Popa Cornel, Șoptică Costel, Bulacu Romulus;

– din partea Grupului parlamentar al USR: Dinu Nicoleta Ramona, Dinică Silvia Monica, Alexandrescu Vlad Tudor, Lungu Dan, Mihail Radu Mihai;

– din partea Grupului parlamentar al ALDE: Nicoară Marius Petre și domnul senator Bădulescu Dorin Valeriu;

– din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare au depus interpelări în scris: domnul senator Baciu Gheorghe și domnul senator Lungu Vasile Cristian. Stimați colegi,

Declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 29 octombrie 2018.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.10._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100706]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 164/15.XI.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei