Toni Greblă

Stimați colegi, cred că n-a fost suficient de bine înțeles demersul inițiatorilor acestei propuneri legislative. Inițiatorii, noi, cel puțin cei din această parte a Senatului, susținem și apreciem și valoarea morală, și valoarea juridică a unui referendum.

Avem o lege specială care reglementează organizarea și desfășurarea referendumului, pe care vrem să o îmbunătățim. Avem o prevedere în Constituție care ne arată că, pentru ca legea fundamentală a țării să intre în vigoare, este nevoie ca ea să fie aprobată prin referendum.

Drept urmare, a sări dintr-o parte în alta a explicațiilor pentru a arăta că unii nu vor să respecte voința poporului prin referendum este un demers care n-are nicio șansă de izbândă și nu se ridică la înălțimea dezbaterilor din Parlamentul României.

Prin prezenta propunere legislativă s-a vrut doar atât să se reglementeze: în momentul în care se declanșează o procedură de referendum, Guvernul este obligat să elaboreze un document care să cuprindă cele două puncte de vedere, pentru sau împotriva propunerii supuse referendumului, și să fie adus la cunoștința publicului.

Considerați că un document care este citit, adus la cunoștința celor interesați strică într-o democrație?

Este o obligație care este asumată printr-un document european care, o dată adoptat de Comisia Europeană, fiind vorba de drepturi ale omului, dreptul de a alege – pentru că referendumul face parte din categoria drepturilor electorale –, a devenit parte a legislației românești.

Dacă acest proiect de lege nu ar fi venit foarte aproape de referendumul din toamna anului trecut, nu era niciun fel de problemă să fie adoptat în unanimitate, nu era nicio dezbatere. Apropierea însă de momentul referendumului trecut, care a fost organizat și suprapus peste o campanie electorală, ne face să devenim partizani politici pentru a apăra sau a sugera că atunci nu s-au respectat tocmai cele scrise inclusiv în legea românească.

Vă mai spun două lucruri și apoi am să închei.

Tot documentul Comisiei de la Veneția, care a devenit drept intern, prevede două lucruri:

1. În chestiunile strict tehnice sau în chestiunile care sunt încă controversate în lumea tehnică și în lumea științifică, în care specialiștii n-au ajuns la un punct de vedere comun, nu se recomandă consultarea poporului prin referendum. Dacă specialiștii între ei n-au ajuns la ideea care sistem legislativ este mai bun – monocameralul sau bicameralul –, nu putem să punem în referendum o asemenea întrebare. Întâi trebuie să se clarifice specialiștii.