Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc foarte mult. Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi! Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 21 aprilie 2010.

Am înregistrat prezența până în acest moment și suntem în cvorum legal de ședință.

Aș dori să vă informez și să

Programul de lucru este cel obișnuit, până la ora 13.00.

La punctul 1 din ordinea de zi – Probleme organizatorice, aprobarea programului de lucru pentru săptămâna viitoare.

Este programul obișnuit cu o singură remarcă, și anume: Legea pensiilor va fi dezbătută la primul punct din ordinea de zi de miercuri, 28 aprilie anul curent.

Intrăm în partea de legiferare propriu-zisă.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2010 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției în vederea transpunerii Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne.

Este o decizie cu semnificații masive pe piața internă, din partea Comisiei și a Parlamentului European.

Îi ofer cuvântul doamnei secretar de stat Constantinovici, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul.

Microfonul 9.

**Doamna Rodica Constantinovici** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Date fiind complexitatea și obiectivele sale ambițioase, această directivă vizează eliminarea barierelor din calea dreptului de stabilire pentru prestatorii de servicii din Uniunea Europeană și a liberei circulații a serviciilor, dar, având în vedere și numărul mare de acte normative vizate de prevederile sale, a fost necesară înglobarea etapizată a dispozițiilor comunitare în legislația națională și, după cum știți, într-o primă etapă, în luna iunie 2009, a fost adoptat un act normativ cadru – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, care cuprinde prevederi de principiu și creează un temei pentru demararea măsurilor instituționale și administrative de implementare, și etapa a doua, care vizează amendarea legislației sectoriale care reglementează regimurile de autorizare a serviciilor care intră sub incidența directivei, realizată prin Ordonanța Guvernului nr. 13/2010, în ceea ce privește sfera de competență a Ministerului Justiției.

În ordonanța Guvernului sunt cuprinse modificări a patru acte normative referitoare la condițiile de acces și exercitarea profesiei de traducător și interpret, folosită în sistemul judiciar, mediator, expert tehnic judiciar și expert criminalist. Obiectivele acestei ordonanțe urmăresc liniile directoare și spiritul directivei și vizează uniformizarea condițiilor pentru acces în profesie și prestarea serviciilor prin eliminarea cerințelor discriminatorii dintre cetățenii români și cei aparținând altor state membre ale Uniunii Europene, asigură o mare transparență și previzibilitatea procedurilor de autorizare, conform directivei, și asigură premisele pentru îmbunătățirea colaborării dintre autoritățile competente din România și cele din statele membre ale Uniunii Europene.

Și eu vă mulțumesc. Domnule președinte Greblă, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Fără a mai intra în dezbaterea motivelor care au determinat Guvernul să adopte această ordonanță care, în esență, prevede transpunerea în dreptul european a legislației românești, vreau să vă spun doar că, ca urmare și a avizului favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, a hotărât să adopte un raport de admitere, cu un amendament de tehnică legislativă. Având în vedere că Senatul este primă Cameră sesizată, că legea face parte din categoria legilor ordinare, vă supun spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu un amendament, având în vedere și faptul că, în unanimitate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât să adopte raport favorabil.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Sunt dezbateri pe fond, intervenții?

## Nu sunt.

Este o obligație, să spunem, contractuală de a transpune în dreptul intern directive europene.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2010 privind modificarea termenului pentru înființarea secțiilor de insolvență.

Doamnă secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/20 ianuarie 2010, se propune modificarea termenului de înființare a secțiilor speciale de insolvență, în sensul prorogării acestui termen cu încă un an. Această modificare a Legii nr. 85/2006 a fost instituită printr-o inițiativă parlamentară consacrată prin Legea nr. 277/2009. Se propunea, prin această inițiativă devenită lege, înființarea unor secții de insolvență pe lângă curțile de apel.

Ordonanța de urgență a Guvernului propune prorogarea acestui termen. În continuare, competența de soluționare a cauzelor va aparține tuturor tribunalelor, precum în prezent, urmând ca în termenul stabilit, de un an de la data intrării în vigoare a actului normativ, să fie create premisele financiare și de resurse umane care să permită înființarea secțiilor specializate de insolvență, și competența va aparține acestor secții doar de la data înființării lor.

Termenul stabilit prin Legea nr. 277/2009 a fost, în mod evident, insuficient pentru realizarea tuturor demersurilor necesare funcționării acestor secții pentru adoptarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii pentru înființarea secțiilor în contextul art. 41 din Legea nr. 304/2004 pentru crearea efectivă a acestora, transferul de personal, promovarea de la judecătorie și angajarea personalului auxiliar.

În contextul economic actual, care a impus reduceri semnificative de cheltuieli bugetare, evident, termenul stabilit prin Legea nr. 277/2009 a fost insuficient și aceasta este rațiunea de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010, pe care vă rugăm s-o adoptați.

Vă mulțumim.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

## Stimați colegi,

Lucrurile sunt foarte simple. Obligația legală de înființare a unor secții speciale de judecare a insolvenței, adoptată, cum spunea doamna secretar de stat, printr-o inițiativă parlamentară, nu a putut fi transpusă în practică. Dacă era, probabil, printr-o ordonanță de guvern, atunci, în mod sigur, termenele ar fi fost respectate, dar, la data actuală, cert este că am avea un blocaj în justiție. Dacă cererile de deschidere a procedurilor de insolvență ar fi trimise instanțelor obișnuite, acestea ar trebui să-și decline competența în favoarea secțiilor de insolvență care nu există. Drept urmare, am fost obligați să prorogăm termenul de înființare până la care vor fi înființate secțiile de insolvență, așa cum este termenul propus prin Ordonanța Guvernului nr. 1/2010.

Drept urmare, având în vedere avizele pozitive primite inclusiv de la Consiliul Superior al Magistraturii și faptul că legea face parte din categoria legilor organice, vă supunem spre dezbatere raportul de admitere, fără amendamente, urmând, probabil, ca votul să fie dat luni, 26 aprilie 2010.

Mulțumesc foarte mult. Sunt dezbateri pe marginea raportului? Domnule senator Țuțuianu, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Poate că, în completarea a ceea ce s-a spus aici, ar trebui să facem o precizare care să ne aducă aminte că am trecut prin Senat un proiect de act normativ inițiat de Guvern și un proiect de act normativ inițiat de mai mulți senatori, printre care și subsemnatul, prin care renunțăm, practic, la înființarea secțiilor de insolvență numai în localitățile unde sunt Curți de Apel. Practic, revenim la ceea ce era înainte de acest act normativ, respectiv secțiile de insolvență vor funcționa la toate tribunalele din municipiile reședință de județ. A fost o propunere legislativă care, practic, nu a ținut seama de ceea ce înseamnă resurse materiale, financiare pentru a rezolva așa ceva și nici nu a ținut seama de interesele participanților la procedura insolvenței.

De aceea cred că această măsură este doar una tranzitorie. Rezolvă problema competenței instanțelor pe o durată de timp determinată, până când legea va fi adoptată de Camera Deputaților, care este Cameră decizională.

Ca atare, susținem acest proiect de lege. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu pentru aceste precizări suplimentare. Dacă nu mai sunt alte intervenții, încheiem dezbaterea pe fond asupra acestui text, urmând ca votul final să fie dat luni, 26 aprilie 2010, fiind vorba de o lege organică.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 106/2008 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică a terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit.

Din partea inițiatorilor, îi ofer cuvântul domnului senator Coca.

Aveți cuvântul, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Vizavi de Legea nr. 106/9 mai 2008, în ceea ce privește exproprierea pentru cauză de utilitate publică a terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, vreau să vă amintesc, pe scurt, sau să vă expun că, din cauza neelaborării și neaprobării în conformitate cu art. 20 din lege a normelor metodologice de punere în aplicare a acesteia, legea nu poate fi aplicată pentru exproprierea terenurilor necesare lucrărilor miniere.

În aceste condiții, achizițiile de terenuri necesare exploatării lignitului se desfășoară extrem de greu, ceea ce duce la blocarea activității în cariere, cu urmări deosebit de

grave asupra activității complexurilor energetice și a siguranței sistemului energetic național.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Alexandru Pătruți** _– președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Această inițiativă legislativă propune o soluție pentru rezolvarea operativă a unei probleme acute, existentă în sistemul energetic, și anume accesul la terenurile necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit.

Menționez că circa 40% din producția națională de energie electrică are ca materie primă lignitul și că în foarte multe cariere activitatea este îngreunată, uneori chiar sistată, din cauza greutăților întâmpinate de agenții economici în achiziționarea terenurilor.

În consecință, Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor formulate în punctul de vedere.

Din păcate, însă, niciuna dintre observațiile și propunerile Guvernului nu se regăsește în raportul prezentat astăzi în plen.

Cu permisiunea dumneavoastră, vă voi reține atenția doar asupra art. 2, la alin. (1), unde Guvernul propune menționarea faptului că lignitul extras este destinat producerii de energie electrică, mențiune care conferă operațiunilor miniere caracterul de lucrări miniere de interes național.

În prezent, circa 92% din producția națională de lignit este asigurată de Societatea Națională a Lignitului și de cele trei complexuri energetice, diferența de 8% fiind produsă de zece companii private.

Prin constituirea noii companii „Electra”, aceasta v-a produce peste 92% din producția națională de lignit, ceea ce, evident, îi conferă caracterul de interes național.

De asemenea, considerăm că dispozițiile art. 2 alin. (3) trebuie reanalizate din cauză că așa cum sunt formulate apar ca retroactivând sau prin renunțarea la acest alineat, deoarece prin modificarea propusă de Guvern în alin. (1), de introducere a sintagmei „licență de exploatare în vigoare”, se acoperă toate situațiile existente.

Mai există câteva observații și propuneri ale Guvernului și sunt convins că plenul se va opri asupra lor. Afirm că această lege este necesară. Vă mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere cu amendamente, o parte dintre ele sunt observațiile Guvernului, am vrut să dăm posibilitatea ca terenurile necesare exploatării zăcămintelor de lignit să poată intra cât mai repede în proprietatea unui deținător de licență de exploatare minieră, dar în același timp să respectăm dreptul de proprietate, pentru că nu în orice condiții terenul poate fi expropriat. Aceste amendamente însușite și de inițiator, credem că pot conferi propunerii legislative o formă care să poată fi adoptată de Senat.

Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Consiliul Legislativ au dat avize favorabile, drept urmare vă supunem spre dezbatere raportul de admitere a propunerii legislative. Menționez că Senatul este prima cameră sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege organică. Probabil, propunerea legislativă va fi votată luni.

## Mulțumesc foarte mut.

Pentru a putea clarifica, am o întrebare. Domnul președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale a invocat faptul că va exista o modificare structurală în sistemul energetic românesc. O parte dintre sugestiile pe care Guvernul le-a făcut, fiind în principiu de acord cu necesitatea acestei inițiative, nu ar fi fost reținute în raport. Aș vrea un anumit tip de clarificare aici, pentru a putea ști care este punctul de vedere al Guvernului, care, pe de o parte, recunoaște nevoia acestei inițiative, pe de altă parte, se pare că are o obiecție, care se pare că nu a fost acoperită prin amendamentele cu care suntem sesizați.

Domnule președinte, vă rog să fiți puțin mai explicit cu privire la acest lucru, pentru că ați menționat faptul că punctul de vedere general al Guvernului este pozitiv, în schimb există obiecțiuni pe care încă nu le-ați regăsit în amendamentele noastre. Dacă acest lucru este adevărat, vă rog să-l specificați pentru ca dezbaterea generală să se poată apleca și asupra acestui subiect.

Microfonul 8.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, există câteva amendamente propuse de Guvern la forma propusă de inițiatori, care nu au fost reținute de comisie. În luarea mea de cuvânt anterioară, am menționat modificările propuse la art. 2 alin. (1).

Domnul președinte Toni Greblă este un foarte bun conducător al situației din minerit și cu siguranță...

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Tiberiu Günthner. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În punctul său de vedere, printre altele, Guvernul ridică și serioase obiecții de constituționalitate, în sensul că se propune exproprierea înaintea existenței unei juste și drepte despăgubiri.

În punctul de vedere al Guvernul există această obiecție, nu știu cum a fost tratată de comisie. Sunt curios să aud punctul de vere al comisiei cu privire la acest lucru, ca să nu mai îngroșăm numărul actelor neconstituționale adoptate. Mulțumesc.

Cred că în spiritul exproprierilor în interes public general valabil în România.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă. Vă rog să comentați această observație. Microfonul 7.

Este prevederea din Constituție și dintr-o lege cu caracter organic care zice că terenurile pot fi expropriate cu prealabila și justa despăgubire a proprietarului, deci plata trebuie făcută înainte ca exproprierea să poată intra în vigoare. Este vorba despre o prealabilă despăgubire. Legea mai folosește și sintagma „justă”, ambele au fost în așa fel tratate în cuprinsul propunerii legislative încât să respecte, în primul rând, dreptul de proprietate și prevederile Constituției: „cu plata unei prealabile și juste despăgubiri”.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Günthner.

În înțelesul Guvernului, despăgubire justă este cea pe care o decide justiția, care are o decizie definitivă, or în inițiativa respectivă se prevede despăgubire pe baza unei evaluări făcute de un evaluator, se plătește suma respectivă hotărâtă de un evaluator și se realizează exproprierea, iar justiția urmând, cândva, în viitor, după ce s-a expropriat terenul, să decidă asupra sumei. Deci asta este ideea.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă.

Regula de bază este acordul părților, apoi există alte situații în care se pornește de la o evaluare, care dacă este acceptată de părți devine lege a părților, iar dacă nu, suma prevăzută în evaluare se consemnează într-un cont la dispoziția fostului proprietar, urmând ca, după ce instanța se va pronunța definitiv, expropriatorul să plătească și diferența, o eventuală diferență stabilită de instanță. Deci există toate măsurile luate pentru ca expropriatorul să plătească întotdeauna o justă despăgubire. Justa despăgubire este fie cea stabilită de către părți prin acord, fie cea stabilită de instanță printr-o hotărâre definitivă. În ambele cazuri, așa cum este convenit sau cum este stabilit prin hotărâre judecătorească, se va plăti această sumă pentru a acoperi caracterul de justețe al despăgubirii.

Da, este vorba de mecanismul care funcționează și pentru exproprierile în interes public pentru infrastructuri, e un _escrow account_ , se duce suma evaluatorului, iar dacă instanța decide o altă sumă statul se obligă să achite suma respectivă fostului proprietar.

Domnule senator Oprea, vă rog, dacă doriți să interveniți de la microfonul doi.

Chiar prin modul de formulare se spune că „se intenționează a se crea un cadru legal de expropriere pentru situațiile în care nu pot fi rezolvate pe cale amiabilă între expropriați și expropriator anumite relații contractuale”. Deci dacă pe cale amiabilă nu se poate și venim și creăm un cadru legal prin care, cu forța, unul dintre ei trebuie să cedeze, nu facem decât să continuăm conflictele, pentru că, așa cum s-a spus, 8% din cei care au licențe de exploatare sunt persoane fizice, dar proprietate privată, și legea exproprierii operează numai pentru cauze de interes public. Cum este rezolvată problema asta?

Dau cuvântul domnului președinte Toni Greblă.

În legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică sunt prevăzute două proceduri distincte.

După o procedură foarte greoaie, care pleacă de la autoritățile locale, și prin hotărâre de guvern, un anume perimetru poate fi declarat de utilitate publică.

După realizarea acestei etape, în care un perimetru este declarat de utilitate publică, urmează procedura a doua. Cel care deține licența de exploatare trebuie să aibă drept de dispoziție asupra acestui teren, pe care poate să-l cumpere, să-l concesioneze sau să declanșeze procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică. În acest fel, v-am spus, există garanțiile de la niște comisii constituite sub egida autorităților locale, cu expert evaluator, cu instanță de judecată, dar toate într-o procedură mai alertă ca să nu așteptăm ani întregi până când un anume perimetru poate să fie exploatat.

Din acest punct de vedere există toate garanțiile legale că dreptul de proprietate va fi respectat, că expropriatorul va intra în proprietatea terenului, va avea drept de dispoziție asupra terenului numai după ce va plăti o justă despăgubire pentru acest teren.

Vreau să vă mai spun, stimați colegi, că nicăieri în lume dreptul de proprietate nu este considerat sfânt. El are și un puternic atribut social, astfel încât, zăcămintele de minerale din subsolurile tuturor țărilor trebuie să fie exploatate având grijă ca dreptul de proprietate să fie respectat, mediul să poată fi cât mai puțin afectat, dar, în același timp, perioadele în care se ajunge la exploatarea zăcămintelor să fie rezonabil de îndelungate.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt alte intervenții la dezbaterile pe fond.

Nu mai sunt intervenții.

Această propunere legislativă are caracter de lege organică, și votul va fi dat luni, 26.04.2010.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61 din 27 septembrie 1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată.

Vă consult dacă inițiatorul este prezent.

## Nu este prezent.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Irina Alexe, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițial, Guvernul a formulat punct de vedere de nesusținere a propunerii legislative, dar, întrucât criticile formulate în acest punct de vedere au fost, în mare măsură, eliminate potrivit amendamentelor aduse în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, suntem de acord cu adoptarea în forma propusă de comisie, urmând ca singurul punct aflat în divergență să-l discutăm la Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Greblă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât să adopte un raport de admitere, cu câteva amendamente care schimbă, deja – în bine, zicem noi –, textele din propunerea legislativă, astfel încât, având în vedere și avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților, al Consiliului Legislativ, și punctul de vedere al Guvernului care, în mare parte, susține acum propunerea legislativă cu amendamentele adoptate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă supunem și noi spre dezbatere raportul de admitere, împreună cu amendamentele însușite inclusiv de inițiator. Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată.

## Vă mulțumesc. Dezbateri pe fond? Intervenții?

Nu sunt.

Vom da votul final lunea viitoare.

Rog ca și inițiatorul să fie informat cu privire la evoluțiile din punctul de vedere al Guvernului, pentru a putea pregăti dezbaterea în Camera Deputaților după votul nostru din Senat.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61 din 27 septembrie 1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Inițiator, domnul senator Humelnicu. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 61 din 27 septembrie 1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată cu modificările și completările ulterioare, în sensul abrogării art. 4, art. 5 și art. 10, care cuprind forme referitoare la instituirea închisorii contravenționale, precum și al completării unui nou articol 7[1] , în scopul prevederii competenței polițiștilor de frontieră de a constata contravențiile prevăzute de actul normativ de bază, în cazul în care acestea sunt săvârșite în zona de competență a poliției de frontieră. În art. 7 din lege sunt enumerate organele constatatoare ale contravențiilor prevăzute la art. 2 din această lege. Astfel, consider necesară prevederea în cuprinsul legii a competenței polițiștilor de frontieră de a constata și a sancționa faptele contravenționale care intră în incidența acestei legi și care sunt săvârșite în zona de frontieră. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat Irina Alexe, punctul de vedere al Ministerului Administrației și Internelor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea propunerii legislative cu amendamente. Amendamentele au fost operate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări în raport, deci susținem propunerea legislativă, cu amendamentele propuse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Greblă.

Nu mai intru în detalierea propunerii legislative.

Vreau să spun că, ca urmare și a avizului Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, având în vedere și însușirea de către inițiator, Guvernul, a amendamentelor propuse în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă supunem spre dezbatere raportul de admitere, împreună cu amendamentele.

Senatul este primă Cameră sesizată, legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, intervenții pe fondul problemei? Nu sunt.

Lucrurile par să fie suficient de clare.

Vot final lunea viitoare.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Domnul senator Adrian Țuțuianu, în numele inițiatorilor, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca inițiatori un grup de senatori și deputați din toate partidele politice – PSD, PDL, UDMR – și are în vedere transpunerea în legislația internă a unui document intitulat „Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului” al Comisiei de la Veneția pentru democrație prin drept, care, la art. 3 alin. (1) lit. d) – Libera formare a voinței electoratului, prevede următoarele:

„Autoritățile trebuie să furnizeze o informare obiectivă.” Aceasta implică faptul că textul supus referendumului, însoțit de un raport explicativ sau de un material echilibrat

aparținând partizanilor și adversarilor propunerii, trebuie să fie pus la dispoziția alegătorilor cu suficient timp înainte, după cum urmează:

– ele se publică într-un jurnal oficial cu suficient timp înainte de data votării;

– trebuie expediate direct cetățenilor și primite de aceștia cu suficient timp înainte de data votării;

– raportul explicativ trebuie să prezinte în manieră echilibrată, nu numai punctul de vedere al autorităților – Executivul și Legislativul – sau al persoanelor care îl împărtășesc, ci și punctul de vedere opus;

– informațiile trebuie să fie accesibile în toate limbile oficiale și în limbile minorităților naționale, și încălcarea obligației de neutralitate și a liberei formări a voinței electoratului trebuie să fie sancționată.

Pornind de la acest text, repet, din documentul intitulat „Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului”, al Comisiei de la Veneția pentru democrație prin drept, am propus o modificare a art. 11 din Legea nr. 3/2000 care, în esență, reia textul documentului menționat. Au fost discuții în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, s-au făcut anumite amendamente cu care noi, inițiatorii, suntem de acord, motiv pentru care vă rugăm să fiți de acord cu propunerea legislativă menționată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat Irina Alexe, punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, pentru următoarele considerente.

Din perspectiva oportunității soluției legislative apreciem că este util și necesar ca un astfel de raport explicativ să conțină atât punctele de vedere pro, cât și punctele de vedere contra supuse referendumului, însă nu considerăm oportună întocmirea acestuia de către Guvern, cu solicitarea obligatorie a punctului de vedere al Parlamentului, al Avocatului Poporului, al altor autorități ale administrației publice, precum și al altor persoane fizice și juridice.

O astfel de dezbatere apreciem că se poate organiza în spațiul public, dar nu este justificată oportunitatea legiferării obligației Guvernului de a întocmi acest raport explicativ, deoarece, potrivit art. 90 din Constituția României, referendumul este modalitatea de consultare a poporului cu privire la diverse probleme ale țării. Această cale de consultare își are originea, după cum știți, în democrația greacă, în cadrul căreia cetățenii aveau posibilitatea de a se exprima direct și de a contribui la luarea deciziilor majore ale statului. Completarea propusă de inițiator vizează doar dispozițiile de lege care detaliază procedura referendumului consultativ, declanșat la inițiativa președintelui României.

Dacă în cazul referendumului obligatoriu pentru adoptarea Legii pentru modificarea Constituției, un astfel de raport explicativ este justificat prin finalitatea urmărită, adică informarea cetățenilor cu drept de vot asupra modificărilor ce vor fi aduse Constituției, în cazul referendumului consultativ, organizat de președintele României, rezultatul acestuia nu obligă autoritățile la adoptarea unei decizii în concordanță cu voința poporului. Informarea și preocuparea cetățenilor pentru problema supusă referendumului apreciem că sunt benevole.

Din perspectiva motivării soluției legislative, apreciem că în expunerea de motive nu se formulează argumente suficiente în conformitate cu prevederile din Constituția României, potrivit căreia nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. Astfel, expedierea de către Guvern a acestui raport explicativ către toți cetățenii cu drept de vot la referendum ar implica cheltuieli nejustificate și nemotivate în raport cu finalitatea acestui tip de referendum, care este consultarea poporului și nu validarea unei decizii deja adoptate. În același sens sunt și dispozițiile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice locale.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, punctul de vedere al comisiei.

## Stimați colegi,

Noi suntem foarte receptivi când Guvernul ne solicită să adoptăm, prin ordonanțe sau ordonanțe de urgență, acte normative care transpun în legislația noastră prevederile dreptului european. Văd că reciproca nu mai este la fel de valabilă, întrucât textul Comisiei de la Veneția a fost adoptat de Comisia Europeană, astfel încât, în prezent, nu numai că este un text, este singurul text de referință în materia referendumului, dar face parte din dreptul european.

Noi am adoptat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări niște amendamente care au urmărit, pe de o parte, să respecte prevederile Comisiei de la Veneția, iar, pe de altă parte, să facă, cât mai puțin costisitor, o consultare populară. Se pare că Guvernul consideră referendumul consultativ drept un plebiscit, și atunci nu mai trebuie să informăm populația cu privire la subiectul supus dezbaterii, astfel încât noi am modificat propunerea legislativă în sensul următor:

„Expedierea documentului care conține opinii pro și contra nu se mai face la domiciliul fiecărui alegător”, cum este prevăzut în documentul european, ci pentru autoritățile centrale și locale, pentru referendumurile locale, există obligația de a fi adus la cunoștința publicului. Cred că am rezolvat într-o manieră rezonabilă și acceptabilă această situație, astfel încât, având în vedere și avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de admitere cu amendamente. Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Ilie Sârbu. Microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că argumentele aduse de inițiator și de președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări demonstrează faptul că ceea ce facem sau ceea ce încercăm să facem e în concordanță cu ceea ce se întâmplă în Europa – nu mai revin asupra informațiilor – cred eu, au fost suficiente și convingătoare.

Am rămas impresionat de un lucru, pe care cu toții îl putem constata în acest moment, că majoritatea punctelor de vedere ale Guvernului se fac telegrafic: „Nu susținem inițiativa”. Azi, argumentele au avut un plus pe care toți l-am constatat și am constatat și efortul pe care l-a făcut reprezentanta Guvernului ca să ni-l prezinte și să ne convingă. Eu aș pune o întrebare colegilor de la PDL. Ceea ce s-a întâmplat cu referendumul din toamna anului 2009 a constituit o informare pentru electorat? Felul brutal, aș spune, și poate chiar suburban în care am fost noi atacați, nu numai noi, cei de la Grupul parlamentar al PSD+PC, sau Grupul parlamentar al PNL sau al UDMR, ci și cei de la Grupul parlamentar al PDL, că și dânșii fac parte din Parlament – a fost pentru dânșii un prilej de satisfacție? Atunci când, pe toate drumurile, se vedeau atacați... nu repet aceste sloganuri pe care le-am văzut cu toții.

De aceea, eu cred că este justificată această informare. Electoratul trebuie să știe ce se dorește. Că dacă i se spune clar că Parlamentul este „oaia neagră” a României, că de aici vin toate relele, și criza economică, și criza morală, și criza socială, toate crizele pe care, probabil, le mai parcurgem, atunci ne vom trezi că într-o zi vom face un referendum în care să desființăm Parlamentul, fiindcă el, ca oază a democrației, devine o greutate pentru președinte, pentru Boc, pentru ceilalți.

Și noi mai avem o experiență. Sigur, nu s-a dus atât de departe niciodată. În cei 20 de ani, nimeni nu a încercat să meargă atât de departe, dar am mai făcut și noi și legi, și, câteodată, chiar în Constituție am introdus anumite articole, pentru anumiți oameni și, după aceea, am căzut în capcana și în groapa propriilor noastre aprobări.

De aceea v-aș cere, sigur, cu prietenie și cu respectul pe care vi-l port multora dintre dumneavoastră – nu aveți nicio vină, sistemul pe care-l cunoaștem cu toții, de disciplină internă a partidului, câteodată vă cere mai mult decât ați da sau ați putea să dați –, să tratăm cu luciditate, cu înțelepciune și cu respect ceea ce ne propun colegii noștri, fiindcă vom avea în viitor probleme, așa cum simt eu că merg lucrurile, și n-o să le mai putem face față.

Mulțumesc. Alte intervenții? Doamnă senator Lia Olguța Vasilescu, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu sunt șocată de punctul de vedere al Guvernului. Nu știu ce să înțeleg de aici. Probabil că Guvernul își dorește un popor neinformat, care să voteze așa cum cere președintele, pentru că am văzut ce s-a întâmplat la ultimul referendum și aici chiar aș aduce în sprijinul afirmațiilor mele o emisiune pe care am văzut-o la TVR.

Șapte persoane din mediul rural și șapte persoane din orașe au fost întrebate ce înseamnă Parlamentul unicameral. Numai una a nimerit, era din oraș, și vreau să vă spun că emisiunea respectivă, suculentă, plină de umor, nu era „D’ale lui Mitică”, ci era chiar în programul de știri al TVR.

Din păcate, știm cu toții cât afectează România, ca stat, acest lucru, să ajungem la Parlament unicameral, și, cu toate astea, am avut parte de un referendum care a dat un scor extraordinar de mare. Nu știu câți dintre cei care au votat la acest referendum au și știut ce înseamnă Parlamentul unicameral, pentru că v-am relatat mai devreme ce se întâmpla la TVR.

Noi susținem cu tărie această propunere legislativă, pentru că suntem conștienți de importanța ei. Populația trebuie să fie totdeauna informată atunci când merge la vot. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Varujan Vosganian, vă rog.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Stimați colegi,

În legătură cu referendumul care tocmai s-a încheiat, într-adevăr, și eu cred că una dintre concluzii trebuie să fie aceea privind obligativitatea unei informări mai largi și, pe cât se poate, nu imparțială, ci permițând tuturor părților să se exprime în mod egal. Aș putea să vă înșir numeroase argumente, pe care populația fie nu le-a cunoscut, fie nu a avut ocazia să le aprofundeze, privind erorile – după părerea mea – comise atunci când am supus votului popular această măsură. De ce spun asta?

Dragi colegi,

Noi, în calitate de parlamentari, Președintele României, în calitate de reprezentant politic al națiunii române, nu suntem doar lideri, suntem călăuze ale acestui popor. Este foarte riscant să alimentăm frustrările de moment, să înghețăm viitorul României pe niște decizii, pe niște stări, pe niște atitudini de moment.

Chinezii le puneau adolescentelor pantofi din lemn ca să le rămână piciorul mic, ca în vremea copilăriei. Era un simbol al frumuseții la chinezoaice. Dacă noi punem astfel de pantofi din lemn, care înseamnă mentalitățile la un anumit moment, ca un obstacol în calea evoluției României, riscăm.

„Pro Democrația” a făcut un experiment interesant – nu știu dacă sunteți la curent cu el –, a solicitat un sondaj de opinie, în care a pus întrebări de-a dreptul năzbâtioase românilor pentru a vedea ce ar răspunde românii la referendum.

Și au fost întrebați dacă sunt de acord cu pedeapsa cu moartea. Din cei aproape 60% care au spus că e necesar un referendum, 91% au fost de acord cu pedeapsa cu moartea, ceea ce înțelegeți că, într-o țară ca România, membră a Uniunii Europene, este imposibil.

Au fost, de asemenea, întrebați dacă romilor infractori trebuie să li se retragă cetățenia română. 96% din cei intervievați au spus că ar trebui să se întâmple lucrul acesta.

89% din cei intervievați au spus că cei care nu sunt de acord sau care combat prin declarații credința ortodoxă ar trebui condamnați penal.

De asemenea, vă semnalez că, dacă mâine s-ar face un referendum privind inscripțiile bilingve, peste 90% dintre români ar vota pentru desființarea lor.

Mulțumesc domnului senator Vosganian. Domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am senzația că astăzi asistăm la o judecare nedreaptă a poporului român, printr-un regal de jigniri pe care nu credeam că le-aș putea auzi vreodată în Parlamentul României.

Să pui sub semnul întrebării un vot public și să-l cerți pe cel care-l dă că, atunci când tu ai vrea să fie altfel, el îl dă corect este un mare păcat.

Mă așteptam ca astăzi, aici, să punem problema cum să constituim o societate civilă puternică. Asta lipsește poporului român, credința că el poate să facă mai mult și decât Parlamentul, și decât Guvernul, și decât cadrul juridic românesc.

Societatea civilă, media au o putere pe care noi trebuie s-o încurajăm. Noi trebuie să le-o dăm, nicidecum să-i facem trimitere Guvernului la o neputință care...

Din start, toți colegii spun astăzi că un Guvern aflat – vorba lui Sorescu – „în capul trebii” este unul subiectiv, iar mai departe se spune că „se asigură informarea obiectivă”.

Păi, dragilor, când spuneți adevărul? Atunci când îi cereți Guvernului să informeze populația obiectiv și îl învestiți cu o astfel de putere sau când ziceți că un Guvern este subiectiv? Mixați lucrurile.

Și poveștile foarte frumoase, de adormit copiii la 20.50, pe care un coleg le-a spus mai devreme, sunt o mixtură de Legislativ – Executiv și așa mai departe și o neînvestire cu încredere a poporului român. Nu este chiar așa! Ne înșelăm amarnic dacă noi credem că un om votează cu ochii închiși și numai noi, ca pe vremuri, noi, politicienii, care suntem în treapta, din păcate, cea de jos a încrederii, trebuie să-l ducem de mânuță și să-i spunem ce să voteze.

Cred că și ca parlamentari avem obligația asta, dar, mai departe, societatea civilă trebuie s-o încurajăm și s-o creăm prin neimplicarea noastră în viața ei.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Puiu Hașotti, urmat de doamna senator Lia Olguța Vasilescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu-l voi apăra pe colegul și prietenul meu Varujan Vosganian, știe să se apere singur mai bine decât mine, poate. Dar ce constat eu aici este că există un coleg de-al nostru care nu cunoaște esența democrației.

Noi, aici, în Parlamentul României, pretins democratic – și noi pretindem că este democratic, mă îndoiesc însă asupra unui coleg –, ne putem exprima punctele de vedere pe care le avem. Și noi nu jignim electoratul și cetățenii români. Eu nu zic „poporul român” sau „românii”, cum spun domnul prim-ministru și acoliți ai Domniei Sale, eu spun „cetățeni români”, pentru că toți sunt cetățeni români, și maghiarii, și țiganii, și germanii, și armenii.

Eu nu spun că trebuie să condamnăm poporul român sau electoratul. Nu, dar un lucru este evident, și anume că în cazul unui referendum electoratul trebuie informat.

A trecut campania electorală, campaniile electorale. Referendumul de acum câteva luni de zile a dus la fraudarea morală gravă a alegerilor prezidențiale, pentru că este evident că cetățenii – și poate nici noi toți – nu s-au dus la acest referendum în deplină cunoștință de cauză. Unii dintre noi poate au știut ce votează, dar s-au dus sub imperiul unei dorințe politice sau al unei decizii politice. Și aici mă pot gândi și la democrația care sălășluiește prin mințile fiecăruia dintre noi.

Stimați colegi,

Eu vreau să subliniez aici și un fapt asupra căruia voi reveni, și voi reveni mai amplu, în legătură cu legea privind alegerile pentru Parlament, cu așa-zisa Lege a alegerilor uninominale. Un fals grosolan!

Alegerile în baza cărora noi am fost trimiși aici au fost, în proporție de 95%, alegeri politice. Și putem imagina noi orice fel de alegeri – uninominale, într-un tur, în două, în colegii, în ce vreți dumneavoastră –, acestea sunt alegeri politice, pentru că dacă oricare dintre noi ar fi candidat de la nu știu ce partiduleț, socialist, muncitoresc, nu știu care sau nu știu ce partiduleț ecologist, n-am fi fost aici. Am fost aici pentru că am reprezentat niște partide puternice. Lucrul acesta să fie clar.

S-a făcut atât tam-tam și ne lăudăm cu toții – nu chiar toți, eu niciodată n-am făcut acest lucru – că am fost aleși în colegii uninominal. Fals! Hai să terminăm o dată cu demagogia asta jalnică cum că suntem aleși de popor prin vot uninominal!

Mulțumesc. Doamna senator Vasilescu.

Urăsc faptul că am totdeauna dreptate.

Domnule Hașotti, eu sunt unul dintre puținii parlamentari care au avut curajul să susțină de la tribună că Legea privind votul uninominal este o prostie, din care nu vom câștiga absolut nimic, în schimb vor pierde grupurile parlamentare și partidele din forță în Parlament, ceea ce se vede că am avut dreptate.

Un coleg de-al dumneavoastră de la PNL îmi spunea că nu am curaj să mă duc pe votul uninominal și din această cauză nu susțin. Eu am luat 63%, el a luat 12%.

Aș vrea să mă întorc la discuția de mai devreme, pentru că nu pot să nu-i dau o replică domnului senator de la PDL care a vorbit și aș vrea să înțeleagă foarte clar că nu a spus nimeni că trebuie să creștem IQ-ul poporului român, ci doar că trebuie să-l informăm.

Eu știu că sunt unii dintre dumneavoastră care și-ar dori ca posturile de televiziune să aibă un program de două ore, eventual, și cu multe cântece despre conducătorul iubit și cu multe omagii, dar noi considerăm că ar fi bine ca, totuși, acest popor să nu-l ținem în negură, așa cum a fost ținut 50 de ani, ci să-l lăsăm să fie informat, pentru ca atunci când se pronunță la asemenea chestiuni de importanță capitală, nu numai pentru Parlamentul României, ci pentru întreg statul român, să fie foarte bine informat și în cunoștință de cauză.

Știu că ceea ce spunem noi unii nu pricep, pentru că, în general, nu pot să privească mai departe de ochelarii de cal. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Oprea. Microfonul 2, vă rog.

Această doamnă, crezând că orice persoană care trece prin cabina pilotului se numește aviator și orice persoană care a fost printr-o școală se numește dascăl, își permite să facă astfel de afirmații în Parlamentul României la adresa poporului român, pentru că dumneaei a și spus: „popor neinformat”. De aici am pornit și luați stenograma.

Cum poate să judece un om care ar trebui să aibă misiunea să informeze copiii țării, astfel încât, atunci când vor fi mari, să fie informați? Sub această mască de dascăl, de fapt, creează niște tensiuni în rândul poporului. Nu confund rolul școlii cu rolul societății civile, asta nu pricepe dumneaei. Societatea civilă este dincolo de orice alte instituții. Este a patra putere, care, împreună cu mass-media, ne poate pune la punct.

Dacă dumnealor cred că partidul, care a fost cândva și va mai fi, după speranța dumneaei, poate să creeze comportamente și în societatea civilă, se înșală. Iar în privința ochelarilor, cred că este obișnuită cu niște ochelari care i-au diriguit primele drumuri în politică.

Drept la replică, doamna senator Vasilescu.

Domnule senator Daea, o secundă, un drept la replică pe care doamna senator l-a solicitat.

## **Doamna Lia Olguța Vasilescu:**

Nu am înțeles cum e cu aviatorii. În general eu nu prea pricep ce spuneți dumneavoastră, dar asta nu ține de IQ, să știți. Asta ține de o chestiune că unii au mai mult bun-simț, și alții mai multă nesimțire.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Daea, microfonul 4, vă rog.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Eu zic să avem toți răbdare. Să avem toți răbdare și să discernem într-un moment în care apare și tensiune politică. Ea este generată de feluri și moduri de a interpreta și a penetra cu vocea dincolo de locația noastră, înțelegând aici Senatul.

## Domnule președinte,

Noi nu trebuie să avem astăzi o atitudine cu echivoc în a decide asupra unui act normativ extrem de important, care, evident, poate fi perfectat dacă toți, cu mintea, interesul și decuplați de la evenimentele recente, putem să ne aducem contribuția. Și eu zic că este posibil, iar Senatul României a făcut dovada în nenumărate situații.

Aș vrea să sugerez colegilor, toți de aici, cu rugămintea să înțeleagă și să-mi acorde clemența necesară că cel ce vorbește nu stăpânește în întregime fenomenul, dar participă și el la compunerea lui.

Păi, referendumul ce este? Prin referendum se legiferează, dându-se un vot. Dacă extrapolăm practica din Senat, din Parlamentul României, când votul decide prin „da” sau „nu” asupra unui act normativ, atunci ce ar însemna ca în Parlamentul României, noi, fără niciun fel de document, fără niciun fel de informare, să participăm în orb la un vot care legiferează un domeniu?

Orice nuanță este de prisos, iar colegul Sârbu spunea foarte clar aici că în această sală, în care televiziunile proiectează în ochii populației fel de fel de evenimente – unele dintre ele care sunt prezente, dar nu determinante – privind activitatea Senatului, privind activitatea parlamentarului, o prezintă în umbre care aduc atingere – și eu o spun cu toată responsabilitatea – instituției în care ne manifestăm și pe care o reprezentăm.

Compunând, în final, un răspuns la propria mea conștiință politică, spun că este obligatoriu să ne respectăm – și am făcut dovada de fiecare dată –, dar să-i respectăm, în primul rând, pe cei care ne-au trimis aici.

Or, e lipsă de respect dacă nu le spunem ce-i așteaptă, ce li se sugerează, la ce proces decizional participă, iar informarea este materia primă a deciziei.

Există vreo structură în țara aceasta sau în altă parte unde decizia se ia fără să fie prelucrată informarea? Există undeva un loc unde hotărăști fără să știi despre ce este vorba?

Vă mulțumesc foarte mult.

O secundă, domnule președinte.

Domnul senator Necula urma la cuvânt, apoi domnul senator Ilie Sârbu, după aceea domnul președinte Toni Greblă și inițiatorul, pentru a putea să încercăm să concluzionăm dezbaterea generală cu privire la acest text. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Din intervenția colegului, domnul senator Hașotti, am înțeles că referendumurile sunt corecte dacă servesc intereselor politice.

Acest model elitist de abordare a democrației nu face bine, din punctul meu de vedere, mecanismelor democratice elementare, iar eu unul sunt împotriva intenției de a amesteca noi adevărurile pentru ca apoi să le servim cetățenilor, care nu sunt atât de inteligenți și deștepți ca noi, drept adevăruri esențiale.

În același timp, nu pot să fiu de acord că Legea votului uninominal, care a adus schimbări esențiale chiar și în componența acestei Camere superioare a Parlamentului... Și sunt foarte mulți colegi care nu ar fi prins vârful listelor și nu ar fi fost astăzi în Senatul României dacă nu ar fi candidat pe acest model uninominal, iar dacă lucrurile ar fi fost la același nivel sau pe aceeași ștachetă, cu siguranță, cu toții am fi avut același rezultat.

În același timp, în final, vreau să vă spun un singur lucru: cetățenii români nu sunt nici mai buni, nici mai răi decât – pentru a da un exemplu – cetățenii elvețieni, care, printr-un referendum, au respins construcția minaretelor.

În același timp, nu sunt nici mai puțin informați, nici mai mult informați ca cetățenii americani și ca studenții americani care habar nu au cine conduce, spre exemplu, Rezervele statului american.

Efortul pe care trebuie să-l facem noi și fiecare dintre noi, și colectiv, dacă vreți, este acela de a informa cetățenii, nu de a le mesteca noi adevărurile.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Ilie Sârbu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu am să mă mai refer la votul uninominal și la celelalte aspecte discutate. Se întâmplă, fără să vreau – și știu că unii dintre prietenii mei mă critică acum –, ca de fiecare dată să intru în conflict cu domnul senator – nu mai pronunț numele, pentru că n-aș mai vrea să prelungim discuția – al Partidului Democrat Liberal, și nu întâmplător.

Dacă data trecută, când era vorba despre colegul nostru Vosganian – a fost făcut demagog –, a fost acea intervenție pe care eu am calificat-o brutală și care nu are nimic comun cu atmosfera din Senat, iată că astăzi asistăm la o agresiune pe care domnul senator o îndreaptă împotriva unei colege de-ale noastre, mergând până la profesia dânsei, dincolo de faptul că eu nu cred că aici, în Senat, se pot folosi expresii de genul „această doamnă”, aruncate așa, peste umăr, de cineva care se crede savant și mult deasupra inteligenței obișnuite sau, mă rog, dincolo de cea obișnuită.

Nu aș fi luat cuvântul, dar constat în ultima perioadă – sigur, eu sunt mai nou venit în Parlament – efortul extraordinar pe care domnul senator îl face să se rupă de pluton, să facă plăcere cuiva. Știm cui. Nu știu dacă cel căruia vrea să-i facă plăcere și realizează sau ia în seamă lucrul acesta, ruperea asta de pluton.

Oameni care sunt inteligenți, foarte mulți oameni, aproape toți – dacă sunt aici, nu au ajuns întâmplător –, în Partidul Democrat Liberal au înțeles un lucru pe care l-aș ruga și pe domnul senator să-l înțeleagă, dincolo de ambițiile pe care le are – legat și de Iași, și de alte locuri din lume în care ar vrea să meargă –, că totuși și copiii când înalță zmeul – ați văzut când se joacă –, el nu se înalță fiindcă merge în direcția vântului, ci împotriva vântului. Și poate atunci va fi mai calm, mai calculat și mai înțelept.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Radu F. Alexandru, după care ne vom îndrepta către inițiator și către comisie. Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Aș vrea să spun câteva cuvinte, pentru că încerc un sentiment de stânjeneală și mărturisesc lucrul acesta cu o anumită strângere de inimă.

Aș vrea să le reamintesc colegilor mei spusele unui om care, în general, a marcat istoria secolului trecut și probabil și istoria secolului în care am intrat. Este vorba de prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii, domnul Winston Churchill, care spunea că „nu există sistem politic mai prost decât democrația”, dar adăuga că „un altul mai bun nu s-a inventat”.

Ca noi, astăzi, în 2010, în Parlamentul României, să venim și să ne angajăm într-o discuție cu atâta fervoare și să ne punem întrebări dacă referendumul este sau nu este un instrument propriu democrației, dacă referendumul este sau nu este un instrument care trebuie folosit, dacă el, poporul, cetățeanul, electoratul, românii, cum vreți să-i numim, este sau nu este capabil să folosească cu discernământ acest instrument esențial care se numește referendum, ne pune într-o situație, într-o postură nu dintre cele mai avantajoase.

Observ ușurința cu care, de fiecare dată, ne permitem să vorbim ca niște perfecți cunoscători ai ceea ce simte, ai ceea ce gândește, ai ceea ce trăiește el – poporul, cetățeanul, electoratul –, considerându-ne de o dimensiune, de o talie, de pe o poziție care ne face, într-adevăr, să gândim mai adânc, mai profund, mai departe decât el. Suntem într-o mare eroare.

Iar a invoca că suntem la fel de buni, la fel de inspirați, la fel de aplicați pe realitate ca și cei despre care vorbim, a ne arăta surprinși că un sondaj de opinie vine cu niște cifre care nu ne convin, care nu ne fac plăcere înseamnă a proba că noi nu cunoaștem realitatea, că nu recunoaștem realitatea în mijlocul căreia trăim, iar problema informării, trebuie foarte bine înțeles, nu ține prin excelență de Guvern, nu ține prin excelență de factorul politic, ci este un lucru pe care trebuie să ni-l asumăm în totalitate fiecare dintre noi.

S-a vorbit, nu o dată, despre referendumul din campania prezidențială. Cine a oprit societatea civilă pe toată durata desfășurării referendumului să vină în fața opiniei publice cu toate elementele de informare, în așa fel încât cetățeanul, când s-a dus la secția de vot, să nu fie mai bine informat?

Mulțumesc. Domnule senator Greblă, vă rog. Microfonul central.

Domnul senator Țuțuianu va avea în final cuvântul.

Stimați colegi, cred că n-a fost suficient de bine înțeles demersul inițiatorilor acestei propuneri legislative. Inițiatorii, noi, cel puțin cei din această parte a Senatului, susținem și apreciem și valoarea morală, și valoarea juridică a unui referendum.

Avem o lege specială care reglementează organizarea și desfășurarea referendumului, pe care vrem să o îmbunătățim. Avem o prevedere în Constituție care ne arată că, pentru ca legea fundamentală a țării să intre în vigoare, este nevoie ca ea să fie aprobată prin referendum.

Drept urmare, a sări dintr-o parte în alta a explicațiilor pentru a arăta că unii nu vor să respecte voința poporului prin referendum este un demers care n-are nicio șansă de izbândă și nu se ridică la înălțimea dezbaterilor din Parlamentul României.

Prin prezenta propunere legislativă s-a vrut doar atât să se reglementeze: în momentul în care se declanșează o procedură de referendum, Guvernul este obligat să elaboreze un document care să cuprindă cele două puncte de vedere, pentru sau împotriva propunerii supuse referendumului, și să fie adus la cunoștința publicului.

Considerați că un document care este citit, adus la cunoștința celor interesați strică într-o democrație?

Este o obligație care este asumată printr-un document european care, o dată adoptat de Comisia Europeană, fiind vorba de drepturi ale omului, dreptul de a alege – pentru că referendumul face parte din categoria drepturilor electorale –, a devenit parte a legislației românești.

Dacă acest proiect de lege nu ar fi venit foarte aproape de referendumul din toamna anului trecut, nu era niciun fel de problemă să fie adoptat în unanimitate, nu era nicio dezbatere. Apropierea însă de momentul referendumului trecut, care a fost organizat și suprapus peste o campanie electorală, ne face să devenim partizani politici pentru a apăra sau a sugera că atunci nu s-au respectat tocmai cele scrise inclusiv în legea românească.

Vă mai spun două lucruri și apoi am să închei.

Tot documentul Comisiei de la Veneția, care a devenit drept intern, prevede două lucruri:

1. În chestiunile strict tehnice sau în chestiunile care sunt încă controversate în lumea tehnică și în lumea științifică, în care specialiștii n-au ajuns la un punct de vedere comun, nu se recomandă consultarea poporului prin referendum. Dacă specialiștii între ei n-au ajuns la ideea care sistem legislativ este mai bun – monocameralul sau bicameralul –, nu putem să punem în referendum o asemenea întrebare. Întâi trebuie să se clarifice specialiștii.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Țuțuianu, vă rog.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă pe care am formulat-o nu are nimic cu multe dintre lucrurile care s-au discutat aici. N-am discutat nici despre votul uninominal, n-am discutat despre nimic altceva.

Tocmai am încercat să potențez prin această propunere legislativă ceea ce este referendumul, încercând, pe baza unui document care este european, să găsim o soluție, pentru o informare corectă a opiniei publice, cu argumente pro și contra a ceea ce se propune printr-un referendum, indiferent dacă acest referendum este promovat de președinte sau vorbim despre un referendum local.

Discutam în urmă cu câteva săptămâni de zile și spuneau unii colegi că au aprobat cetățenii înființarea unor localități pentru că n-au fost informați cu privire la consecințe și, iată, acum venim cu argumente invers, să spunem că nu e nevoie să facem o informare a cetățenilor.

De aceea, eu vreau să vă spun așa: liniile directoare cu privire la organizarea referendumului sunt adoptate de Comisia de la Veneția în 2006. Ele sunt aplicabile, inclusiv în Elveția, despre care vorbea colegul nostru. Acolo populația decide analizând punctele de vedere pro și contra soluției pe care o propune cineva care are abilitarea legală de a genera un referendum.

În al doilea rând, Guvernul României a venit cu Ordonanța de urgență nr. 103/2.10.2009, în care a preluat numai o parte din ceea ce înseamnă liniile directoare cu privire la organizarea referendumului. Ceea ce am făcut noi n-a fost decât să completăm textul și să preluăm în integralitate acest document european.

În al treilea rând, dați-mi voie să vă spun, vizavi de informare, că am avut anul trecut o intervenție în Parlament, o declarație politică „Parlament unicameral sau Parlament bicameral?”. Am avut discuții cu câțiva colegi – nu le dau numele, pentru că nu ar fi în regulă din partea mea – din toate partidele politice și vreau să vă spun că am constatat că puțini știau, dintre cei cu care am discutat, că 13 state europene au Parlament bicameral.

Vreau să vă spun că puțini știau că Ungaria, de exemplu, țară cu o populație de 10 milioane de locuitori, are Parlament unicameral, dar 386 de membri în acel Parlament sau că, dacă ne referim la exemplul Greciei, o țară cu 9,8 milioane de locuitori, aceasta are un Parlament unicameral cu 310 deputați și, dacă vreți să mergem mai departe în analiză, dacă raportăm numărul de parlamentari din România la norma, să spunem, europeană, România este situată undeva la jumătatea clasamentului. Toate aceste lucruri cred că țin de o anumită informare.

Și legea se publică în Monitorul Oficial și s-a spus că intră în vigoare la trei zile, tocmai pentru ca destinatarii ei să aibă posibilitatea să-i cunoască conținutul, pentru că din acel moment, de 2.500 de ani, se aplică principiul acela _nemo censetur ignorare legem_ , adică nimeni nu se poate scuza pe ideea necunoașterii legii o dată ce a fost publicată în Monitorul Oficial.

Ce prevede inițiativa noastră legislativă?

Pe de o parte că se aduce la cunoștință publică referendumul național sau local, prin publicarea în Monitorul Oficial, și obligația autorităților de a pune la dispoziția publicului larg punctele de vedere pro și contra soluției propuse de referendum. ## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Ei pot să le compare, domnule.

Sigur, dar este și un drept, dacă vreți, al cetățeanului de a fi informat.

Și ultima chestiune: dați-mi voie să vă spun că această propunere legislativă a trecut prin toate comisiile de specialitate ale Parlamentului cu vot pentru, iar în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cu unanimitate de voturi.

Poate, dacă nu ne credeți pe noi, pe inițiatori, dați credit colegilor din toate comisiile de specialitate care au analizat, au venit cu amendamente și au propus o formă finală, pe care noi, inițiatorii, ne-am însușit-o.

Pentru toate aceste considerente și pentru că nu am un obiectiv politic, ci unul care ține de o reglementare democratică a instituției referendumului, eu vă rog să fiți de acord și să susțineți această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu foarte mult.

Încheiem aici dezbaterea generală cu privire la acest text. Mai există o dorință de drept la replică din partea vreunui senator care a fost invocat direct sau indirect în această ședință?

Da.

Domnule senator Oprea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Las deoparte unele exprimări care n-au nevoie să fii dascăl pentru a le pricepe că ar trebui taxate și de un copil de clasa a doua.

Antevorbitorii au avut dreptate că am, într-adevăr, pe cineva deasupra mea căruia mă adresez și pe care îl respect, numai că nu i-au zis și numele, dar eu i-l spun: este, într-adevăr, cetățeanul care m-a ales.

N-am venit niciodată și n-am spus cine sunt și nici ce am fost, decât dacă dumnealor – mulțumesc că mi-au făcut promo – au făcut-o în Parlamentul acesta.

Dar și ultimii doi antevorbitori au fost corecți, până la ultima parte a intervenției domnului Țuțuianu, când tot a trebuit să facă o paranteză și să demonstreze câte în lună și în stele, spunând că în Uniunea Europeană sunt 13 care nu știu ce, și nu a spus că sunt 14 care sunt nu știu cum. Așa a vrut Domnia Sa să spună, dar nu era loc.

De fapt, astăzi s-a întâmplat ceva din care trebuie să învățăm altceva. Se spune despre oamenii de la oraș că sunt de două feluri: care recunosc că sunt de la țară și care nu recunosc. Eu recunosc. Nu mi-e rușine să spun că de acolo am învățat să am bun-simț și să respect omul simplu.

Astăzi, în Parlament, s-a mers pe alături. De fapt, s-a taxat ce? Colegii mei au spus foarte corect. Este o propunere legislativă, dar noi uităm că declarații politice nu avem decât luni după-amiază și, în fiecare zi, trebuie să avem parte de un număr de declarații politice.

Dacă i-am lăsa numai pe Domniile Lor să se exprime, am greși față de electoratul nostru și, atunci, încălcăm și noi legea, trecând la capitolul declarații politice când ele nu sunt programate.

## Mulțumesc foarte mult.

Am o constatare, și o fac pe un ton foarte neutru.

În primul rând, suntem la câteva luni bune de la consumarea alegerilor prezidențiale. Cred că până la urmă ceea ce s-a propus prin acest text – nu-l comentez, votul va fi luni – este încercarea de a aduce și la noi ceea ce există ca practică și recomandare la nivel european.

Dacă ne vom referi de fiecare dată la ultimul moment electoral, înseamnă că vom învenina atmosfera din Senat și vom ajunge inclusiv la atacuri de natură personală, pe care le descurajez pentru că nu cred că ne fac bine. Până la urmă, suntem colegi și colege în același Senat, indiferent de partidul pe care-l reprezentăm.

De aceea am o rugăminte foarte practică în încheierea dezbaterilor generale. Am o rugăminte către echipa noastră tehnică – și poate domnul președinte Corlățean ne va ajuta – să distribuim în toate casetele senatorilor recomandările Comisiei de la Veneția, în integralitatea lor, pentru ca fiecare să se uite imparțial și să judece dacă acele chestiuni sunt exagerate, sunt aplicabile sau nu în România.

Nu neapărat ce este aplicabil într-o țară mică, care face microreferendumul – cum este Elveția –, este aplicabil la un referendum la 18 milioane de oameni cu drept de vot în România. Sunt chestiuni pe care le poate judeca fiecare dintre dumneavoastră.

În al doilea rând, am rugămintea ca pe site-ul nostru să existe un link cu Comisia de la Veneția, care este principalul generator de opinii juridice cu privire la democrație în Europa. Nu este o instituție a Uniunii Europene, este a Consiliului Europei. Are titlu de recomandare, nu are un titlu obligatoriu pentru țările membre ale Consiliului Europei.

Cred că astfel am putea să avem acces la informație nefiltrată și neviciată de, evident, puncte de vedere partizane și am rugămintea ca și la nivelul Guvernului acest tip de abordări să fie văzut de o manieră nepolitică și de o manieră cât mai practică cu putință.

Votul pe această propunere legislativă cu caracter organic se va da luni, 26 aprilie 2010.

La punctul 8 din ordinea de zi de astăzi este înscrisă Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru desfășurarea în condiții de legalitate a alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidențiale, precum și a referendumului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș începe prin a spune că susținem în totalitate desfășurarea în condiții de legalitate a alegerilor, însă pe această propunere legislativă Guvernul a formulat un punct de vedere de respingere și susținem în totalitate raportul de respingere formulat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule președinte Greblă, vă rog.

## Stimați colegi,

Prezenta propunere legislativă a răspuns întrebărilor unor colegi de-ai noștri cu privire la desfășurarea în condiții de cât mai mare corectitudine a tuturor categoriilor de alegeri. Din păcate, varianta aleasă nu a corespuns niciunei tehnici legislative care să permită să o punem în pagină și avea numeroase observații în ceea ce privește respectarea dreptului de proprietate și al liberei circulații a persoanelor, inclusiv în ziua în care se desfășoară alegeri.

Drept urmare, având în vedere avizul negativ al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, avizul Consiliului Legislativ, care și el conține numeroase observații, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât să vă supună spre dezbatere un raport de respingere a propunerii legislative, cu mențiunea că aceasta face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog.

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de respingere a acestei propuneri legislative, care face parte din categoria legilor organice.

De asemenea, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului împreună cu Consiliul Legislativ au transmis avize negative, având în vedere că europarlamentarii români, prin legislația în vigoare, au aceleași obligații ca și demnitari ai statului român.

Drept urmare, se legifera în exces, motiv pentru care vă supunem spre dezbatere raportul de respingere a propunerii legislative, urmând ca votul să fie dat, probabil, luni, 26 aprilie 2010.

## Mulțumesc.

Sunt intervenții pe fond, dezbateri generale? Constat că nu sunt intervenții pe acest text. Votul luni, 26 aprilie 2010.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Inițiatorul dorește să prezinte acest text? Nu.

Îl invit pe domnul secretar de stat Andrei Popescu să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, microfonul 8.

## **Domnul Andrei Popescu** _– subsecretar de stat_

## _la Departamentul pentru Afaceri Europene_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.

Obiectul acestei propuneri legislative este eliminarea obligației membrilor din România în Parlamentul European de a-și declara averea și interesele, în conformitate cu legislația națională în vigoare, în cel mult 15 zile de la validarea mandatelor.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, din patru considerente.

Primul considerent pornește de la constatarea că și membrii din România ai Parlamentului European exercită, la fel ca și membrii Parlamentului României, o demnitate publică, de o altă factură, evident. Apreciem că se impune menținerea acestei obligații, în conformitate cu legile naționale.

Al doilea considerent este de drept comunitar: prevederile din art. 4 anexa nr. I la Regulamentul Parlamentului European, care precizează că europarlamentarii „respectă, în ceea ce privește declarația de avere, obligațiile care le sunt impuse de legislația statului membru în care aceștia au fost aleși”.

În consecință, Guvernul nu împărtășește această propunere legislativă și pentru faptul că ea nu este temeinic fundamentată, și pentru faptul că încalcă reguli elementare ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, dar nu eu mă pronunț asupra acestei chestiuni. A făcut-o Consiliul Legislativ cu un vot negativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții pe fond, dezbateri? Nu sunt.

Într-adevăr, luni vom da votul cu privire la acest text.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă pentru considerentele care au fost transmise. Suntem de acord cu raportul de respingere adoptat în unanimitate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de respingere în unanimitate.

S-a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt. Votul, luni, 26 aprilie 2010.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea spațiilor necesare desfășurării activității confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național. Deputații inițiatori nu sunt prezenți în plenul Senatului. Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Dumitru Cornoiu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul, microfonul 8.

## **Domnul Dumitru Nicu Cornoiu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Stimate domnule președinte, Stimate doamne și stimați domni senatori,

Propunerea legislativă nu este susținută de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, din următoarele considerente: sindicatele nu sunt, în dispozițiile art. 64 din Constituția României, precizate ca instituții de utilitate publică, iar ceea ce cer dânșii..., nu cer în mod expres o perioadă pentru care doresc să dețină aceste locații, adică propun pe perioada existenței confederației sindicale.

De asemenea, ținând cont de situația economică actuală, considerăm că nu este oportună crearea premiselor valorificării acestor imobile la valoarea contabilă, care este mult mai mică decât valoarea reală de piață.

Mulțumesc. Domnule președinte Greblă, vă rog.

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Au transmis, de asemenea, avize negative Consiliul Legislativ, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Drept urmare, este un raport de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Este vorba despre un raport de respingere. Sunt intervenții pe fond? Nu sunt.

Votul – luni, 26 aprilie 2010.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Apărării Naționale în domeniul public al municipiului Zalău și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Zalău, județul Sălaj.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt.

Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu, din partea Ministerului Apărării Naționale, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul – microfonul 10 –, domnule secretar de stat.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului și al ministerului este de respingere. Este vorba despre un poligon în stare de

funcționare, singurul pe care se pot desfășura trageri cu armamentul greu de infanterie și este folosit de toate structurile din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță.

Totuși, în urma discuțiilor și deplasării, inclusiv a ministrului apărării naționale, la Zalău, s-a convenit cu autoritățile locale să se cedeze acest poligon, cu condiția să ni se pună la dispoziție un teren care să poată fi utilizat ca poligon, deci cu siguranța necesară, cu căile de acces și utilitățile corespunzătoare. Când va fi pus la dispoziție acest teren, vom iniția o hotărâre de guvern pentru a se ceda autorităților locale acest poligon.

Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

Fiind vorba de un poligon care este încă în stare operațională și având în vedere că nu a fost identificat de către autoritățile locale încă un teren care să fie propice acestei activități, având în vedere și avizele negative de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și de la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune, spre dezbatere, un raport de respingere a propunerii legislative, cu mențiunea că aceasta face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Sunt intervenții pe fond?

Nu sunt.

Este o problemă care cred că-și va găsi o rezolvare într-o fază ulterioară.

Votul – luni, 26 aprilie 2010.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 22[1] din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările ulterioare.

Inițiatorii sunt prezenți în plen?

- Nu sunt.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dănuț Apetrei, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## **Domnul Dănuț Apetrei** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative pe considerentul că aceste terenuri formate prin realizarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, respectiv desecări și îndiguiri, erau înainte de realizarea acestora în proprietatea publică a statului și nu erau redate circuitului agricol.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă, pentru a prezenta raportul comisiei.

Terenurile erau nu numai în proprietatea publică a statului, ci erau și în domeniul privat al localităților sau în domeniul privat al unor persoane fizice sau juridice existente la acea dată sau ulterior, după 1989. Este insuficient gândită forma prin care statul ar intra în proprietatea acestor terenuri pentru ca, la rândul lui, să fie foarte generos și să le pună la dispoziția – nu înțelegem ce înseamnă asta – autorităților locale pentru a fi date mai departe altora.

Față de aceste lucruri, având în vedere și avizul negativ al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, vă supunem spre dezbatere raportul de respingere a propunerii legislative, cu mențiunea că aceasta are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Vă invit la dezbateri generale. Intervenții pe fond? Nu sunt.

Asupra acestei propuneri legislative se va da votul luni, 26 aprilie 2010.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind insolvența persoanelor fizice.

Inițiatorul nu este prezent în plenul nostru.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Constantinovici, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul inițiativei legislative vizează insolvența persoanelor fizice. Având în vedere că această inițiativă legislativă, din perspectiva conținutului, este absolut identică cu cea formulată de domnul senator Iulian Urban, care a fost adoptată cu amendamente de plenul Senatului la data de 23.03.2010, suntem de acord cu raportul de respingere al comisiei sesizate în fond.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă.

## Domnilor colegi,

Este vorba și despre avizele negative ale tuturor comisiilor și, respectiv, ale autorităților pe la care a trecut, având în vedere că nu au fost formulate amendamente ca la propunerea legislativă invocată mai devreme. Luând în considerare și faptul că propunerea legislativă are caracter de lege organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată, vă supunem spre dezbatere raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc. Vă invit la dezbateri generale. Sunt intervenții sau dezbateri pe fond? Nu sunt.

## Votul se va da luni, 26 aprilie 2010.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Cristina Dragomirescu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

**Doamna Cristina Corina Dragomirescu** _– director la Agenția de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002, în sensul adoptării unei soluții legislative menite să permită stimularea investițiilor străine prin introducerea de multiplicatori de compensare și la activitățile în avans.

Principalele modificări constau în majorarea valabilității creditelor, posibilitatea de transfer și introducerea de multiplicatori pentru operațiunile de compensare în avans.

Având în vedere cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea acestui act normativ. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Meleșcanu.

## Vă mulțumesc.

Analizând ordonanța de urgență a Guvernului, care, în opinia noastră, răspunde nevoii ca într-o perioadă mai dificilă, de criză, să ofere condiții cât mai favorabile pentru atragerea investitorilor străini, inclusiv prin folosirea sau prin folosirea cu precădere a operațiunilor de offset, comisia noastră a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Avem avizul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Vă invit la dezbateri generale. Sunt intervenții pe fond? Nu sunt.

Proiectul de lege are caracter de lege organică. Votul se va da luni, 26 aprilie 2010.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002, aprobată prin Legea nr. 354/2003, privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Inițiatorul nu este prezent. Dau cuvântul doamnei director Cristina Dragomirescu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, pentru că este o speță similară.

Vă rog, microfonul 10.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Soluțiile legislative înaintate răspund și sunt deja reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2010, astfel încât inițiativa legislativă a rămas fără obiect și propunem respingerea.

Dau cuvântul domnului președinte Meleșcanu.

Așa cum ni se întâmplă de multe ori în ultima perioadă, avem de-a face cu o practică, din păcate, nu foarte bună pentru Parlament, și anume aceea că inițiativele legislative care intră în concurență cu propunerile legislative ale Guvernului pierd întotdeauna trenul. Acum este vorba de o inițiativă legislativă care, practic, are același obiect de reglementare și cam aceleași soluții de reglementare. Având în vedere că am adoptat un raport de admitere pentru ordonanța Guvernului, propunerea noastră este să respingem această inițiativă legislativă, și, în consecință, am adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de respingere. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Vă invit la dezbateri generale. Domnul senator Urban. Microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Intervenția mea nu este pe fondul propunerii legislative, însă am impresia că ne dăm singuri jos din tren, pentru că inițiativa legislativă parlamentară este cu o lună anterioară ordonanței date de Guvern. Dacă noi venim și ne plângem de acest lucru, dar suntem cei care ne împingem de pe marginea prăpastiei și nu susținem ideea că Parlamentul este forul legislativ al țării, atunci, probabil că ne merităm soarta de multe ori.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Meleșcanu. Microfonul 7.

Mă scuzați, ca să scurtez voi vorbi tot de aici și voi vorbi în nume propriu.

Vreau să reconfirm, dacă mai era cazul, poziția prezentată de domnul senator Urban și să fac un apel la toți colegii ca atunci când avem și o propunere legislativă și un proiect de lege, care vine din partea Guvernului, minimumul pe care-l putem face este să luăm cu prioritate inițiativa legislativă care a fost prezentată prima. Dacă la asta am putea adăuga și faptul că ar trebui să luăm cu prioritate propunerile legislative inițiate de către colegii noștri senatori și deputați, cred că ar fi un lucru mult mai corect decât practica pe care am stabilit-o acum. Aveți perfectă dreptate.

Haideți să punem mână de la mână și să depășim această practică, după părerea mea, dăunătoare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Doresc ca la programarea dezbaterilor acestor inițiative legislative să se țină cont de prioritate și, până la urmă, și de preeminența forului nostru legislativ.

De această dată suntem în fața unei propuneri legislative cu caracter de lege ordinară.

Am rugămintea ca toți colegii să-și ocupe locurile în sală, dacă nu mai sunt alte intervenții pe fondul acestui text, pentru a putea să ne pronunțăm.

Vă reamintesc, este vorba despre un raport de respingere, pe care vi-l

La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2010 privind reglementarea unor măsuri în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă și diminuării șomajului în anul 2010.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Cornoiu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență privește reglementarea unor măsuri în vederea stimulării creării unor noi locuri de muncă în anul 2010.

Ordonanța presupune că angajatorii care, în cursul anului 2010, încadrează în muncă șomeri, beneficiază de scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale aferente șomerilor încadrați pentru o perioadă de 6 luni.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Rădulescu, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

Este una dintre acele inițiative care, deși vine de la Guvern, a avut în comisie unanimitate și sunt sigur că va avea unanimitate de voturi și în plen, pentru că atunci când se discută despre efectele crizei și combaterea ei, foarte mulți reproșează, fără a se întemeia pe ceva adevărat, că Guvernul nu a luat măsurile necesare pentru a susține acei oameni aflați în pericolul de a-și pierde locul de muncă și că nu-i susține pe angajatori pentru a atrage acea forță de muncă disponibilă.

De data aceasta, iată că Guvernul vine cu o ordonanță în care este vorba de scutirea dărilor către stat, toate cele care intră în pachetul respectiv, social, pentru angajatorii care angajează șomeri cu vechime mai mare de 3 luni la oficiile de evidență și îi țin în activitate măcar 12 luni, pentru aceștia, angajatorii sunt scutiți de plata dărilor timp de 6 luni – am vrut să fiu mai explicit. Mi se pare o măsură bună și corectă. Este vorba despre contribuția de asigurări sociale, contribuția pentru șomaj, contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale, contribuția la fondul de garantare a creanțelor salariale și contribuția de asigurări de sănătate.

Este un efort făcut de stat și toată lumea a considerat că este măsura care trebuie sprijinită de toată lumea. Raport de admitere, în unanimitate.

Mulțumesc, domnule președinte. Vă invit la dezbateri pe fond.

Dau cuvântul domnului senator Rotaru, urmează domnul senator Günthner.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să apreciez faptul că Guvernul încearcă, deși prin măsuri palide și, până la urmă, lipsite de o consistență destul de solidă care să susțină mediul de afaceri și tot ce înseamnă locuri de muncă... chiar dacă poartă numărul 13 această hotărâre este bine-venită.

Eu vreau să întreb în primul rând reprezentantul Guvernului dacă există în intenția ministerului și a Guvernului ideea de a promova și alte măsuri în această direcție, având în vedere faptul că la această oră, în continuare, mediul de afaceri din România se confruntă cu grave probleme legate de nereturnarea la timp a TVA-ului, neacordarea sumelor pentru agricultori, lipsa de lichidități, blocajul în ceea ce privește creditarea și multe alte lucruri care țin de funcționarea corespunzătoare a mediului de afaceri. Cred că ar fi necesar ca Guvernul să se aplece cu toată deschiderea, cu toată seriozitatea, pentru a găsi măsuri mult mai consistente de a sprijini mediul de afaceri, crearea locurilor de muncă, susținerea celor existente și de a realiza acel climat absolut necesar pentru a încuraja tot ce înseamnă mediu de afaceri. Totdeauna există această problemă, nu sunt bani la buget, dar de ce nu sunt bani la buget? Pentru că nu funcționează acele unități economice, de orice natură ar fi ele, care vin cu peste 80% la realizarea produsului intern brut și la aducerea la buget a banilor necesari pentru susținerea a tot ce înseamnă plăți de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Günthner Tiberiu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun de la început că și Grupul parlamentar al UDMR va vota această inițiativă legislativă. Vreau să vă atrag atenția, totuși, că pe undeva ne îmbătăm cu apă rece, pentru că această măsură nu creează adevărate locuri de muncă. Adevărate locuri de muncă se pot crea numai prin relansarea cererii de produse, de servicii, de investiții. Prin faptul că se fac niște angajări, oarecum forțate, ale căror obligații le achită Guvernul, nu se creează cu adevărat locuri de muncă susținute prin creșterea cererii de servicii și de produse. Totuși, credem că în momentul de față este

bine-venită această măsură, de aceea Grupul parlamentar al UDMR va susține această inițiativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Igaș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun încă de la început că Grupul parlamentar al PDL va susține acest proiect de lege inițiat de Guvern, în ideea de a susține oarecum mediul economic. Chiar dacă mai devreme colegul spunea că nu este o măsură suficientă, totuși cred că este o măsură bine-venită pentru mediul economic și cred că acea scutire de 6 luni de zile pentru un angajat este bine-venită în condițiile în care știm care este situația economică și care sunt problemele cu care se confruntă societățile comerciale din România.

În final, repet, vom susține acest demers inițiat de Guvern. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții. Suntem în fața unei legi cu caracter ordinar și, ca atare, vă

Domnul Rotaru a pus o întrebare domnului secretar de stat.

Domnule Cornoiu, Guvernul intenționează să adopte alte măsuri, ceva mai active, pentru stimularea creării locurilor de muncă în economie?

Microfonul 8.

Vă mulțumesc pentru întrebare și pentru intervenții.

Aș vrea să vă asigur că, în momentul de față, un grup de lucru de la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale încearcă să identifice noi posibilități de creare de locuri de muncă, de absorbție de forțe de muncă, mai întâi încercând să facă un marketing al reperării posibilelor locuri de muncă ce se pot înființa la nivel teritorial.

A doua problemă. Ne interesează în ce domenii de formare profesională putem investi, ca minister, și facem o cercetare de marketing la nivelul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă și investigăm angajatorii. Ei sunt aceia care își dimensionează activitatea în viitor și ei știu ce trebuie să formăm. Pentru aceasta, încercăm să facem o relație clară între nivelul de formare profesională la nivel teritorial și absorbția de forță de muncă propusă de angajatori.

De asemenea, ne gândim la un program interministerial în care anumite ministere care au posibilitatea să ne ofere noi căi de absorbție de forță de muncă, în urma unor dezbateri să stabilim – și zonal, și la nivel național – ce locuri de muncă pot fi create cât mai rapid, astfel încât Guvernul să poată investi cu precădere în acele zone și să opereze cât mai repede încadrarea pe aceste locuri de muncă. Deci există preocupări, colegii de la minister, inclusiv cei de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, încearcă să depisteze aceste necesități naționale de mare importanță în momentul de față.

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, revenim la procedura de vot. Un singur vot asupra propunerii legislative și a raportului fără amendamente al comisiei.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Legea are caracter de lege ordinară.

Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Îl invit pe domnul senator Corlățean să prezinte punctul de vedere al inițiatorilor la microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă a apărut ca urmare a sesizărilor pe care le-am primit din partea veteranilor de război care trăiesc în afara frontierelor României, în special în Republica Moldova, oameni care au o anumită vârstă, care au participat în cel de Al Doilea Război Mondial, mulți dintre ei nu mai au cetățenie română și nici domiciliu în România. În Republica Moldova este vorba de câteva sute de persoane.

Probabil că este vorba și de alți foști veterani de război care trăiesc în alte state europene, oameni care, aș spune, mai degrabă dintr-o interpretare limitativă și abuzivă a unei părți a clasicei noastre birocrații din ministere, nu beneficiază de legea în vigoare, care prevede acordarea unor modalități de sprijin, de indemnizații pentru veteranii de război, pentru veteranii Armatei Române.

Noi am intervenit cu această propunere legislativă pentru a preciza că persoanele care au făcut parte din Armata Română, au participat la Primul sau la Al Doilea Război Mondial, indiferent de cetățenia actuală și de domiciliul actual, trebuie să beneficieze de drepturile prevăzute de legea română. Este un act reparatoriu și mă bucur că avizele și rapoartele de la comisiile competente au fost favorabile.

Pe de altă parte, aș spune, făcând referire la trimiterile la onoare și demnitate pe care cineva cu excesiv de multe stele pe umăr le făcea zilele trecute în plenul Senatului, că dincolo de capitolul vorbe și iar vorbe cred că este bine să facem noi gesturi concrete în Parlamentul României.

Aș insista ca formula, aici este un singur element pe care îl mai subliniez, propusă într-un aviz al uneia dintre comisii, care schimbă un pic textul propus de inițiator, să nu fie sprijinită, să păstrăm formula inițială și înțeleg că și comisia sesizată în fond merge pe această direcție.

În consecință, invit senatorii să voteze și să aprobăm această propunere legislativă care este așteptată, ca măsură de reparație morală, de foști veterani ai Armatei Române, veterani de război. Impactul bugetar nu este mare pentru bugetul României. Vorbim, în Republica Moldova, de câteva sute, 1.000 de persoane, dar cred că este un gest de demnitate și onoare din partea Parlamentului României să aprobe această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat Pârcălabu, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

**Doamna Domnica Doina Pârcălabu** _– președintele Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Având în vedere că această propunere legislativă presupune o extindere a drepturilor acordate cu caracter reparatoriu veteranilor de război, având în vedere considerentele de ordin financiar și economic cu care se confruntă România, Guvernul nu susține adoptarea acestui act normativ.

Un alt motiv pentru care nu susținem adoptarea acestui act normativ îl reprezintă și modalitatea de instrumentare, prin misiunile diplomatice sau prin oficiile consulare, care nu au competența legală și capacitatea administrativă pentru instrumentarea plății acestor drepturi.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Rădulescu.

Inițiativa legislativă prezentată de domnul senator Corlățean mai poartă câteva semnături prestigioase, printre care cea a domnului președinte al Senatului, a domnului Hrebenciuc Viorel și a domnului Panțîru Tudor, din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților. Ea a fost inițiată ca urmare a acestei situații reale, sesizată de domnul senator Corlățean. Inițiativa propune trei lucruri:

1. Definirea explicită a veteranilor români, indiferent de cetățenia și adresa actuală.

Așa ar fi corect și acesta este spiritul legii inițiale. În multe cazuri însă birocrația interpretează altfel. Oamenii sunt în evidențele veteranilor și invalizilor de război, dar nu beneficiază de aceste drepturi pe motivul că nu mai domiciliază acum în țară sau nu mai au cetățenia română. Accepțiunea pe care a avut-o la început legiuitorul a fost că acești oameni au meritat, fiindcă au fost veterani, au servit patria, oriunde ar fi în lume în momentul acesta, și orice cetățenie ar avea, nu-și pot pierde drepturile pe care le-au dobândit servind patria.

Sigur că birocrația în unele cazuri are niște vederi mai înguste față de aceste principii frumoase, și atunci prima modificare este să scriem acolo explicit „indiferent de adresă și cetățenie”.

2. A doua modificare este includerea unor alte categorii de cetățeni care erau români la vremea respectivă, dar au servit în alte armate – în armata NATO, în armata germană. Și aceștia să fie asimilați veteranilor de război. Comisia a propus un amendament de eliminare a acestei categorii.

Vă mulțumesc. Intervenții pe fond? Domnul Șova, apoi domnul senator Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac un mic comentariu pentru birocrația guvernamentală. Armata română a devenit operațională în Al Doilea Război Mondial în 1941. După cum bine știți, nici pe vremea respectivă nu puteai merge în armată dacă nu aveai 18 ani. Dacă veți face un calcul simplu, cel mai tânăr veteran de război din Al Doilea Război Mondial are 87 de ani astăzi, deci măsura este chiar simbolică și reparatorie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și luarea mea de poziție este în sensul celor spuse de inițiator și de colegul meu. Rămâi siderat cum acest Guvern vine și spune că nu avem soluție să dăm o minimă recompensă la 300-400 de oameni care, trei sau patru ani, s-au jertfit pentru patrie, au stat pe front în condiții deosebit de dificile, pentru că sunt convins că din Primul Război Mondial nu se mai pune problema să mai avem în viață vreun veteran de război.

Unul.

Unul.

Înțeleg că mai este un veteran. Cred că avem datoria să-i cinstim pe toți cei care au luptat pentru patrie, nu să venim cu asemenea puncte de vedere sau să venim cu inițiative, ca acelea din Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, să le tăiem pensiile unora care și-au dat viața și s-au sacrificat pentru patrie.

De aceea cred că trebuie să susținem cu toții această propunere legislativă. Apreciez colegii din Comisia pentru muncă și protecție socială pentru munca lor, care, indiferent de culoarea politică, au susținut această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Daea.

## **Domnul Petre Daea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Când am auzit cele susținute de reprezentanta Guvernului, instantaneu am făcut legătura cu cele spuse de

domnul prim-ministru Boc. Sigur, memoria ne este proaspătă. Spunea Domnia Sa acum câteva zile că Guvernul pe care îl conduce va avea grijă la pensii să dea o rentă de merit. Un coleg din Senatul României, ieri, se întreba cum va fi meritul la militari?

La militari, meritul este luat într-o confruntare directă? Meritul de la polițist este luat pentru un număr de infracțiuni depistate și duse în conduita juridică până la soluția finală?

Și iată că, astăzi, un membru al Guvernului face dovada că acest Guvern ori nu știe tema, ori uită ce i se spune.

Dacă prim-ministrul a promis națiunii, când holurile acestea erau pline de oameni care clipeau încet – și nu vor mai clipi mult timp –, dându-le o speranță, acum, veteranilor de război, ce răspuns cinic și iresponsabil!

Îmi pare rău că folosesc astfel de cuvinte, dar ele sunt potrivite pentru cei care uită ceea ce alții au născut prin forța lucrurilor, un viitor pentru noi.

Vă mulțumesc.

Îi mulțumesc domnului senator. Domnul senator Corlățean.

Este o lege organică, dar acest lucru nu poate împiedica dezbaterea, eventual, a amendamentului respins, dacă acesta va fi susținut în plen.

Mulțumesc, domnule președinte. Două-trei scurte comentarii.

Nu întâmplător menționam și citam cuvintele „onoare și demnitate” din partea unora care poartă stele pe umăr, pentru că o astfel de discuție și un astfel de subiect legislativ trebuie tratate cu demnitate și onoare și la nivel de voință politică. Și aș face o recomandare Guvernului – nici nu mai simt nevoia să-l critic și să dau cu Domnia Sa de pământ –, aș face o recomandare ca astfel de subiecte să fie tratate la nivel politic, și nu în compartimentele tehnice, care, adesea, se lovesc de interpretări limitate, și ca viziune, și ca resurse, și ca birocrație și așa mai departe. Atunci când există voință politică, nu mai există impedimente de ordin tehnic, nici de resurse, mai ales că impactul financiar chiar este redus.

În al doilea rând, atunci când vorbim despre un act reparatoriu, să nu uităm de faptul că vorbim despre veterani ai Armatei Române, care, după război, în condiții dramatice pentru națiunea română, au rămas de partea cealaltă a frontierei. Și este o chestiune de onoare românească să reglăm, chiar și foarte târziu, acest subiect.

Al treilea lucru: oficiile consulare diplomatice.

Vreau să vă spun că asociațiile de veterani sunt în evidență și țin legătura cu Ambasada României și la Chișinău, și în alte părți, sunt în evidență, sunt oameni care participă de 1 Decembrie, de Ziua Națională, și îi veți vedea în uniforma Armatei Române depunând coroane la monument, la Ștefan cel Mare, de Ziua Națională a României, și acest lucru trebuie respectat în primul rând la București. Și o astfel de chestiune, repet, nu poate fi tratată în limita păguboasă a birocrației românești. E o chestiune de voință politică și de demnitate. Acest lucru se poate realiza dacă dorim cu toții și, din acest punct de vedere, realmente salut voința politică a tuturor reprezentanților grupurilor parlamentare în comisia sesizată în fond.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Prodan.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau să apăr, într-un fel, dacă este corect spus așa, punctul de vedere al doamnei secretar de stat.

Această inițiativă a fost discutată și în mandatul trecut și totuși nu a fost promovată, pentru că atunci erau mai mulți veterani, nu s-au găsit resursele financiare. Un secretar de stat, reprezentant al Guvernului, nu spune că este împotriva unei asemenea măsuri, ci spune că, la ora actuală, în cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, nu sunt aceste resurse, nu vede o altă soluție, pentru că nu sunt bani.

Sigur, domnul președinte Daea, domnul senator Șova au spus că sunt foarte puțini care au mai rămas în viață. Și noi suntem de acord. Dacă va trece această propunere legislativă, până la urmă, într-un fel, se vor găsi bani, dar nu este corect și nici domnul Corlățean nu procedează corect să acuze pe cineva care apără un punct de vedere realist, la ora actuală.

Eu aș putea să pun întrebarea: de ce nu s-au luat aceste măsuri reparatorii în perioada 2000–2004, când erau mai mulți veterani de război în viață și Partidul Social Democrat era la guvernare? De ce nu s-au luat aceste măsuri reparatorii?

Eu n-aș vrea să intrăm într-o polemică pe această temă. Dacă dumneavoastră v-ați spus punctul de vedere, comisia l-a acceptat, a propus un raport favorabil, haideți să discutăm și să votăm acest raport. Nu trebuie să criticăm un punct de vedere, care, pur și simplu, la ora actuală, se limitează la niște bani. Și cred că așa ar trebui să discutăm și în continuare, pentru că, dacă ar fi să vin și eu să vă spun, să iau cuvântul la câte măsuri nu le-ați susținut dumneavoastră, cred că ar trebui să vorbesc vreo patru zile.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Corlățean, microfonul 6.

## Mulțumesc.

Aș vrea să spun următoarea chestiune. În primul rând că și legea actuală, așa cum a fost ea adoptată după 1994, prevede, într-o interpretare corectă de către administrația care trebuie să pună în practică această lege, posibilitatea de a-i recompensa și pe cei pe care dorim astăzi să-i includem în acest act de reparații morale, pentru că textul legii spune în felul următor: „Au calitatea de veterani de război persoanele care au participat la Primul Război Mondial sau Al Doilea Război Mondial în Armata Română...” și urmează textul mai departe. Criteriul nu este cel al cetățeniei. Persoanele. Din păcate, este o acțiune eronată a administrației și a birocrației de a nu acorda drepturile pe care și legea, în clipa de față, într-o interpretare corectă, le-ar putea acorda.

Ca urmare a sesizărilor – repet – pe care le-am primit și în aceste luni din partea veteranilor de război de la Chișinău, facem acest proiect legislativ, care precizează și mai bine, pentru ca birocrația românească să înțeleagă ceea ce are de înțeles și de pus în practică.

Aici nu e o chestiune de cicluri politice, e o chestiune legislativă și de modul în care administrația românească lucrează sau nu lucrează. Nu e vorba de nicio acuzație la adresa doamnei secretar de stat, pe care chiar o respect, vorbeam despre cu totul altceva, ca aceste subiecte să fie tratate serios la nivel politic, la nivelul Guvernului.

În consecință, și cu asta închei – ținând cont de faptul că nu există un impact financiar consistent, ținând cont de faptul că și comisia sesizată în fond a adoptat raportul – de la microfon nu am precizat, precizez acum –, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota acest proiect legislativ. Vă invit, stimați colegi, să luați decizia care, cred eu, ține de ceea ce menționam mai devreme, de demnitatea noastră românească.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Mardare.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege și stimați colegi,

Ne lăsăm, de multe ori, influențați de punctul acesta de vedere cu care vine Guvernul – constrângeri bugetare, nu sunt bani –, dar eu vreau să ne amintim din nou că această inițiativă legislativă, dacă noi o aprobăm, va constitui temeiul pentru a prinde în Legea bugetului pe anul viitor aceste sume, anul viitor, adică peste un an de zile, când tare mă tem că vor fi și mai puțini beneficiari ai acestor drepturi. Spun asta pentru că poate reușesc astfel să mai încurajez Guvernul să privească mai puțin superficial lucrurile acestea și să nu mai vină cu acest punct de vedere pe care îl auzim mereu, indiferent despre câte persoane este vorba, indiferent despre ce este vorba. Amintesc aici și de cei din detașamentele de muncă, cei cărora, an de an, prin votul majorității, le refuzăm niște drepturi, la care, după opinia mea și a multor colegi, de altfel, care au avut inițiative legislative în sprijinul lor...

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

În condițiile în care amendamentul respins nu a fost susținut în plen, legea fiind o lege organică, închidem aici dezbaterea generală cu privire la acest text, care sper să păstreze un caracter nonpartizan și, până la urmă, de elementară demnitate națională pentru votul nostru de luni, 26 aprilie 2010, cu privire la acest text.

Punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind instituirea unei indemnizații sociale minime garantate pentru persoanele în vârstă care nu primesc pensie.

Domnul senator Alexandru Cordoș va prezenta punctul de vedere al inițiatorilor de la microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Dați-mi voie ca, în numele celor aproximativ 60 de parlamentari, să susțin punctul de vedere cu privire la această propunere legislativă.

Aș vrea să menționez faptul că propunerea legislativă se referă la instituirea unei indemnizații sociale minime garantate pentru persoanele în vârstă care nu primesc pensie.

Aș vrea să vă mai spun faptul că în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială am analizat-o și, pe această cale, le mulțumesc tuturor membrilor comisiei și reprezentanților Guvernului și ai Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale pentru că am reluat-o în discuție, în repetate rânduri. S-a formulat un număr de șapte amendamente și s-a încercat ca această propunere să fie cât mai adecvată situației actuale.

De asemenea, aș vrea să menționez faptul că Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține această propunere legislativă, însă, prin textul transmis, face trimitere la Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, în care ne spune că familiile și persoanele singure, cetățeni români, au dreptul la un venit minim garantat, ca formă de asistență socială.

Aș vrea să spun că, tocmai plecând de la acest lucru, pe Legea nr. 416/2001 cunoaștem cu toții că lucrurile nu stau deloc așa și că, în general, nu există fonduri suficiente pentru a ajunge la acești beneficiari, iar apoi aș vrea să vă spun câteva elemente importante.

Acest proiect se referă la persoanele în vârstă de peste 65 de ani sau, mă rog, care îndeplinesc vârsta de pensionare, se referă la persoanele care nu au niciun fel de pensie, nici din sistemul public, nici din sistemele neintegrate sistemului public, ba, mai mult, au venituri foarte, foarte reduse, iar comisia a stabilit, printr-un amendament, ca veniturile să se încadreze sub 30% din pensia minimă garantată.

Apoi, ca un argument suplimentar, aceste persoane nu vor mai fi nevoite să îndeplinească anual procedurile birocratice necesare obținerii venitului minim garantat, iar apoi să nu mai fie bani.

Aș vrea să revin și să mai spun că vorbim în continuare – și o repet permanent – despre persoane vulnerabile, despre persoane, în general, din mediul rural, care au împlinit vârsta de pensionare, și credem că au dreptul la o viață minimă, dacă vreți, la niște venituri minime pentru a-și asigura traiul de zi cu zi, iar apoi, așa cum spuneam, vorbim despre persoane care, de această dată, vor avea un venit garantat și asigurat, în cuantum – cum a stabilit comisia printr-un amendament, față de propunerea inițială – de 70% din pensia minimă garantată.

Mulțumesc.

Doamna secretar de stat Pârcălabu, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am participat și cred că am asigurat și suportul tehnic și de specialitate în cadrul comisiei, când a fost discutată, cu toate detaliile necesare, această inițiativă legislativă. Atunci

făceam precizarea că, la instituirea pensiei sociale minime garantate, nu s-au acordat drepturi persoanelor care erau beneficiare de indemnizații în baza altor legi decât cele care dau dreptul de pensie. Din evidențele noastre, la acel moment, am înregistrat aproape 12.500 de persoane care beneficiau de indemnizații și care nu au primit pensia socială minimă garantată – erau acele persoane pe care adesea le vedeam exemplificate la posturile de televiziune.

Având în vedere că această măsură de protecție socială se adresează, într-adevăr, persoanelor vulnerabile, și noi avem în vedere aici și persoanele care au trăit și au activat în zonele necooperativizate – este o măsură de asistență socială –, în prezent avem instituită acea formă de asistență socială privind venitul minim garantat. Luând în considerare preocupările Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale de revizuire a întregii legislații privind asistența socială, în sensul ca drepturile care se acordă să-și producă efectul exact la categoriile cărora li se adresează, și ținând cont, totodată, de modalitatea de instrumentare a acordării acestor drepturi, Guvernul consideră că, în acest moment, nu poate susține această inițiativă legislativă, urmând ca toate motivele care au stat la baza acestei inițiative să fie avute în vedere la reconsiderarea Codului de asistență socială.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule președinte Rădulescu, vă rog.

Propunerea legislativă aparține unui grup compact de aproape 60 de parlamentari PSD și PC. Inițial, se referea la acordarea unei indemnizații sociale minime pentru cei care nu beneficiază de pensia socială minimă garantată de stat, de 350 lei, introdusă de Guvernul Boc.

Dacă am fi luat forma inițială a legii, am fi dat de la început un raport de respingere, pe considerentele pe care și Guvernul le-a expus și pentru care și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dat un aviz negativ. Au mai fost două avize pozitive de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și de la Comisia pentru egalitate de șanse.

Implicațiile presupuse de forma inițială erau de aproximativ 200 de milioane de euro pe an. Totuși, nu am putut trece peste faptul că inițiatorii au identificat o anumită categorie socială care avea absolută nevoie de mijloace materiale suplimentare, și pentru asta am discutat în decursul a patru sau cinci ședințe de comisie această propunere legislativă, pentru a salva principiul.

În cele din urmă, s-a cedat mult din toate părțile și am propus o formă care, sigur și asta implică niște bani de la stat, dar este mult mai acceptabilă decât forma inițială, iar inițiatorii au fost de acord.

Deci nu se vor mai da 350 lei, ci să se dea cel mult 70% din acești 350 lei. Acești bani să se dea persoanelor peste vârsta standard de pensionare, să se dea în urma unei anchete care se face, ca la Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat de către colectivitate, dar banii îi dă statul țintit pe titularul de drept și nu-i trimite în coș la primărie, iar primarul, după aceea, îi împarte cum se gândește el, trecând, eventual, peste necesitățile acestor oameni de care nu prea mai are nevoie, că nu sunt la vârstă activă.

Sigur, mai este criteriul ca persoanele respective să fie extrem de sărace, adică să nu aibă venituri mai mari de 30% din pensia socială minimă, deci să nu aibă venituri mai mari de 120 lei pe lună, după procedura de la Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, deci să nu aibă alte venituri și ajutoare sociale și să nu aibă nici prea multe oi sau prea mult teren și așa mai departe, să fie săraci lipiți.

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Doamna senator Elena Mitrea, după aceea domnul senator Mihăilescu și domnul senator Frâncu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a rezultat din prezentările de până acum, într-adevăr, această inițiativă legislativă a fost intens dezbătută în cadrul câtorva ședințe. S-a ajuns la forma admisă cu amendamente, cu aviz favorabil, cu acordul reprezentanților Guvernului, care, înțeleg, în acest moment, că nu este momentul potrivit.

Vreau să amintesc că în colegiile pe care le reprezentăm toți întâlnim oameni care fac obiectul acestei inițiative legislative, sunt bătrâni singuri, fără sprijin, bătrâni fără copii, părăsiți de copii, cu copii plecați la muncă în străinătate, sunt oameni care trăiesc din milostenia vecinilor, cu sprijinul organizațiilor, acestea dacă există și au norocul să-i descopere.

Partidul Social Democrat susține necesitatea instituirii unei indemnizații minime garantate, personal întăresc această susținere prin aceea că există multe femei bătrâne, care au fost casnice, care și-au părăsit slujbele pentru a-și îngriji și crește copiii și care nu s-au încadrat – atunci când au efectuat un număr minim de ani sau un număr minim de norme în cadrul CAP-ului – în drepturi pentru pensie.

Privind motivația legată de riscul migrării de la venitul minim garantat către această nouă prevedere, vreau să amintesc... cred că la vârsta senectuții nu mai există nesimțire și, pentru că astăzi s-a vorbit în Parlamentul României despre respectul pentru români, cred că votul nostru dă o dovadă de respect pentru acești oameni.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Șerban Mihăilescu. Microfonul 4, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Unul dintre cele mai importante acte normative ale anului 2009 a fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate – care a apărut în prima perioadă de guvernare și prin care s-a instituit această pensie minimă la nivelul țării –, este o chestiune pe care toată lumea a salutat-o.

După trei sau patru luni, încercând să verificăm în teritoriu cum stăm cu aplicarea acestei reglementări, am constatat că totuși există un grup care, în perioada aceea, era estimat la circa 15.000 de persoane – acum ne spune doamna secretar

de stat că este vorba de o cifră apropiată, rezonabilă, undeva la 12.500 de persoane, care au o problemă deosebită din acest punct de vedere.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a făcut o treabă excelentă și a făcut un proiect credibil, spre deosebire de prima propunere, care era puțin cam abruptă.

Grupul nostru parlamentar, așa mic cum este, va sprijini acest proiect, dar vreau să atrag atenția că, dacă noi nu vom fi de acord cu acest proiect în plen – fiind vorba de o lege organică, proiectul ar trebui să se adreseze doar bugetului pe anul 2011 –, vom face o greșeală din punct de vedere legislativ, pentru că atunci va fi promovată tacit forma veche și nu ajutăm cu nimic Camera Deputaților să ia o decizie în deplină cunoștință de cauză, cu un asemenea punct de vedere al Guvernului, mult mai rezonabil și mult mai apropiat de aceste nevoi reale ale oamenilor.

De aceea rugăm grupurile parlamentare să se aplece cu atenție, așa cum a spus domnul președinte Rădulescu, iar la votul final să dăm drumul la această inițiativă legislativă pentru că, altfel, toată munca făcută nu va mai conta.

Cred că este un lucru bun. Repet, dacă nu-l votăm luni, forma inițială va pleca la Camera Deputaților, și s-a ales praful și de munca comisiei, și de o idee care a fost generoasă.

Noi, oricum, vom sprijini acest lucru. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Evident, vom vota luni această propunere legislativă. Vă rog, domnule senator Frâncu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De la început, vreau să fac precizarea că Grupul parlamentar al PNL va susține această propunere legislativă. Sunt însă puțin surprins, dar bucuros, de faptul că, ușor-ușor, Guvernul României își schimbă punctul de vedere.

De asemenea, comisia... nu știu în ce măsură se pot – să zicem așa – cântări cu dublă formă aceleași idei.

Vreau să precizez faptul că, acum două luni de zile, un grup de senatori liberali a venit cu o propunere mult mai modestă, ca și cheltuială, ca efect asupra bugetului, arătând că în zonele necooperativizate au fost foarte mulți cetățeni care au contribuit, atenție, nu au stat să nu facă nimic, au contribuit la venitul național, în decursul timpului, prin sistemul de achiziții.

Forma avea exact aceeași idee, erau aceleași condiții, deci să nu aibă venituri, să se facă anchetă socială, tot ce s-a stabilit acum prin această propunere. Din păcate, s-a respins – e lege organică – ideea însă văd că a fost preluată. Este bună, noi o susținem și credem că trebuie, într-un fel, găsite soluții, acum, când există un nivel de sărăcie maxim în anumite zone. Nu trebuie însă să-i încurajăm nici pe cei care nu muncesc, pe de altă parte, pentru că atunci omul știe că indiferent ce face în timpul vieții, la un moment dat, primește o indemnizație minimă. Aș ruga Guvernul, pentru că am înțeles că acum se pregătește o nouă formă generală de asistență socială, să țină seama și de această chestiune, pentru că, încă o dată vă spun, în zonele necooperativizate cel puțin – și aduc un argument serios în favoarea acestei propuneri legislative –, oamenii, efectiv, au contribuit prin sistemul de achiziții la avuția națională și e păcat ca ei, acum, la bătrânețe, la 65 de ani, fără copii, fără alte resurse, să fie lăsați în plata Domnului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Mai sunt și alte intervenții? Nu mai sunt.

În aceste condiții, vom da votul pe raport și votul final luni, 26 aprilie 2010, fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter de lege organică.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

O invit pe doamna senator Mihaela Popa să prezinte punctul de vedere al inițiatorilor.

Microfonul 6, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă are drept scop majorarea concediului pentru sarcină și lăuzie, de la 126 de zile la 168 de zile, perioadă în care mamele asigurate beneficiază de indemnizație de maternitate.

Propunerea legislativă are în vedere și faptul că drepturile copilului sunt considerate prioritare.

În acest sens, potrivit recomandării Organizației Mondiale a Sănătății, copilul trebuie să fie hrănit exclusiv prin alăptare maternă, în primele șase luni de viață, garantându-se astfel o creștere și o dezvoltare optime ale copilului.

De asemenea, concediul de maternitate nu trebuie confundat cu concediul pentru creșterea copilului. Concediul de maternitate este acel concediu de care pot beneficia angajatele înainte și după naștere, în condițiile în care au contribuit la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, cu plata unei indemnizații aferente.

Se poate argumenta că nu este nevoie de prelungirea concediului de lăuzie pentru că, oricum, mamele își iau concediu de creștere a copilului. Nu este adevărat însă în toate cazurile.

Sunt situații în care femeile sunt obligate să se întoarcă la muncă de teamă să nu-și piardă jobul. Ba, mai mult, concediu de creștere a copilului își poate lua și tatăl. Concediu de maternitate este numai pentru mamă, pentru alăptarea copilului, și consider că prelungirea de la 126 de zile la 168 de zile, de fapt 24 de săptămâni, este bine-venită, este în concordanță cu o directivă a Parlamentului European aflată acum în dezbatere, care vizează îmbunătățirea securității și sănătății la locul de muncă în cazul femeilor însărcinate sau al celor care au născut de curând și al celor care alăptează, inițiativă care a majorat perioada maximă de maternitate la 24 de săptămâni.

Îi mulțumesc doamnei senator.

Domnul secretar de stat Cristian Irimie, punctul de vedere al Guvernului, de la microfonul 10.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Suportarea din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a costurilor suplimentare

corespunzătoare cuantumului indemnizației de maternitate, prin mărirea duratei concediului de sarcină și lăuzie de la 126 de zile la 168 de zile, ar crea disfuncționalități în repartizarea și utilizarea sumelor necesare pentru asigurarea indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, având în vedere că veniturile din cota de contribuție pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate sunt destinate exclusiv finanțării cheltuielilor cu plata acestor drepturi.

În acest context, Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Rădulescu, vă rog.

Motivele de fond expuse de către doamna senator, ca inițiator, stau în picioare. Nu le mai reiterez. Măsura respectivă nu implică cheltuieli în plus, să fie clar de la început, fiindcă mamele ori sunt în concediu de lăuzie și beneficiază de banii de acolo, de la Fondul de sănătate, ori primesc, după aceea, indemnizația care li se cuvine, conform faptului că ele au fost angajate, au avut o relație contractuală și au virat către stat anumite contribuții sociale. Banii sunt cam tot aceia, deci nu dă nimeni bani în plus.

Singura problemă care rămâne, și trebuie să o judecați, este aceea că ei vin din locuri diferite. Înainte, pentru zilele respective de diferență, veneau de la bugetul de asigurări sociale, iar conform acestei propuneri ar veni de la Fondul de sănătate, care, știm cu toții, este cam vlăguit, dar, în plus, nu dă nimeni bani, ci dă posibilitatea mamei să opteze.

Mulțumesc. Intervenții pe fond? Domnule senator Urban, vă rog.

## Domnule președinte,

Vreau să spun un singur lucru: această inițiativă legislativă pe care noi o dezbatem acum este, de fapt, reluarea unei inițiative legislative din anul 2009 pe care, de asemenea, noi am promovat-o în Parlamentul României, care a fost adoptată, la momentul respectiv, în Senatul României, prin votul tuturor grupurilor parlamentare, însă care, din păcate, a eșuat la votul în Camera Deputaților, astfel încât nu pot să nu profit de această ocazie și să spun că noi vom vota cu siguranță, din nou, această lege, însă sper ca, de această dată, colegii noștri deputați să fie mai atenți atunci când se supune la vot un proiect de lege din ordinea de zi, să încerce să citească ordinea de zi și să nu mai urmărească degetul liderului de grup, pentru că a vota în cunoștință de cauză în Parlamentul României mi se pare actul suprem de responsabilitate pe care-l poți manifesta ca reprezentant al poporului român.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Doina Silistru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Remarca pe care a făcut-o domnul senator Iulian Urban este valabilă, cred că este valabilă pentru toate grupurile politice, pentru că și în cazul Grupului parlamentar al PDL, săptămâna trecută, s-a întâmplat același lucru. În necunoștință de cauză, a fost respinsă o lege și, după aceea, drept consecință, au fost respinse și altele.

Eu aș vrea să spun că Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va susține această inițiativă legislativă și o să mergem poate și mai departe, la Grupul parlamentar din Camera Deputaților, să cerem susținerea acestei inițiative, pentru că, pe de o parte, noi spunem că vrem o generație de copii sănătoși, însă, pe de altă parte, nu dăm posibilitatea femeii să alăpteze copiii măcar până la 5-6 luni, știind toată lumea, după toate cercetările științifice, că alăptarea, practic, dă imunitate copilului și atunci este mult mai rezistent la bolile care apar.

În consecință, noi vom vota această inițiativă legislativă.

Mulțumesc. Doamna vicepreședinte Boagiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că nu suntem pentru prima dată în fața unei dezbateri care așază față în față opinii divergente ale parlamentarilor cu cele ale Guvernului. Poate, din punctul nostru de vedere sau al meu personal, pare un pic deplasat faptul că susțin un punct de vedere care nu este în consonanță cu cel al Guvernului, dar cred că discutăm foarte des în Parlamentul României, în Senat mai ales, am sesizat cu toții, există această preocupare pentru copii și nu luăm în calcul o chestiune de fond: scăderea natalității nu se manifestă numai în România, se manifestă la nivel european. Acesta este și motivul pentru care cred că și doamna senator a spus, în prezentarea pe care a făcut-o, că acest subiect reprezintă un subiect de maximă importanță și pentru Parlamentul European, unde deja se află în dezbatere o nouă directivă, care vizează creșterea perioadei maxime de 18 săptămâni a concediului de maternitate cu încă 6 săptămâni. Nu este o măsură care se ia întâmplător. Discutăm despre o chestiune legată de bani – și aici putem avea în față punctul de vedere al Ministerului Finanțelor Publice și al Ministerului Sănătății –, dar este și o chestiune de sănătate publică. Un copil care este alăptat un timp suficient, așa cum prevăd reglementările internaționale, de către mamă este un copil sănătos, este un copil în care statul nu este obligat, ulterior, să investească pentru a drege, pentru a vindeca acele boli pe care el le poate căpăta pentru că nu are imunitate, pentru că n-a fost bine hrănit, pentru că nu a fost bine îngrijit, nu din rea-voință, poate deseori din lipsa timpului, din neștiință. Aici aș vrea să ating fondul problemei, acela al existenței – ceea ce știm că nu există în România – unui set de măsuri coerente, care să stimuleze nu numai creșterea demografică, ci care, la rândul său, să ajute și la călăuzirea pașilor părinților – ceea ce poate să facă statul, este un rol al său –, astfel încât să discutăm despre copii sănătoși, în primul rând, dacă vrem să investim mai departe mult în educația lor și mai puțin în vindecarea bolilor pe care le pot dobândi.

Vin în sprijinul afirmațiilor mele cu recomandările pe care le face chiar Organizația Mondială a Sănătății, prin care se

## Mulțumesc.

Cum suntem și în fața unei informatizări accelerate a administrației publice românești, bănuiesc că acest subiect va fi mai ușor de rezolvat din punct de vedere instituțional. Doamna senator Minerva Boitan.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că nu trebuie să prindem un avânt așa de mare, pentru că sunt foarte puține țări în Europa care au prevăzut o perioadă de doi ani – concediu pentru îngrijirea copilului. Deci la noi în țară chiar există legislație care favorizează mama doritoare să stea mai mult cu copilul în primele luni și, respectiv, în primii doi ani de viață.

Inițiativa despre care vorbim pune în discuție concediul pentru sarcină și lăuzie și, aici, cred că sunt foarte mult avantajate acele femei care, din cauza unei sarcini mai puțin – știu eu – fără probleme, sunt nevoite să intre mai repede în acest concediu și atunci se scurtează mult perioada de lăuzie și, sigur, mai este acea categorie care nu dorește sau care are un serviciu atât de atractiv încât se rezumă la a-și reduce perioada de alăptare sau la a-și rări ritmul de alăptare pentru a nu-și pierde locul de muncă sau pentru a câștiga mai mult, perioadă în care va trece copilul în sarcina altcuiva.

Sigur că este vorba de reglementarea unui flux financiar. Nu cred că aceasta este o problemă foarte mare. Nici personal nu cred că reușim foarte mult cu această lună în plus, doar atât că ne racordăm și noi la o legislație europeană. Pentru că, cinstit vorbind, în intervalul acela de doi ani este timp pentru alăptare și, în general, mama care are posibilități își alăptează copilul, nu trebuie să-i acordăm noi legislație în acest sens.

Închei prin a spune că orice act normativ care vine în susținerea creșterii copilului va fi susținut, bineînțeles, și de către noi, Grupul parlamentar al PNL. Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Cu aceasta, încheiem dezbaterea generală cu privire la această propunere legislativă, votul final urmând să fie dat luni.

Punctul 21 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind sistemul unitar de pensii publice.

Inițiatorii doresc să prezinte acest text? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Pârcălabu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că deja se află în dezbaterea Parlamentului, respectiv a Senatului, Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, Guvernul apreciază că nu poate să susțină și acest proiect de act normativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Rădulescu, vă rog.

Din partea inițiatorilor aș fi vrut să susțin acest proiect, dar timpul nu ne mai permite, fiindcă era o expunere de fond foarte consistentă.

Din partea Guvernului, sigur că, strict formal, nu există susținere, deoarece majoritatea prevederilor din această propunere legislativă sunt cele pe care Guvernul le are în inițiativa pe care noi deja am început să o dezbatem.

Cutuma Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a fost ca întotdeauna, chiar dacă două proiecte cu conținut asemănător sau identic sunt în procedură, să le dea ambelor dreptul la viață. În cazul de față, dacă am fi dat dreptul la dezbatere asupra acestei inițiative parlamentare privind sistemul unic de pensii, ar fi trebuit ca, la această oră, să intrăm în dezbaterea pe fond a celor 200 de articole. De aceea am derogat de la principiile noastre și am dat un raport de respingere.

## Mulțumesc.

Intervenții pe fondul acestui text?

Cred că nu, în condițiile în care lucrurile au avansat, cu această problematică, pe un alt coridor.

Luni vom avea posibilitatea să ne pronunțăm asupra raportului și asupra textului ca atare.

Punctul 22 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 135 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.

Inițiatorul nu este prezent.

Doamnă secretar de stat Pârcălabu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă prevede modificarea alin. (2) al art. 135 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii obligatorii, administrate privat.

Având în vedere concepția generală prin care a fost gândit și reglementat în România acest sistem de pensii, potrivit căreia este un sistem de tip „contribuții definite”, și nu „beneficii definite”, apreciem că obligativitatea fondurilor de pensii de a restitui fondurile participanților la sistem, la momentul în care solicită drepturile de pensie în componenta privată, la nivelul inflației, va conduce la măsuri din partea administratorilor de a ține ritmul doar cu inflația, fără a urmări randamente sporite ale acestor fonduri.

Mai mult decât atât, legislația în vigoare prevede o garanție absolută minimă, pentru sistemul de pensii administrate de pilonul 2, și o garanție relativă, bazată pe rata de rentabilitate a fondurilor private.

Reglementări suplimentare are și Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, care monitorizează lună de lună rentabilitatea fondurilor și respectarea legalității în materie și, mai mult decât atât, se află în stadiu avansat propunerea legislativă privind instituirea Fondului de Garantare a Pensiilor Private.

Din aceste considerente, Guvernul nu susține modificarea articolului la Legea nr. 411/2004.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Rădulescu, vă rog.

Inițiativa venind de la domnul deputat PDL Bărbulescu Daniel părea să cuprindă o propunere acceptabilă, și anume: suma finală care să fie garantată deponentului la fondurile de pensii private să nu fie mai mică decât totalul contribuțiilor indexate cu rata cumulată a inflației.

Pe parcursul a trei ședințe, ascultând și reprezentanții Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private și luând în considerare și o scrisoare bine documentată din partea Asociației Asiguratorilor de Pensii Private, care spunea, printre altele, că nicio țară din lume nu operează o astfel de prevedere și că, oricum, randamentul cumulat este mult mai mare decât dorea să asigure inițiatorul, am dat și noi, comisia sesizată în fond, raport negativ.

Mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Domnule senator Urban, vă rog.

## Domnule președinte, vă mulțumesc.

Îmi pare rău că această inițiativă legislativă nu a trecut și pe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru că eu cred că este o inițiativă legislativă cât se poate de corectă.

Este foarte adevărat faptul că există niște randamente pe care administratorii fondurilor de pensii trebuie să le respecte, însă, nu mai departe de acum două săptămâni, un fond de pensii administrat de una dintre băncile care operează pe piața locală a introdus un nou comision de administrare, care este undeva la 4%. Site-urile de specialitate au comunicat acest lucru. Deci iată că aceste randamente superioare, care teoretic se obțin de către administratorii acestor fonduri de pensii private, se topesc undeva, între momentul la care eu plătesc contribuția și momentul la care, efectiv, voi fi pus în plată prin efectul pensiei private, pentru că au grijă acești administratori de fonduri de pensii private să introducă tot felul de comisioane care să facă astfel încât acest randament să fie diminuat.

Ca atare, cred că, având în vedere Constituția, trebuie să vedem și cum funcționează acest mecanism al pensiei. Indiferent că vorbim despre o pensie dintr-un sistem public sau despre o pensie privată, trebuie să ținem cont de faptul că este necesar să impunem o minimă responsabilitate acestor administratori de pensii private, tocmai pentru a diminua posibilitatea ca ei să aibă cea mai mică tendință ca, din aceste plusvalori pe care le obțin din administrarea sumelor de bani plătite de către românii care au aderat la fondurile de pensii, ei, de fapt, să găsească o sursă de a scoate noi comisioane, noi profituri, diminuând astfel sumele de bani care vor fi plătite efectiv în momentul în care românii vor intra în plată sub efectul pensiei private.

De aceea, cu acest regret că nu a trecut și pe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru aviz, această propunere legislativă consider că era cât se poate de corectă și eu unul voi vota pentru ea. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Este o dezbatere destul de amplă în ultima perioadă. Este vorba despre un randament minim garantat, iar în condițiile crizei financiare și ale prăbușirii unor coloși de asigurări pe Wall Street, temerile deponenților au crescut. Evident, luni, 26 aprilie 2010, ne vom putea apleca asupra acestei legi, fiind vorba despre o propunere legislativă care face parte din categoria legilor organice.

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 10 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Inițiatori sunt un număr de deputați, care nu sunt prezenți. Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, pentru că a rămas fără obiect de reglementare.

Dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 329/2009 au avut caracter tranzitoriu, în perioada octombrie – decembrie 2009. Deci măsura de reducere a cheltuielilor de personal cu 15,5% lunar a fost deja aplicată și realizată.

Mulțumesc. Cine prezintă raportul comisiei? Domnule senator Mustățea, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de respingere. Am primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, de la Consiliul Legislativ, și avize negative de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

În aceste condiții, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, ținând cont de avizele negative, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Sunt intervenții pe fond? Nu sunt.

Atât raportul, cât și textul propriu-zis al propunerii legislative vor fi supuse votului nostru luni, 26 aprilie 2010.

La punctul 24 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2010 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată.

O invit pe doamna secretar de stat Irina Alexe să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege și următorul sunt proiecte de lege importante, care decurg din pregătirile pe care România le face pentru aderarea la spațiul Schengen.

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se propune aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2010, prin care s-a modificat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Prin ordonanța de urgență a Guvernului au fost aduse completări, în sensul că sunt prevăzute organele competente să acorde permisul de mic trafic de frontieră, termenele de eliberare a acestuia, regimul permisului de mic trafic de frontieră, cazurile de anulare și revocare a permiselor și autoritățile abilitate să dispună aceste măsuri, modalitățile de comunicare și contestare a acestora, stabilirea contravențiilor și sancțiunilor ce vor fi aplicate celor care nu respectă regimul micului trafic de frontieră stabilit prin legea specială și prin acordurile bilaterale încheiate de România cu țările vecine, în acest domeniu.

Mulțumesc tuturor domnilor și doamnelor senatori pentru sprijinul pe care l-am avut în comisii în ceea ce privește dezbaterea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Filip, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru politică externă și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Nu sunt.

Este evident vorba despre...

Domnule senator Corlățean, vă rog, mă iertați, aveți cuvântul.

Microfonul 4.

Foarte scurt, domnule președinte.

La nivelul Comisiei pentru politică externă am dat aviz favorabil. Singura chestiune pe care voiam s-o menționez este că acest act normativ este necesar și urgent din trei considerente: Regulamentul 1931 al Parlamentului European și al Consiliului Europei, intrarea în vigoare la 26 februarie 2010 a Acordului privind micul trafic de frontieră încheiat cu Republica Moldova și pentru că avem acest termen și acest obiectiv de intrare în spațiul Schengen.

Pentru toate aceste motivații, modificarea legislației privind regimul străinilor, în forma prezentată, apare drept necesară.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc foarte mult.

Nu mai sunt alte intervenții.

La punctul 25 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2010 privind unele măsuri de eficientizare a activității de întreținere a culoarului de frontieră, fâșiei de protecție și a semnelor de frontieră.

Cred că este legat de aceeași zonă de preocupare. O rog pe doamna secretar de stat Irina Alexe să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc foarte mult. Sunt intervenții pe fond? Domnule președinte Meleșcanu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i informez pe colegi că în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională am dat un aviz favorabil, în special pe tema trecerii din nou a fâșiei de frontieră din regimul care exista, de la autoritățile locale, în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Practica a dovedit că, în cele mai multe locuri, și din cauza dificultăților financiare, fâșiile de frontieră nu erau întreținute, nu mai răspundeau acestor necesități.

Nu aș vrea să considerați că este o abdicare de la principiul descentralizării, ci, dimpotrivă, o reglementare corectă a unei teme de interes național. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult pentru aceste precizări. Domnul senator Daea dorește să intervină și-l invit la microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin ordonanța de urgență a Guvernului supusă aprobării s-a avut în vedere eliminarea unor disfuncționalități în realizarea activităților de constituire și întreținere a culoarului de frontieră. Astfel, reglementarea a propus instituirea unor măsuri care privesc exceptarea terenurilor care fac parte din fondul forestier, necesare constituirii acestui culoar, respectiv realizării obiectivelor prevăzute în cadrul SISF-ului (Sistem Integrat de Securitate a Frontierei), de la obligația de achitare a unei taxe pentru schimbarea categoriei de folosință silvică a acestora și, tot în ordonanța de urgență a Guvernului, s-a prevăzut că aceste activități sunt încadrate în categoria celor care servesc scopurilor apărării ordinii publice și siguranței naționale.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte Filip, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Aveți cuvântul. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dezbătut, a analizat acest proiect de lege și a hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport de admitere, pentru că, pe fond, soluționează o problemă de interes național și, în același timp, o chestiune economică, ținând cont de prevederile Codului silvic.

Devenind țară a Uniunii Europene și frontieră a spațiului Schengen, evident că avem niște obligații urgente de a delimita partea de frontieră care, în unele cazuri, trece prin zone împădurite.

Ținând cont de toate aceste aspecte, votul comisiei a fost unul dat în unanimitate. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Mulțumesc.

Intervin în favoarea raportului de admitere.

Și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a procesat acest proiect de lege. Votul a fost favorabil.

În consecință, cred că trebuie să-l susținem cu toții. Răspunde unui interes vădit, necesar a fi reglementat.

Mulțumesc foarte mult.

Este vorba despre un proiect de lege care face parte din categoria legilor organice.

Luni, 26 aprilie 2010, vom da vot final.

La punctul 26 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România.

Înțeleg că tot doamna secretar de stat Irina Alexe va prezenta punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, doamnă secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se solicită aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România.

Această ordonanță a Guvernului stabilește cadrul general pentru instituirea acestei infrastructuri prin care România contribuie la realizarea Infrastructurii pentru Informații Spațiale în Comunitatea Europeană, prevăzută de Directiva nr. 2007/2/CE a Parlamentului European.

Documentul conține prevederi referitoare la constituirea Consiliului INIS, structură fără personalitate juridică, care coordonează instituirea INIS din care fac parte mai multe autorități publice, printre care și Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, care asigură și președinția acestui consiliu. Vicepreședinția este asigurată de Ministerul Mediului și Pădurilor. Totodată, dispozițiile proiectului de act normativ fac referire la definirea unor termeni utilizați în cuprinsul documentului, la seturile de date spațiale cărora li se aplică dispozițiile proiectului de act normativ, la modalitățile de creare, actualizare și armonizare a seturilor de date spațiale și a serviciilor aferente, la realizarea, operarea și întreținerea rețelei de servicii, la punerea în comun a seturilor de date spațiale și a serviciilor aferente, la coordonarea contribuțiilor utilizatorilor, producătorilor și furnizorilor de servicii.

Agenția Națională pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară este desemnată ca punct de contact cu Comisia Europeană, fiind stabilite în sarcina sa o serie de obligații și atribuții.

Pentru toate aceste considerente, vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma propusă de comisie. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere, considerând că, pe lângă argumentele aduse de doamna secretar de stat Alexe sunt și cele legate de ordin practic, pentru că, de la nivelul fiecărei locuințe, de la nivelul instituțiilor de interes public sau privat se vor putea accesa date care funcționează în spațiul virtual european prin geoportalul comunitar care deja începe să funcționeze în spațiul comun al Uniunii Europene.

Această infrastructură de date spațiale va putea fi utilizată efectiv de la locul de muncă, fie că este vorba de școală, instituție, casă, putând ști, de exemplu, despre riscurile de mediu care există într-un anumit moment în spațiul european: mă refer inclusiv la evenimentele pe care le trăim astăzi, legat de norul vulcanic din Islanda.

Ca urmare, este absolut necesar să adoptăm acest proiect de lege pentru că, într-adevăr, este o racordare la informațiile pe care proiectele europene, mă refer la cele din zona informaticii, le oferă țărilor membre.

Există avize favorabile din partea Consiliului Legislativ și a celor două comisii de aviz, respectiv Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții pe fond? Nu sunt.

Evident este un metaproiect, nu este vorba numai de metadate, este un metaproiect de integrare cu sistemele echivalente din Europa.

Fiind vorba de o lege ordinară,

Cu aceasta închidem ședința noastră de astăzi, rugându-vă ca luni, eventual, să luăm în considerare o minimă prelungire a programului de lucru, pentru a putea parcurge cât mai mult din agenda noastră de legiferare.

Vă mulțumesc.

Voi consulta liderii de grup referitor la optimizarea programului de lucru de luni, pentru a ne apleca mai mult asupra activității de legiferare și voi informa plenul Senatului luni, la ora 15.00, cu rugămintea să respectăm programul de lucru de luni.

O după-amiază plăcută și spor la treabă în activitățile din comisii și din circumscripțiile electorale!

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.10._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|438897]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 62/30.IV.2010 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei